Elisabeth Horowitz

Boala - o memoriegenealogicd

Gum sd-!i interpretezi istoria familialipentru a te vindeca

Traducere din limba franeezdde Cristina Rusu

phll.obio

Guprins

Gwdntinainte ... ..........3

1 . Arborele genealogic ai originile vieJii corporale . . . , . . . . .7Conceperea copilului sau prima amprentS. (7) . Conceperea co-

pilului sti sub influenga istoriei familiale (9) . Copilul a fost

dorit numai de mami (10; . 6opilul a fost dorit numai de tati(10) . Secretele existente in jurul conceperii copilului (tt) .Respingerea sau acceptarea viitorului copil in funcgie de sexul

acestuia (12) . p,rr.ni*ente familiale majore survenite in timpulsarcinii gi a nagterii propriu-zise (13) . 6it ,rmstangele perioa-

dei de sarcini 9i cele in care are loc na;terea (14) .1t4or,.tr't "

prenumelui (15) . Copilul se naste la o dati inscrisi dinainte inarborele genedogic (17) . Locul ocupat printre frafi (19)

2.Boala- retrdirea unor suferinfe framiliale . . . . . . .. 21

Rolul structurii familiale in geneza bolii (23) . Idealizarea pe-

riculoasi a familiei de origine (26) . Personalitatea bunicilor(29) . Lipsa de implicare a tatllui (31) . Mama (33) . Atitu-dini parentale ambivalente (34) . Confuzia rolurilor parentale

(35) . Copilul - pirintele propriilor pirinli gi/sau al fraEilor 9i

suiorilor sale (36) . Abuzurile (37) . Copilul substirut (38) .Lipsa afecgiunii fizice (39) . Reactiile la separare sau la carenEele

afective indelungate (42; .46r.nga unei comuniciri autentice;

infuenEa unor predicgii parentale (43; . 6orrticte cu fragii 9i

surorile din cauzapreferingei pirinpilor pentru un copil sau aI-

tul (44). Aspectele diferite ale abandonul ui (45). FeEele pose-

sivitigii (46; . p.t,t" area familiei (46) . Cumul de disfuncjii

225

Boala - o memorie genealogicd

genealogice grave (47) . Ancoriri insuficiente sau negative ale

individului in propria filiagie; premisele bolii (4S)

3. Boala - reaclie la unele schimbiri din sdnul filialiei. . . . 49Cisitorii, na;teri, decese (50) . Capitalul afectiv (51) . Ce se

intimpli la nivelul celulei familiale atunci cind se manifestisimptomul? (52) . pt r rc schimbare la nivelul arborelul gene-

alogic poate si dea nastere unui rispuns organic (53) . Reacgii

la dispariEia tatilui (57) . Reacgia la moartea unui pirinte ca-

re a avut o influenli pozitivi asupra copilului (50; . a.*.t'"descendentului la oprirea funcgiilor reproducitoare ale marnei(menopauzl) (62) . Reaclii fagi de cisitorie (63; . B.n.t."t.secundare ale bolii (66; . p.".tia la pierderea statutului social

in generagia bunicilor (70; . n nrmirerea unui rol genealogicin cadrul familiei (72; . p...rul poate fi elementul hotiritorln reactualizarea unei carenfe genealogice anrerioare (77) . Fie-

acEia pirinEilor la intrarea unui copil in cimpul muncii (79) .Pierderea unui sprijin necondigionar (82) . Reactualizarea unorprobleme din cauza unor evenimente exisrente in arborele ge-

nealogic aI partenerului de viagi (84; . prt." de reintoarcerea

pirintelui decedat (85) . Reacgia filiaEiei la pubertate (97) .Reaqia la infidelitatea partenerului (88) . Programele genea-

logice (89) . Reacgia corpordi la internarea unui pirinte (91). Reacgia la nasterea unui copil ciruia i se di prenumele unuimembru al familiei aflat in viag| (92). Reacgia unui pirinteatunci cind copilul si.u intri la pubertate (92)

4. Secretele de familie 9i consecinlele lorasupra sinitiilii

Decalajul intre ceea ce declari familia gi adevir poate sI dea

nastere unor probleme de si.nitate (96; . 5..t rul asupra filia-

tiei (98) . Secretul poate si reprezinte un pericol pentru viag5.

Cuprins

(102) . Secrete despre copiii avortaEi (103) . Cel mai mare se-

cret (103) . Secretele referitoare la bani si influenga lor asupra

viegii corporale (104) . Problemele de sinitate gi circumstange-

le ascunse ale unor decese (107) . Delinitorii secretului (109) .Simptomul poate si fie o repetigie, consecinla secretului (111)

. Descoperirea unui secret prin intermediul bolii (112)

5.Reapariliaaceluiagisimptominfamilie .. 115

Reaparigia aceluiagi simptom permite reafirmarea filiagiei (116). Identificarea involuntari sau... in ciutarea pirintelui bolnav

(ltl) . Identificarea incongtientd cu un pirinte ostil filiafi-ei (118) .Identificarea cu o imagine parentali sadici (tZ0).Identificarea cu un pirinte idealizat (120) . Identificarea trnei

persoane cu plrintele care l-a favorizat (121) . Identificarea co-

pilului cu predecesorul de acelagi sex al c5.rui prenume il poarti(tZZ) . Identificarea copilului cu un pirinte de care a fost sepa-

rat in tineregea sa (123) . Individul dezvolti simptomul pentru

a-gi salva pirintele dupi ce a murit (124) . Obiectul activitigii

unui predecesor se poate transforma in simptom (125)

6. Boala apare atunci cdnd descendentul ?mplinegte

o varste defavorabild Tn cadrul filialiei. .. . .. 129

La ce virsti apare simptomul? (129) . Ce inseamni pentru fili-agie o vArsta defavorabili? (130) r Pentru protejarea filiagiei, ge-

nerafa care a triit trauma este salvati (131) . Simptomul apare

in generagiile viitoare la aceeagi vArsti (133) . VArsta pirinlilorin momentul cisitoriei lor (135) . Pirinfii gi-au pierdut un fra-

te sau o sori (136) . Virsta critici poate si afecteze un membru

al familiei extinse (139) . Copilul implineste o vArsti care a fost

defavorabill pentru pS"rinte (14t1 . Cind o diferengi semnifi-

cativi de virsti este din nou atinsi (143) . Influenla vXrstelor

semnificative din familia partenerului de viagi (I44) 'Vnrsta

226 227

Boala - o memorie genealogicd

poate fi defavorabili prin suprapunerea mai multor elemente

genealogice 1t45) . O vArsti defavorabili poate si aibi legi-turi cu o renungare importanti (I45) . VArsta piringilor cAnd

au conceput copiii (I47). Virsta piringilor cind gi-au pierdutpropriii pirinpii gi/sau fragii si surorile (148) . Problemele de

sinitate au apirut la o dati anume? (14B) . Algi semnificangi

esenliali (150) . Evitarea stabilirii unui tratamenr sau a unei

operafi in data la care se comemoreaz| un deces (152) . Ce

se intXmpli cind vd.rsta unui descendent este dublul sau multi-plul unei vArste marcante din copilirie? (153) . Ce se lntimplilazece ani de la un eveniment personal major? (153) . Simpto-

mele care apar la v6.rsta de 33 de ani (153)

7. lnfluenla traumelor istorice asupra

incongtientuluifamilial .. 155

Arborele genealogic gi Istoria (155) . Consecingele expatrierii

asupra sinltilii (156) . Reproducerea violenEei istoriei la ni-velul celulei familiale (157) . Coincidenge nefaste intre viaEa

de familie si rizboi (158) . Natura protejeazd. generaEia care

triiegte confictul (159) . Numeroase probleme de sinitate ale

descendengilor au la origine sentimente de frici si teroare (159). Piringi si bunici ln tumultul rizboiului: o evocare a unui mo-ment istoric (161) . tagedia triiti de piringi 9i bunici (162)o A mAnca pe siturate devine pentru mulgi o obsesie (163) .Bolile digestive ale generafiilor urmi.toare (164) . Tirlburiri de

personalitate (165) . Cum poate cineva si scape de teroarea

istoriei? (166) . Simptome specifice legate de anumite lupte(167) . Problemele respiratorii ;i memoria gazului de lupti(167) . Membre degerate (168) . Picioare tiiate, brage smul-

se (169) . ingropirile accidentale (169) . Proiectile gi schim-

buri de focuri (170) . Corpuri dispirute (llt). Moartea unuimembru al familiei ;i consecingele acestui fapt in timp (172)

Cuprins

. Alcoolismul 9i tabagismul: ridicinile lor in traumele istorice

(174). Acte condamnabile ale unor membri ai filiaEiei;i con-

secingele lor (174)

8. Cum se te desprinzi de teritoriulgi de unele influenle ale filialiei ,,.... 177

Casa, o a doua piele (I77)' Pierderea habitatului si problemele

de sinitate (178) . Spagiul personal, element necesar echilibru-

lui (179) .Incestul teritorial gi alte forme ascunse de incest

(179) . Cum si te vindeci l5sAnd in urmi teritoriul de influenEi

d filiaEiei (1Bl) . it to"r..r." la origini - o doringi de nestipA-

nit (182) . Simbioza ;i conflictul cu filiagia - doui forme de

incest (185)

9. Geneza cancerului .... 187

Decesul tatilui 9i declangarea bolii canceroase (187) 'Alcitu-irea arborelui gi ancheta genealogici (188) ' Disfuncgii in ra-

mura materni (189) . Disfunclii in ramura paterni (191) 'InfuenEat de trecut, tatil se dovedegte a 6 nedrept (192; ' p..1"-

gie conflictuali cu mama (193) . Cum se poate evita agravarea

problemelor de sinitate? (I93) .Infuenga unor programe ce

gin de familia partenerului (194). Fiica pacientei ajunge la vir-sta pe care o avea mama ei cind a conceput-o (195) ' Dimen-

siunea transcendenti a prejudiciului genealogic (196) ' Cindo persoani nu igi poate urma vocafia, acest lucru se transforml

in simptom (197)

10.Soluliile emergente ale arborelui genealogic........ 199

Relatarea scrisi (199) . Relatarea orali (201) ' Visul, calea

regali de exprimare a incongtientului (202) ' Cum poate fiidentificati rapid cauza aparigiei unui simptom (203) ' Ana-

liza imediati a simptomului gi a posibilelor lui antecedente

228 229

Boala - o memorie genealogici ,

familiale (205) . Analiza unor schimbiri majore survenite incercul filiagi ei (207) . Analiza antecedentelor familiale ce aulegituri cu vdrsta pacientului (208) . Stipanirea pulsiunilororale (209) . DistanEarea de unele influenEe 9i conflicte familia-le (210) r Reprezentarea unor ima[inigenealogice in interiorulcorpului (Ztt) . Descoperirea unui semnificant esenEial poate

' si elibereze persoana de destinul famikal (2t2)

Concluzie.Memoria universului si memoria filiaEiei (217) . Genetici si

genealogie (218) . Funqiile biologice ale corpului gi limbajului(220)

Bibliografie

2@

1.

9i originile viefii corporale

Viafa noastrd igi are originea intr-un arbore genealogic.Fiecare nastere este precedatd de specificul dorinfei unor

pdrinfi gi a filiafiei, in intregul ei. Istoria familiali, in ansam-blul ei, cu alte cuvinte experienlele rarnurii pateme qi a celei

mateme, este cea care dd formd prezentului gi ii va influenfacopilului corpul gi sdndtatea. Este esenfial si acorddm atenfiegenezei conceperii copilului - qi asta din mai multe motive:mizele conceperii copilului sunt susceptibile si reapard atuncicAnd acesta devine, la rAndul lui, pdrinte (iatd de ce, odati cuanunpl unei sarcin! a nagterii propriu-zise sau recunoagte-

rii oficiale a copilului apar numeroase boli - coincidenfd sau

sincronicitate) gi, de asemenea, cAnd copilul atinge el insu,si

vArsta pe care o aveau genitorii (in special pdrintele de acelagi

eex) in momentul i:r care l-au conceput. inainte de a vorbi indetaliu despre unele tulburiri de sdndtate gi diferite boli, sd

abordim, mai intAi, chestiunea originii viefii corporale.

Conceperea copilului sau prima amprente

Pentru i:rcepuf este necesard stabilirea identitdfii adevdrafilorgenitori ai copilului. Afirmafia aceasta poate pirea surprinzi-toare, dar in unele cazrtri existi secrete ce privesc identitateareali a tatilui sau a mamei.

Boala- o memorie genealogicd

Astfel unii pacienfi gi-au descoperit adevdrafii genitori pe

parcursul analizei genealogice, in timp ce ficeau cercetdri des-

pre familia lor de origine. Uneori, tatdl copilului nu este adevi-

ratul genitor al pacientului qi/sau femeia pe care el o numeqte

mamd nu este cea care l-a adus pe lume. Este vorba despre forme

de adopfie care pot sd rdmAnd ascunse ani de zile. Descoperirea

unui secret se poate face intAmpldtor, in timpul unei conversafii,

sau in urma unor demersuri administrative, precum cele care

au loc in momentul fir care se produce decesul pdrintelui.

Dacd se poate stabili un dialog sincer cu pirinlii, ar fi utilsi li se puni intrebdri in legiturd cu circumstanfele nagterii

pacientului. $tiind cd ei pot oferi relatiri diferite, ar fi de pre-

ferat si se discute cu fiecare, separat, despre acest subiect.

Care a fost situafia personali a pdrin{ilor pacientului inmomentul cAnd l-au conceput? Treceau printr-o perioadiprosperd gi fericitd sau, dimpotrivi, triiau un moment delicat

al existenfei lor?Este limpede cd, in funclie de o situalie sau alta, viitorul

copilului poate fi diferit.De exemplu, afunci cAnd concepfia are loc inainte de cdsd-

torie, intr-o perioadi in care pirinfii acestuia nici micar nu se

gAndeau sd intemeieze o familie, este o situafie cu totul dife-

ritd de cea in care concep{ia are loc dupd ani de viafd comu-

nd. De asemenea, concePerea copilului intr-o perioadi in care

pdrin,tii sdi au o stare materiald bund este diferitd de situafia

in care ei sunt afectali de o crizd economic[ sau trec printr-otraumi istoricd.

Ce vArstd aveau pdrinfii la momentul naqterii copilului?

Este important si delinem aceastd informafie pentru a ingele-

ge evenimentele care vor surveni atunci cAnd insuqi copilul va

atinge vArsta la care pdrinlii lui l-au conceput.

La fel de important este gi locul conceperii copilului: incasa familiei, intr-un loc de vacanfi, intr-o lari strdin6? Se

poate ca pdrinfii sd fi fost dominali de anumite sentimente

Arborele genealogic gi originile viefii corporale

in acel moment - precum bucuria, constrAngerea" pasiunea,gelozia, drama, fric4 indiferenfa. Toate aceste trdiri, gi alteleirsemenea, dau nastere unor situafii diferite. E ugor de irgeles,astfel, cd atitudinile morale care domind in acest act fondatorreprezintd o amprentd hotdrAtoare pentru viitor. Tatdl qi ma-rna copilului au trdit emofii diferite in funclie de nivelul lor det'onstiinfS, speranfe, implicarea lor personald gi propriul lorlrccut in sAnul familiei de origine.

Conceperea copilului std sub influenla istoriei familiale

irr momentul conceperii unui copil, trecutul celor doi geni-Itrri este prezent.Istoria familiald a partenerilor le va influen{ast.ntimentele cele mai profunde si natura leg5turilor pe care levor stabili cu propriul copil.

Acest act fondator corespunde, tntr-o anumitd mdsurd, moduluiin cnre pdrin[ii aiitorului copil au fost ei inqigi concepu[i, cu o ge-ttrrn!ie inainte.

lat6, aqadar, cI evenimentul acesta ne trimite la istoria sin-gulard a bunicilor pe linie maternd gi paternd.

Bunicii copilului joacd un rol esenfial. Pentru a infelege

lrcrsonalitatea gi soarta mamei copilului, a unchilor gi mitugi-krr pe linie maternd, precum gi a tatdlui copilului, a unchilor;i rndtuqilor din ramura paternd, nu se poate face abstrac,tie det,xistenta bunicilor gi de modul in care au trdit.

I'e de alti parte, intre actul conceperii gi alte evenimente fa-rrriliale majore existi o relalie de coincidenld. Se qtie, de exemplu,r'il cleseori decesele care au loc in aceeasi perioadi irr cadrul uneilarnilii pot da nagtere unei dorin{e de substituire incongtiente.

Astfel, este posibil ca pirinlii si fi conceput copilul la pu-lin timp dupi decesul unui alt membru al familiei. Existd qiirlte evenimente familiale susceptibile sd favorizeze concepe-rca copilului: cisdtoria frafilor si surorilor pirinfilor, aparifia

Boala - o memorie genealogicd

unui copil in familiile acestora, sfArqitul unei perioade de ac-

tivitate profesionald a unui predecesor (iegirea la pensie) sau

incheierea unui ciclu hziologic (menopauzi) la nivelul gene-

rafiei bunicilor.Cum actul concepfiei reprezinti originea vielii corporale,

intrebarea urmitoare rdmAne esenfiald: cine gi-a dorit conce-

perea copilului in acel moment specific?

Copilul a fost dorit numai de mami

Existd numeroase cazuricAnd numai mamaiqi doreqte un co-

pil. Existenfa viitoarei fiinle, b5iat sau tat6, atelabazh doat

dorinla mamei. Aceasti situalie va avea consecinfe.

Ce se va intAmpl4 mulfi ani mai tdtziu, cAnd mama va

muri?Deseori, copilul va suferi o cidere psihici sau o pierdere

a vitalitifii, iar iir unele caztxi va manifesta simptome ce vor

merge de la depresie la boli mult mai Srave' Precum cancerul'

Un copil ar trebui si vini pe lume numai daci este dorit cu

adevdrat de pdrinlii lui.Am ales si discut despre acest lucru pentru cd, de-a lungul

numerogilor ani in care am tealizat anchete genealogice, am

auzit mirfirrii diferite despre asemenea disfunc{ii: solii care

iqi doreau un copil pentru a-l lega afectiv pe partener, sofii ca-

re le spuneau sofilor ci folosesc o metodd contraceptivi cAnd

de fapt nu era ag4 sofii care igi doreau un copil pentru ci pro-

priul lor tati murise, sofii care voiau si aibX un copil pentru

ca acesta sd se ataqeze de ele etc.

Copilul a fost dorit numai de tatd

Existd gi situafia in care numai tatil igi doreqte un copil 9i igi

convinge partenera de viafd de irnportanfa conceperii lui' La

Arborele genealogic 9i originile vielii corporale

Ill ca in cazul precedent, tatdl este persoana de care depindet.lanul vital al copilului.

De asemene4 dorinla tatilui poate avea anumite aspecteirrcongtiente: poate fi o dorin{d de a o inlocui pe mama sa, carerr murit de curAnd, sau de a avea un frate ori o sor5, care i-aulipsit in copildrie, sau de a o line legatd de el pe sofia iubitd,sau de a da un nou impuls traiectoriei sale profesionale.

Se in{elege, astfel, in ce fel viafa corporaLh aunei persoanepoate depinde, parfial, de tipul relafiei care exista intre pirin{ilir momenful conceperii sale.

Pentru ca individul sd beneficieze de o energie optimi, arlrcbui ca actul concepfiei sale sd exprime dorinfele sincere, au-It,ntice ale pirinf,lor sdi de a avea un copil. CAnd viafa copiluluitlcpinde doar de dorin{a unuia dintre pdrinfi existi un dezechi-lilrru qi, prin urmare, acesta va avea o identitate fragili.

Secretele existente in jurul conceperii copilului

Am avut ocazia sd descopir, i:r cadrul consultafiilor, cd in ju-rul conceperii copilului existd numeroase secrete familiale.IJrrcle femei mi-au mdrturisit cd gi-au pdcilit sofii cd folosescrrn mijloc contraceptiv, degi nu era adevirat, qi asta cu sco-

Pul de a-i constrAnge si conceapi un copil. Altele au recursla tratamente de fertilitate fdrd gtirea partenerilor lor de via-lil. La anuntul sarcinii, sofii au fost foarte supirafi, pe bundtlrcptate, qi cuprinqi de resentimente. in aceste condifii, cum,rr putea un copil sd se dezvolte normal? Unul dintre p5rin{il-a constrAns pe celdlalt sh facd un copil, in interes personal.Arn intAlnit alte cAteva cazwri, in care erau implica(i birbafii.tlrrii sofi au conceput un copil cu solia gi un altul cu amanta,in aceeaqi perioadd, sau au fost obligafi sd conceapd un copil

l)cntru a-gi salva relafia de cuplu. in alte cazuri, unele femeirni-au spus ci au rimas insircinate cu soful, deqi in timpul

10 11

Boala - o memorie genealogicd

actului sexual se gandeau la amant. oare intr-o astfel de si-

tuafie, nu dorinla infl[ciratd fali de amant a permis Procre-

area copilului, dupd luni de raporturi sexuale nefructificate

irtre so! gi sofie? Agadar, in momentul conceperii copilului'

unul dintre parteneri, sau chiar amAndoi, se pot gAndi la alte

persoane (cazulcel mai frecvent fiind cel in care pdrinfii sunt

inc6 indrigostifi de fogtii lor parteneri). Agadar, existh situafii

in care actul de procreare implici qi alte persoane, in afara ce-

lor doi parteneri. Aceste exemple demonstreazi ci momentul

conceperii poate sd ascundd numeroase secrete'

in unele cazuri, niciunul dintre cei doi pdrin[i nu-qi doreqte co-

pilul. Procrearea acestuifr - cu siguran[d impusd de inconqtientul

familial - oa rt prezentatd celorlatli drept ,,un accident nefericit" .

in asemenea situalii, se poate aorbi de o formd de blestem fami-

trial. Copiii ndsculi in astfel de circumstanle deain, de obicei' per-

soane izolate, care iqi negliieazd sdndtatea 9i adoptd comportamente

autodistructiae.

Respingerea sau acceptarea viitorului copilin funclie de sexul acestuia

un copil care inilial este dorit poate fi respins atunci c6nd vine

pe lume, dacd sexul sdu nu corespunde dorinlei pdrinfilor'

CAnd pirinlii igi doresc un bdiat gi li se naqte o fatd, lucrul

acesta tulburi relaliile familiale. La fel stau lucrurile qi atunci

cand p[rinlii vor o fati, qi vine pe lume un b6iat. Este adevl-

ra! aceasti situafie apare mai degraba la aI doilea sau al trei-

lea copil din aceeagi familie.

De exemplu, dupi ce au avut doibdiefi, pirinfiiigi doresc

foarte mult o fati. insd li se nagte tot un biiat. El nu va fi la

fel de bine primit in sanul familiei precum fratele sdu mai

mare, iar uneori este femini zat pfin comparafie cu cei doi

ftali ai sdi. Pe viitor se va confrunta cu probleme sexuale'

Arborele genealogic gi originile vielii corporale

Copilul va avea o personalitate disfuncfionald, privind viafacu neincredere.

fntr-o astfel de situa{ie, copitul deuenit adult poate sd aibd cn

obiectio aducerea pe lume a unei fete, cu alte cuainte a copilului pe

care pdrinlii sdi gi lau dorit tn locul lui. Existd qi o altd posibilita-te * bdiatul se aa identifica cu o persoand feminind din arborele sdu

genealogic - dacd este posibil, din aceeagi generalie cu el, de prefe-rin[d o aerigoard.

Evenimente familiale maiore survenitefn timpul sarcinii gi a nagterii propriu-zise

lnfluenfa arborelui genealogic asupra viitorului unui des-cendent este mai evidenti atunci cAnd existd anumite eveni-mente familiale care se produc tn sincronicitate cuperioada desarcind. Decesul unui membru al filiafiei este cel mai impor-tant dintre toate aceste evenimente. Mi voi opri asupra coin-cidenfei dintre graviditate qi moartea unuia dintre cei patrubunici ai copilului.

Sincronicitatea despre care am amintit mai sus este detrei feluri:

1. Copilul este conceput dupd moartea predecesorului. inacest caz, este vorba despre o formd de substitufie. Du-pi toate probabilit5file, copilul a fost conceput pentru a

umple golul ldsat de moartea unei persoane din familie,iatd de ce acful conceperii este, in general, concomitentcu decesul sau il precede cu cAteva sdpt[mAni,in cazulunei boli grave.

2. Copilul este conceput gi predecesorul sdu moare in tim-pul perioadei de sarcinX. intr-un astfel de caz, existi ointerpenetrare intre lumea manifestatd gi cea invizibi-15, in ceea ce-l priveqte pe copil. Deseori, acesta are opersonalitate unicd gi originali, un caracter integru qi

12 13

Boala - o memorie genealogicd

autentig un spirit eliberat de constrAngerile materiale,

qi, de obicei, este inzestrat cu un talent creativ'

3. Copilul este conceput qi predecesorul sdu moare dupd

venirea sa pe lume. in cazul de fata sexul copilului,

rangul pe care il are sau prenumele atribuit vor fi nefa-

vorabile pentru sindtatea gi virilitatea predecesorului'

Sd ludm exemplul unui bunic ce a murit dupi venirea

pe lume a celei de-a doua lui nepoate. Aceastd naqtere a

reactivttt cu putere o ftustrare uriaqd: aceea de a nu fi avut

el insugi decAt doud fete (prin urmare nu a reuqit si-qi

transmitd mai departe numele de familie)'

Circumstanfele perioadei de sarcinegi cele in care are loc nafterea

Unele circumstanle negative in care se desflgoari perioada de

sarcind gi nagterea semnaleazd o dramd familiali.Un stil de viali neadecvat pe perioada sarcinii, folosirea

analgezicelor, aparifia unor comPlicalii obstetrice - cum ar fi

o hemoragie sau o nagtere inainte de termery Precum qi unele

infeclii post-partum qi probleme de aldptare - sunt deseori

semnul unei atitudini ambivalente ale mamei 9i tatdlui fali de

viitorul copil.Circumstanfele actuale ale naqterii (in generaf medicaliza-

td in mod excesiv) tulburd in egald mdsurd buna desfdsurare

a intregului proces. Nagterea este programatd in funclie de

disponibilitatea doctorului, are loc sub efectul epiduralei 9i

este de multe ori insofitd de o opera{ie de cezariani, apoi de o

epiziotomie, astfel incAt nu mai are nimic natural'

Copilul nu se mai naqte cAnd igi doreqte qi la momentul po-

trivit pentru el. Influenfa tzurpatoare a societdlii este eviden-

tf, cu mult inainte de venirea pe lume a copilului' Mai multdoctorul este cel care atinge bebelugul pentru prima datd,

Arborele genealogic gi originile vielii corporale

cAnd acest lucru ar trebui si fie o excepfie de la reguli (doarin cazul unor complicafii grave). Dupi pdrerea mea, tatdl co-pilului este singura persoani care ar trebui si ajute copilul sise nascl gi s5-l ia in brafe. Nu este bine ca altcineva, in.. afaride tati si mamd, si atingd copilul intr-un astfel de momentsau in zilele care urmeaz5. Nicio persoani nu are dreptul si-lindepirteze de mami, in primele momente de dupi nagtere,pentru a-l cAnt5ri, a-l spdla qi a-i atribui un numir.

Leg5turile intre pirinf qi copii se dezvolti in prirnele zilecle viafd gi aceste clipe sunt extrem de prefioase. pdrinfii nu artrebui si accepte ca societatea si le impuni o naqtere stereoti-pi, agresivd qi inumand

Mogtenirea prenumetui

Daci se moqteneqte un prenume deja purtat de cineva din ar-borele genealogic, existd o rezonan{d a trecutului ce actuali-z,eaz6,unele amprente specifice, provenind de la predecesori.

Aceasti rezonan{d pune probleme, dat fiind ci" din clipa fircare e activat6., ea se opune exprimirii unui sine diferenfiat qiunic, purtitor de noi cii de dezvoltare.

Trebuie sd facem diferenfa trtre doui situafii. O primi si-tuafie este cea in care copilul moqtenegte prenumele de la unnrembru al filiafiei care este tn aiald. A doua situa,tie este ceairr care copilul moqtenegte prenumele de la un membru al fa-rniliei care a muritinainte de nagterea bebeluqului.

in primul caz, se poate pune i:rtrebarea de ce se repetd unl)renume purtat de un membru al familiei, cAnd persoanacste in viafd. Prenumele nu este ales neapdrat pentru copift'i mai degrabd pentru a-l ajuta pe acel membru al familieisll depigeasci un moment dificil (pe plan #ectiv, dar gi so-t'ial, profesional sau financiar). Iar acest lucru se intAmpl6,pur gi simplu, pentru ci nagterea unui copil cdruia ii este dat

{E

Boala - o memorie genealogicd

prenumele unui membru al filiafiei poate, in unele cazuti, sd

relanseze procesul vital al acestuia din urmd. Copilul primeg-

te acelagi prenume ca predecesoryl sdu tocmai pentru a-l aiuta

pe acesta (aqadar, copilul este, prin natura sa, purtitor de noi

posibilitifi).in cel de-al doilea caz, copilul poartd prenumele unui pre-

decesor care a decedat inainte de venirea lui pe lume' intr-o

astfel de situafie, copilul este investit cu memoria predece-

sorului, avAnd poate misiunea sd-i continue traiectoria'Moq-

tenirea unui prenume inseamnd, uneori' si moqteneqti un

anumit destiry iatd de ce este necesar ca oamenii sd oblini in-

formafii foarte precise despre Persoana care purta prenumele

inaintea lor (in legiturd cu evenimente specifice ale viefii sale

gi locul ei in sAnul arborelui genealogic).

Prenumele este unul dintre componentele fundamentale

ale identitifii: a primi un nume in memoria unui predecesor

nu poate rimAne fird consecinfe.

Pe scurf nu este indicat si i se dea copilului un prenume

moqtenit. Copilul este atunci identificat cu purtdtorul nume-

lui gi se proiecteazi asupra lui sentimente care nu sunt neutre.

Cel mai adesea, ele sunt asociate cu afecte nerezolvate' Copi-

lul e investit cu un rol care nu este al siu.Atribuirea unui prenume purtat deja de un pdrinte sau

un antecesor ridici pro$lema numit[ identificarea cu o terld

persoand.

Identificarea este deosebit de putemici i-n cazul in care co-

pilul poart[ prenumele unuia dintre bunici. Asta inseamni cd

de fiecare dati cAnd pirinfii pronunfi prenumele copilului, ei

se adreseazi propriului pirinte. Ei continui, astfel, si trdiasci

prin intermediul descendentului 1or.

in situafia in care copilul poarti prenumele unuia dintre

bunici, este necesar si se gtie de ce pirinfii acestuia nu au re-

ugit si lini doliu dupi propriii lor pirinfi.

Arborele genealogic gi originile vielii corporale

Sd ne imagindm situalia in care o femeie ii di fiicei prenu-rnele mamei sale. Cui i se adreseazd ea cu adevirat, de fieca-rc datd cAnd pronunfd numele fetifei? Fird indoiald, proprieimame/ care poate cd nu s-a ardtatindeajuns de iubitoare, trsitlc a cirei prezenfi igi doregte sd se asigure gi al cdrei compor-tlment vrea sd-l poatd controla prin intermediul fetilei.

Existd gi situafia, la fel de des intAlnitd, in care copilul mog-It'negte prenumele unui unchi sau al unei mituqi a bunicilor,ir unui unchi sau a unei mituqi a pdrinfilor, sau chiar a unuiatlintre strdbunicii sii. De asemenea, copilul poate sd moste-rrcascd prenumele unui copil sau al unui adult tAnir decedatprcmatur. Prin prenume devine posibild continuarea exis-It'rrfei unei terle persoane decedate mult prea devreme sau atrrrui individ a cirui istorie participa in secret la cea a familieirupilului. Asta se intAmpld atunci cAnd copilul poartd, fdrd ca

t.l sd gtie, prenumele amantei tatilui, al amantei unui bunicsiru pe cel al amantului unei bunici, sau al amanfului mamei.

in cel mai b lttt caz, pdrinlii sunt cei care aleg prenumele co-pilului, pentru cd ei il concep. Atunci cAnd vor si se sustragdrolului lor, ei lasd in grija altora alegerea prenumelui. Aqa se

l'oce ci unele prenume sunt date de bunici, unchi qi mXtuqi, qi

ciiteodatd de fra{ii gi surorile copilului. Acegtia din urmd suntinvesti,ti in mod inconqtient cu rolul de pdrinti. in unele fami-lii, prenumele unor copii sunt alese in urma unor discufii cuprietenii sau colegii de serviciu, sau au fost hotirAte dinainterlo fogtii parteneri ai p[rinfilor.

Copilul se nagte la o datiinscrisddlnainte in arborele genealogic

ltrconstientut familial poate foarte uqor sd programeze conceperefl

upilului, preculn qi data lui de nagtere, eaitknd dorin[ele qi meca-

ttismele congtiente de apdrare.

16 17