Boli de Nutritie

4
REFERAT LA BIOLOGIE BOLI DE NUTRITIE A. OBEZITATEA Obezitatea este o boala metabolica caracterizata prin cresterea greutatii corporale, prin depunerea excesiva de grasime, mai ales in tesutul conjuctiv lax, determinand un exces ponderal de peste 20% din greutatea individului. Originea obezitatii rezida in abuzul alimentar asociat, de regula, cu sedentarismul si un factor endocrin, o predispozitie constitutionala. Organismul poseda un mecanism de autoreglare, prin care se mentine o oarecare constanta a greutatii. In obezitatea comuna generalizata exista o repartizare oarecare uniforma a depozitelor de geasime. Intr-o etapa urmatoare apar complicatii ale obezitatii, ca : modificari de statica ( picior plat, spondiloze, artroze ), hipertensiune arteriala, insuficienta cardio- respiratorie, varice ale membrelor inferioare, diabet zaharat, litiaza biliara si renala, constipatie. Tratamentul este igieno-dietetic si medicamentos. De asemenea, in conditii de spitalizare si repaus prelungit se poate prescrie o dieta de numai 600 cal / zi. In alte conditii insa instituirea dietei hipocalorice trebuie sa realizeze circa 1200- 1300 cal / zi. Activitatea musculara va fi crescuta prin exercitii de gimnastica, mers pe jos, sport, munci fizice, dusuri calde – reci, masaje. Tratamentul medicamentos recomanda anorexigene centrale, din care amintim : Guanidina, Silutin, Cafilon ; anorexigene periferice : Carrugan, Fucopan, catabolizante, din care amintim :

description

boli de nutritie

Transcript of Boli de Nutritie

REFERAT LA BIOLOGIE

REFERAT LA BIOLOGIE

BOLI DE NUTRITIE

A. OBEZITATEAObezitatea este o boala metabolica caracterizata prin cresterea greutatii corporale,

prin depunerea excesiva de grasime, mai ales in tesutul conjuctiv lax, determinand un exces ponderal de peste 20% din greutatea individului.

Originea obezitatii rezida in abuzul alimentar asociat, de regula, cu sedentarismul si un factor endocrin, o predispozitie constitutionala. Organismul poseda un mecanism de autoreglare, prin care se mentine o oarecare constanta a greutatii.

In obezitatea comuna generalizata exista o repartizare oarecare uniforma a depozitelor de geasime.

Intr-o etapa urmatoare apar complicatii ale obezitatii, ca : modificari de statica ( picior plat, spondiloze, artroze ), hipertensiune arteriala, insuficienta cardio-respiratorie, varice ale membrelor inferioare, diabet zaharat, litiaza biliara si renala, constipatie.

Tratamentul este igieno-dietetic si medicamentos. De asemenea, in conditii de spitalizare si repaus prelungit se poate prescrie o dieta de numai 600 cal / zi. In alte conditii insa instituirea dietei hipocalorice trebuie sa realizeze circa 1200-1300 cal / zi.

Activitatea musculara va fi crescuta prin exercitii de gimnastica, mers pe jos, sport, munci fizice, dusuri calde reci, masaje.

Tratamentul medicamentos recomanda anorexigene centrale, din care amintim: Guanidina, Silutin, Cafilon; anorexigene periferice: Carrugan, Fucopan, catabolizante, din care amintim: Tiroida, Tiroton si diuretice, dintre care se prefera: Nefrix, Lasix, Furantril.B. SUBNUTRITIA

Subnutritia este o boala metabolica determinata de un dezechilibru intre nevoile organismului si aportul alimentar in sensul ca acesta este scazut. Se produce o scadere ponderala cu topirea tesutului adipos, diminuarea maselor musculare si reducerea generala a troficitatii organismului se numeste slabire sau denutritie. Slabirea poate fi datorata unei lipse mai prelungite de aport alimentar, unei incapacitati de utilizare a alimentelor si a unor factori genetici. Trebuie specificat, de asemenea faptul ca exista o serie de boli endocrine, in care slabirea apare ca simptom principal: boala Basedovw, boala Addison, boala Simmonds.

Aspectul clinic variaza de la o slabire abia sesizabila pana la aspectul scheletic al casecticului . O data cu disparitia tesutului adipos si diminuarea maselor musculare, bolnavii incep sa devina astenici, le scade rezistenta la efort, la frig, sunt somnolenti, indiferenti fata de mediul inconjurator, au voce lenta si monotona.C. DIABETUL ZAHARATDiabetul zaharat este o boala de nutritie cronica, caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, lipidic, protidic si mineral, datorat insuficientei absolute sau relative de insulina.

Diabetul zaharat este mai frecvent intre 40-60 de ani la barbati si persoanele din mediul urban ( stres, mod de alimentare, etc. ) . Boala poate fi dobandita sau transmisa ereditar. Dintre factorii etiologici cei mai frecventi se mentioneaza obezitatea, datorita supraalimentatiei; ereditatea, mai ales in cazul diabetului juvenil; leziunile inflamatorii pancreatice acute sau cronice, generate de scarlatina, gripa, pancreatita acuta, pneumonie, ciroze; traumatismele fizice si psihice ( viata dura, stresanta ); discrinii ( boala Basedow, Cushing ); anumite profesii ( bucatari, cofetari ) si alte cauze ( sedentarism, pensionari ori fosti sportivi ).

Clasificare:

Diabetul zaharat primar sau esential se caracterizeaza prin aparitia sa spontana, transmitere ereditara, evolutie stadiala, deci nu apare secundar unei afectiuni pancreatitice.

Se considera ca nevoia de insulina poate constitui un autentic caracter de deosebire:

diabet zaharat primar ( esential ) - insulinodependent

- insulinoindependent

Diabetul insulinodependent este intalnit in proportii de 15-20% din totalitatea cazurilor de diabet, mai frecvent la tineri ( diabet juvenil ), de multe ori instabil, cu tendinta la cetoza. Debutul este de obicei brutal ( adesea prin coma diabetica ).

Diabetul insulinoindependent este forma cea mai frecventa de diabet zaharat: 65-70% din cazurile de diabet, apare de obicei dupa 40-50 de ani . Debutul este insidios, adesea pus in evidenta printr-un examen medical intamplator .Complicatiile diabetului zaharat manifestate clinic sunt fie acute ( come diabetice sau come hipoglicemice, datorita unei subdozari sau supradozari a necesitatilor de insulina, sau indisciplinei pacientului ), fie cronice degenerative, fie de alta natura, ca: astenii genitale, tuberculoza pulmonara, afectiuni cutanate.Coma diabetica reprezinta faza terminala a insuficientei totale de insulina si se manifesta clinic prin cetoacidoza, deshidratare, pierderea vietii de relatie, aritmie respiratorie. Iminenta unei come este de multe ori sesizabila prin: pierderea apetitului, scaderea in greutate, diaree, varsaturi, ameteli, somnolenta.Tratamentul diabetului zaharat se bazeaza pe un regim alimentar hipoglucidic, insulina si tratament oral ( sulfonamide, din care amintim: Invenol, Tolbutamid, Rastinon, Cicloral, Diabetamid, Diabetoral, Redul, Daovil, Englucon, etc. si biguanide, din care amintim: Silubin, Diabex, Fenoformin, Meguan, Glucopostin).