8/7/2019 Bonitare cadaastrala

http://slidepdf.com/reader/full/bonitare-cadaastrala 1/2

Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare,

iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct

de vedere economic.

Prin metodologiile de bonitare cadastrala, de ex., a terenurilor agricole se poate stabili in mod stiintific,

pe perioade mari de timp, valoarea productiilor si a veniturilor nete cadastrale, evitandu-se consecintele

unor aproximari dupa date incerte.

Bonitarea cadastrala a terenurilor

Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se numara si cea care foloseste

drept criteriu, impartirea terenurilor, dupa gradul de fertilitate, in cinci clase de calitate. Legea

impozitului pe venitul agricol utilizeaza drept criteriu de stabilire a valorii impozitelor pe principiul

impartirii teritoriului tarii in cinci zone agrogeofrafice.

Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice,

chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de

vegetatie. toate terenurile cultivate au o fertilitate naturala si una artificiala.

Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea biocumulativa din

diferitele zone biochimice. Astfel, diferitele formatii vegetale au dus la acumulari diferite de substante

nutritive si de aceea solurile au fertilitati naturale (potentiale) mai mari sau mai mici.

Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a

solului prin masuri agroameliorative.

Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala (potentiala), in practica ele nu se pot

separa intrucat ele definesc impreuna fertilitatea economica a solului, care constituie factorul principal

al bonitarii cadastrale a terenurilor agricole.

La incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate prin metoda mentionata, s-au avut in

vedere urmatoarele insusiri de baza: grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus, textura

si continutul de schelet, valoarea reactiei pH, gradele de podzolire, saraturare, eroziune, alunecare si

inundare, formele de relief, natura si insusirile rocilor-mama, adancimea apelor freatice si compozitia

chimica a acestora, precum si interventia omului cu lucrari de imbunatatiri funciare. Toate aceste insusiri

sunt considerate ca un tot unitar, fiecare dintre ele influentandu-le pe celelalte, iar totalitatea lor

influentand fiecare insusire in parte.

Potrivit criteriului de impartire a solurilor in cinci clase dupa gradul de fertilitate,

acestea sunt:

Clasa I: solurile cu fertilitate foarte buna.

Clasa a II-a: solurile cu fertilitate buna.

Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie.

Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slaba.

Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slaba.

Clasele de fertilitate se pot recunoaste dupa urmatoarele insusiri principale:

Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care se preteaza la orice categorie de folosinta agricola,

nu necesita lucrari de imbunatatiri funciare, sunt soluri profunde care au un orizont de humus bine

dezvoltat (peste 50 cm grosime), cu o textura luto-nisipoasa sau lutoasa, fara continut de schelet, reactia

neutra slab acida si slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare ca podzolire, saraturare,

eroziune sau mlastinizare, iar inundatiile se petrec in medie o data la 8-10 ani, terenul este in intregime

8/7/2019 Bonitare cadaastrala

http://slidepdf.com/reader/full/bonitare-cadaastrala 2/2

mecanizabil (pante sub 5°) si situat in campie, lunci, terase, vai largi coluvionare dar fara exces de apa.

Terenurile din clasa a II-a de fertilitate sunt pretabile la toate plantele cultivate, au orizontul de humus

mai putin dezvoltat, textura variaza de la nisip-lutos pana la lut-argilos, reactia este slab acida, neutra

sau alcalina, prezinta uneori procese incipiente de podzolire, salinizare, eroziune sau mlastinizare,

terenul este putin inclinat ( pante intre 5°-10°), sursa de apa este satisfacatoare (din precipitatii sau din

freatic).

Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea in care incep sa apara procese evidente de degradare,

pretabilitatea pentru arabil este diminuata, orizontul de humus este slab dezvoltat, textura variaza de la

nisip nisip-lutos pana la argilo-lutos, iar reactia pH variaza de la acida la alcalina, inundarea de poate

produce o data la 4-6 ani, relieful este colinar, iar drenajul solului este nesatisfacator.

Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea la care procesele de degradare se manifesta puternic,

folosirea ca arabil este foarte redusa, se preteaza la plantatii de vii, pomi si pajisti, in marea lor

majoritate necesita lucrari de imbunatatiri funciare, in special de combatere a eroziunii.

Terenurile din clasa a V-a de fertilitate contin rocile ajunse la suprafata, au in general conditii

nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor (nu se folosesc ca arabil decat in conditii fortuite) cele mai

potrivite folosinte sunt pasunile, fanetele, uneori livezile, necesita lucrari de combatere a eroziunii sau

lucrari hidroameliorative cand se afla pe turbarii, mlastini sau in zone cu inundatii de lunga durata, etc.

Bonitatea terenurilor agricole in ansamblul ei se bazeaza nu numai pe fertilitatea solului - care fara

indoiala reprezinta factorul cel mai important - ci are in vedere si factorii de clima, relief si hidrologie.

O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea

a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Fara studiile de cartare pedologica executate de

specialisti in pedologie nu se pot realiza lucrarile de bonitare cadastrala, dupa cum fara analize de

evaluare a calitatii constructiilor, executate de specialisti in domeniul constructiilor nu se pot realiza

lucrari de bonitare a cladirilor.

Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se

transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la dosarul lucrarii

de cartare pedologica (stationara).