boli ale sn

8/6/2019 boli ale sn

1/16

Definitie

Autismul este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului.

Autismul afecteaza grav abilitatile mentale, emotionale si

comunicationale ale unei persoane.

Cauze

Cauzele autismului nu sint bine cunoscute.

Ele pot fi de natura genetica.

Ceea ce se stie este ca o crestere necorespunzatoare, bolile mintalesau faptul ca un copil "pur si simplu nu vrea sa reactioneze", nu cauzeazaautismul.

Nu se considera ca factorii psihologici contribuie intr-un fel la formarea

autismului.

Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sauanomaliilor structurale dinainte sau din timpul nasterii, incluzind: - mama

bolnava in timpul sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar), fenilcetonuria

netratata (o incapacitate a corpului de a controla anumite substante chimice

numite fenilcetone) - lipsa oxigenului in timpul nasterii - encefalita sau alte

infectii grave care afecteaza creierul la sugar

Simptome

O persoana care sufera de autism poate avea numeroase simptome.

Manifestarea autismului poate diferi in intensitate, de la simptomeusoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existenta a individului.

Toate simptomele variaza in intensitate, iar unele persoane pot aveasimptome pe care altele nu le au. Simptomele pot include: - dificultate in

comunicare.

Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc.Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator.

E posibil ca bolnavul sa foloseasca mai mult gesturi decit cuvinte.Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea

de a-si concentra atentia si de a fi coerent; - nesociabilitate.

O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in aavea relatii cu altii.

Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca

in ochi interlocutorul.


2/16

Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult

efort in a-si face prieteni; - simturi diminuate sau prea dezvoltate.

Unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cincisimturi.

Altii pot avea simturi foarte dezvoltate.

De exemplu, un individ cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-siacopere urechile pentru mult timp.

Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa eviteimbratisarile si orice fel de atingere; - dificultate in a se juca.

E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu

altii sau sa nu fie capabil sa intre intr-un joc bazat pe imaginatie; - excese incomportament.

O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau

poate fi extrem de pasiva.

Ea poate trece de la o extrema la alta.Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru, o idee

sau o activitate.

Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului, cum ar fi bataile din

palme, balansarea corpului inainte si inapoi, si a capului.

E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii.Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii, insa, deseori,

pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat.

Un bolnav de autism poate avea crize si depresii.Definitie

Un creier sanatos este format din milioane de celule nervoaseinterconectate, numite neuroni. Neuronii comunica constant unul cu celalalt,

prin trimiterea de semnale prin conexiuni numite axoni si dendrite.

Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. Creierul sanatos

are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de ccreierul cu

boala Alzheimer in care celulele formeaza noduri, prezinta numeroase placisenile si noduri neurofibrilare.Placile si nodurile interfereaza cu activitatea

normala dintre neuroni care sunt responsabili de gandirea intelectuala.

Alzheimer afecteaza oamenii in moduri diferite. Dupa ce debuteaza, boalaprogreseaza lent. Simptomele bolii Alzheimer constau in: pierderi de

memorie, confuzie, dezorientare, si judecata precara.

Incidenta

Potrivit statisticilor, in Romania, incidenta tulburarilor mintala a crescut

de la 605,2, in 1975, la 883,3 persoane la 100.000 locuitori, in 1993.


3/16

In cadrul mortalitatii generale, decesele cauzate de tulburari mintale,

boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-vasculare)

ocupa locul 5, inregistind o crestere semnificativa, de la 11,7, in 1975, la17,9, in 1994, si la 18,3, in 1997 (proportie la 100.000 locuitori).

In aceasta perioada, mortalitatea generala a inregistrat valori

semnificativ crescute, de la 928,8 la 1170, 7 decese la 100.000 persoane.

Cauze

Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar.

Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti

cromozomi.O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are

legatura cu anumiti cromozomi.

Factori de risc

Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa

in familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down.

Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este celereditar.

Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care sufera de

boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%.

Simptome

Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a

desfasura activitati obisnuite. In plus, pacientul poate fi confuz, sa aibatulburari de comportament, personalitate si gindire, este incapabil de a

pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent, este dezorientat atit in

timpul noptii, cit si al zilei, sufera depresii, halucinatii

Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie depersoana. In cele din urma, insa, boala face ca persoana afectata sa nu mai

poata sa se ingrijeasca singura deloc.

Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor),

intermediar (moderat), tardiv (sever).

Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratamentsi ingrijire, fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie.

Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului.


4/16

Aceste canale sint esentiale pentru gindire, invatare si memorare.

Astfel, se produce o degradare a celulelor cerebrale.

Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decitmajoritatea populatiei.

In cazul acestor persoane, cantitatea de neurotransmitatori, si anume

de acetilcolina (substante chimice care servesc drept mesageri intre celulelenervoase), este mai mica.

Aceste substante sint esentiale in procesul gindirii si al memoriei.

Diagnostic

Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderiimemoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive.

Schimbarile de comportament, de personalitate si de gindire, pot fi

observate, de asemenea.Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la

90%, pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste.Definitie

Migrena este o durere de cap vasculara severa, care este resimtita mai

puternic pe partile laterale ale capului, dar poate sa apara deasemenea doarintr-o singura parte. Vasele de sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si

creierul cu sange.

Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang,

facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid. Fibreledurerii din peretii vaselor sanguine devin iritate si nervii din jurul vaselor

sanguine elibereaza substante chimice, trimitand semnale de durere la

creier. Cauza migrenelor nu este clara, dar oamenii de stiinta au constatat

modificari ale fluxului sanguin si anumite schimbari biochimice.

Migrenele reprezinta un tip comun de dureri de cap cronice. O migrenaclasica este precedata de o aura, care consta intr-un grup de simptome de

avertizare care indica aparitia unei migrene. Migrenele apar frecvent la

femei, acestea pot fi cauzate de modificari hormonale, asociate cu ciclulmenstrual.

Medicul ar trebui sa observe daca simptomele migrenei sunt severe,

persistente, recurente sau insotite de alte simptome. Medicatia preventiva,precum si evitarea factorilor care au starnit o migrena in trecut pot reduce

numarul aparitiilor acestora.


5/16

Cauze

Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor vaselor de

singe in creier si cap, ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de

singe.

Astfel, apare durerea.Printre cauzele care favorizeaza migrenele se afla lipsa poftei de

mincare, schimbarile de vreme, perioadele menstruale, oboseala,

administrarea de contraceptive, stresul emotional, dar si unele alimente,cum ar fi brinza, nucile, fructele de avocado, mincarea tratata cu nitrati,

ciocolata, emolientii pentru carne si bauturile alcoolice.

De multe ori, in aparitia migrenei, intervine factorul ereditar

(mostenit).Daca migrena nu are caracteristicile obisnuite, ea poate fi cauzata de o

malformatie vasculara cerebrala.

Simptome

Debutul migrenei este brutal.

Cele mai frecvente simptome sint oboseala, iritabilitate, lipsa poftei de

mincare.Durerea este unilaterala.

Este o durere continua, ceea ce explica nevoia de liniste si de izolare.

Tipuri de migrene

Migrenele se pot manifesta in mai multe forme.

Principalele tipuri sint: migrena clasica si migrena comuna.Migrene clasice

De obicei, o viitoare durere de cap (senzatia) este precedata deanumite semne, stari.

Perceperea vizuala a ceea ce ne inconjoara se schimba, persoana careva suferi o migrena poate vedea "stele verzi" sau linii in zigzag.

Multe persoane vad dublu sau chiar nu mai vad nimic o anumitaperioada de timp.

De cele mai multe ori, schimbarea perceptiei vizuale este urmata de

ameteala, amorteala, instabilitate in mers, confuzie in gindire, tremuratulbuzelor, a fetei, a miinilor (de o singura mina sau de amindoua), lipsa puterii

intr-un picior sau intr-un brat, incapacitate de a vorbi sau bilbiiala.

O persoana poate avea doar unul sau citeva din aceste simptome, si in


6/16

general exista aceeasi combinatie intre simptome la fiecare criza.

Simptomele pot dura de la 5 la 15 minute sau chiar mai mult.

Cind acestea dispar, intr-o parte a capului incepe durerea carepulseaza. Intensitatea acesteia creste treptat.

Cind durerea devine insuportabila, pot interveni adesea greturi,

varsaturi, si chiar sensibilitate la lumina si zgomot.Migrene comuneMigrenele comune se manifesta instantaneu, fara vreun simptom,

printr-o durere care pulseaza.

Localizarea acestui tip de migrena variaza.

Durerea poate fi localizata in ambele parti ale capului sau poate trecedintr-o parte in alta.

Durerea este, deseori, insotita de greata, varsaturi, sensibilitate la

lumina si zgomot. In general, acest tip de migrena apare la copii.

Copiii care sufera de o migrena pot avea si dureri abdominale, care,dupa varsaturi, se amelioreaza.

Preventie

Preventia migrenelor este extrem de importanta, mai ales ca migrenele

pot sa se repete ani in sir si folosirea constanta a medicamentelor poate

avea efecte secundare grave.De aceea, nu va neglijati dieta.

Puteti preveni migrenele prin evitarea anumitor alimente (nuci, brinza,

avocado, ciocolata, slanina, sunca, hot dog-urile, hrana rece), precum si aemolientilor folositi in prepararea alimentelor.

Daca migrena e cauzata de foame, serviti cu regularitate mese mici.

Femeile care sufera de migrene inainte de perioada menstruala ar

trebui sa diminueze cantitatea de sare din alimentatie.Acest lucru ajuta la o mai mica retinere a apei in organism, asociata cu

simptomele migrenei.De asemenea, evitati bauturile alcoolice.

Alcoolul cauzeaza dilatarea vaselor sanguine in corp, lucru care

favorizeaza durerile cauzate de migrene.

In cazul in care stresul sau emotiile sint cauzele migrenei, atunci,

desigur, e important sa eliminati stresul din viata dvs.Exercitiile fizice regulate (mersul pe jos, mersul pe bicicleta, inotul) si

tehnicile de relaxare (yoga, meditatia) pot, de asemenea, sa va ajute.

Exercitiile fizice si relaxarea, nu numai ca reduc stresul, dar va potajuta in a diminua intensitatea si frecventa durerilor de cap.

Un consilier profesionist va poate ajuta in a identifica natura stresului

din viata dvs. si in a va da sugestii de rezolvare a problemelor.


7/16

Un program regulat de somn este necesar pentru cazul in care

oboseala este cea care cauzeaza migrenele.

Oboseala se poate accentua atunci cind se schimba vremea.Femeile care sufera de migrene de mult timp ar trebui sa evite

contraceptivele orale.

Medicul dvs. va poate recomanda alte metode de contraceptie.

Definitie

Precum toate organele din corp, creierul are nevoie de oxigen si nutrienti ca

sa poata functiona corespunzator. Aceste produse necesare supravietuirii

ajung in creier prin sange care trece prin sistemul circulator.Un atac cerebral se produce atunci cand apare o lipsa de sange intr-o

portiune a creierului, care duce la un tesut mort si pierderea functiilorcreierului. Un atac cerebral poate fi produs de o ruptura a unui vas de sange,

ca un anevrism, sau un embolism, care este un mic cheag plutitor sau

particula blocata in una din artetele creierului si intrerupe circulatia sangelui.

In functie de partea creierului care este afectata, atacul cerebral poate cauza

probleme de vorbire, paralizie, inconstienta sau chiar decesul.Definitie

Atacul epileptic este o tulburare care apare brusc si schimba temporar modulin care functioneaza creierul. Creierul sanatos este format din milioane de

celule nervoase de interconectare numite neuroni. Aceste celule comunicaconstant una cu cealalta, prin trimiterea de semnale prin intermediul unor

conexiuni de tip tentacular numite axoni si dendrite.

In mod normal, neuronii genereaza impulsuri pana la 80 de ori pe secunda.In timpul unui atac de apoplexie epileptica, rata poate creste de pana la 500

de ori pe secunda. Epilepticii pot suferi pierderi de cunostinta, miscareainvoluntara a bratelor si a picioarelor, si de perceptii distorsionate. Cand rata

impulsurilor revine la normal, criza se termina si pacientul are o stare de

oboseala extrema.

Exista mai multe forme de epilepsie, si tratarea depinde de stabilirea corecta

a diagnosticului. Epilepsia este o boala care dureaza toata viata si care poateduce la complicatii grave. Persoanele cu epilepsie tratate si supravegheate

de catre un medic.


8/16

Cauze

Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia si

convulsiile. Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamnaca veti dezvolta epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de adezvolta aceasta boala:

y un accident vascular cerebraly traumatisme la cap si la creiery anumite medicamentey febray tumoare pe creiery infectiey anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange,

scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu)y boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson)y mostenire genetica

Simptome

Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O convulsie este o

schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica lanivelul creierului. Exista mai multe tipuri de convulsii.Tipuri de crize/convulsii:

1. Crize comitiale generalizate: Petit-mal (absence seizures) - caracteristice cel mai adesea copiilor, aparintre 5 si 12 ani si se prezinta prin lipsa temporara a constientei, cateodata

persoanele privind in gol. Crizele incep si se incheie brusc; Crize atonice (drop attacks) - produc pierderea brusca si temporara a

tonusului muscular; Crize mioclonice - sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale

muschilor corpului, cel mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in

acelasi timp;


9/16

Crize tonico-clonice (grand-mal/convulsii) - cel mai cunoscut tip de criza.

In timpul fazei tonice, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea

revenind in timpul fazei clonice la un ritm mai scazut. In timpul fazei cloniceau loc convulsiile propriu-zise. In timpul episodului epileptic, limba si buzele

pot fi muscate.

2. Crize comitiale partiale: crize partiale simple: in aceste crize, constienta este mentinuta. Totusi,persoanele care au acest tip de crize isi dau seama ca nu pot vorbi sau chiar

nu se pot misca pana cand criza nu a trecut. Ele isi pot aminti exact ce s-a

intamplat in timpul crizei.Acest tip de criza poate modifica miscarile (prin miscari anormale ale limbii

sau clipit des s.a.), senzatiile (se poate modifica perceptia asupra lucrurilor;

persoana poate simti pe piele o briza sau poate auzi diferite sunete s.a.) si

emotiile (poate induce frica, furia, fericire s.a.). crize partiale complexe (epilepsie psihomotorie): in timpul unei astfel de

crize persoana are constienta pierduta sau alterata, putandu-se afla intr-o

stare asemanata de experti unei stari de transa sau de vis. Persoana nu

poate interactiona cu ceilalti intr-un mod normal, nu isi poate controlamiscarile, vorbirea sau actiunile, nu stie ce face si nu isi va aminti la sfarsitul

crizei ceea ce s-a intamplat.Status epilepticus se caracterizeaza prin crize prelungite sau repetitive,fara o perioada de recuperare intre atacuri. Aceste atacuri implica riscuri,dintre cele mai grave: obstructia cailor aeriene, acidoza, hipotensiune,hipertermie, edem cerebral, hipoglicemie, alterarea functiilor SNC.Depresia

Definitie

Creierul este format din milioane de celule nervoase interconectate numite

neuroni. Pentru ca o persoana sa gandeasca, sa se miste sau sa simta,

acesti neuroni trebuie sa comunice unul cu celalalt. Ei fac acest lucru, printrimiterea si primirea de mesaje chimice numite neurotransmitatori. In cazul

in care un neurotransmitator este eliberat de la un neuron, el traverseaza o

sinapsa si se leaga de un receptor la un alt neuron, prin care setransmite semnalul.

Spre deosebire de suparare, tristete sau chiar durere, depresia este o

afectiune in care o persoana simte o nefericire coplesitoare si debilitanta.

Oamenii care sunt deprimati pot avea probleme in a gandi clar si se afla in

imposibilitatea de a functiona normal. Acestia pot acuza lipsa poftei de


10/16

mancare si insomnii, sau se pot implica excesiv in aceste activitati.

Persoanele cu depresie pot avea ganduri de suicid.

Cu toate ca depresia poate fi declansata de un eveniment emotional din

viata unei persoane, o scadere a nivelului unuia din neurotransmitatori, al

serotoninei, a fost asociata in biologie cu depresia.

Exista multe forme de depresie. Prin urmare, este important pentru opersoana care este depresiva sa fie consultata de un doctor care sa puna cu

exactitate diagnosticul de depresie si sa prescrie un tratament adecvat.

Cauze

Nu exista un raspuns clar la intrebarea despre cauzele depresiei. Depresia

este de obicei declansata de o combinatie de factori biologici, psihologici sifactori din mediu. Unele trasaturi psihologice pot creste vulnerabilitatea fata

de depresie. Persoanele care au o parere proasta despre ei, o viziune

pesimista asupra lumii sau care sunt expusi la stres au un risc mai mare de

a dezvolta o depresie. Starile depresive pot fi declansate de pierderiimportante, de afectiuni cronice, de dificultati de relatie sau financiare sau

de schimbari nefavorabile aparute in viata. Pacientii care sufera de depresie

traiesc de obicei o stare de ingrijorare si de tristete. Ei se simt nefericiti,

lipsiti de ajutor si abandonati. Ei sunt nemultumiti de lucrurile din jurul lor si

nimic nu-i poate face fericiti. Alte semne ale depresiei sunt: lipsa sau

scaderea apetitului, perturbari ale somnului (dificultati de adormire, trezirematinala, somn neodihnitor sau chiar cosmar), pierderea interesului pentru

lumea exterioara, lipsa de putere si de entuziasm, oboseala constanta,

sentimente de inutilitate si neajutorare, ganduri de suicid si moarte,sentimente de vinovatie.

Simptome

Tristete continua, teama puternica, neliniste, sentimentul de desertaciuneLipsa de speranta, pesimism, trecutul si viitorul sunt vazute in culoriintunecate

Sentimente de vinovatie, parere de sine proasta, neajutorare

Pierderea placerii pentru activitati care-i aduceau bucurie si placere, inclusiv

viata sexuala


11/16

Tulburari de somn: trezirea matinala cu sentimentul de teama si stupoare;

imbunatatire usoara a dispozitiei spre seara

Pierderea apetitului si scadere in greutateScaderea energiei, dinamismului; oboseala si senzatia de lentoare

Ganduri despre moarte, sinucidere si chiar tentative de suicid

Neastampar, neliniste, iritabilitateDificultati de concentrare, memorare si in luarea deciziilorUneori pacientii cu depresie pot prezenta multe semne de rau fizic.Plangerile cele mai frecvente sunt: dureri de cap, ameteli, disconfort gastric

sau toracic, dureri articulare, constipatie sau diaree, perturbari menstruale,

scaderea performantelor sexuale.Cand este recomandat controlul medical?Datele statistice arata ca doua din trei persoane suferind de depresie nu auprimit tratament pentru ca depresia lor nu a fost diagnosticata.Depresia se poate trata. Este foarte important ca pacientul sa priveasca

depresia ca pe oricare alta boala.Schimbarile frecvente de dispozitie, chiar in cursul aceleasi zile, starea de

slabiciune, somnolenta sau oboseala aparuta la eforturi mici, iritabilitatea,perturbari ale somnului sau apetitului, ca si senzatiile inexplicabile de

disconfort sau durere aparute la nivelul diferitelor parti ale corpului - toate

acestea pot face parte din tabloul clinic de depresie, care deasemeneatrebuie privita cu seriozitate.In timpul unei consultatii, pacientii descriu si insista pe unul dintresimptome, dar prezinta la fel de complet simptomele mai putin suparatoare.

De aceea, o descriere cat mai exacta a starii pacientului, poate ajuta multmedicul in alegerea cea mai corecta a tratamentului. Fiti atenti lamodificarile, chiar minore, aparute in starea dumneavoastra si informati-va

medicul despre ele. Colaborarea cat mai buna medic - pacient face ca

diagnosticul sa fie mai rapid si starea de rau poate fi tratata mai repede.Pentru a diagnostica o depresie, un specialist utilizeaza datele prezentate de

pacient in timpul consultatiei, observatiile clinice, precum si datele obtinutede la familia pacientului. Testele psihometrice speciale pot fi de asemenea

utilizate.

Tratament

In comparatie cu alte afectiuni mentale, tratamentul depresiei are cele maifavorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienti - tratati corespunzator

(cu antidepresive) - sunt complet vindecati.


12/16

Tratamentul farmacologic ramane principala metoda de terapie.

Medicamentele utilizate in tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice,

modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori ai metabolizarii serotonineisau altor mediatori.Durata tratamentului este de cel putin 5-8 saptamani; daca rezultatele la

tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv sa fiementinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a prevenirevenirea simptomelor.Medicul psihiatru tine cont, in stabilirea tratamentului, nu doar de trasaturile

particulare ale afectiunii pacientului, dar si de varsta si sexul pacientului, de

debutul afectiunii, de raspunsul individual la tratament, de eventualeleafectiuni asociate.Exista multe metode de psihoterapie, dar ele se bazeaza pe atentia si

suportul acordat pacientului la nevoie. Constientizarea, suportul si sfatul

venite de la o persoana disponibila asigura cele mai bune rezultate.Pacientul poate fi deasemenea asistat in ceea ce priveste solutionarea

problemelor sale sociale. Pacientii au nevoie de suportul celor apropiati, daca

conflictele in familie si instabilitatea sociala sunt principalii factori care ar

putea grabi vindecarea.Activitatea fizica este deasemenea benefica pentru imbunatatirea dispozitiei.Efortul fizic poate determina eliberarea de substante naturale - endorfine.

Efectele endorfinelor sunt similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau

neuroleptice.

Scleroza multipla

Definitie

La nivelul sistemului nervos central se gasesc celule nervoase, sau

neuroni,localizati in creier si maduva spinarii. Un produs gras, numit mielina,inconjoara majoritatea nervilor din organism. Mielina permite nervilor sa

transmita impulsuri electrice clare, mai rapide si mai eficiente, de-a lungul

neuronilor.

Scleroza multipla este o tulburare autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul

imunitar se intoarce impotriva organismului. Acest raspuns autoimun

provoaca stratului de protectiea mielinei ( teaca mielinei) inflamatii si,eventual disturgeri in diverse locuri de-a lungul sistemului nervos central.Aceasta distrugere a mielinei se numeste demielinizare.

Acest proces distructiv opreste neuronii sa mai trimita semnalel nervoase

eficace. Semnalele sunt incetinite, deformate, sau blocate, determinandsimptomele sclerozei multiple sa se dezvolta.


13/16

Simptomele SM sunt variate si depind de locatia mielinei

afectate. Simptomele intalnite sunt pierderea coordonarii musculare,

afectarea vederii, amorteala sau furnicaturi in brate sau picioare, oboseala siincontinenta.

Aceasta boala poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele, care potdura de la zile la luni, dispar si reapar fara nici o consecventa.

Cauze

Cauza SM nu este cunoscuta pana in prezent, dar mii de cercetatori din toata

lumea pun una langa alta piesele acestui joc de puzzle complicat.Distrugerea invelisului de mielina in SM poate fi o reactie anormala a

sistemului imunitar, care in mod normal apara organismul demicroorganisme (bacterii si virusuri). Multe din caracteristicile SM sugereaza

ca aceasta ar fi o boala "auto-imuna", in urma careia corpul isi ataca

propriile celule si tesuturi, in cazul SM fiind vorba despre mielina.

Cercetatorii nu stiu care este motivul pentru care sistemul imunitar atacamielina, dar se crede ca este o combinatie de cauze. Exista o teorie conform

careia un virus aflat in stare latenta in corpul uman joaca un rol determinant

in dezvoltarea bolii si poate deregla sistemul imunitar sau poate provoaca in

mod indirect procesul auto-imun. S-au facut numeroase cercetari pentru

identificarea virusului SM. Se pare ca nu exista un virus al SM, ci un virus

comun, ca cel al pojarului sau al herpesului, care activeaza SM. In urmaacestei activari, in sange se produc globule albe (limfocite) care patrund in

creier si distrug sistemul acestuia de aparare. Odata patrunse in interiorul

creierului aceste celule activeaza alte elemente ale sistemului imunitar intr-un mod in care acestea incep sa atace si sa distruga invelisul de mielina.

Simptome

Scleroza multipla este o boala cu multe variatii, iar simptoamele depind decare parte a sistemului nervos central este afectata. Nu exista un tipar al SMsi fiecare persoana care sufera de SM are un set diferit de simptoame care

variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul

aceleiasi persoane.

Cele mai afectate sunt:


14/16

y Vedereay Coordonareay Fortay Simturiley Vorbirea si inghitireay Controlul vezicii urinarey Sexualitateay Functiile cognitive

Nu exista o SM tipica. Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel

putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane, nici una

dintre acestea nu va avea toate simptoamele.Dereglari ale vederii:

y Tulburarea vederiiy Vederea dubla (diplopia)y Nevrite optice, miscarea involuntara rapida a ochilory (rar) pierderea totala a vederii

Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor:

y pierderea echilibruluiy tremury mersul instabil (ataxia)y ameteala (vertij)y stangacia unui membruy lipsa coordonariiy Flascitate:

Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul.

Spasticitateay dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire

a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersuly spasmey Dereglari ale simturilor:y furnicaturi, amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti

ale corpului

y alte senzatii nedefinite

Durerea poate fi asociata cu SM ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si

dureri musculare.

Probleme cu vorbirea:


15/16

y incetinirea vorbiriiy articularea necorespunzatoare a cuvintelory schimbari in ritmul vorbiriiy dificultati in inghitire

Oboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod

neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus. Oboseala esteuna din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale SM.

Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele:

y problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urinafrecvent si/sau urgent, eliminarea incompleta sau in momentenepotrivite

y problemele intestinale includ constipatie si , in mod rar, pierdereacontrolului

Sexualitate si intimitate:

y impotentay excitare redusay pierderea simturilory Sensibilitate la caldura:y Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte

simptoame.

y Disfunctii cognitive:y Invatarea si memoriey Atentie si concentrarey Gasirea cuvintelor

Parkinson

Definitie

Creierul este compus din materie alba si cenusie care contine milioane de

celule nervoase. Aceste celule nervoase, numite neuroni, comunica prineliberarea de substante chimice numite neurotransmitatori.

Odata ce un neuron este stimulat, un neurotransmitator este lansat de la

neuron si traverseaza un gol numit sinapsa; acesta apoi se leaga la un

receptor de pe un alt neuron, transmitand un semnal.


16/16

Boala Parkinson este o degenerare din zona creierului responsabila de

miscarile musculare, in special, a neuronilor pigmentati situati in substanta

neagra din creierul mijolciu. Distrugerea acestor neuroni duce la o scadere adisponibilitatii dopaminei, care este un tip de neurotransmitator. Ca rezultat,

nervii din aceasta zona nu pot trimite semnale la alti nervi pentru a

directiona miscarile trupului. Manifestarea bolii este data de tremuratulcorpului, circulatia greoaie, rigiditate si probleme de echilibru.Adhd

Definitie

Tulburarea de atentie a deficitului de hiperactivitate sau ADHD reprezinta o

problema neurocomportamentala universala care afecteaza atat copiii cat si

unii adulti.

Unele cercetari sugereaza cauza ADHD ca fiind o deficienta genetica a

anumitor neurotransmitatori. Creierul este format din milioane de celule

nervoase interconectate numite neuroni. Pentru ca o persoana sagandeasca, sa se miste, sau sa simta, acesti neuroni trebuie sa comunice

unul cu celalalt. Acest lucru se intampla prin transmiterea si receptarea unor

mesaje chimice numite neurotransmitatori.

In momentul in care un neurotransmitator este eliberat de catre un neuron,el traverseaza un decalaj numit sinapsa si se leaga de un receptor de pe un

alt neuron, prin transmiterea unui semnal. Simptomele tulburarii includ uncaracter impulsiv, hiperactivitate si incapacitatea de pastrare a atentiei.

Neurotransmitatorii, cum ar fi dopamina, ajuta la reglarea

comportamentului. Fara existenta dopaminei, neuronii situati in cortexul

frontal al creierului, care este responsabil cu atentia, nu comunica in mod

eficient. Exista, de asemenea, dovezi ca receptorii neuronali care recunoscdopamina sunt disfunctionali la persoanele cu ADHD.

boli ale sn

Documents

Transcript of boli ale sn