COORDONATOR STINTIFIC:S.L. DR. CALIOPSIA FLOREA

STUDENT:SONIA-OLIMPIA

ANTINIE

2015

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOSGALATI

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

BOALA DIAREICĂ ACUTĂ LA COPIL

SCOPUL ŞI IMPORTANŢA LUCRĂRII Boala diareică acută este una din cele mai frecvente

probleme cu care se confruntă medicii pediatrii, datorită faptului ca în primii trei ani de viaţă copiii prezintă între 1 şi 3 episoade de boală diareica acută.

În abordarea acestei afecţiuni, diareea acută la sugar şi copilul mic, s-au studiat, pe de o parte actualitatea cunoştintelor considerate clasice, în problemele de diagnostic şi tratament, care îşi păstrează valoarea practică si teoretică şi în prezent, iar pe de altă parte elementele de noutate legate de acest capitol al patologiei pediatrice.

OBIECTIVELE URMĂRITE:

1. Studierea etiologiei bolilor diareice acute;2. Cercetarea prevalenţei BDA în funcţie de sex, vârstă si mediul de provenienţă;3.Cunoaşterea gradului de deshidratare acută a copiilor cu BDA, fapt de o importanţă practică deosebită, precum şi modalităţile de reechilibrare hidro-electrolitică;4. Evidenţierea modificările constantelor fiziologice ale pacienţilor cu BDA (acidoza, VSH, anemie);5. Identificarea conduitei terapeutice în cazurile de boală diareică acută;6. Stabilirea duratei de spitalizare optime la pacientii cu BDA.

MATERIAL ŞI METODĂS-a efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 446 de

pacienţi diagnosticaţi cu BDA, internaţi în Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan” - Galaţi, în secţiile Clinica I Pediatrie şi Pediatrie III, în perioada 1.01.2013 – 31.12.2013.

Au fost selectate şi prelucrate din foile de observaţie ale pacienţilor, următoarele date:- data naşterii,- sexul,- mediul de provenienţă,- etiologia BDA,- motivele internării,- gradul de deshidratare,- tratamentul SDA,- modificările analizelor de laborator,- medicaţia administrată,- numărul zilelor de spitalizare.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Numărul internărilor cu diagnosticul BDA raportate la totalul internărilor, Pediatrie III

În anul 2013, în secţia PediatrieIII a Spitalului de Urgenţă pentru Copii Galaţi au fost internaţi 1392 pacienţi, din care 200 au fost diagnosticaţi cu Boala Diareică Acută, reprezentând un procent de 14,36% din totalul internărilor.

Numărul internărilor cu diagnosticul BDA raportate la totalul internărilor Clinica I Pediatrie

În anul 2013, în Clinica I Pediatrie a Spitalului de Urgenţă pentru Copii Galaţi au fost internaţi 2362 pacienţi, din care 246 au fost diagnosticaţi cu Boala Diareică Acută, reprezentând un procent de 10,41% din totalul internărilor.

REZULTATE ŞI DISCUŢII- BDA INFECŢIOASĂ

Numărul de cazuri cu BDA infecțioasă raportat la numărul internărilor diagnosticate cu BDA, sectia Pediatrie III

Diagnosticul de BDA infecțioasă, confirmat ulterior prin examen bacteriologic, a fost pus la un număr de 30 de cazuri, reprezentand 15%, fata de BDA nespecifica (neinfectioasa) prezenta la 170 de pacienti (85%), in sectia Pediatrie III.

Numărul de cazuri cu BDA infecțioasă raportat la numărul internărilor diagnosticate cu BDA, Clinica I Pediatrie

Diagnosticul de BDA infecțioasă, confirmat ulterior prin examen bacteriologic, a fost pus la un număr de 49 de cazuri, reprezentand 19,5%, fata de BDA nespecifica (neinfectioasa) prezenta la 198 de pacienti (80,5%), in Clinica I Pediatrie.

REZULTATE ŞI DISCUŢII- ETIOLOGIA BDA

Distribuţia agenţilor etiologici în diareea acută infecţioasă, în secţia Pediatrie III

Etiologia infecţioasă este reprezentată de:

ROTAVIRUS- 20 din cazuri (67%);

Klebsiella pneumoniae –6 cazuri (20%);

Salmonella spp. –3 cazuri (10%);

Pseudomonas aeruginosa- 1 caz (3%).

Distribuţia agenţilor etiologici în diareea acută infecţioasă, în Clinica I Pediatrie

Etiologia infecţioasă este reprezentată de:

ROTAVIRUS- prezent în 37 din cazuri (76%);

Klebsiella pneumoniae – prezentă în 7 cazuri (14%);

Salmonella spp- prezentă în 5 cazuri (10%).

REZULTATE ŞI DISCUŢII- VARSTA

Incidența BDA pe grupe de vârstă, sectia Pediatrie III Studiul a arătat că vârsta de 2 – 4

ani a prezentat incidența cea mai ridicată (78 cazuri), fiind urmată de grupele de vârstă 0 – 1 an cu 52 cazuri, grupa 5 – 7 ani cu 38 cazuri și grupa peste 7 ani cu 32 cazuri.

Din cei 52 de pacienţi cu vârste cuprinse între 0-1 an 38 au fost alimentaţi artificial, reprezentând 73% iar 14 au fost alimentaţi natural, reprezentând 27%.

Incidența BDA pe grupe de vârstă, Clinica I Pediatrie

La grupa de vârsta 0-1ani se constată că din cei 98 de pacienţi diagnosticaţi cu BDA, 61 au fost alimentaţi artificial, reprezentând 62,3% iar 37 au fost alimentaţi natural, reprezentând (27,7%).

Grupa de vârstă

Pacienți

Număr Procent (%)

0 – 1 an 98 38,82 – 4 ani 113 465 – 7 ani 27 11

Peste 7 ani 8 3,2

REZULTATE ŞI DISCUŢII- PREVALENŢA IN FUNCŢIE DE SEX

SEXPACIENȚI

Număr %Feminin 98 49Masculin 102 51

Prevalenta BDA in functie de sex, sectia Pediatrie III

Având în vedere că numărul de fete este aproximativ egal cu cel al băieţilor nu se poate vorbi despre o prevalenţă crescută în funcţie de sex.

Prevalenta BDA in functie de sex, Clinica I Pediatrie

SEXPACIENȚI

Număr %Feminin 138 56Masculin 108 44

REZULTATE ŞI DISCUŢII- MEDIUL DE PROVENIENŢĂ

Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență, in sectia Pediatrie III, respectiv Clinica I Pediatrie

În funcție de mediul de proveniență, s-a observat o incidență mai mare a cazurilor din mediul urban (134 pacienţi in sectia Pediatrie III, respectiv 181 pacienti in Clinica I Pediatrie), faţă de cel rural (63 pacienţi in sectia Pediatrie III, respectiv 65 pacienti in Clinica I Pediatrie), dar şi prezenţa a 3 cazuri sociale (copiii instituţionalizaţi).

REZULTATE ŞI DISCUŢII- MOTIVELE INTERNARII

Simptomatolgia dominantă a BDAa) in sectia Pediatrie III b) in Clinica I Pediatrie

Toţi pacienţii au prezentat scaune diareice, la acestea asociindu-se în ordinea frecvenţei: febră şi vărsături, dureri abdominale, inapetenţă, atat in sectia Pediatrie III cat si in Clinica I Pediatrie.

REZULTATE SI DISCUŢII- GRADUL DE DESHIDRATARE

Pe baza caracterelelor clinice și paraclinice a fost posibilă stabilirea gradului de deshidratare a subiecților analizați. Astfel:SDA 3-5% au prezentat 115 pacienți;SDA 5-9% au prezentat 102 pacienți;SDA ≥ 10% au prezentat 29 pacienți.

Repartiția cazurilor în funcție de gradul de SDA, in Clinica I Pediatrie

Repartiția cazurilor în funcție de gradul de SDA, in sectia Pediatrie III

SDAPacienți

Număr %SDA gr. I 89 44,5SDA gr. II 98 49SDA gr. III 13 6,5

REZULTATE ŞI DISCUŢII- CONDUITA TERAPEUTICA Conduita terapeutică a constat în reechilibrarea

hidroelectrolitică și acido-bazică, administrare de tratament etiologic, simptomatic și regim igieno-dietetic.

Reechilibrarea hidro-electolitică și acido-bazică a fost efectuată prin PEV, la pacienții cu toleranță digestivă scăzută și prin rehidratare per os cu săruri de rehidratare orală (SRO).

Tratmentul etiolgic, antibioterapia, a fost administrat unui număr de 167 cazuri din cei 200 de pacienti, in sectia Pediatrie III, respectiv 239 cazuri, din cei 246 de pacienti internati in Clinica I Pediatrie. Deși etiologia a fost neprecizată în multe cazuri, s-a considerat a fi bacteriană, dat fiind tabloul clinic caracteristic.

REZULTATE SI DISCUTII- ANTIBIOTERAPIA

AntibioticePacienți

Număr %Ampicilina 94 44,5

Ampicilina + Gentamicina 39 19,5

Cefalosporine 28 14Sumetrolim 6 3

Antibiotice utilizate în tratamentul subiecților internati in sectia Pediatrie III

Antibiotice utilizate în tratamentul subiecților studiați, in Clinica I Pediatrie

AntibioticePacienți

Număr %Ampicilina 126 51,21

Ampicilina + Gentamicina

50 20,32

Cefalosporine 23 9,34Sumetrolim 40 16,26

CONCLUZII 1. Studiul BDA la copil, în această lucrare, a

evidenţiat prevalenţa crescută a cazurilor diagnosticate cu BDA nespecific (neinfecţios), care a reprezentat peste 80% din totalul cazurilor studiate, faţă de BDA de natură infecţioasă, care s-a evidenţiat la aproximativ 19,5% dintre pacienţi.

2. În Clinica I Pediatrie 80,5% din cazurile de BDA au fost de natură neinfecţioasă iar în secţia Pediatrie III situaţia a fost asemănătoare, înregistrându-se 85% cazuri de BDA cu etiologie nespecifică, fiind incriminate alimente necorespunzătoare vârstei, alimente cu termenul de valabilitate depăşit şi alte cauze metabolice (intoloeranţa la laptele de vacă).

CONCLUZII 3. Dintre cazurile de BDA specific (infecţios) s-a

evidenţiat pe primul loc infecţia cu Rotavirus, care a reprezentat 75,5 % dintre cazurile cu BDA specific în Clinica I Pediatrie şi 67% în secţia Pediatrie III.

Etiologia bacteriană a fost reprezentată de Klebsiella pneumoniae identificată în 13,4% din cazuri în Clinica I Pediatrie, respectiv 20% din cazuri în secţia Pediatrie III şi de Salmonella spp., prezentă la 10,2% dintre pacienţi internaţi în Clinica I Pediatrie, respectiv 10% în secţia Pediatrie III.

CONCLUZII 4. În privinţa mediului de provenienţă s-a constatat

că pacienţii din mediul urban au reprezentat 73,5% în Clinica I Pediatrie, respectiv 67% în secţia Pediatrie III. Această pondere crescută a pacienţilor din mediul urban faţă de cei din mediul rural s-a datorat pe de o parte accesibilăţii crescute la medicul specialist, a pacienţilor din mediul urban precum şi alimentaţiei de tip fast-food şi a băuturilor răcoritoare carbogazoase, care de cele mai multe ori conţin aditivi responsabili de modificari ale tranzitului intestinal. De asemenea o alimentaţie cu principii nutritive naturale, a pacienţilor din mediul rural, poate constitui o ipoteză ce poate explica adresabilitatea mai scăzută a acestor copii, pe de o parte, precum si factorul economic care îngrădeşte accesul acestor copiilor la medicul specialist, pe de altă parte.

CONCLUZII 5. Răsunetul BDA asupra organismului copiilor

investigati a fost evidenţiat prin sindromul de deshidratare acută, care în cele mai multe cazuri a fost de gradul I şi II (115 pacienţi cu SDA grad I şi 102 pacienţi cu SDA grad II în Clinica I Pediatrie, respectiv 89 cazuri cu SDA grad I şi 98 cazuri cu SDA grad II în secţia Pediatrie III).

Prezenţa acidozei metabolice la 201 pacienţi internaţi în Clinica I Pediatrie, respectiv 153 pacienţi în sectia Pediatrie III a determinat corectarea acestui dezechilibru prin administrare de PEV (perfuzii endovenoase) în aproximativ 75% din cazuri, la restul pacienţilor fiind posibilă rehidratarea orală.

CONCLUZII 6. Analizând tratamentul etiologic administrat s-a

constatat o preferinţă pentru β-lactamine (Ampicilina, Cefalosporine), familie de antibiotice cu toxicitate scăzută şi cu acţiune asupra tractului intestinal.

7. Din acest studiu a rezultat importanţa analizei cauzelor BDA la copil, care de cele mai multe ori sunt neinfecţioase, în special legate de tipul de alimentaţie, de modul de administrare al acestora, de asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare a copiilor din colectivităţi şi nu sunt de neglijat cauzele metabolice (intoleranţa la laptele de vacă).

CONCLUZII Dintre cauzele infecţioase evidenţiate în urma

acestui studiu, s-a constatat preponderenţa crescută a infectiei cu Rotavirus, peste 70%, care afectează în special copiii cu vârsta între 0 şi 2 ani şi pentru care tratamentul este simptomatic. Din cauza răsunetului asupra organismului (SDA, acidoza) se recomandă prevenirea infecţiei cu Rotavirus prin administrarea vaccinului specific, în special la sugari şi introducerea acestuia în schema obligatorie de vaccinare.

VĂ MULŢUMESC!