Bisericile de Lemn

7/25/2019 Bisericile de Lemn

1/15

Bisericile de lemn

FENOMENUL APARITIEI BISERICILOR DE LEMN

Tehnica costructiei in lemn are un aport semnifcativ in arhitectura evului

mediu. In Europa centrala, nordica si estica, marea majoritate a primelor

edifcii de cult erau construite din lemn. Bisericile de lemn sunt raspunsul

unor premise si traditii locale la crestinism. Ele apar in zonele cu paduridese, unde lemnul era materialul principal, atat in edifcari cat si in

obiectele uzuale. Noile edifcii, menite sa evoce suprematia unei noi religii,

puternice si expansive, se greeaza pe ormele arhitecturale traditionale,

intro aza incipienta, olosind direct ormule tipice ale locuirii. In unele

cazuri chiar coexista cu elemente de reminescenta pagana. !in punct de

vedere tehnic, metodele constructiei locuintei sunt preluate si in

constructia edifciului de cult. "emnul find un material perisabil, durata

unei constructii este de aproximativ #$$%$$ ani. &odelele bisericilor de

lemn au evoluat in timp, prin imbunatatiri, adaugiri si restaurari. 'stel,

edifciile prezente pastreaza modele si normele edifciilor primare, dar sunt


2/15

o ormula perectionata a arhetipului. Trasaturile tipice sau perpetuat timp

de secole. (onifcare )a si arhitectura locuintei, arhitectura eclesiastica

variaza ca specifc in unctie de zone. *ormele specifce constituie

raspunsuri specifce ale unor contexte dierite la crestinizare. In

raspandirea bisericilor de lemn pe teritoriul Europei se contureaza douaregiuni distincte, generate de medii si traditii dierite+ candinavia si

Europa de Est. -egiunea Europei de Est este la randul ei organizata in

zone distincte+ -usia de Nord, /craina+ 0alitia si )arpatii, /craina+ zona

de ses, -omania, /ngaria si 1ugoslavia, bisericile catolice din 2olonia si

lovacia, bisericile protestante din 2olonia lovacia si *inlanda.

In conturarea caracteristicilor zonale participa doi actori principali de

defnire+ traditiile locale si noul model religios. In timp ce in candinavia,

tehnica prelucrarii lemnului este elaborata prin constructia

ambarcatiunilor, in Europa estica si predominant continentala tehnica

constructiei in lemn se dezvolta din edifciul de locuit. !e aici deriva partial

si dierentele dintre sistemele constructive olosite in cele doua regiuni,

candinavia utilizand cu precadere sistemul mastenbau, in timp ce in

Europa de est se practica sistemul bloc3bau. -eligia crestina in Europa se

raspandeste sub cele doua orme principale, ortodoxismul si catolicismul,

cu derivate. )onceptiile religioase dierite genereaza tipologii planimetrice

si spatiale dierite.


3/15

Bisericile de lemn din NorvegiaBisericile de lemn din Norvegia ormeaza un patrimoniu pretios pe plan

national si mondial. 4ichingii au creat si sau maniestat preponderent intr

o civilizatie a lemnului, de o bogatie si o varietate remarcabile. &ajoritatea

datand din secolele 5II5III, aceste biserici constituie o contributie unica a

Norvegiei la arhitectura medievala. Bisericile de lemn incorporeaza

elemente structurale ce preced increstinarea Norvegiei.
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-mucenic-halvard-norvegianul-119135.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-mucenic-halvard-norvegianul-119135.html


4/15

)onvertirea Norvegiei la )restinism a inceput in anul 6$$$ d.7r. -aidurile

vichingilor in Irlanda, Britania si *ranta ia adus pe vichingi in contact cu

civilizatia crestina. 7aa3on cel Bun al Norvegiei a incercat introduca

crestinismul in Norvegia in secol al 5lea, insa a intampinat o puternica

opozitie din partea liderilor religiosi pagani. &isionari anglosaxoni din

'nglia si 0ermania sau angajat in lucrarea de convertirea a norvegionilor

la )restinism insa cu un succes limitat. 8ricum, ei au reusit sal

converteasca pe 8la I al Norvegiei. 8la al IIlea al Norvegiei 9ulterior

canonizat: a ost cel care este in mod traditional este recunoscut drept

;luminatorul Norvegiei


5/15

Tehnica olosita in constructie, impreuna cu decoratia exterioara bogata,

conera bisericilor din lemn din Norvegia un caracter distinct si importantaistorica.

Tehnologia constructiva cuprinde trei etape, distinse in unctie de solutiile

structurale pentru baza inerioara a peretilor+ prima etapa, busteni

incastrati in pamant etapa a doua, coloane de colt incastrate in pamant

etapa a treia, asezare pe talpi.

Tehnica traditionala lating, sau a constructiei din grinzi, consta in

crestarea grinzilor si prinderea lor unele de altele pe orizontala, pentru acrea pereti masivi. Tehnica constructiei din scanduri, pe de alta parte,

implica existenta unui cadru realizat din stalpi verticali. 2eretii se

completeaza cu scanduri lungi, verticale.


6/15

"a cele mai vechi constructii din scanduri, stalpii se implantau direct in

pamant, iar din aceasta cauza putrezeau. /lterior, constructorii de biserici

au realizat o baza, sau talpa inerioara, din grinzi orizontale asezate pe o

undatie de piatra. Toate elementele verticale 9inclusiv stalpii de mari

dimensiuni, denumiti catarge: erau montate in gauri din talpa de baza,

olosinduse doi pana la patru stalpi pentru un perete. 4arul fecarui stalp,

inalt de => metri, era prins de o centura superioara, cu ajutorul unor

imbinari articulate si al unor contravantuiri. Bucati importante din fecare

perete erau asamblate la sol si ridicate perpendicular pe undatie.


7/15

*ormele cele mai evoluateale bisericilor acestui tip tind sa atinga inaltimiale spatiului central din ce in ce mai mari. 'ltarul devine semicircular sisunt adaugate la exterior galerii semiinchise.

Borgund, secolul 5II. Edifciul constituie modelul cel mai reprezentativ

pentru tipologia bisericilor de lemn scandinave, si nu a suerit schimbari in

timp. Nava centrala suprainaltata se sprijina pe stalpi contravantuiti intre

ei si legati de navele laterale. Biserica este imprejmuita cu o galerieexterioara continua. 'coperisul este alcatuit din trei elemente suprapuse,

iar in partea superioara se termina printro turla cu acoperis in trei trepte.

)lopotele sunt exterioare edifciului, cu exceptia clopotului mic a?at in

turla. Turnul clopotnita este amplasat in sudul incintei si are o structura

scheletala, datand din aceeasi perioada ca si biserica. &ajoritatea

bisericilor vor f transormate in evul mediu tarziu. Transormarea

presupune inaltarea prin adaugari de turle si adoptarea planului in cruce

prin adaugarea unor corpuri laterale.


8/15

)a material de constructie era utilizat doar lemnul de cea mai buna

calitate. Trunchiul era curatat de crengi si coaja si era lasat mai multi ani in

acest stadiu inainte de a f taiat si prelucrat. Nu sau utilizat elemente de

prindere din metal. Tehnica constructiva adoptata este cea mastenbau.

)aracteristica sistemului mastenbau este structura defnita de stalpi

verticali de sectiune rotunda, pozitionati in colturile cladirii si pe marginea

navei centrale. 2eretii sunt alcatuiti dintrun cadru rectangular in care se

insereaza sipci in pozitie verticala. 2artea inerioara a cadrului reprezinta

talpa, asezata pe un soclu de piatra, iar cea superioara grinda. ipcile sunt

legate de cadru prin imbinare simpla si intre ele prin imbinare in lamba si

uluc.

Exista mai multe tipuri de biserici din scanduri de lemn. )ele mai simplenu au decat un naos si un altar, iar acoperisul se sprijina pe pereti. /nele

biserici prezinta un pilon inalt in mijloc, care sustine o ?esa si intareste

peretii. )ele mai mari si mai complexe biserici din scanduri de lemn au in

centru o incapere a?ata la etajul superior, sprijinita pe stalpi si inconjurata

de o galerie la nivelul inerior. Intrarile din lemn sunt de cele mai multe ori

bogat decorate cu sculpturi complexe.

talpii navei centrale sustin acoperisul central suprainaltat, find legatiatat intre ei cat si de peretii navelor laterale, mai scunde, prin

contravantuiri in cruce. )ontavantuirile rigidizeaza antablamentul pe toate

directiile. pecifca bisericilor scandinave este si rezolvarea sarpantei, prin

legarea arbaletrierilor incrucisati cu grinzile peretilor navei centrale, prin

intermediul unor saibe arcuite din lemn.

Elemente specifce:

Sistemul de c!pe"i"e 'coperisul este simplu si abrupt. In zona navei

centrale este realizat in doua ape, iar peste navele laterale si eventualelegalerii exterioare este realizat intro singura apa, creand astel impresia

unui acoperis multietajat Turlele, adaugate in general intro aza ulterioara,

au acoperisuri multietajate. 'coperirea este realizata cu randuri suprapuse

de sita in orma de solzi.

#le"i e$te"i!"

0aleriile exterioare, svalgang, bordeaza navele laterale avand rolul

principal de bariera termica. Ele constituiau si locul unde isi lasau barbatii

armele la intrarea in biserica. !e aici puteau urmari slujba cei bolnavi sau

cei proscrisi. 0aleriile reprezinta spatii semideschise, avand peretiiperorati de goluri mici si dese care permit iluminarea acestora. 'coperisul


9/15

lor constituie primul etaj al sarpantei bisericii, find cel mai scund. In

general galeriile sunt elemente adaugate intro etapa ulterioara, la el si

uneori altarul.

C!ncepti sptil

Interiorul bisericii este intunecat deoarece oamenii trebuiau sa se teamade !umnezeu. !oar in registrele superioare ale navelor laterale sunt

realizate lucarne mici si rotunde, pe toate laturile spatiului central.

Bisericile sunt amplasate pe directia E4, cu portalul principal indreptat

spre 4 si altarul spre E, astel incat spre N era indreptata latura lunga si

lipsita de deschideri.


10/15

Nordul era considerat originea raului, si trebuiau luate masuri de protectie.

!e aceea in timpul slujbei barbatii stateau spre , iar emeile spre N, pe

partea expusa. Bancile si scaunele sunt introduse abea mai tarziu in

interior, initial spatiul interior nu era mobilat.

Detlii dec!"ti%e'ccesul in biserica era scund si ingust, pentru a impiedica intrarea

spiritelor rele. Increderea in noua orma de divinitate nu era inca deplina,

si comunitatea se asigura astel impotriva posibilelor rele. !in acelasi

motiv erau decorate acoperisurile cu capete inricosatoare de dragoni, si

portalurile cu motive antastice reprezentand lujeri vegetali, serpi si

dragoni contorsionati. In unele biserici se intalnesc si simboluri ale

mitologiei nordice, precum ciocanul lui Thor. In mod uzual, bisericile de

lemn au cate doua sau trei portaluri, dintre care cel vestic si cel sudic sunt

cele mai importante. /nele biserici posedau si cel deal treilea portal, de

importanta minora si mai sarac in decoratie. 'cesta era indreptat spre si

era utilizat de preot ca acces separat in altar. /sile sunt incastrate in portal

si se deschid spre interior.

Siluete

iluetele tipului A sunt modeste, defnite de un monovolum si de o

sarpanta simpla in doua ape. *ormele incipiente de biserica nu posedau

inca insemnele religioase ale crucii, acestea asemananduse prin

exterioritate cu constructiile locuintelor sau hambarelor. Bisericile tipului

B amintesc, cu acoperisurile lor suprapuse si decorate cu capete de

dragon, de corabiile vichinge cu panzele um?ate in vant. Bisericile suntsimilare cu corabiile atat datorita cunostintelor prelucrarii lemnului

dobandite prin construirea acestora, cat si datorita venerarii

ambarcatiunilor ca simboluri sfnte. 'vantul constructiv al edifcarii

bisericilor e generat de o populatie cu credinte religioase puternice deja

instituite, si duce la combinarea elementelor pagane apartinand mitologiei

nordice cu crestinismul.


11/15


12/15

In?uentele trebuie cautate nu in tehnica sofstica a caramizii de pe

continentul European, ci in traditiile norvegiene locale. 2ot f gasite

numeroase analogii intre bisericile norvegiene din lemn si vasele de

navigatie vichinge. patiul central al bisericii de lemn era de obicei numit

;s3ipet< sau nava.

Bisericile din lemn desi sunt asemanatoare in schema structurala de baza,

sunt variate in plan, orma si decoratii.


13/15

)ea mai veche biserica de lemn din Norvegia este /rnesognejord,

monument inclus in lista /NE)8. )ercetatorii sustin ca parti din aceasta

pot data din anul 6$@$, apartinand unei biserici construita la scurt timp

dupa increstinarea Norvegiei.

'ceasta biserica se remarca prin sculpturile minunate din jurul portalului

de nord. Tema acestor sculpturi rata clar in?uenta artei vichinge,

asemanduse celor de pe vasul 8seberg.

"ucrari similare, chiar daca nu de aceeasi calitate, pot f intalnite in alte

biserici de lemn din Norvegia.


14/15

)ele mai elaborate serii de picturi pot f gasite in Biserica Torpo ce dateaza

de la mijlocul secolului al 5IIIlea. 2icturi deosebite mai pot f gasite si in

bisericile din 7eddal si /lvi3.

Epoca de aur a bisericii de lemn a ost atinsa in secolul al 5IIlea, cand

Norvegia a ost condusa de fii -egelui &agnus. "a acea vreme a ost

posibil un avant economic prin introducerea unei plati 9zeciueli: catre

biserica, in timpul domniei regelui igurd Aorsalaar.

Intre anii 66$$ si 6@$$, in Norvegia, sau construit aproximativ 6$$$ de

biserici din lemn. &ai putin de @$ din aceste biserici sau pastrat pana inzilele noastre. 'rheologii au descoperit dovezi care arata ca sau construit

biserici din lemn in toata Europa de Nord, dar ele nu sau pastrat decat in

sudul Norvegiei. In secolul al 5I5lea, publicul a devenit constient de

importanta acestor biserici din lemn, datorita tablourilor romantice ale

pictorilor Aohannes *lintoe si A. ). !ahl.


15/15

In acea perioada arhitectii au inceput sa inregistreze si sa supravegheze

aceste biserici, amenintate cu demolarea. In 6=##, un grup de entuziasti a

ondat ocietatea pentru )onservarea 4echilor &onumente Norvegiene, in

scopul ingrijirii cladirilor vechi importante. In prezent, societatea se ocupa

cu intretinerea a opt biserici din lemn. 'lte patru biserici sunt situate in

muzee in aer liber.

Bisericile de Lemn

Documents

Transcript of Bisericile de Lemn