STEFATPETRA)

BINTI.]L)

IMPERTULPIERDUT

Studiu

WWW.CORESl.NET

EliaraCoresiSRL

a

a

a

a

Lumea Bizanfului (colecfia ,,Biblioteca de istorie", sub redaclia ConstantinBirbulescu, Stelian Neagoe, Nicolae Nicolaescu, Bucureqti, r97e)

Guido A. Mansuelli, CiuilizaEiile Europi uechi (Editura Meridiane, Bucuregti,t978)

Mircea Pdcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne (Editura EpiscopieiDunirii de Jos, Galali, 1996), edilia a patra

Pierre Rich6, Europa barbard din 426 pdnd tn 774 (Edrtura Corint,Bucuregti, zoo3)

Steven Runciman, Teocragia bizanfind (Editura Nemira, Buctrregti, zorz)

Louis Phocion Todiire, Ultimii cusi ai Biznnlului fEditura Prietenii Cdr[ii,Bucuregti, zooz)

Arnold Toynbee, Studiu €tsupra ktoriei, Sintezd s$ryra uolumelor WI-X deD.C. Someryell (Fditura Humanitas, Bucureqti, 1997), vol. trThimoty Ware, Istoria Bisericii ortodoxe (Editura Atdo Press s.r.l-, Bucuregti,1997)

Warren Treadgold, O sanrtdistorie a Bizanguhri (Bucuregti, F;dituraArtemis,zoo3)

Vasiliev, Isforia Imperiufui Biuntin (Sditura Polirom, Iagi, zoro)

I€odd Uspensky, Teologia icrlrrnei (fnitura Renagterea / Editura ?atmos,Cluj Napoca, zore)

. http://en.wikipedia.ory/wikillmperiul Bizantin g-a.

CUPRINS

I. ISTORIAIMPERIULUI BIZANTIN... ..................7Constituirea Imperiului Bizantin....... ..................7Considerafii generale....... .............1oPeriodizarea istoriei bizantine.-..-............ ..........13Lupta bizantinilor cu popoa:ele migratoare... ..,.................... 23Luptele cu turcii. Ciderea Co:rstantinopolului."... -....--.......... 32Conflietul cu latinii. Cruciada a IV-a din t2a4 -.cnrciada deviat5"..........4oGlorig $ decidere....... ..................47

II.IMPARATI'L* .........51Locul 9i rolulimpiratuluibizaatin....... .............51Suce.siuaea la tron ...-,...... ........... 58Rela[ia dintre Stat Ei Siserici ........6r

In. CREfITMSMULORTOIOXSTZANTTN .......68Instaurarea dominaliei cregtinismului in Imperiul Bizantin .....................68Ortodoxismul bizantin....... -........, 78Despreritualulbizartinqiinsemneleortodoxiei-..-....... ....."..9tlMonahismul -.........'.97Ereziile........ ...........1o5Iconodasmul ..........122Preraisele Ei infiptuirea Marii Schisme....-......-..-..-. .............$6

IV.ECONOMIA .........153Caracteristicile economiei bizantine Ei relatiile de producfie. Feudalismulbizantin....-.- ...........153esricultura.. *.....-...159Megte$ugurile .-....-. 16oCorne4ul ..... ........... 16rPreluareacome4uluibizantindecitreitalieni............-. --..--t64Monedelebizantine..............-.. .........................168

V. POPULATIA................ .............--r73Populatia Imperiului Bizantin -...... ..................173Diversitatea locuitorilor.... ......--..r74Constantinopol.............-.... .......... 181

Provinciile... ...........192VI. SISTEMULPOLITIC$ADMIMSTRAffiT. .......................194

Organele de conducere ale statului bi2antin............. ............196Organizarea interni a impgriului ....................199

VII. STATTFICARESOCIALA ........2O2Sclavii.......... ..........20,6Ennucii........ ..........2o9Femeia bi2antind................ ........2a9Func[ionarii in cadrul statului bi2antin................... ............. 211

Funcfionarii ecleziastici... ...........2Ls

414 4t5

VI[. SISTEMULJURIDIC .........,...218X.ARMATA .............223

inzestrare.... .........225F1ota............ ..........226Trupe specia1e................... .........22gArmata de uscat.......Organizarea qi reorgalizarea armatei......... ....2g2

)c POUTTCAHffERNABTZANTTNA... ............258.gtiinla guvernirii barbarilor"...............

n. CVILIZAITABIZANTINA. .--..246Marile curente culturale bizantine.... ......---.....246inlilim6ntul ..----...251Filosofia....... -....-.... zE4Istoria......"... ..........2S9Literatura liturgicl gi marii teologi .......-..-.-.--.26aCrea;ia literari 1aic4............. ......266Muzica...-.-... -------.-.273$tiinlelelaice .........-z7SConceplia bizantini despre arti ----.....-..--.------ z7BIcoanele....-.. ..........-z8rMozaicul...... .........- 293Frescele......- ..--......295Arhitectura-. -.........2g5Scr:1ptura..... ..-.......So4

.............306Arte.minore" .....-:...-.--.-."- ........3o8

)ilr. MosrENrREACdtd:UiX;izAiiri*X::::::.:::.:.::::::..:::..::.:.:.::::::....3'"Influen[a culturali a Imperiului Bizantin....--..... .--..-............3roEmigratia bizantinX ......----...... ....-...-....---........g19Contribuliabizantini Ia RenaEtere .-.-....-....... S22Bizantinii subturci.....-- ----..".......g24

xrII. INFLTTEIVTA BTZANITINAASUPRATARILOR ROMANE -......-.-........3|31Perioada romanl qi romano-bizaatini - sec. III-V.. ...........331Sec. VI-X.... .......... 33SSec. )il-XVII ......-..-gJTinceputurile cregtinismului pe teritoriul ldrilor Romine qi organizareaBisericii Ortodoxe Romdne.....-. .......................341Sprijin romdnesc pentru Patriarhie..... .-.........34gFanariolii ...............351Spiritul bizantin in lirile Romine ...............

xrv. ROLUL $r Loclll rMpERrULrrr BTZANTTN lN rSrOnrS. . ...::';ffAprecierea Imperiului Bizantin ......................362Amprenta istorici a Imperiului Bizantin asupra posteritXlii...................366Importanfa Imperiului Bizantin in istorie..,........ ................g74

XV.ANEXE. ..............879Bibliografie selectiv5....... ..,.............4Lg

416

I. ISTORIA IMPERIULUI BTZANTIN

Constituirea Imperiului Bizantin

Imperiul Bizantin a rezistat peste 1.ooo de ani. $i asta daci nu luim inconsiderare ceilalli alli r.ooo de ani ai statului roman, al cirui continuator este sause pretinde a fi, deci, un total de z.zo6 ani. Mult mai mult decAt alte imperii. Desigurctr, in acest lung interval de timp, multe lucruri au suferit schimbdri, unele chiarimportante, aqa ci e destul de dificil de vorbit despre un aspect sau altul al societlliibizantine, fiind obligatorie o abordare diacronicd, luarea in consideratie a evolutieituturor lucrurilor, a factorului Timp.

Civilizalia bizantind existi 9i o considerim importantl. Credem, al5turi de N.Djuvara q.a., ci aceastX civilizatie existi in mod independent, degi Spengler gi^Bagbyo includ in civilizalia arab5 qi numai Toybee o menlioneazd ca unitate aparte'! Insd elconsiderl c[ ,,osmanlAii (sunt) intemeietorii alogeni ai statului universal al societ5liicreqtine ortodoxe rlsdritene"'. Ea a luat naqtere in esentl, in opinia lui N. Iorga qi nunumai, prin ingeminarea instituliilor statului roman, a culturii greceqti gi a noiireligii creqtine, atotstXpAnitoare, ca un ,,al doilea elenism"s. Nicolae Iorga scoate inevidenld rolul ortodoxiei, ca element de bazI, structural in formarea imperiului, ,,darnu ca religie, ci ca ideologie de stat folosindu-se de religie"+. $i Orientul a avut o mareinfluenlX asupra Imperiului Bizantin, in special privind rolul qi locul intp5ratului, cAtgi a intregul ceremonial de curte. in special in perioada cruciadelor gi dupl rzo4,odati cu infiin{area statelor ,Jatine" (adicI de religie creEtini occidentalS, cu slujbelereligioase fXcute in limba latini, indiferent ci e vorba de francezi, italieni ori englezi,germani $.a.) pe teritoriile eueerite, influenta occidentali se resimte de asemenea,prin elemente de economie de tip capitalist, venite prin negustorii italieni, venelieniqi genovezi, prin romanele occidentale traduse in greac5, prin adoptarea turnirurilorcavalereqti q.a.m.d.

De fapt, bizantinii nu s-au numit pe ei inqigi niciodat5 astfel, iar Imperiul qi

f-au denumit: Imperiul Roman de rdsdrit, sau Rhomcnia / Romania, iar ei se

considerau romei / rhomei / romaioi, urmaqi ai romanilor oi Graikoi / fpomoi -greci, in timp ce termenul de elen era considerat ca pigAns. $i in sec. XIII se vorbeqte

I Ncagu Djulara, Cir:ilizalii Ei tipare istorice. Un studiu comparat aI ciuiliza[iilor (Editura Humanitas,llucureqti,2012, editia a IV-a),9, go, Arnold Tolnbe e, Studiu asupra istortei. Sintezd asupra uolumelor WI-X de D.C. Someruell (EdituraHrnnanitas, Bucuregti, r997), vol. II,58rr Nicolae lorga, lstoria uielii bizanttne. Imperiul Ei ciuilizalia dupd izuoare (Editura EnciclopediclRomAn[, Bucureqlt, gZq), 266a Nicolae lorga, Sinteza bizantind. Conferin[e Si articole despre ciuilizatria bbantind (Editura Miuerva,Rucureqti, 1972, BPT nr. 685), )O(\[r Clrarles Diehl, Frguribizantine (Editura pentru literaturd, Bucureqti, 1969), BPT nr.5rg,5r4,vol.l,46;ht tps ://en.wikipedia.org/wiki/Bfzantine-Greeks

tot de ,'poporul roman"6, adic[ cel bizantin! ,,Romei" se denumesc ai azi grecii dinTurciaz.

Denumirea .de ,,Imperiu Bizantin" este una destul de modernl, ea fiindfolositi inilial de istoricul gerrnan rlyeronimus wolf (1557), de la numele cetdtriiantice greceqti, dupx care termenul s-a incetilenit in inireaga istoriografie, prinMontesquieu qi alli autori francezi. Alte denumiri ale acestui stat intAlnitJin sciierileistorice s'nt:- Imperiul de Jos (Bas-Empire (fr.), spre deosebire de Haut-Empire),Imperiul Roman de Est, Imperiul Greeesc, Impbriul Roman cregtin, ImperiuiTdr ziu, I mperiul Gr eco- Roman.

Pe locul viitorului oraq al lui Constantin a existat mult timp o cetate anticigreceascr - Bbantion, intemeiatr probabil in 667 i.e.n. de Byzis din Megara8,colonie greacr cu nume tracics, pe un teritoriu inilial trac, denumit azi sarayb,'urnu',unde a fost construit mai tArziu de cXtre turci Palatul Topkapi. O alti teorie.u".1in" "iprima agezare a fost fondat[ in jurul anului rooo i.e.n., urmatr de Lygos (azf seray9"{"9J. lpi.u.unot grecii din Megara au intemeiat o noui colonie, .u otigut chalcedon(azi Kadrktiy) pe malul asiatic al Bosforului'o. De fapt, pentru dlta exactr aintem-eierii oraqului existd mai mrrlte ipoteze : 667 i.e.n . esie cei mai acceptati, dar laHerodot apare anul 668, la Eusebiu 685, la C. Roebuck - 64o, dar gi O7g,699,6tglaalti autori11. Locul era considerat deosebit de bine ales, ia inteiseciia unor maridrumuri comerciale ce legau_F.uropa de Asia, protejat de mare, cu unhinunat portnatural, totodati la granitra dintre lumea greaci antici gi cea persanr. Anticul oraqBizant avea

9_a z94r protectoare pe Diana, zeila greacr a vA-nrtorii, reprezentati

printr-o semilund. oragul, .inconjurat de un zid qi z7 de turnuri, -cuprinzand

oacropol5 (cetate), este cucerit de cdtre spartanii generalului pausanias in 479 i.e.n. qiapoi r-econstruir apgi iar reconstruit in 34o i.eh. sub Leo, impotriva tui nlp u atMacedoniei'2..oraqul a fost anexat Imperiului Roman de cdtre vespasian (69-79e.n.), distrus in 196 de septimiu sever in urma sprijinirii rivalului- siu de citrlB_yzantium gi reclidit de caracallau. in perioada rg6-33o e.n., cetatea antici a fostdenumitr oficial de crtre romanii cuceritori Augusta Antonina,l, teritoriulinconjuritor fiind tot sub stxpanirea lor. constantin ieclddegt. o.uq"t in perioada324:3,s6, cu denumirea oficiali !9 Noua Romd, dar cea uzuall este cea de ciaEut luiconstantin / constantinopol. Abia in r93o oragul igi schimbi denumirea oficialr incea de lstanb,u/, degi aceastX denumire a fost in uz inci dinainte de 1453.

Incd de pe la sfArqitul sec. II e.n. a inceput decdderea structurilor sistemuluipolitic, economic qi religios al lumii anticels. A existat o crizr generald a Imperiului

6 A. A. Vasilier', lstoria Imperiului Bizantin (Editum poliron, Iagi, zoro), 5rz7 Ion Barnea, Octavian Iliescu, Constantin czl Mare (Editura Stiinfifice Si enciclopedicd, Bucuregti,t98z),5z8 Ovidiu DrAmba , Istoria culturii gi ciuilbagiei (Editura gtiinlificd qi Enciclopedicd, Bucuregti,r987, r,ol.II), t4zs Barnea, Iliescu , Constantin cel Mare, 5t1o http ://www.lonelyplanet.com/turkey/istanbul/history" http://en.wikipedia.org/wiki/Istanbul. nota r" https: //en.wikipedia.org/wiki/Walls_of_Constantinople13 Guido A. Mansuelli, ciuilizagiile Europei uechi (Edituia Meridiane, BucureEti,rgTg), vol. II, r9o;Yasiliev, Istorta Imperiului Bizanttn, roz1+ C.P. Fitzgerald , Istoria culturald o Chinei (Editura Humanitas, Bucuregti,rggg), r751s Bazantine & christian Muzeurn, a permanent Exhibinbn (Hetenic Mlnista' or 6ritire & sport,Athens, zo13),32

Roman in sec. III e.n., crizX economici, dar gi politicX gi morald, de adevdratianarhie ori cel pulin de puternicX instabilitate politicd, in care s-au succedat o seriede implrali pugi de armati, dar care au domnit de obicei un ristimp foarte scurt,majoritatea fiind asasinali qi rapid inlocuili. Aceastl crizl major[ este dep5git5 pemoment, dar de fapt nu qi pe termen lung, prin marile reforme ale lui Diocletian(z8S-goS). Imperiul Roman intrase deja in faza sa de declin, in care pierdea treptatteritoriu dupi teritoriu, autoritatea sa se micgora in mod vizibil, iar corup{ia gipoliticianismul erau in floare. in aceastX perioadl a existat o aproape continul starede rlzboi, atAt pe plan intern, cAt qi pe plan extern impotriva diverselor popoaremigratoare care au inceput si atace imperiul, a gotilor mai ales. Toate acestea au dusla o puternici dezorganizare a administraliei qi economiei romane qi, implicit, ladecidereavie[iiurbane qi ruralizarea popula[iei. I

insl centrul de greutate al Imperiului Roman s-a mutat tot mai mult spreRisirit, unde exista o vialI economic[ infloritoare qi o populatie mai numeroasX'6,ceea ce a impus mutarea capitalei Imperiului in rIs5rit, in condiliile in care partea devest era mai devreme gi in mai mare misuri atacatd de diverse popoare migratoare,serios depopulatX, cu oraqele ajunse in decddere sau distruse, puternic ruralizatldeja. Imperiul se cuvenea aplrat mai degrab[ dinspre est gi nord, iar drumurilemaritime gi comerciale trebuiau pizite, ceea ce se putea face mai uqor qi mai bine dinConstantinopol. Istoria urmdtoarelor secole va dovedi pe deplin justelea acesteirnXsuri. Marea crizl economicl din sec. III-IV a dus pAni la urml la cidereaImperiului Roman de apus, pe cind cel de risdrit, devenit bizantin, a reugit nu numaisI se redreseze din punct de vedere economic, dar qi si reziste veacurilor. Institutiilel'omane erau solid construite gi ele au rezistat timpului, fiind preluate qi reformateconform cerin{elor timpului de citre urmagul sdu, Imperiul Bizantin.

Data exacti a naqterii Imperiului Bizantin nu este stabilitX cu precizie. Unii ositueazi in zg3 e.n., atunci cAnd implratul Diocletian instaureazl sistemul deg,uvernare a tetrarhiei, divizAnd Imperiul atAt strategic, cAt gi geografic, princonducerea lui de cltre doi auguqti, asistati de doi cezari. Attii in anul 324, cAndConstantin cel Mare ocupX tronul imperiului ca singur stlpAnitor sau in anul 325, ca

simbol al primei manifestiri puternice a bisericii cregtine, hot5rAtoare pentrudezvoltarea politicl gi culturali in Evul Mediu, in opinia lui Franz Diilgertz. Ori, maidcgrabi, in g3o, atunci cAnd Constantin cel Mare fondeazi oragul Constantinopol.Sarr in 38r - cAnd creqtinismul este declarat in mod oficial religie de stat. Ori in 395,anul in care Imperiul Roman este divizat in mod definitiv, atunci cAnd impiratul'feodosie I a lisat mogtenire imperiul celor doi fii ai sXi, Arcadius in rls5rit 9illonorius in apus, care vor domni separat, iar cele douX p5rti nu se vor mai reunificaniciodatd, din care cauzl acest act este denumit in istorie ,,Eroarea lui Theodosiu I"'8.Ori chiar in 476, atunci cAnd partea vestici a imperiului este cuceritX gi desfiinlatd caslat. De fapt, distinclia intre vest gi est este destul de relatlvd, Imperiul BizantinavAnd posesiuni gi in vest, mai ales pe timpul lui Iustinian, in Italia, nordul Africii,Spania chiar. Unii nu ezitd sX dateze inceputul Imperiului Bizantin abia de la data

, (' lrttp: //wwwscribd/doc/Srq6Sqor/Bizantinologia-curs, 33'z Nicolae Binescq Istoria Imperiului Bizantin (Editura Anastasia, Bucuregti, zoo3) vol. I, II,lrllps://archive.org/details/Nicolae-Banescu-Istoria-Imperiului-Bizantin-Vol-r.rtf,37, (editatlilitura Anastasia, Bucuregti, zooo)'8 Mansuelli, Ciuiliza{iile Europei uechi, vol. ll, 76

y_rclrii pe tron a lui Iustinian r (szil sau de la data decretului de inchidere auniversitriii din Atena (529), care pune caprt vietii int;leci;;il ,;t;a*" i" .*p"".iusa superioardts...

_ Desigur, toate aceste momente istorice sunt puncte de referinld importante.fa.r yrelg istoric german Karl Krumbacher a aritat cr istoria ai'estui^rmferiutrebuiesi inceapi ,,la inceputur veacului al IV-lea sau, daci *"- o Juie -"i exact[,in anul 324, cand conitantin cer Mare ocupi ironul il;*irl;i ca singu;stdpAnitol""o.

^ De- fapt, ,a!a cum scrie paul Lemerle- (rgog-rggg), marele bizantinologfrancez, ,,fird indoiali, rmperiul - roman nu sfaigegtl b;;i"-;;;J"an pentru a fiinlocuit de.un.Imperiu - bizantin... procesut'*"ruti", riri qi-iii.iungut, uitransformrrii principatului,lui Augustus intr-o monarhie cregtini ii orientaH a fostmarcat, poate, de date mai importante; niciuna nu este insi mai semnificativd,,21.Acesta este ,,o realitate inilial formali, apoi efectiv istorici",".

, In schimb, data cid,erii Imperiului Bizantin este certl qi lipsit5 de neclaritdli -1453, legatl de cucerirea_Con_stantinopolului de citre turcii-ot";;;t desfiinlaLalui. Dar qi aici mai este loc de disculii: unii considerl ca rmperiur Bizantin a luatsfarqit de-fapt in rzo4, odati cu cuterirea ratini. Arlii .;;;fi;;t.a1r, ,453 o-udisp[rut ,,bizantinismul" cu totul, ci doar statul bizantin * i".tit"tiii" sale, el fiindcontinuat pe d9 o parte de citre elementele bizantine di";rltd;i aG, printr-una^i1ant dupd Bizang

-a$a cum aratr Iorga23, iar pe de atte pa.te a'e ciire rmperiul

otoman, care i-a preluat gi continuat structura administrativi,;i;rp;;qrind astfelcateva secole inc[: ,,Bizanlul real a disprrut, locul siu

" rrut i" u, -sirunl

ra"a, ."r"va.dura prin instituliile, literatura gi arta sa"'+ panr crtre i";;p;iili. sec. XIX.Relevant ni se pare in acest sens ci in muzeul civili;tiei iir"itir.'ii" Salonic,Grecia, existi o sal5 exact cu acest nume.

Consideratii generale

. Istoria Imperiului Bizantin este indelungati qi plind de evenimente. Este olume, o civiliza{ie complexd, unicr in manifestrrie rut" ..ono-r.., .".i"i-p"rit* siculturale, cu solulii particulare date 'nor

p-robleme d" "rg";i;;i.; gi'conceplie astatului, caracterizati - ca orice civiliza{ie, de altfel - p.in-;;;ii;uiiut. gi discon_tinuitate, prin unitate dar gi prin contradiclii protunde. D;.t;;t;;g:andim, din

,e Bin_escu, Jston'd Imperiului Bizan I'in, vol.I,3620 Ibid., vol. I,36a.Paul l-emerle, lstoria Bizanplui,3 in http://ro.scribd.com/doc/r55r34or6/paur-Lemerle-Istoria-Bizantului

.'". cheolsle-zbu chea, Istoria Bbangului, in https://archive.org/stream/gheorghe-zbuchea:istoria-

bizantului/gheorghe-zbuchea-istorii-tliantutui-djru.t.i, jz fii,a*tir'"?i"-if"r*rii"t"a de istorie.s,inteze..Annl I. lnvxJdmant la distanli.Anexe" (Editun -nu"ndaliei

no mdnia de maine, Bucuresti, 2oos,Universitatea "Sp]ru Haret", cap. ,,Istbria Bizaniului,, rz6_r58)

-

"s Nicolae Iorga, A1zg1t luOd Al1anf (Editura EnciclopedicX TlomAni, Bucuregti, r97z)'t Lurrca Bizan[ului (colec{ia Biblioteca de istorie, sub redaclia Consiantin n?rdut..Ji,, st"tiuo N"ugo",Nicolae Nicolaescu, Bucure5ti, rgTz), 16g

10

punct de vedere cronologic, al duratei, nicio alt5 formatiune statall medieval5 nucgaleazd dlinuirea milenari a statului bizantin"s.

Aqa cum scrie lorga, ,,Imperiul... [era] un aglomerat de popoare cArmuitetlupi legile romane qi dupi un ideal politic care se formase la Roma", unit printr-ocivilizalie qi o religie comund"6.

Se vorbeqte despre un Bizan[ inainte de BizanS, in sensul in care fondatorul,(lonstantin cel Mare, nu a dorit de fapt un imperiu,,nou", ci doar o continuare a celui,,vcchi", ,,pur roman, adicX aproape p5gAn""z qi nu ,,grecesc" cum a devenit mai apoi,plin continua avansare a acestui element in administralie qi culturi qi care se vaindividualiza ca atare abia in secolele urmitoare, definitivAndu-se pe wemea luiIrrstinian, sub forma unui stat literalmente nou, cel bizantin, diferit de cel roman. Perlc alti parte, existi qi rn BizanS dupd Bbanf, a$a cum am arltat, dupl anul cuceririi;rcestuia.

De remarcat cAteva aspecte importante ale civiliza{iei bizantine: rizboaiele -rlcosebit de frecvente qi indelungate, cu vecinii ori cu popoarele migratoare venitelclnporar sau definitiv in preajma Imperiului Bizantin; ,,revolutiile" - de fapt, marinrigciri populare, care vin destul de des sd ristoarne ori si schimbe pe imp[rati, darrru gi ordinea sociald qi politicd; controversele teologice soldate cu desele ereziilcligioase, schismele din sAnul Bisericii Ortodoxe, care insufle[esc viata creqtinetltii,rlar sl5besc puterea Imperiului - cel bizantin, de fapt singurul cu acest statut pAni larccunoaqterea statului carolingian ca imperiu de citre papi in anul 8oo; comerful -t:rre di vialI qi bogSlie bizantinilor.

Granilele Imperiului Bizantin sunt vegnic fluctuante, adevirate ,,frontiere inrnigcare"ze, chiar de la o domnie la alta, instabile, in disculie cu vecinii, la fel delizboinici ca gi bizantinii. Rdzboiul era, la acea vreme, un adevirat mod de viald, oocupalie de bazl pentru o insemnatd parte din populatie, care fie cX lupta efectiv pe

<:impurile de luptI, fie ci avea de indurat urmdrile confruntdrilor - deplaslri depopulalie, refugiali, schimbarea stlpAnitorilor asupra oragelor gi a multor teritorii,intrcruperea comerlului qi a altor activitlti productive, jafuri, distrugeri datoratenrodului de aprovizionare a armatelor aflate in luptX, care se ficea doar pe seamaIocuitorilor din zonele de conflict.

in plus, Imperiul Bizantin s-a confruntat cu state puternice, nu mult diferiteca putere economicX qi militarl de acesta, astfel incAt rizboaiele purtate au fost deobicei indelungate, cu sor[i schimb5tori. Dupi o grea infrAngere putea urma foartebine o victorie de moment, apoi poate o alt[ pierdere importanti, intr-o alti b5t[lie.Astfel, rXzboiul cu arabii a durat aprox. din 67o gi pAn[ in rr8o, cel cu bulgarii inpcrioada 67o-tor8, cu perqii in sec. V-VII, cu sArbii sec. VI-XII, cu turcii selgiuciziscc. XI - XIII (1243 infrin{i de mongoli), cu turcii otomani sfArqitul sec. XIII - 1453.lnlre timp au mai fost rizboaie cu vikingii, ungurii, normanzii, cruciatii, ereticii...I)ar statul avea resurse materiale gi umane suficiente, astfel incAt o armatd distrusdsc reficea in scurt timp,

De menlionat este qi faptul ci sunt in discufie de obicei efective armate relativrnici 5-7.ooo de oameni ori cAte 15.ooo de fiecare parte. In campania din Italia,

"r T,brrchea, lston a BizanfuIui, 38,'6 lorga, lstorfa uie[ii bizantine, 163"1 Ior$a, Sintezt bizantind,XXVT['1r lorga, lsforra utetii bizantine, S4T

b-izantinii-au pornit cu abia r8.ooo de oameni, in bitilia de la sirmium contraungariei-din 1167, r5.ooo,.doar rar, in brtiliile mari putand fi ";g;t"ti;;" 3o.ooo ori

bo.ooo de soldati. Existr insr qi cazuri de armate mai mari: noir"uoi, biogenes arerneo 1oo'ooo de oameni in lu_pta impotriva turcilor selgiu cizi,in rc)i"iImperiul Bizantin 3 io$, apeni-n1at cu disparllia in repetate randuri - dinpartea ,,barbarilor" in secolul al v-lea, din partea aiabiior $i ,l;;l;;i";acul al wI_

lea, care au asediat constantinopolul, din fartea normanziior in ,... it, gi, mai ales,din.partea crucialilor ,,latini"la izo4,' aturcilor selgiucizi qi " "t"-""li"i in final. cea

mai mare ameninlare gi.totodatr catistrofx pentru"Bizanl "

r"ri """iils, cand acesta,,a pierdut.circa.6T.0/o din teritoriul sit, 64% din popuialie, ix dii'"""iturile innumerar q 69% din armat5"so in favoarea arabilor. La un moment dat, ,,golit deresursele sale necesare aprrrrii, slrbit de rrzboaiele civile qi rupt.i. ,Jigi";;: .up;;presiunilor occidentului, Brzanlul n-a mai putut rezista

"u..ririi otom?ne, cu toatecr agonia sa a mai durat incr un secol"s'. Dai, de fiecare dati t;;;si-[ri*. ,.dr"r.r..PAnd in 1453.

- - Al]anlele politice qi militare ale epocii sunt temporare gi fragile, ele se pot

face, desface gi reface in timp scurt ori pe o altd u"r'e, ." tltJ Eii"rite de ceaprecedentr. De ex., in gSz,otto II, imprritul Germaniei, r"pte i, Ii"iL impotrivaImperiului Bizantin, este infrant de citie arabi gi nrg" .,r'o n-u;e ui-"lire; in s3s,Imperiul Bizantin cere ajutor emirului de corhoba- i."pot.iuu-".uliio, ain s#u;Bardas- scleros, cel care se ridicd impotriva imprratului, fule la arabii aui.naoi in gz;g.am.d.

capitala Imperiului, const_antinopolul, era aprrati de trei ziduri succesive pepaftea dinspre uscat, in_afari de parlea din est, dinspre -**-riaur vechi alBizantului antic, cel al lui constantin cel-Mare gi cel al rui rioaori".i'aiolss, cel maiputernic dintre toate. Iar acest sistem solid de apdrare a rezistat mai t"iri". asediilorla care a_fost supus oragur de cdtre huni - 447islay - s49,ss;;;8;,Jt7; p"rr"oi qiSvari - 626; arabi - u69: |zs-_olg gi 7t7-7t8 mig"aia-iu'i"r"i.""si"*r, declaratimplrat.la 8zz, sprijinit de arabi; Urilgari A:6, gzg,9e4; ruqi _ AOi, ;62 _ mareacampanie a cneazului oleg, 9rz-gr3 - incursiunea unei mari hote in Mirea caspici,947,945,-97L, 988, ro43; pecenegl - logu turci r39o _ t4o2,1993_1394, t422r2x*.Doar de doui ori a fost cucerit constantinopolul: ii-rzo4 d" .it.lGtiiii-cruciadei apatra

-9i de citre turcii osmanlai in 1453, atunci cand upx*.eJ aq"-tuourit", la carezidurile de piatrd nu mai puleau r"riita aga de uqor. besigur .e .r u ro.i ocupat demult mai multe ori, dar, de obicei, prin deschiderea p"".til"r l" f"t" cate unuipretendent la domnie.

"s Bdnescu, Istoria ltnpeiului Bizantin,vol. ll,67o:o-IManen Treadgold, o scurtd r'storie a Bizan[ului (Editura Artemis, Bucuregti, zoo3), z7osr http://www.scribd.com/doc/5r g6/ Sgot / Biiantioologia_cur., 14*veziAnexa nr. 173, http://ro.wikipedia.org/wiki/Asediul_Constantinopolului; q.a.*" vezi Anexa nr. l5

7213

Periodizarea istoriei bizantine

Ca date importante, de cotituri ale evoluliei Imperiului Bizantin, pot fit'onsiderate urmXtoarele: anul 33o - data intemeierii Constantinopolului qi inceputulrlorlrniei lui Constantin (275-gg7 e.n.); inceputul sec. VII ca sfArqitul perioadeiromane; t2o4 - cucerirea Constantinopolului de cdtre crucia{i qi inceputul declderiilrrrperiului Bizantin; tz6r refacerea Imperiului Bizantin; 7453 - cucerirea(lonstantinopolului de citre turci gi incetarea existen[ei statului bizantin.

irnpdrlirea istoriei (bizantine) este desigur o intreprindere artificial[, darrrccesard din considerente de studiu. Ea poate fi f5cuti in mod diferit, pe diverset'orrsiderente, in funclie de scopul urmlrit de un autor ori altul.

De ex. englezul J. B. Bury considerl cI nu se poate vorbi de existenta a doui,,inrperii" romane - unul de est, iar altul de vest, occidental (dispXrut dejain 476).Nrnnai dupd anul 8oo au existat doul imperii: cel bizantin - Imperiul Roman del{trsirit qi cel carolingian, Imperiu Roman in occidentgs. Iorga lmparte istoriabizantinl in trei mari perioade: t. ,,Imperiul Ecumenic" de la Iustinian pAni lanroartea lui Heraclius, z. ,,Imperiul de mijloc al civilizatiei elenice" pAni la Comneni,;1. ,,Imperiul pitrunderii latine" - perioada Comnenilor qi Paleologilorsa. De obiceicstc urmatd fie tradilia, consideratd mai practicl, a expunerii acestei istorii pe

rlinastiile de impirali, in stilul unei conceplii mai vechi a istoriei; fie impX4ireaisloriei bizantine - din sec. III 9i pAnX in sec. XIX - in perioade cronologice mari:irrceputurile creqtinismului, perioada bizantini qi perioada postbizantini.

Fie, mai degrab5, implrfirea mai neutrd a acesteia in trei mari perioadeistoricess:

I. Prima perioadd, cea a Imperiului Romano-Bizantin, incepe cu anii 33o, in(:ilre impiratul Constantin cel Mare* - Gaius Flavius Valerius Aurelius(lonstantinus:0 - edificd oraqul Constantinopol ca o ,,Noui RomI" - denumireoficiali, gravatd pe unul dintre stAlpii curtii dejustilie, qi fixeazd reqedinJa Imperiuluillornan de rdslrit in acest oraq. Dar el nu voia un nou imperiu, ci un imperiu roman,o lume romanl, ,,adicd aproape plgAni" in expresia lui lorgaaz.

De fapt, aga cum afirmI o serie intreagi de istorici, precum Ch. Diehl,Krumbacher, Pargoire, N. Iorga, aceastX perioadi incepe cu o epocl ce poate fi

rr Vasiliev, lston a Imperiului Bizanfin, 67, apud Bury, Later Roman Emptrerlr lbid.,7t, apud Iorgaxr' DrAmba, .fsforia culhtrii gi ciuilbagiei,vol.II, t42-148; Stelian Brezeanu, O tstorie a ImperiuluiIlizantin (Bucureqti, EdituraAlbatros, r98t), 5' vczi Anexa nr. 1

:16 Barnea, Iliescu, Constanttn cel Mare, z7; PaEcu Balaci, Constantinii (Editura Aureo, Oradea, eol4),r){:i7 Fnril Dumea, &ilturd gireligie tn Europa. Materiale suplimentare. Suport de curs (Universitatea

,,A.I.Cuza", Facultatea de Teologie Romano-Catolich, Iaqi, zoo6); inh np://w.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi-curs/Il-Cultura-si-religie-in-europa.pdfr o5, apud N. lorga, Sinteze bizantine

denumitd ,,pre-bizantini' 38, aprox. sgo-s27, in care elementele romane sunt incip-reponderente_qi se face_.o trecere la o perioadi bizantinx propri,r*i.;, in cadrulclreia, un loc de prim ordin il ocupl reformele lui Diocleti", frsa_iosjss. El este celcare instaureazi forma de conducere a dominaturuL, in locui friicipanlui r.,ioctgvian, cea a monarhiei absolute de drept divin, sepaid atriuuiiit! militare de celecivile, reformeazr sistemul monetar gi impbzitele, !*i,.urept""rii.iil. tp.rt. roo) in{oyiSpr-ezece d-ioceze,-grupate gi eie, la randui"lor, .ura'nd, i; ;"1il prefecturi:Galiile, Italia, Illyria, o 'en1ul4o, incercand astfel. sd Jup"r" i-p.riui"norir"n, aupxgrava cizd din sec. III e.n., dar qi sistemul sclavagist i.r ansamltui sxuo'.

Aceasti mutare a capitalei Imperiului coincide cu o puternici deplasare aaccentului de la partea sa de vest.spre cea de est, aceasta din urmr fiind mai pulinexpusr .atacurilor popoarelor migiatoare, mai dezvoltatr din p"r.l a. vedereeconomic, cu o pondere mai mareln comerful inr.ernalional. conriuntin creeazr unstat puternic centralizat al m^arilor proprietari, in care cei siraci,;p;;; au drepturiqi iqi cautX o aga-zisi salvare in religie.

Reformele lui constantin"le continur de fapt pe cele ale lui Diocletian -adorarea implratului, sistemul separirii puterii civite ae cea mifituri, uf-..nt ralizi.,1iadministrative. EIe sunt esentiale pentru-noua formd de .t"t si.l. .ir"i deosebit deample qi profunde, cuprinzand multe domenii de interlJ p*ii"i--"dificareastructurii statului, reforma -administrativi, reorganizut.u -itit*e, ca qi cea in$9q9ni-ut dreptului. in concruzie, se-poate consid"era .t i;p;;;i-Bizintin qi EvulMediu incep cu constantin, in sensuicr perioada ao-"i.it'ui upaft'inl rmperiuluiRoman sclavagist, dar poartr in sine ge.menii oranduirii feudale+,.' '

Printre aceste reforme, de o importanlr deosebitd este qi aceea a declarrriicregtinismului.ca religie_ oficiali a statului, e diept ci mai a.gruie di" .onsiderentede. ordin politic. Prin Edictul de la Milano din 3r3, pentru"inceput se recunoagteoficial creqtinismul^gi se acord[ deplinl libertate priclicerii rui, ajeturiae celelalterelrgu. tn practicr insd edictul favoizeazd p'Jernic pe cregtini. Abia in anul 3go,impdratul Teodosius I a ridicat creqtinismui la rang de cult oficiJJi-obligutJ.i".Dupd aceste evenimente, cregtinismul, cu ajutonrl d"ecrarat

"t ;i;il;i igi irxregienum.ayl decredinciogi, se..organizeazd rapid 9i eficient in tot Imperiui $ va dobandi

averi din ce in ce mai mari"".se consider[ cx ,,Theodosius I este cea din urmr mare figuri istoricd

roman5... De aceea, Ferdinand Lot a putut socoti cd odatd cu moartea tul rheoaosiusI incepe istoria Ewlui Mediu... Suciesorii lui Theodosiu. l ,. i;;;i; intr-o vialdsedentari' Ei nu mai apar in fruntea armatelor, trdiesc -;tr"gi;-,,;r.ungi"

iaConstantinopol qi Ravenna"+r.

s8 Iorga, lsforia uielii bizantine, g3e Bamea, Iliescu, Constanlin cel Mare, 16-9*uezi cap. Sislemulpolitic gi adminisfrcfiuq" Lemerle,lsfon'a Bizanplui, tz4' B_arnea, Iliescu, Consfdnfin cel Mare, tgq"Ibid.,7g,72** uezi cap. rtrstauran'ea dominaflei cregrinis mului in hnperiur bizsntin+s Bdnescu, Isfonid Imperiului Bizaitin,vol.i, zr7

14 15

in aceasti perioadl au loc invaziile golilor, avarilor, apoi ale slavilor, cei care,,s<:himbd caracterul demografic al Peninsulei Balcanice prin slavizare"ar, in timp ce

lrrrperiul Bizantin ,,supunea pe slavi unei elenizlri fo4ate"45 qi creqtinlrii.Domnia lui Anastasius / Anastasios I (+gr-Sr8) a constituit epoca unor mari

Irilnrintdri legate de doctrina monofizit[ pe care o sprijinea impiratul, dar qi a uneiinlloritoare vieli economice, adunAnd cel mai mare tezaur inregistrat de istorialirranciari a BizanJului: 32o.ooo liwe de aur (adicd 23.o4o.ooo de nomismata - r4rrril. lire sterline). FirX buna administra{ie a lui Anastasios, istoria bizantini n-ar ficrrnoscut rizboaiele glorioase ale lui Iustinian, nici uriaga operX a constructiilors;r I ca6,

Pe timpul domniei lui Anastasios I, Iustin qi lustinian, Imperiul Bizantin at';\utat si-qi extindl influenfa pe multiple planuri - economic, politic, sub pretextulplornovXrii creqtinismului, intr-un fel gi impotriva influenlei persane in aceastlrt.giune, de ex. in Armenia, unde cregtinismul a fost instaurat de Grigoriel.rrrninitorul, asupra teritoriilor.din sudul Egiptului, vestitul regat de Axum - inliliopia actuali --qi in Yemen. in aceste !dri, influenlele religioase erau multiple,;rllturi de cregtinism existAnd iudaismul gi vechiul pXgAnism - animist in special.Anrste state au devenit aliate ale Bizantului, intr-un fel subordonate acestuia, inr,xprcsia lui A. A Vasiliev, creqtine inci din perioada sec. IV, in care creqtinismul a

lrr;rt avAnt sub impulsul misionarilor bizantini-sirieni in sec. V-VI, in primul rAndMrrropius qi Frumentius, prin construirea unor biserici creqtine gi instituirea unuir,piscop propriu. Dac[ Yemenul a devenit mai apoi musulman, in schimb, Etiopia alilrrras creqtind, arianl la inceput qi monofizitd in rest pAnd azi+2.

O probleml important[ pentru bizantini weme de secole a fost cea legatl depn.siunea puternicd a popoarelor migratoare asupra Imperiului, dar nu tot atAt derlislluctivi precum in partea apuseand a Imperiului Roman. Deja, in 376, impXratulV;rkrrs acceptase stabilirea in Imperiu a unui important contingent de vizigo{i. Apoi;rrr vcnit hunii, neam puternic, clrora Bizanlul le-a plitit tribut incepAnd din anul4:,4. Ostrogolii au pltruns gi ei in pdrfile nord-vestice ale statului bizantin, caft'rlt:ra{i, dar in anul +88 ei au fost ,,expediali" spre Apus, Imperiul ,,cedAndule"llrrlia, teritoriu asupra c5ruia impiralii de la Constantinopol ridicau pretenlii fhrX a;rvcil vreo autoritate. Acolo, Teoderic, regele ostrogotilor a devenit practicirrrlt:pcndent qi stdpAn absolut, totugi, formal dependent de bizantini. De la inceputul..;t.r:. V au apirut alli migratori, cei turanici: avari, bulgari; germanici, in sec. M;sl;rvii, tot in sec. M, sau chiar mai deweme, iar in sec. \4I arabii. BucurAndu-se de

irv:rnlaiele unei forfe militare mai puternice, al unei stXri materiale mai bune, a]e unei1',rrvcrndri mai eficiente, Bizanlul a reuqit in veacul al V-lea si evite stabilirea masivl alrirlbarilor in interiorul frontierelor sale, respectiv sI supravieluiascias.

Perioada domniei lui Iustinian / Justinian (SzZ-56d, numit ,,ultimul impdratlrrrrran qi primul bazileu bizantin", o domnie de lungl durati, stabill, este<'rrrrsideratX ca fiind perioada de glorie a Imperiului Bizantin. Iustinian, numit

r't I )ir.lrf , Figuri bizantine, vol. I, z7{r, f ,lf n4noil Bdbu$, BLanful intre OccidentuI eegtin Ei Orientul islamic (secolele W1-XI4, (Edituralirrphi:r, llucuregti, zoo5), r5o1n llJln(scr, lstoria Imperiului Bizanlrn, vol. I, 369I llrid., vol 1,425-432rrl Zlrrrr:hca, lstoria Bizan{ului, 4o-4t

,,impdratul cel neadormit"+s^ se ^gclpa.

personal de toate treburile staturui,centralizAnd intreaga putere in mainile im'piratului. oomnia lui se r"ma."e p"ioincercdrile de recuceriie qi refacere a vechiuiui Imperiu R;; i; srunit.r" iniliale,ca. gi incercarea de a reface dominalia ,,romanr"' asupra -e.ilo-.] unul dintreprincipalele motive ale politicii lui Iustinianso. Aceasta s-a realizat prin cucerireamilitarr a Italiei - ,,reionquista bizantinr"", a.u.nite ;r;;;; ti"aotirrr subconducerea unui exarc cu regidinla la Ravenna, a nordului.ifricii qi" rr.i enclave inSpania (ultima doar pAnI in SZS)".

$i venelia este cuceriti de bizantini de la ostrogoli, aceasta devenind formalindependentr in 697, dar sub suzeranitate bizantiix;'Ir.ti;i", ;-" participatniciodatl la campaniile militare, dar el a beneficiat a. up"tt"l""". mari generali dinwemea sa, fie nepo{i cu calitili militare deosebite, n" -'u.i !.o".Ji .^* au rdmas inistorie, precum Belisarie Ei Naises.In teritoriile cucerite, Iustinian a ciutat sd refacl integral sistemul roman,inclusiv relaliile de tip sclavagist, depdgit deja, printr-un a.i r.s,?;rrti"liun programsocial-polilic cuprins in esen-li in magmatica sincsiunedin anil ftar,.'-Dezvoltarea economici qi sociald a ltariei_este .o*pro-ffii in bund parte

anulatd prin efectele rdzboiului ce a durat weo douizecr a'. ""ilssi-s55), cu sorfischimbitori, multe orage fiind cucerite, pierdute gi apoi ,..".*itii"" t'e e*. Roma,

care a fost de cinci ori luatd gi recuceritlsi. Totodafi, economia ltaii.i u fort ruinati qipopulalia !n parte exrerminatr. ,,rustinian dndu imperiui;fi.il;;;Jcuceriri, unincontestabil- prestigiu gi o grorie care nu putea si rimanr r".x u.-e.i, o puteremoralr care inseamni mult in existen{a nnui.tut',un. a"".t" ""."riri;;; au dublatsuprafata statului bizantinss - Dalmalia, Italia de ru ,uJ a.-pui,-'A;;" de Nordorientald intreag5, sud-estul Spaniei, insulele bazinului "..ia."tuf ui rta.diteranei -sicilia, corsica, sardinia, Balearele -, realizate cu mari eforluri, prin care s-aureinstaurat - ana*onic - sclavagismul gi vechile irrlitriii-."-1"!,iu"pot fi insrmen{inute pe timp indelungat.

Exarchatul de Ravenna, centrul puterii bizantine in Italia a ayrrt o via{d relativscurti - 584-751' Cu mari fl_uctua{ii teriioriale, anumite perU Ju itafi.iJe sud, Siciliapani la cucerirea arabi (82-z-io9r), calabria - cu peste o mie de mdndstiriortodoxes6 --

sunt delinute -de _ei-z-ani qi in perioada iinastiei -i"J-oo.o., ,ubdenumirea de. catapanatul de Ilalia @bs-rc7iu", pand la invazia normandi gipreluarea de citre acegtia a teritoriului.

Dar politica militard a lui Iustinian avea.un mare neajuns: ,,intreprinzandactiuni mari cu mijloace putine"ss. Ele duc mai degrabi ili;;i;#; resurseror

4e Lemerle, lsforia Bizanfului, zr50 Binescu,Istonld Imperiului Bizanrlh, vot. I,45g" vezi Anexa nr. 7sr Zbttchea, Istorta Bizanlului, 4rs, Ibid.41B Bexescu,l_sfon:d Imperiului Bizanr?h, vol. I,5og, apud Gibbons4 Ibid., vol. I,51S5s Vasiliev, lsfona Imperiului Bizantin, ryrs6 Iorga, lslono utegii bizanttne,z4gv bt tp://en.wi kipedia.org/wikii Cat"epalare_of_Italy" vezi Anexa nr. tzs8 Blnescu, lsfon'rr Imperiului BizanLth, vol. I, 493

r617

rrrnane qi materiale ale Imperiului Bizantin, la taxe impovlrltoare pentru populalie,golirea vistieriei, tendinle dictatoriale cu efecte negative pe timp indelungat, ceea ce

lirr:e ca marele Iustinian si nu fie iubit de popor. Astfel, in 532 e.n. a izbucnit riscoalaNiko, care aproape ci a dus la cdderea lui Iustinian qi care s-a soldat cu uciderea a

:l().ooo rlsculaliss. Pentru a concentra eforturile in vest, granita de nord a fost inrrr;rre parte neglijatl, iar in est s-au plitit taxe mari cltre persani in schimbul picii.

Perioada lui Iustinian este consideratl de istorici qi ca ,,apogeul domina{ieiirrrperiale asupra Bisericii"6o, de impunere de c5tre implrat a puterii sale absoluteirsrrpra acesteia in toate domeniile, el actionAnd cu fermitate sub deviza ,,un stat, oIcgc, o Bisericl"e'.

Ambilia politicd a lui Iustinian s-a conjugat cu fervoarea religioasi intensi, elr'onsiderAnd de datoria sa rlspAndirea, chiar gi cu forla, a cregtinismului bizantin inirrtreaga lume cunoscutd, sub conducerea lui insugi. Iustinian continuX politica det'orrvertire a necreqtinilor cu for[a, de combatere sever[ a cultelor pigAne, ordonAnd

lrcrsecu[ii severe. Constantin este qi cel care inchide in 529 Universitatea,,pXgAni"tlirr Atena62.

El a reugit convertirea unor popula{ii la cregtinism, cum au fost herulii de lal)rrnire, a unor triburi caucaziene qi a unor triburi din Africa de nord qi de pe Nilulrrrijlociuea. Totodatl cauti rispAndirea credintei ortodoxe in locul arianismului inclre credeau longobarzii: ,,arianismul a rimas solid ancorat in mediile nalionaliste;rle go[ilor qi, de cele mai multe ori impotriva monofizitismului oriental. Pentru alsrrprima, Iustinian a intervenit in 533 pentru recucerirea Occidentului"6+, abia dupirrroartea regelui ostrogot Theoderic cel Mare (qn-Sz6).

El era in conflict qi cu eweii, care s-au rinrrdtit impotriva perseculiilor, dar.,nrr fost reprima{i cu o brutalitate inimaginabilX"6s.

De asemenea el este adeptul in[elegerii cu papa de Ia Roma. Conform opinieirrrrui istoric, ,,cArmuirea lui Iustinian era in politica ei bisericeasci un Ianus cu douilir[c: una intoarsi spre Apus, intrebAnd de Roma, in timp ce cea]alt5, privind sprerllstrrit, cduta adevirul la ciluglrii sirieni qi egipteni"66.

Desigur cd Iustinian a eguat in mare parte in politica sa religioasX, in incer-r':rrea de a realiza o Biserici uniti eradicAnd ,,ereziile": ,,ortodoxia gi monofizitismulnu s-au implcat, nestorianismul, maniheismul, iudaismul gi, intr-o oarecare misuripigAnismul au continuat sX existe" 62.

Un mare merit al lui Iustinian este redactarea Codului lui Iustinian (534), un<'orp compact de legi, care va fi baza juridic[ a statului pentru urmltoare]e secole, ce

rrrrrreazX Codentlui Theodoiianus din 438, care cuprindea legislalia de dupl

r,,J /.stona Uustratd alumii. lntre cruce gi semilund. 4\o-9o7 (Editura Reader's Digest, Bucrlreqti, zoro),irll,4o'" etcvcn Runciman, Teocra[iabizantind (Editura Nemira, Bucureqti, zorz), 63nl Vasiliev, lsfon'a Imperiului Bizantin, r78." I )cnis Ciprdroiu, Eugen Denize , Na$terea Europei Medieuale (Editura Cetatea de Scaun, TArgoviqte,:,txrl|), r976rt Vasiliev, lstoria Imperiului Bizantin, t84.t I'icrre Rich6, Europa barbarddin 476 pdndin 774 (Editura C-orint, Bucureqti, 2oo3),4865 Vasi'liev, lston a Imperiului Bizantin, r8rno Vasiliev, Istoria Imperiului Bizanfrn, r8o, apud A. Diakonovn/ ll)id., 181, 185