Boala Parodontala Si Beneficiile Igienei Orale in Cazul Pacientilor HIV

7/28/2019 Boala Parodontala Si Beneficiile Igienei Orale in Cazul Pacientilor HIV

http://slidepdf.com/reader/full/boala-parodontala-si-beneficiile-igienei-orale-in-cazul-pacientilor-hiv 1/6

1

Boala parodontala si beneficiile igienei orale in cazulpacientilor HIV-pozitivi şi a bolnavilor SIDA

Silvinha S. S. Lemos 1, Flávia A. Oliveira 2, Eneida F. Vencio 3

ABSTRACTObiective: Frecvenţa bolii gingivale şi parodontale la bolnavii HIV -pozitivi şi

SIDA a fost investigată în scopul de a evalua beneficiile igienei orale prin folosireaterapiei mecanice. Studiu de design: treizeci şi două de pacienti HIV -pozitivi si-au datpermisiunea pentru a fi examinati. Statusurile lor gingivale şi parodontale au fostevaluate cu ajutorul Indicelui gingival şi a Indicelui simplificat de Igiena orală. Datele aufost evaluate la momentul iniţial, după trei luni şi apoi după şase luni. Subiecţi au primitterapie mecanică, care a inclus indepartarea tartrului , debridarea si netezirearadiculara, lustruirea dintilor şi instrucţiuni de igiena orala. Intreţinerea igienei orale afost efectuata saptamanal.Stadiul HIV şi numărul CD4 au fost de asemenea investigate.Rezultate: La bază, boala gingivala si parodontala a fost prezenta la 71,9% dinsubiecti.Gingivita cronica (43.8%) a fost cea mai frecventă. O ameliorare clară înmaterie de sănătate gingivala a fost înregistrata la 78,2% dintre subiecţi, după şase lunide tratament mecanic.Nici o asociere nu a fost înregistrata între numărul de celule CD4şi starea gingivala /parodontala sau pierderea de atasament in stadiile HIV.Concluzii:gingivita cronica a fost cea mai frecventă boală din pacienţii infectaţi cu HIV şi SIDA.Igiena orală folosind terapia mecanica îmbunătăţeşte starea gingivala, sugerand căacesta este un pas important în menţinerea sănătăţii parodontale.

Cuvinte cheie: SIDA, boli gingivale, HIV, tratament mecanic, igiena orala.

INTRODUCERE

Gingivita cronica si parodontoza sunt cele mai frecvente forme ale bolii gingivaleşi parodontale ale persoanelelor HIV infectate. Relaţia dintre sanatatatea parodontala şi, prevalenţa şi severitatea gingivitei cronice si a bolilor parodontale în rândul persoanelorcu imunosupresie, infectaţi cu HIV rămâne controversată (1).Unii autori au demonstratcă nu există o diferenţă semnificativă în starea gingivala şi periodontala intre indiviziiHIV-pozitivi, cei cu SIDA, şi populaţia generală (2,3,4).Multe studii au fost efectuate înscopul de a detecta frecvenţa asocierii intre HIV si boala parodontala, iar prevalenta sa

variază de la 0 la 47% (1,3,5). Studiile au aratat o asociere intre pierderea severă deatasament sau cresterea accentuata a pierderii de ataşament parodontal la persoanele custadii mai avansate de SIDA (6). Cu toate acestea, o asociere intre boala parodontala sistatusul imun al indivizilor infectaţi cu HIV nu este încă clara (7). Placa bacteriana estein general considerata principalul agent etiologic al boli gingivale şi parodontale (8).Îndepărtarea plăcii bacteriene şi întreţinerea buna a igienei orale sunt paşi importanţi în procesul de vindecare gingivita (9). La pacienţii infectaţi cu HIV, boala parodontala,de obicei, nu raspunde tratamentului conventional prin detartraj (1). Terapii adjuvante



2

cu agenti chimici au fost indicate pentru bolile parodontale asociate cu HIV(10).Studiileau arătat că nivelul de ataşament la subiecţii seropozitivi HIV se menţine după detartrajsi surfasaj radicular(2,11,12).Scopul acestui studiu a fost de a investiga stareaparodontala a pacienţilor HIV -positivi şi SIDA şi pentru a evalua beneficiile igieneiorale prin terapia mecanică.

MATERIALE SI METODE

În 1996, toţi pacienţii care au fost rezidenţi în Centrul de Solidaritate al uneiorganizaţii de Voluntariat din Goiânia, Goias, Brazilia, au fost invitaţi să participe laacest studiu. Criteriile de includere au constat în a avea cel puţin 20 de dinţi prezenti pearcada, care primesc terapie antiretrovirală, fiind angajati în a urma toate procedurile deterapie mecanica. Pacienţii ce nu respectau aceste criterii nu au fost inclusi în aceststudiu. După autorizaţiile anterioare treizeci şi doi pacienţi, 21 bărbaţi şi 11 femei, aufost examinati. Toţi subiecţii au fost diagnosticati prin ELISA şi confirmat prin WesternBlot,ca prezentand anticorpi Hiv pozitivi . Subiectii au fost grupati în funcţie deexamenul clinic ,la Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) (13),iar clasificarea pentruinfecţia cu HIV si istoricul lor medical ,au fost revizuite. Acest studiu a fost efectuat înconformitate cu procedurile etice ale Centrului de Solidaritate.

Diagnosticul de HIV-asociat bolilor parodontale a fost realizat pe baza EECClearinghouse pe Probleme orale în categorii inrudite cu infecţia HIV (15) , după cumurmează: eritemul liniar gingival , o bandă roşie distinctă de-a lungul marginii gingivalecu integritatea marginii gingivale şi disproporţional cu suma placii bacteriene;parodontita necrozanta caracterizata prin pierderea tesutului moale, ca urmare a unorulceraţii sau necroză, sau necroza cu sau fără expunere osoasă şi dureri. Gingivitacronică a fost caracterizată de prezenţa edemului, roseata, sangerarea in urmasondarilor blande sau spontane,de integritatea marginii gingivale cu sau fără durere, cumodificări de textura si pozitie a gingiei, şi o tendinţă crescută la sângerare. Atunci cândaceste modificări s-au realizat cu 5 mm mai in profunzime fata de santul gingival, a fostdefinit ca parodontită cronică; sănătatea gingivala este caracterizata clinic prin, culoarea

roz, forma regulată, dimensiunea şi contur, papilele interdentare intacte, şi lipsa desângerare, fie spontane sau uşor prezente la sondarea cu o sondă parodontala. Unexaminator a realizat toate evaluarile clinice, şi a fost realizat si un tratament dentar,dacă a fost necesar.

Starea parodontala a fost înregistrata folosind Indicele gingival (IG) şi IndiceleSimplificat de Igiena orală (SOHI). Indicele Gingival (16) a fost utilizat pentru a diagnostica inflamatia gingivala şi Indicele Simplificat de Igiena orală (17) pentru acuantifica acumulării de placă bacteriană şi tartrul supragingivale. Măsurătorilesulcusului gingival şi ale pungilor parodontale au fost determinate în conformitate cutehnica de Ramjford (18). Protocolul de igienă orală a constat în terapie mecanica, deinstrucţiuni de intretinere a igienei orale. Dupa diagnosticul iniţial şi evaluarea

parametrilor parodontali, toţi pacienţii au fost prezentati pentru terapia standard,mecanica si au primit instructiuni cu privire la igiena orala (9). Terapia mecanică aconstat în îndepărtarea plăcii supragingivale şi subgingivale şi tartrului de cătredetartror si surfasaj cu ajutorul instrumentelor manuale,urmate de netezireasuprafetei dentare cu o cupa de cauciuc şi piatră ponce.Obturatiile neşlefuite şi dure deamalgam au fost lustruite atunci când acest lucru a fost necesar.Toti subiectii au primitinstrucţiuni de igiena orala, inclusiv tehnica Bass şi un dispozitiv de curăţarecorespunzătoare a spatiului interdentar cu aţă dentară, inclusiv aplicarea de fluor, lasfârşitul fiecărei vizite.Instrucţiunile de igienă orală a fost efectuate o data pe



3

săptămână şi individual, pentru a realiza un control optim placii.O substanţă de culoarealbastra a fost folosita pentru a controla acumularea placii pe săptămână. Curăţareamecanica a dintilor a fost realizată şi atunci când a fost indicat. Un examinator a realizattoate evaluările clinice şi tratamentele stomatologice au fost efectuate atunci când a fostnecesar. Determinarea adancimii pungiilor parodontale, sângerarea la palpare şiacumularile de placă bacteriană a fost făcute la momentul iniţial, după trei luni şi în celedin urmă ,după şase luni.

Subiecţii au fost motivati în menţinerea igienei orale, şi au primit sprijin

săptămânal subliniind eliminarea de zi cu zi a acumulării de placă bacteriana şi atehnicilelor de utilizare incorecte. În plus, seminarii educaţionale s-au desfăşurat lunar în Centrul de solidaritate pentru aproximativ 50 minute pe teme cum ar fi tehnicile deigienă orală, boala parodontala, infecţia cu HIV, stresul si dieta. Truse de igienă orală aufost distribuite la toate disciplinele, care au inclus o periuta de dinti moale, pasta dedinti, ata dentara si o broşură cu instrucţiunile despre tehnicile de igienizareorala. Asocierea dintre sanatatea gingiei si igiena orala, sanatatea gingiei si infectia cuHIV a fost stabilită prin testul Chi-pătrat sau testul Fisher. Rezultatele au fostconsiderate semnificative statistic atunci când p <0,05.

REZULTATE

Treizeci şi doi de pacienti au consimţit ca sunt HIV seropozitivi,cu varste variindintre 30 - 56 de ani (vârsta medie 32 de ani), din care 66% au fost bărbaţi. Conformclasificării CDC (13), 71,9% dintre pacienţii au fost grupati în grupurile III şi IV (Tabelul1). La momentul iniţial, boala gingivala si parodontala a fost înregistrat la 71,9% dintresubiecti, din care 25% reprezintă HIV - asociate bolii (Tabelul 1). Gingivita cronică a fostcea mai frecventa (43,8%), cu 12,5% ce afectează grupele III şi IV .Parodontita a fost înregistrată la un singur pacient. Boli gingivale şi parodontale asociate HIV au fost

observate la 25% dintre pacienţi in momentul iniţial, din care 21,8% au aparţinutgrupurilor III şi IV (Tabelul 1). Parodontită necrozanta a fost înregistrata la doi pacienţi. Statistic o diferenţă semnificativă în ceea ce priveste sanatatea gingivala a fost

observata după 3 luni de protocol al igienei orale (28,1% vs 68,7%), ajungând la 78,1% lasfârşitul studiului (Tabelul 2). Nici o ameliorare nu a fost înregistrată pentru eritemulgingival liniar(p>0,05). Îmbunătăţirea aspectelor clinice ale parodontitei şi parodontiteinecrotizante, şi îmbunătăţirea semnificativă statistic a gingivitei cronice a fost înregistrat la sfârşitul acestui studiu (tabelul 2). Îmbunătăţirea sănătăţii gingivale a fost înregistrată după 6 luni, la pacienţii din grupele I şi II, în comparaţie cu grupurile III şiIV. Dupa sase luni, 78,2% dintre pacienţi au prezentat gingii sanatoase, cu 53,2% din

Grupa III şi IV (Tabelul 1). Frecvenţa Indicelui gingival (0.0 - 0.1) şi a IndiceluiSimplificat de Igiena orală (0,0 - 1. 2) a fost semnificativ mai mare la finalul acestuistudiu, cu 78,1% faţă de 28,1% şi 87,6% fata de 34,4%, respectiv p <0,05 (Tabelul 2).Nici o diferenţă semnificativă nu a fost înregistrată între numărul de limfocite CD4 şisanatatea gingiei si a parodontiului p> 0,05. Sanatatea gingivală a fost înregistrată lasubiecţii cu un număr mic de celule CD4 (<500 celule/mm3) după şase luni detratament mecanic. Nici o asociere statistic semnificativă nu a fost gasita între



4

sângerarea la palpare, formarea de pungi parodontale sau pierderea de ataşament inraport cu număr de CD4, in randul persoanelor infectate cu HIV.

Tabelul 1. Statusul gingival corelat cu infectia HIV în momentul iniţial şi după 6 luni dela protocolul de igienă orală.

INITIAL (%) Dupa 6 luni (%)I II III IV Total I II III IV Total

Statusulgingival 4(12.5) 2(6.2) 3(9.4)* 0(0)* 9(28.1)** 4(12.5) 4(12.5) 15(46.9) 2(6.2) 25(78.2) Gingivitacronica

0 (0) 2(6.2) 4(12.5)* 8(25)* 14(43.8)** 0(0) 0(0) 1(3.1) 0(0) 1(3.0)

Parodontita 0(0) 0(0) 0(0) 1(3.1) 1(3.1) 0(0) 0(0) 0(0) 0(0) 0(0) Eritemgingivalliniar

0(0) 1(3.1) 3(9.4) 2(6.2) 6(18.8) 0(0) 0(0) 3(9.4) 3(9.4) 6(18.8)

Parodontitanecrozanta

0 (0) 0 (0) 2(6.2) 0 (0) 2(6.2) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Total 4(12.5) 5(15.6) 12(37.5) 11(34.4) 32(100) 4(12.5) 4(12.5) 19(59.4) 5(15.6) 32(100)

Sănătate gingivala I, II sau III, IV din momentul initial fata de situatia de dupa şase luni; p> 0,05 * Initial: sanatate gingivala I, II sau III, IV in raport cu gingivita cronică I, II sau III, IV; p <0,05

Sase luni: sanatate gingivala I, II sau III, IV vs. gingivita cronica, II sau III, IV; p> 0,05** Initial: sanatate gingivala vs 6 luni de gingivita cronică; p <0,05

Tabelul 2. Distribuţia de statusului gingival in momentul iniţial, şi după 3 şi 6 luni de laprotocolul de igienă orală.

Statusul gingival Initial n (%) 3 luni n (%) 6 luni n (%)

Sanatate gingivala 9 (28.1) 22 (68.7)* 25 (78.1)*

Gingivita cronica 14 (43.8) 3 (9.4) 1 (3.1)

Parodontita 1 (3.1) 0 (0) 0 (0)

Eritem gingival liniar 6 (18.8) 6 (18.8) 6 (18.8)Parodontita necrozanta 2 (6.2) 1 (3.1) 0 (0)

Total 32 (100) 32 (100) 32 (100)

Index gingival

0.0 - 0.1 9 (28.1) 22 (68.7)** 25 (78.1)**

0.1 - 1.0 7 (21.9) 6 (18.8) 5 (15.7)

1.0 - 2.0 13 (40.6) 3 (9.4) 1 (3.1)

2.0 - 3.0 3 (9.4) 1 (3.1) 1 (3.1)

Total 32 (100) 32 (100) 32 (100)

Simplified Oral Hygiene Index (IHOS)

0.0 - 1.2 11 (34.4) 28 (87.5)*** 28 (87.6)***

1.3 - 3.0 9 (28.1) 1 (3.1) 2 (6.2)3.1 - 6.0 12 (37.5) 3 (9.4) 2 (6.2)

Total 32 (100) 32 (100) 32 (100)

* Sănătate gingivală vs. Gingivita cronică p ≤ 0,001 Sănătate gingivala vs.Eritemul gingival linear p> 0,05

** 0.0-0.1 vs 0.1-3.0 p ≤ 0,001*** 0.0-1.2 vs 1.3-6.0 p ≤ 0,001



5

DISCUTII

În acest studiu, tratamentul mecanic de întreţinere şi igienă orală a îmbunătăţitaspectul parodontal la cele 2 categorii de pacienti HIV seropozitivi si SIDA. Gingivitacronică a fost cea mai frecventă boală parodontală în 43,8% dintre pacienţi, spredeosebire de alţi autori care au arătat o frecvenţă de 21,8% şi 28% (2, 19, 20).Aici, doarun singur pacient a prezentat parodontita, în timp ce alte studii au arătat ca pierdereaataşament poate fi până la 66% (6). Bolile gingi vale asociate HIV reprezentau 25%.

Frecvenţa bolii parodontale agresive în acest studiu a fost scăzută, în ciuda stadiuavansat de infectare cu HIV. Alte studii au demonstrat o serie de la 0 la 47% (5).Condiţia sistemică în infecţia cu HIV pare a fi un factor important în menţinerea stăriiparodontale. Cea mai mare frecvenţă a bolii parodontale a fost observată la pacienţii cuun stadiu mai avansat al infecţiei (grupuri III şi IV).Gingivita cronică a fost cea mairaspandita la astfel de pacienţi, ceea ce sugerează că starea sistemică în infecţia cu HIV nu neapărat predispune pacienţii la pungi parodontale sau pierdere ataşament.

Statistic nu a fost inregistrata nici o asociere semnificativă între statusulparodontal si celulele CD4. Acest lucru este în dezacord cu un alt studiu (19).Starea desănătate gingivala a fost înregistrată la subiecţii cu un număr mic de celule CD4 (<500

celule/mm3) după şase luni de tratament mecanic. Nici o asociere semnificativă statisticnu a fost gasita între sângerarea la palpare, formarea de pungi parodontale sau pierdereataşament cu număr de celule CD4, in randul persoanelor infectate cu HIV, sugerând că îmbunătăţirea şi întreţinerea stării gingivale nu este dependentă de numărul de CD4. Înstudiul de faţă, sanatate gingivala realizata după protocolul de igienă orală pare să fie unfactor independent în raport cu numărul de limfocite CD4. Aceste rezultate sugerează căimunodeficienta, singura, nu predispune la boli gingivale si parodontale, deoarecepacientii au beneficiat de un protocol de igienă orală. Alţi autori nu au raportat, deasemenea, nici o concordanţă între statutul parodontal, infecţia cu HIV şi numărul CD4(3,4,7,11,20). O reducere clară în parametrii gingivali şi îmbunătăţirea condiţieigingivale, în diferite grupuri ale pacientilor cu HIV, a fost evidenta dupa terapiemecanică. Este interesant de observat că îmbunătăţirea şi menţinerea statusului gingivalla pacientii cu SIDA nu a fost dependentă de gradul HIV în in care se aflaupacientii,studiul de faţă. Se pare că îngrijirea de sine este punctul-cheie în menţinereaigienei orale la subiecţii infectaţi cu HIV. Aceste rezultate sunt în acord cu cele ale altorautori, care au obţinut succes după tratamentul mecanic la pacienţii infectaţi cu HIV (2,7,11,12).

În acest studiu, terapia de susţinere parodontala şi cooperarea pacientului în întreţinerea igienei orale a îmbunătăţit aspectul parodontal în cazul subiectilor HIV-

seropozitivi şi bolnavi de SIDA. Există unele limitări care trebuie luate în considerare înainte de a fi trase concluziile, deoarece acest studiu a fost efectuat într-o populaţie închisă,lucru ce reprezintă un eşantion mic şi neincluderea unui grup de control caurmare a conceptelor etnice. Cu toate acestea, studiul femeilor infectate cu HIV şi acelor neinfectate nu a aratat nici o diferenţă semnificativă în progresia bolii parodontale(11). În concluzie, gingivita cronică a bolii a fost mai frecventă la pacienţii infectaţi cuHIV şi SIDA. Igienă orală folosind terapia mecanica îmbunătăţeşte starea gingivala,sugerând că acesta este un pas important în menţinerea sănătăţii parodontale.



6

BIBLIOGRAFIE

1. Holmstrup P, Glick M. Treatment of periodontal disease in the immunodeficient patient. Periodontol2000. 2002;28:190-205.

2. Hofer D, Hämmerle CH, Grassi M, Lang NP. Long-term results of supportive periodontaltherapy (SPT) in HIV-seropositive and HIVseronegative patients. J Clin Periodontol. 2002;29:630-7.

3. Scheutz F, Matee MI, Andsager L, Holm AM, Moshi J, Kagoma C, et al. Is there an association between periodontal condition and HIV infection? J Clin Periodontol. 1997;24:580-7.

4. Vastardis SA, Yukna RA, Fidel PL Jr, Leigh JE, Mercante DE. Periodontal disease in HIV-positive individuals: association of periodontal indices with stages of HIV disease. J Periodontol.2003;74:1336-41.

5. Expósito-Delgado AJ, Vallejo-Bolaños E, Martos-Cobo EG. Oral manifestations of HIV infection in infants: a review article. Med Oral Patol Oral Cir Bucal. 2004;9:415-20, 410-5.

6. Aguirre-Urízar JM, Echebarría-Goicouría MA, Eguía-del-Valle A. Acquired immunodeficiency syndrome: manifestations in the oral cavity. Med Oral Patol Oral Cir Bucal. 2004;9 Suppl:153-7, 148-53.

7. Gonçalves Lde S, Ferreira SM, Silva A Jr, Villoria GE, Costinha LH, Souto R, et al. Associationof T CD4 lymphocyte levels and subgingival microbiota of chronic periodontitis in HIV-infected Braziliansunder HAART. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod. 2004;97:196-203.

8. Heitz-Mayfield LJ. Disease progression: identification of high-risk groups and individuals forperiodontitis. J Clin Periodontol. 2005;32 Suppl 6:196-209.

9. Westfelt E. Rationale of mechanical plaque control. J Clin Periodontol. 1996;23:263-7.10. Robinson PG, Boulter A, Birnbaum W, Johnson NW. A controlled study of relative periodontal

attachment loss in people with HIV infection. J Clin Periodontol. 2000;27:273-6.

11. Alves M, Mulligan R, Passaro D, Gawell S, Navazesh M, Phelan J, et al. Longitudinalevaluation of loss of attachment in HIVinfected women compared to HIV-uninfected women. JPeriodontol. 2006;77:773-9.

12. Jordan RA, Gängler P, Jöhren HP. Clinical treatment outcomes of periodontal therapy in HIV-seropositiv patients undergoing highly active antiretroviral therapy. Eur J Med Res. 2006;11:232-5.

13. Center of Disease Control and Prevention (CDC). Classification system for human T-lymphotropic virus type III/lymphadenopathyassociated virus infections. Morb Mortal Wkly Rep.1986;35:334-9.

14. Grinsztejn B, Veloso VG, Pilotto JH, Campos DP, Keruly JC, Moore RD. Comparison of clinicalresponse to initial highly active antiretroviral therapy in the patients in clinical care in the United Statesand Brazil. J Acquir Immune Defic Syndr. 2007;45:515-20.

15. No authors listed. Classification and diagnostic criteria for oral lesions in HIV infection. EC-Clearinghouse on Oral Problems Related to HIV Infection and WHO Collaborating Centre on Oral

Manifestations of the Immunodeficiency Virus. J Oral Pathol Med 1993;22:289-91.16. Loe H, Silness J. Periodontal disease in pregnancy. I. Prevalence and severity. Acta OdontolScand. 1963;21:53351.

17. Greene JC, Vermillion JR. The simplified oral hygiene index: a method for classifying oralhygiene status. J Am Dental Assoc. 1960;61:172-9.

18. Ramfjord SP. The Periodontal Disease Index (PDI). J Periodontol. 1967;38:602-10.19. Kroidl A, Schaeben A, Oette M, Wettstein M, Herfordt A, Häussinger D. Prevalence of oral

lesions and periodontal diseases in HIV-infected patients on antiretroviral therapy. Eur J Med Res.2005;10:448-53.

20. Bravo IM, Correnti M, Escalona L, Perrone M, Brito A, Tovar V, et al. Prevalence of orallesions in HIV patients related to CD4 cell count and viral load in a Venezuelan population. Med OralPatol Oral Cir Bucal. 2006;11:E33-9.

Boala Parodontala Si Beneficiile Igienei Orale in Cazul Pacientilor HIV

Documents

Transcript of Boala Parodontala Si Beneficiile Igienei Orale in Cazul Pacientilor HIV