Boala- fenomen biologic, social si culturalPentru înţelegerea dinamicii raportului sănătate-boală, trebuie să apelăm la

noţiunea de proces patologic. În acest sens, boala reprezintă o formă de existenţă a materiei vii caracterizată prin apariţia procesului ce implică tulburarea unităţii forţelor din organism (integritatea) şi a organismului cu mediul (integrarea), urmata de cresterea , scaderea sau vicierea schimbarilor metabolice si delimitarea pana la disparitia a libertatii si capacitatii organismului, inclusive a capacitatii de munca.

BOALA este si stare si proces, cu stadiu de debut, de evolutie, de organizare pana la inducerea unor modificari in cadrul personalitatii si comportamentului individului.

BOALA poate fi definită drept o stare finală, rezultat al une i   combina ţ i i   a   fac to r i l o r  eco log ic i   ş i   compro tamenta l i   a f la ţ i   în  in te rac ţ iune  cu  predispoziţiile genetice, care plasează statistic individul într-o situaţie de risc mărit

Conceptul de boală este şi el mai multe dimensiuni. Din punct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei părţi din organism în care funcţiile suntafectate sau deranjate de factori interni sau externi. Boala este un fenomen social:- prin definiţie – diferă de la comunitate la comunitate şi în funcţie de perioada istorică;- prin origine – munca, status-rolul, nivelul de trai, nivelul cultural şi igienic al societăţiirespective influenţează starea de boală;- prin consecinţe – la nivel relaţional, microsocial, macrosocial (ex.epidemiile);- prin atitudinile colective pe care le suscită.Biologic, boala este o stare a organismului sau unei părţi a unui organism în care funcţiile sunt afectate sau deranjate, datorită unor agenţi din mediul intern sau extern.Clinic, boala nu este doar o sumă de simptome sau acuze pur somatice, ci este un proces careafectează viaţa psihologică a subiectului, ca reacţie a lui la boală.

DPDV al reprezentarii sociale a bolii exista 2 tipuri de reprezentari:a) o concepţie ontologică a bolii, care conferă bolii o existenţă autonomă, boala existând independent de organismul care o suportă şi atacând organismul din exterior;b) boala ca reacţie, a organismului şi a individului în totalitatea lor, la o perturbare a echilibrului acestuia. Boala ar fi, deopotrivă, expresia personalităţii bolnavului , altfel spus nu exista boala, ci bolnav..

COMPORTAMENTUL DE BOLNAV (ILLNESS BEHAVIOR)- presupune capacitatea individuluide a-şi percepe starea deboală, de a o interpreta adecvat şi de a lua decizii care facilitează însănătoşirea.

Oscileaza între un pol de normalitate şi unul de exagerare, catastrofizare- Factori de menţinere a comportamentului de bolnav:- Trăsăturile de personalitate (depresia, hipocondria, anxietatea)- Educaţia (învăţaţi să se plângă sau dimpotrivă, să nu spună nimic)- Modelul cultural- Starea socio-economică (asigurările de sănătate, etc)- Beneficiile secundare- frica de moarte, etcIn functie de atitudinea fata de boala , de reactia sau de raspunsul individului fata de boala,comportamentul de bolnav poate fi de doua tipuri : adaptativ sau dezadaptativ:*adaptarea la boala si la situatia generata de boala este sarcina cea mai importanta pe care trebuie sa oindeplineasca psihismul persoanei bolnave.*respingerea e un raspuns obisnuit in faza de instalare a bolii , manifestandu-se prin ignorarea unorsimptome somatice (ex.durerea abdominala difuza), etichetate ca minore sau interpretate eronat. Dacapentru inceput respingerea bolii , nerecunoasterea bolii are un caracter adaptativ , de reducere a anxietatiisi panicii, pe masura ce negare bolii tinde sa se permanentizeze , reactia psihologica devine maladaptativasi are potentia de periculozitate pentru viata bolnavului.*dependenta de boala se manifesta la acei indivizi care exagereaza simptomele bolii si diminueazaefectele favorabile ale tratamentului , la cei care utilizeaza boala ca mijloc de autovalorizare , pentru abeneficia de atentia celor apropiati .*reactiile depresive sunt cele mai frecvente , mai ales din momentul in care persoana bolnava incepe sainteleaga , in intregime , semnificatia si consecintele bolii. Odata instalata depresia , ea devine un factor deagravare a bolii somatice.

Acceptarea bolii- presupune o atitudine de dependenta si conformitate fata de echipa medicala , fata de procedurile deinvestigare si tratament.Negarea bolii-presupune o atitudine de refuz a bolii reactionand prin mecanisme inconstiente de aparare ;Ignorarea bolii-desi observa schimbari in functionarea organismului nu acorda importanta , amana decizia de control , insperanta ca totul este trecator si lipsit de gravitate.Negarea defensivaMecanismul negarii maladiei prin diverse grade de negare a bolii si, implicit , a consecintelor sale, pana la

refuzul complet al existentei acesteia. De cele mai multe ori negarea defensiva nu se manifesta intr-omaniera deschisa si explicita , ci, de cele mai multe ori, printr-un refuz inconstient , camuflat , al evidenteibolii. La randul lui, camuflajul se manifesta prin lipsa de complianta la exigentele tratamentului sau prinpersistenta unor deprinderi periculoase (fumatul ) sau a regimului intens de activitate profesionala , chiarsi la persoane care sufera de boli grave cardiovasculare (ex.infarct).B.Reguli pentru personalul medical1.trataţi fiecare pacient  ca pe o persoană, nu ca pe un caz2 .a ju ta ţ i   pac ien ţ i i să   î ş i dezvo l te competen ţa   lo r med ica lă pen t ru  a  e l im ina   r i scur i lemedicale3 . i n t e g r a ţ i   s t a t u s u l   d e   v a l o r i   a l  p a c i e n t u l u i   î n   s t a t u s u l   s ă u   c l i n i c   d i n   d i a g n o s t i c u l diferenţial şi pentru a stabili prognosticul4.cunoaşteţi avantajele, limitele şi riscurile medicinei de vârf şi discutaţi-le cu pacienţii5.fiţi un partener cometent în relaţiile cu pacientul şi respectaţi-I punctele de vedere şivalorile sale

 6.preocupaţi-vă permanent de perfecţionarea pregătirii voastre profesionale şi oferiţicele mai bune servicii clinice şi personale pacienţilor 7 .a ju ta ţ i   pac ien tu l să   î ş i p regă tească  un   tes tament b io log ic   (p r i v i to r   la  donarea  deorgane) şi colaboraţi cu cei apropiaţi lui, în interesul său.8.folosiţi în mod responsabil resursele medicale comune.

2.2. Acceptarea bolii (recunoaşterea bolii şi intrarea în situaţia de

bolnav)

Există mai multe variante de acceptare sau de amânare ori chiar de refuz al bolii.

2.2.1. Recunoaşterea bolii şi acceptarea situaţiei de bolnav

Există următoarele modalităţi de recunoaştere a bolii şi a situaţiei de bolnav:

a) Prima variantă este cea realistă, raţională, în cadrul căreia un individ echilibrat emoţional,

cu un nivel de cultură sanitară satisfăcător şi fără probleme existenţiale presante, consideră că, în

faţa unor tulburări de ordin somatic sau psihic apărute cu sau fără cauză aparentă, trebuie să-şi

adapteze comportamentul prin măsuri igieno-dietetice provizorii până la prezentarea la medic,

considerată obligatorie (sau să se limiteze la tentative terapeutice simple, dacă ele conduc la

dispariţia simptomelor, iar acestea nu se mai repetă).

b) Un alt mod de acceptare este cel definit ca o conştiinţă a bolii disproporţionată faţă de

substratul real organo-lezional.

2.2.2. Ignorarea bolii

Cel mai adesea, ignorarea simptomelor se datorează unei desconsiderări a lor, chiar de către

indivizi cu un psihic normal şi cu o atitudine realistă în viaţa de toate zilele, dar aflaţi într-un

moment de puternică încordare, cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care îi fac surzi faţă

de propriile lor suferinţe.

2.2.3. Negarea, refuzul stării de boală în condiţiile conştientizării unor

tulburări ce pot constitui semne ale bolii

Este un caz foarte frecvent, deoarece este incomod pentru cineva să recunoască faptul că este

bolnav, în primul rând prin aceea că, în mod necesar, el trebuie să se supună unor exigenţe legate de

tratarea bolii, care-i modifică uneori substanţial modul său de existenţă. Sunt oameni care se simt

deranjaţi şi violent stresaţi prin simplul fapt că nu au voie să iasă din locuinţă câteva zile, în timp ce

alţii sunt foarte liniştiţi în faţa unor perspective mult mai neplăcute. Prima categorie va nega ideea

de boală prin subestimarea simptomelor, chiar dacă va recunoaşte boala, nu va accepta starea de

boală, riscând agravarea simptomelor prin sfidarea regulilor jocului.

Negarea stării de boală, în condiţiile în care subiectul percepe o serie de simptome care-l

atenţionează că ceva nu este în regulă cu corpul sau chiar cu psihicul său, poate să aibă la bază două

atitudini fundamentale:

- amânarea deciziei, prin speranţe vagi în caracterul ei trecător sau lipsit de gravitate,

întâlnită atunci când urmărirea perseverentă a unui scop important nu-i permite

individului să adopte situaţia de bolnav chiar dacă simptomele sunt evidente;Relaţia terapeut-pacient (Terapia centrată pe client)

73

- autoamăgire, prin mecanisme inconştiente de apărare, la bolnavii ale căror simptome

conştientizate de ei sugerează posibilitatea unei boli foarte grave.

Ambele situaţii de negare a stării de boală sunt puternic generatoare de stres psihic.

Pentru orice BOLNAV –boala care il atinge devine element de PROPRIUM.- boala sa

pe care el o va trai si o va resimti cu toata personalitatea sa- complicitatea bolnavului

cu

boala sa.- poate avea un rol in declansare bolii.

BENEFICII SECUNDARE- rezulta din consecintele bolii asupra persoanei, fara ca

acesta sa poata intervenii direct in geneza sa, pot favoriza instalarea in boala si pot,

pot devein factor de cronizare, agravare sau complicare a maladiei.

Beneficiul secundar constient, care poate aparea ca motivatie, sau cauza a

prelungirii manifestarilor unor boli, functioneaza ca un ecran care mascheaza

beneficiile primare.sau trebuintele cu caracteristici psihodinamice, mult mai profunde.

Alteori sunt inconstiente:

* pentru a se sustrage unor relatii frustrante, care pun bolnavul in fata unor exigente

excesive, intolerabile.

∑Permit introversia, suferindu-l retragandu- se din anturaj si concentrandu-se asupra

propriilor trairi,senzatii, emotii,care dobandesc o semnificatie personala.

∑Ocazioneaza refugiul in imaginar-si in gandirea magica, adultul normal trebuie sa

ramana in lumea logica si rationala.

∑Determina recunoasterea lui cabolnav-de catre medic, anturaj-pentrudobandirea unui

statut particular, de persoana care trebuie protejata,tratata cu acea

deferenta magulitoare-, sub aspect narcisic.

Toate aceste satisifactii sunt datorate in parte regresiei- dependenta, maternajul,

pasivitatea.

BENEFICII PRIMARE- joaca un rol in declansarea bolii, chiar si a accidentului, ca si

cauza in intregime sau ca un major factor favorizant. In cazul beneficiilor primare,

trebuie vazuta ca o notiune care poate aduce o anumita solutie unei situatii de

tensiune interna, devenita intolerabila.COMPORTAMENTUL DE BOLNAV (ILLNESS BEHAVIOR)- presupune capacitatea individuluide a-şi percepe starea deboală, de a o interpreta adecvat şi de a lua decizii care facilitează însănătoşirea.Oscileaza între un pol de normalitate şi unul de exagerare, catastrofizare- Factori de menţinere a comportamentului de bolnav:- Trăsăturile de personalitate (depresia, hipocondria, anxietatea)- Educaţia (învăţaţi să se plângă sau dimpotrivă, să nu spună nimic)- Modelul cultural- Starea socio-economică (asigurările de sănătate, etc)- Beneficiile secundare- frica de moarte, etc