VIRTh 1 ORGANZA-P/1

BISERICEASCA $1 SCOLARA

IN

TRMNSILVANIA I UNGARIA

DE

Dr. ONISIFOR GHIBU

INSPECTOR AL INVATAMANTULUI PRIMAR IN ARH1DIECEZA

ORTODOXA ROMANA A TRANSILVANIEI

BUCURE$T1

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE NICOL AE STROIL A"No. 113, Calea VictoDei, No. 113

1915

PRETUL 3 LEI.

^

rJ1

-

www.dacoromanica.ro

VIATA 1 ORGFINIZFITIA

BISERICEASCA 1 COLARA

IN

TRFINSILVANIFI 1 CINGARIA

DE

Dr. ONISIFOR GHIBU

INSPECTOR AL INVATAMANTULUI PRIMAR IN ARHIDIECEZA

ORTODOXA ROMANA A TRANSILVANIEI

BUCURE$T1

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE NICOL AE STR OIL A"

No. 113, Calea Victoriei, No. 113

1915

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.Prefata. Pag. VIIIXVI

PARTEA I. ORGANIZAREA BISERICEASCA.

I. Biserica ortodox5 romanä.1. Introducere pag. 1

A. Organizatia bisericii ortodoxe 4v

I. Parohia /1 61.- Sinodul parohial .

1 )1 62. Comitetul parohial 73. , Epitropia parohialh ,, 9II. Protopresbiteratul 9ffr1. Scaunul protopopesc 92. Sinodul protopopesc ,, 103. Comitetul pro topopesc 11

4. Epitropia protopopeascd ,, 12III. Mdnastirile ' 12IV. Eparhia 12,1. Sinodul eparhial )1 13

2. Consistorul eparhial "1) 16

A. Senatul bisericesc 17B. Senatur §colar 1, 18C. Senatul epitropesc ,, 19V. Mitropolia-, 7) 201. ' Congresul national-bisericesc ,, 202. Consistorul mitropolitan ,, 223. Sinodul episcopesc ,, 23B. Situatia actualä a bisericii ortodoxe . . 7/ 25

www.dacoromanica.ro

IV

1. Mijloace de sustinere a bisericii, a slujbasilorsi a institutiilor ei : contributii, repartitii. si-doxie, dare culturalä. subventii dela stat.

2. Parohiile3. Bisericile ; Stilul i pictura lor. Muzica

ceasca4. Preotimea ; pregatirea ei5. Alegerea preotilor6. Portul preotflor7. Numärul preotilor si indatoririle lor8. Salarele i veniturile preotesti. Pensii.9. Protopopi i protopopiate10. Eparhil i episcopi11. Episcopii nouä12. Mitropolia13. ,Mângstiri14. Scoli sustinute de bisericA15. Tipografii, ziare sA reviste eparhiale . . .

16. Averi bisericesti ; fonduri, fundatii, realitäti .

17..Salarele functionarilor bisericesti

Biserica greco-catolic5 (unita)2. Introducere pag.A. Organizatia bisericii greco-catoliceI. ParohiqI. Adunarea parohialä2. Curatoratul bisericescIL Districtul protopopesc1. Forul protopopesc2. Adunarea protopopeascä

VicariatulIV. Dieceza . .

1.. Capitlul2. Consistorul episcopesc3. Sinodul diecezanV. Mitropolia

biseri-

pag. 2628)1

1,

If

ft

If

11

11

ff

1,

ft

31

If

293235353637414244464646474855

5762626363646464646565666768

,,

,,

11

11

.

,,

11

,,

11

"

11

II.

r,,

,,

III. ,,

, ,,

11

,,

.

.

. .

www.dacoromanica.ro

VI. Scaunul apostolicB. Situatia actualä a bisericii greco-catolice1. Parohii si biserici2. PregAtirea preotilor3. Numirea preotilor4. Portul clerului5. Salare i venite preotesti6. Protopopi i districte protopopesti7. ,Episcopii i mitropolitul8. Scoffle sustinute de biserica gr. cat.9. Diecezele

pag.

f1

ff

V

6970707174747576767778

III. Celelalte biserici din tingaria.Introducere . . . pag. 82

1. Biserica romano-catolicei . . 85A. Biserica rom. cat. din gall de Transilvania 86

din Transilvania9,

armeano-catoliedB.C.2. BisericaA. BisericaB.3. Biserica

ff

4. Biserica5.A. BisericaB. Ungurii6. Biserica7.8.

greco-catolica. ...greco-catolica ruteanA. .

mghiar6 .

greco-orientald (ortodoxd)gr. or. sArbeascä . .

evangelica reformata sau calvindluterand sau protestant/1i

s'aseascä 'din Transilvanialuterani din Ardeal .

unitard .

israelitdbaptistd

...879293939393939597979999

100100

PARTEA II. ORGANIZAREA INVATAMANTULUII. Organizarea ilnefiramantului public.

Introducere pag. 1021. Grddinile de copii . . 104

. A

. . .

. . .

. .

"

.

. .

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

-VI

IL Invdtthnidntul prilnar. . . . , pag. 106, .I. Scolile confesionale romane 108a. Materiile de InvAt,Amant s. a. . . . . ,, 11o.

b. PregAtirea invätAtorilor ,, 111

c. ,, 77dupA definitivat . . ,, 112

d. ModalitAtile de ocupare a postului invAta1oresc 7/ 114.

e. AutoritAtile scolare confesionale ,, 115f. Inspectia scolilor confesionale române , . . ,, 115g. Salarele InvalAtorilor dela scoalele confesionale

si comunale ,, 118h. Pensionarea invátätorilor

11120

i. Serviciul militar al invätätorului . . . , ,, 1222. Scoalele comunale ,, 122

3. Scolile ptimare de -stat N..... ...71

1234. Scoli sustinute de particulari sau de societAti ,, 1245. AutoritAti de stat /I 125-

6. Swale- de repetilie economid. . ,, 127

7. Scoalele pentru uceenici industriali 71128

8. . ,, de ucenici comerciali )1 1299. Scoli poporale superioare si civile . ,, 13010. Preparandiile ( Scolile

/normale) ,, 132

III. Invdtamiintul secundar 71134

1. Gimnaziile" (liceele). i.f.1 , 1362. Scolile reale . ... , ,

11145

3. Scoale superioare de fete 77149

4. Scoalele de comert . 149.... . 7/

5. Preg5tirea profesorilor 7/ 151

IV. InvOtangintul superior 11152.

1. Seminariile ortodoxe 77152

2. gr. cat.. .. 154

3. Scolile de notari . . . . . ,, 155

4. A cademii , » 155

a. Academii de drept ,, 155

b. ,, comerciale. -... . . . . 155

c. de agronomie . . ,, 155

.

,,

. . . .

.

..... . . . .

.

.

www.dacoromanica.ro

d. Academii militare

VII

pag. 1555. Universitätile 0 155V. Inveltdmântul profesional si special . .

11158

II. Statistica Invfitámântului public. 160I. Numärul scoalelor 160II. coalele, in special 164III. Averea scoalelor secundare romanesti , . . ), 179IV. Bugetul scolar pe anul 1912, in tam intrea0 . 0 180

III. Date despre §colile secundare 0 superi-oare românesti 182

1. Seminarul greco-oriental din Sibiiu . 0 1822. )1 LI Arad . . . . ), 1833. 71 If PI Caransebes . 7, 1844. Liceul greco-oriental din Brasov 1845. gr. cat. din Blaj . 1866. gr. cat. din Beius 0 1887. .. fundational din. INIAsAud ), 1908. Gimnaziul greco-oriental din Brad . . ), 191

9. Scoala realä greco-orientald din Brasov. . ff 19210. coala comerciald greco-or. din Brasov . 0 19211. Preparandia greco-catolica din Blaj . . . 0 19212. 0 de fete din Lugoj. . PI

19313. Scoala civild de fete a Asociatiunii din Sibiiu. 0 19314. )) 7) I! gr. or. din Arad . . 0 19315. 0 Yf II gr. cat. din Blaj . . 1) 19416. coala civild de fete gr. cat. din Beius. 194

Incheiere. , 0 196Literaturä f1 202Tabla de gre:seli 228

11

,,

,,

,,

,,

. .

. . ,,

,,

. . ..... ..

,

...

www.dacoromanica.ro

PREFFTA

Din Cate Sari inconjoara Romania, nici una credca nu merita atat de mult sa fie cunoscuta, mai alesin vremurile acestea, ca Ungaria. Chiar i pentrucineva care n'ar avea, ca no), un interes direct sa o cunoasca, Ungaria ar prezinta totus un interes particular.Un popor turanic, fara nici un trecut si fail is-torie, venit din stepele Orientului acuin o miemai bine de ani, in Europa centrala, dupa o mul-time de alte popoase cari toate s'au prapadit repede,gaseste aici posibitatea de a se asimila, de a dominapopoare de alte rase, superioare, si de a se ridicachiar la o oarecare imporSanSa politica internationalaiata un fenomen care nu e de toate zilele, i pecare cineva nu-1 putea ignora asa de usor.

Daca Ungaria n'ar fi decal un simp!u stat vecin caoricare altul, i totus Romania ar trebui sa ,cautea-I cunoaste mai deaproape. Dar acest stat vecinmai are doua note caracteristice cari reclama in modimperios ca, cel putin acum, sa fie cunoscut Unga-ria cuprinde intre graniSele sale a treia parte a in-tregului popor roman, si anume partea cea mai vi-guroasa si mai sanatoasa, care a fost un adevarat

,

pi

:

www.dacoromanica.ro

X

rezervoriu de intarire pentru neamul românesc intregsi a doua, Ungaria are institutiile culturale i politicecele mai avansate dintre toate statele ve-cine cu Ro--mania, asa ca cunoasterea lor ar putea fi impreunata,din multe puncte de vedere, i cu anumite foloase.

E desigur dureros ca, cu toata aceasta importantape care o cornporta Ungaria pentru România, nici-odata n'a aparut [Ana acum in romaneste, o cartecare sa cuprinda o oglinda amanuntita a intregei vietide acolo, asa ca chiar si in vremuri ca cele de acurn,asupra trecutului si prezentului Ungariei domneste onecunostinta deadreptul penibila. Cine urmareste intimpurile acestea literatura politica din Apus, stie insaca, d. e. in Franta sunt zeci i sute de scriitol, caricunosc pana in cele mai mici amanunte Germania,despre care au publicat in cursul timpului nenumaratelucrari sistematice, cari an intrat adânc in constiintapublica. Tot astfel, si Inca' in masura mai mare,cunosc Germanii situatia din Franta, Anglia si Ru-sia, sub toate raporturile. Cunoasterea aceasta a ra-porturilor .de vieata ale statelor vecine e absolut ne-cesara, pentru a putea lua cele mai indicate masuri,prin cari statul propriu sa se intareasca in masuraeventualelor primejdii ce-i pot veni din afara si inmasura scopurilor nationale pe cari le urmareste, a-cum sau in viitor.

Cartea de fata vrea sa umple o parte a acestuigol. Ea prezinta publicului românesc pentru IntAia-oara o icoana a celor doua institutii puternice dine

5

www.dacoromanica.ro

XF

Ungaria, cari sunt : Biserica si *coala. Cunoasterea lor-e, desigur, folositoare pentru oamenii bisericei i aiscoalei de aid, dar ar fi o gresala daca s'ar crede-ca ea e necesara numai acestora. Diarpotriva, nu este-om cu pretentii culturale cat de modeste, care s'arputea dispensa de cunoasterea unor atat de impor-tante institutii. Cineva poate trai o viata intreagafara a avea a face cu justitia, cu armata sau chiar

cu administratia, dar nu poate trai fara scoalafara biserica, daca-si ea in serios calitatea de

crestin Doanme ce necesar ar fi ca fiecare Ro-man sa fie, in fiecare moment al vietii lui, un ade-varat crestin !). Aceste doua institutii Ii fauresc su-flettil si-1 fac capabil de munca devotata sr con'sti-enta ; ele stint puterea adevarata a Popoarelor si-astatelor.

Cunoasterea acestor doua institutii din Ungaria mise pare cu atat mai necesara, cu cat in viata niciunei alte tari din lume Bisetica nu joaca un rotatat de insemnat ca In Ungaria, unde ea a formatin trecut i formeaza i astazi o parte integranta avietii pubiice si a celei de stat. In cadrele diferite-ritelor organizatii bisericesti din aceasta tara nuse pastreaza numai formele- deosebite religioase aIe-credinciollor, ci i viata culturala i nationala a lor.Aici Biserica sustine ti astazi aproape trei sferturidin numarul total al scolilor 1, pe langa aceasta,,mai- detine i o foarte insemnata parte a teritorikt--lui tarii.

pi

pi

(pi,

www.dacoromanica.ro

XII

Cine va observa mai deaproape diferitele bisericidin Ungaria, va trebui sa constate ca acestea in a-devar se prezinta In condipi cu totul deosebite decatIn alte state. Asa, de exemplu, biserica ortodoxa,care pe noi ne intereseaza mai de aproape se pre-zinta cu o organizatie diferita i, in multe privinte,superioara celei din Romania, Rusia, Bulgaria, Ser-bia si Grecia. Biserica rornano-catolica insas, care areIn lumea intreaga o organizatie uniforma, in Transil-vania e asezata pe baze democratice i constitutio-nale. Catolicismul, slabit mai mult sau mai putin intoate vechile tari catolice, in Ungaria reprezinta Inca oforta neclintita, ceeace in partea cea mai mare esterezultatul brganizatiei particulare a bisericii catolicedin TransEvania. Biserica evangelica-luterana, carein alte tari e condusa de superintendenti cu rostexclusiv bisericesc, in Ungaria e carmuita de epis-copi, cari au de fapt atributii ce tree peste sferabisericeasca. In general toate bisericile dirt Unga-ria sunt con cluse- de principii democratice: fiecare"Isi are autonomia sa, care pe langa partea sa prac-

involva In sine si un inalt principiu educativ,exercitand prin el nu numai asupra desvoltarii ge-nerale, ci i asupra fiecarui individ o puternica in-fluenta morala.

Importanta bisericilor o dovedeste si influenta ceamare pe care ele o au 'Ana in ziva de azi asuprain vatamantului, ca in nici o alta tara din lume. Ce-e drept, in toate tarile biserica a dat primul impulspentru infiintarea i sustinerea de scoli, dar nici Inteo

tica,

www.dacoromanica.ro

XIII

alta tara ea nu si-a continuat aceasta opera panain ziva de astazi, ca in Ungaria. In toate t,S rile dinlurne astazi Statul are in mana co1ile. Ce e dreptsi statul unguresc inteles datoria fata de edu-catia cetatenilor Iui incepand 'Inca dela 1777, de petimpul Imparatesei Maria Terezia, când statul a con-ceput scoala ca un politicum, In opozitie cu rostul eieclesiastic de parka aci. Dar mai ales dela 1868 si-aaratat statul toata solicitudinea sa fata de scoafa, insasi de astadata in sens cu totul deosebit. El n'a mo-nopoliz t invatamântul, ca in alte tari, ci a cautatnumai sa-si puie in vatarnantul existent In serviciul sau.Astfel statul a lasat sa functioneze mai departe coIileridicate de diferitele corkfesiuni, le-a indemnat pe acesteasa-si cOntinue opera de raspAndire a culturii, dar li-aimpus tuturora punctul sau de vedere. Siesi si-a r,-2zer-vat numai dreptul de a implini, pe terenul in vataman-tului, ceeace confesiunile nu sunt in stare sa faca singure.Prin aceasta atitudine a sa Statul a facut deodata doualucruri : mai intdiu n'a taiat, cum s'a intamplat in altetari, firul natural al unei evolutii, producand zguduiriprimejdioase, si a doua, si-a pus in serviciul sA u sibisericile, prin ceeace consolidat mai bine, sis'a Intarit si el prin ele.

Politica aceasta scolara s'a dovedit cea mai bunapentru statul unguresc. Ea a fost urmarita cu o con-secventa de fier, dela 1868 parka astazi. Fiecare deceniu a adus noui elemente de fortificare a aCestei po-itici. Statul a sprijinit In mod efectiv tot.ce i-a servitpunctul lui de vedereadeca ideea de stat maghiar,

pi-a

le-a

www.dacoromanica.ro

si a impiedecat sistematic tot ce se impotrivea acesteiidei. Masuri radicale, cari ar fi putut provoca o reac-

-tiune, niciodath n'a luat, totdeauna insa a urmaritcu rabdare i cu intetire de forte, principiul sau, carea si dat roadele asteptate. Graft acestei politici s'aputut maghiariza in timp de 70 de ani Ungaria, care'Ana catra jumatatea secolului trecut, se imbibase a-proape numai de limba i cultura latineasca i, apoi,germana.

Caracteristic pentru eficacitatea acestei politici, eexemplul pe care nil ofera Insasi capitala Ungariei,Budapesta. rana la 1830 ea era aproape curat ger-mana. Se puteau gasi acolo in primele decenii alesecolului trecut zeci de scoli germane, precum si slova-cesti, sârbesti, ba chiar si o scoala româneasca buna,pe lânga un numar cu totul neinsemnat Je scull ungu-resti. Astazi nu mai exista in capitala Ungariei,aliata Gmnaniei, nici o ,singura scoala de alta limba,decAt cea ungureasca. La 1908, când cei vre-o 30.000de cetateni germani aflatori in Budapesta, au vrutsallfaca o scoala primara particulara a lor, gu-vernul le-a respins cererea in modul cel mai cate-goric, in aprobarile unartime ale opiniei publice,care-i socotea pe Germani drept «obraznici.. i n'afost putere pe lurne care sa-i poata face pe Ungurisa cedeze staruintelor.

Istoria politicei scolare ungare oricAt de potriv-nick ni-a lost i ne este e o dovada de ce poateface un stat, chiar si inteun interval de câtevacenii, daca conducatorii lui sunt devotati intereselor

de-,

www.dacoromanica.ro

XV

statului, data se jertfesc pentru realizarea acestoradaca lucreaza sistematic i continuu. Astazi, dupa

o politica scolara constienta urmarita timp de o ju-matate de secol, in Ungaria toate ramurile invata-mântului stau bin sor din punctul de vedere al statului.

Invatamantul primar, cu 16.635 scoli si 34.000 deinvatatori, Imbratiseaza 88 la suta din intreaga popu-latie, cele 108 scoli normale garanteaza o sacrescentadascaleasca suficienta ; cele 155 licee si 28 gimnasiiclasice, tele 32 scoli reale si t ele 486 scoli civile,ingrijesc de pregatirea elernentelor culturale ale tarninteun mod mai mult deCat suficient, far multelescoli superioare, intre cari patru uniVersitati, optacademii de drepturi, si 49 de seminarii teologice(facultati), pregatesc elementele conducatoare ale tariiin toate ramurile ei.

Administratia scoIara, bazata pe principiul sanatosal descentralizarii, e si ea in general buna din punt-tul de veVere al statului si ea merge metodic spre

o mai mare descentralizare si simplificare.0 simpla compAratie a situatiei scola e din Un-

garia cu cea din Romania va fi suficienta pentru aconvinge pe orice Roman care se crede bun patriot,ca cunoasterea starilor din Ungar-a e, pentru Roma-nia, o necesitate nationala...

Bine inteles, politica scolara a ,Ungariei, atat deefectiva din punct de vedere unguresc, pentru noi Ro-mânii a fost o nenorocire. Toate silintele noastremai ales dela 1879 incoace, de cand statul a cerut caprin scale sustinute de bisericile românesti, sa ser-

pi

www.dacoromanica.ro

XVI

vim si punctul de vedere al statului, jar dela 1907incoace, aproape numai acest punct de vedere, toatejertfele aduse de noi pe altaul culturei au fost inmare parte zadarnice. Molohul ideei de stat maghiarle-a consumat fara vr'un folos cultural apreciabil pen-tru noi. Un folos am avut totus pe urma acesteipolit ci scolare : indarjirea noastra a crescut an dean, luAnd proportiile unei adanci nemultumiri gene-rale cu situatia tarii.

** *In paginile ce urmeaza am cuprins tot ce am cre-

zut Ca poate interesa pe cineva, care vrea sa cu.rioasca, din punctul nostru de vedere- Transilvaninsub raport bisericesc i colar,, si am %sat la oparttot ceeace nu putea sa intereseze direct. Astfel arvorbit mai pe larg despre viata i organizatia bise-ricilor i colilor romanesti, si mai pe scurt cu-prinzand insa tot ce e esential despre bisericilesi scale straine.

N'am insistat mai pe larg i asupra partii isto-rice a vietii bisericii i coalei, pentruca prin aceastaas fi depasit programul lucrarii insasi. Cat privestescoala, am facut-o aceasta inteo. alta lucrare a mea,aparuta in timpul din urma sub titlul $coala roma-neascei din Transilvania qi Ungaria.Desvoltareaei istoric4 qi situatia el actuhld., Bucuresti, Tip..Göbl. 1915, 102 pag.

ma magulesc cu credinta, Ca prin aceste lucrarivoiu fi adus i eu un mic serviciu cauzei mari aneamului nostru, care are astazi, mai mult decal oricand, nevoie de munca sistematica a tuturor fiilor lui."

Bucure0i, 20 Septembrie 1915. 0. G.

www.dacoromanica.ro

Partea

I. Biserka ortodox5 românä.

INTRODUCERE

Biserica ortodoxa romang din Transilvania e tot atat deveche ca i poporul roman insus. Organizatia ei trebue sä filost multg vreme, potrivit imprejurgrilor externe vitrege, des-tul de primitivd, ceeace e sigur tusk e cd ea n'a fost izo-latg de Biserica Romani lor din Principate, cu care in multeprivinte a fost chiar una. Cel putin din sec. XVI incoace easi-a avut un mitropolit al ei la Balgrad (Alba-lulia), peste altiepiscopi mai vechi. In sec. XVII mitropolitul, care se hirotoniala Bucuresti, Ii zicea : arhiepiscop i mitropolit al Sfintei mi-mitropolii a Bglgradului, al Vadului, al Silvasului, al Faggra-sului si al Maramorgsului si al episcopilor din Ora ungureascd.

Sec. XVI si al XVII, pentruca sg nu mai amintim i secolii an-terior!, sunt plini de incercari din partea ungurilor, calvini

mai intai, apoi romano-catolici, de a-i converti pe Romani lareligia lor. Calvin!! i isbutiserg Mtn) mgsurg oarecare, darnorocosi au fost numai romano-catolicii, cari la 1700 au izbutitsh-1 facg pe mitropolitul Atanasie Anghel sa tread, cu maimulti protopopi i cu o mare parte a clerului si a poporului, laeredinta romano-catolicd, recunoscand pe Papa dela Roma decapetenie. Partea cea mai mare a poporului n'a voit 1nsä s auddde unire, ci a ramas si mai departe in vechea credintd ortodoxd.

I.

www.dacoromanica.ro

- 2 -limp de 6 decenii au stat gr. or. lara nici o capetenie bise-

riceasca, pana ce la 1762 guvernul din Viena s'a milostivita-i supune episcopului sarbesc din Buda. Dupa 22 de ani deas:fel de ocarmuire, la 1784 ei capatara un episcop propriu, insatot sarb. Acesta, dimpreuna cu urmasul sàu, si-au avut resedinta--la Rasinari (langa Sibiiu): Dupa 13 ani, la 1797, Romanii or-todoxi raman din nou fara episcop, fiind condusi pana la1810 de niste vicari romani, cu sediul intr'un sat din comi-tatul Huniedoarei. La 1910 guvernul din Viena le da, in sfarsitdupa ce s'a convins ca-i nu-i poate nimici, un episcop ro-man in persoana lui Vasile Moga, care s'a asezat cu rese-dinta in Sibiiu. Moga era insa numai pentru Transilvania ; Ro-manii din Banat si din 'Agile ungurene ramasesera si maideparte sub jurisdictia sarbeasca la care cautaserd adApostdupa 1700. Abia la 1829 se poate reinfinta episcopia roma-neasca la Arad, dar inca tot inteo simlitä atarnare de Sarbipangla 1864. Sub conducere romaneasca episcopia Ikea progresesimptoare, organizand nu numai viata strict bisericeasca, ci i pecea scolarä i culturala in genere. Venind, dupa V. Moga, caepiscop Andrei Saguna, acesta a lucrat din toate puterile,pentrureactivarea vechei mitropolii ortodoxe, ceeace i- a si succesla 1864, dupa ce cü 11 ani inainte Imparatul ridicase la ran-gul de mitropolie episcopia gr. cat. dela Blaj.

Reactivandu-se la 1864, mitropolia, episcopia dela Sibiu s'a pre-

Mut in arhiepiscopie, iar alaturi de ea s'au creat Inca doua episco-pii gr. or. rom. cu totul independente de Sarbi i anurne la Arad si

la Caransebes. Toate trei laolalta aveau sä constitue mitropolia.Cea dintai grije a mitropoliei a fost acurn sa se organizeze

pe baze cat mai solide. Congresul national-bisericesc" dela1868 a Mut un Statut organic", care prevedea dofiä prin-

www.dacoromanica.ro

- 3 --cipii fundamentale liberale, ca baze ale organizatiei biserice0i§i anume : autonomia bisericii §i sistemul constitutional re-prezentativ_ Acest statut organic a fost inaintat corpurilor le-giuitoare, cad 1-au inarticulat intre legile tArii, la 1868 (art.1X). La 1869 Impäratul Francisc losif 1-a sanctionat, i astfelel a devenit baza pe care s'a constituit biserica ortodoxä ro-inanA din Transilvania.

www.dacoromanica.ro

A. Organizafia bisericii ortodoxe.

Bazele organizatiei bisericii ortodoxe, sau cum li zic legilebisericii greco-orientale", sunt depuse, dupg cum am

amintit, in Statutul organic".Conform statutului organic biserica ortodoxg isi reguleaza

administreaza si conduce independent, afacerile sale bisericqti,qcolare i fundationale in toate prile i factorii ei constitu-tivi, dupg forma reprezentative. Elementul" care constituiebiserica ortodoxä e clerul" si poporul provinciei metropoli-tane, iar partile constitutive ale ei sunt :

1) parohiile ;2) protopresbiteratele3) mangstirile4) eparhiile".Mat clerul cat si poporul are dreptul de a participa in

persoang sau prin reprezintanti, la toate actiunile bisericesti,

scolare i fundationale" dar. i se Impune totodatg i datoriade a suporta toate greutätile de cari atarna bungstarea bi-sericii".

Fiecare parte constitutivg a mitropoliei are dreptul de a-siregula, administra si conduce independent de altg parte con-

prii,

;

si

www.dacoromanica.ro

- 5 -stitutiva egalä, afacerile sale biserice0i, colare 0 fun-dentionale, i fiecare parte inai mica ki continua afacerilesale in afacerile partii mai mari, pana la mitropolie, prin re-prezentantii sai. Afacerile acestea ale partilor constitutive seIndeplinesc prin sinoadele parohiale, protopresbiterale, epar-hide i prin sinodul mitropolitan numit congres-national-bisericesc".

Aciministratia ii conducerca afacerilor Folarefundationale se face in parohii prin comitetul parohial i prinepitropia parohiald, in 'protopopiate prin comitetul protopo-pesc i prin epitropia protopopeascd, iar in eparhii 0 in mi-tropolie prin cate un consistor.

jurisdictiunea bisericeascd in afacerile juditiale 0 adminis-trative se exercitä prin scaunele protopopepti, ca for de primainstantä, prin consistoriile eparhiale ca for de a doua instanta

prin consistorul metropolitan ca for de a treia instantä.Toate pärtile constitutive ale mitropoliei se Ingrijesc singure

de veniturile necesare pentru sustinerea lor, dar ele pot facecolecte In 0 Mara de mitropolie, §i, intrucat nici pe aceastä

cale nu 0-ar putea asigura toate mijloacele trebuitoare, potcere §i ajutor dela stat.

Pentru sustinerea unitatii dogmatice i canonice dintre mi-tropolia ortodoxa romana i dintre acea ortodoxa sarbeasca,cu care inainte de Statutul organic fusese mult timp in stranselegaturi, Statutul organic prevedea in p. IX i un sinodcomun, constatator din ambii mitropoliti 0 din episcopii su-fragani ai ambelor mitropolii", care sinod Insä nu s'a alcatuitnici pana In ziva de astazi, aa Ca biserica ort. rom. a ramascu totul numai biserica romaneasca, färä nici un amestec cualte biserici din Ungaria.

bisericecti, Si

www.dacoromanica.ro

6 --In special Statutul organic fixeazA astfel amAnuntele orga-

nizatiei bisericesti.

I. PAROH1A.

Comuna bisericeascA in stare a-si sustinea singurA cel putino bisericA cu Un preot i cel putin o scoalA cu un invAtätor,precum i celAlalt personal trebuincios, se chiamä parohie-

_matra. Comuna bisericeascA care nu e in stare a-si sustineasingurA asezAmintele i personalul de mai sus, ci se asociazA.la o parohie-matrA vecinA, se numeste filk. Membrii acesteiaau toate drepturile i toate datoriile in rand cu membrii dinparohia-matrA, atat la bisericA, cat si la scoall

Dacl o filie ajunge sl se poata sustinea'singurA, poate ceredela scaunul protopopesc sA fie declaratA matrA.

Fiecare comunA bisericeascA, inclusiv filiile in cari se aflApeste 30 de copii intre 6-12 ani, e datoare sA infiintezesä sustina ate o small poporall confesional i sA plAteascI

pe invAtAtorul sau invAtAtorii acesteia. Filiile mai mici se aso-ciazA cu scoala la matre.

Afacerile parohiei se indeplinesc prin :1. Sinodul parohial,2. Comitetul parohial3. Epitropia parohialä.

1. Sinodul parohial.

Membrii ai sinodului parohial sunt toll parohienii majors

independenti i nephtati, can ii indeplinesc datoriil e deparofdeni.

Sinodul parohial are urmAtoarele agende" :

d

www.dacoromanica.ro

1. Alege comitetul parohial, pe paroh, pe capelan, pe diac6n,pe invStAtori i pe epitropi.

2. AprobA proiectele comitetului parohial pentru zidirea,repararea sau inzestrarea bisericei, scoalei, casei parohialesau a altor realitAti bisericesti, scolare sau fundationa:e.

3. Examineaz i aprobA mijloacele proiectate de comitet,privitoare la infiintarea de fonduri- bisericesti, scolare i filan-

tropice, precum i cele referitoare la salarizarea preotului si ainvglAtorului, etc.

_ 4. Alege deputaci pentru sinodul eparhial i pentru con-gresul national bisericesc.

5. Privegheazä ca comitetul parohial i epitropia parohialdsa-si faca datoria in mod exact si

6. Inainteaz1 prin oficiul protopopesc afacerile mai insem-nate la Consistor.

Sinodul parohial se tine oda% pe an, in luna lanuarie i e

condus de paroh. Sinoadele ordinare pentru alegerea preo-tului, etc., sunt conduse de protopop, sau de delegatul acestuia.

Sinodului ii premerge totdeauna liturghia i chemarea Du-hului Sfânt. Ziva tinerii sinodului trebue anuntatA in bisericAdin partea parohului cu opt zile inainte.

Hotáririle sinodului parohial se pot apela, iii tirnp de 14zile, la scaunul protopopesc.

2. Comitetul parohial.

Comitetul parohial e corporatiunea aleasA din sanul sinoduluiparohial. Ea reprezintä in afarA comuna biseficeascä, adminis-treazA si conduce afacerile acesteia in ce priveste biserica.scoala i fundatiunile.

In parohiile Oa la 1000 de suflete, comitetul constä din

www.dacoromanica.ro

10 membri, pad la 1500 din 15, pad la 2000 din 20, ()Andla 2200 din 25 si dela 2500 in sus din 30 de membrii. Pa-rohul e membru natural al sinodului. Unde sunt mai multi,cel mai batra 'e membru natural. Tata si fiul, mosul si ne-potul, socrul si ginerele nu pot fi deodatä membrii ai co-mitetului.

Membrii cOmitetului se aleg pe 3 ani si se pot realege.Comitetul tine sedinte de ate on cere trebuinta, dar cel

pupa de doud od pe an (In lulie i Decemvrie).Sfera de activitate a comitetului parohial e sd ingrijeascd

de averea bisericii si a scoalei; sd ingrijeasca ca bisericascoala sd aibd toate cele necesare, (fonduri de zidire si de in-zestrare, etc., apoi salarul invdtAtorului i eventuala dot* apreotului, diaconului, etc.); sä Ingrijeascd ca sä se MedpregAtirile necesare pentru alegerea de preot si de invätAtor,sä aleagd cantareti, clopotari si alp servitori ai bisericei i aiscoalei ; sä poarte grija ca copiii sd cerceteze regulat scoala,sä aibä cdrple i rechizitele necesare In caz de necesitate,pe copiii sdraci provadd cu ; sd se ingrijeascd de obibliotecd parohiald pentru popor. Tot In sfera lui cadesupravegherea moralitatii credinciqlor. El are datoria de apriveghia asupra reiigiozitätii i moralitätii membrilor paro-hiali, precum i pentru desrdacinarea datinelor stagace si adesfradrii, prin mijloace morale si pedepse mai mici biseri-cesti si a cere ajutorul protopresbiterului, iar In caz de nece-sitate a episcopului, spre restaurarea religiozitätii si a morali-tàlii (§ 23 P. 13).

In ce priveste scoala confesionald, comitetul parohial e forde prima instanta i are atribupile scaunului scolar", cerutde legile civile.

§i_

sd-i

§i

www.dacoromanica.ro

9

3. Epitropia parolitalä.

Epitropia parohiald ingrijeste de averea bisericii. In parohiilepanAla 1000 de suflete epitrópia constA din 2 membri, pAnA la2500 din 3 membri, iar peste 2500 din 4 membri. Acestia nupot fi inruditi intre sine pdnA la al seaselea grad de sânge si alpatrulea de cuscrie.

Si epitropii se aleg pe ,trei ani, si se pot realege.Epitropii ingrilesc de averea miscAtoare i nemiscAtoare a

bisericii, plAtesc cheltuielile pe carl le are aceasta, (scolare,etc.), incaseazA competintele bisericii (repartitia" pentru bi-sericA i scoalA), i raporteazA an de an comitetului, respectivesinodului parohial. FArA stirea i aprobarea comitetului ea nupoate face nici o cheltuiall Tabloul despre cheltueli i veni--turi, precum i despre active si pasive, se chiamA ratioci-niu". Toate ratiociniile anuale ale tuturor comunelor se Inain-teazA, prin of iciile protopopesti, Consistorului spre r6vizuireluare la cunostintA.

PROTOPRESBITER ATUL.

Protopresbiteratul isi indeplineste afacerile prin :1. scaunul protopresbiteral,2. sinodul3. comitetul4. epitropia

1. Scaunul protopopesc.

Constd din protopresbiterul, care e pre sedinte;din 6 parohicu vot decisiv, din un defensor matrimonial si din un notarcu vot consultativ. Afard de acestia mai sunt si membri supleanti.Pe- membrii 1i numeste sinodul protopresbiteral.

II

www.dacoromanica.ro

- 10 ---

Sfera de activitate : 1. SA aplaneze controversele dintrepreoti i dintre parohi (in ce priveste stola"). 2. SA decidi.in chestii de logodne (impedimente etc.) si in chestii de divort.3. SA examineze alegerile de patoh, diacon etc., avAnd sA facgconsistorului propuneri cu privire la aprobarea sau anulareaalegerii. 4, SA privegheze asupra felului cum se tin registreleparohiale i matricolele si 5. sA privegheze asupra purthriifetelor bisericesti din protopopiat.

Nici membrii scaunului protoprespriat nu pot fi inruditi Ongla al 6-lea grad de sange si al 4-lea de cuscrie si nu potlua parte la pertracthrile in cari sunt Inruditi cupgrtile liligante.

Scaunul protopopesc tine sedinte in fiecare lung. Hotargrilescaunului protopopesc se pot apela numai la Consistoriu.

2. Sinodul protopopesc.

Constg, in protopopiatele cu peste 20.000 de suflete, din

30 de membri (10 din cler si 20 mireni), in cele cu sub.20.000 de suflete din 24 de membri (8 din cler, 16 mireni).Sinoadele electorate, cari aleg pe protopop, constau din unnumar dublu de membri.

Pe membrii din cler ii alege preotimea tractualg", iarpentru alegerea membrilor mireni tractu! *) se imparte in 10,sau in 9 cercuri electorate, cari aleg unu sau doi membrii.

Sinodul protopopesc se convoacg cu 14 zile inainte. El setine de reguig odatA pe an, la inceputul lui Februarie, si e con-dus de propopresbiter.

Sfera de activitate :1. Obiectele economico-bisericesti, scolare i fundationale,

privitoare la protopopiat:

*) Tract = protopopiat, cerc protopopesc.

www.dacoromanica.ro

2. Alegerea protopopului si a membrilor scaunului pro--topopesc.

3. Inaintarea trebii §colare din protopopiat.4. Ingrijirea pentru sustinerea vazei si autonomiei bisericesti.Sinodul protopopesc electoral e condus de un comisar al con-

sistorului. Alegerea protopopului se face prin vot secret ; aclama-tiunea nu se admite. De f apt alegerea-keasta e mai mult o-cnndidare, cad cel care a intrunit majoritatea voturilor nu seconsidera ales, ci consistorul are dreptul de a numi de pro-topresbiter pe unul din cei trei candidati cari au avut maimulte voturi la alegere".

Se intamplä destul de des ca Consistoriul nu-1 numeste pecel cu majoritatea voturilor (cum s'a intamplat in anii din urmäla Brasov, la Cetatea de peatra, la Dobra s. a.).

Punctul acesta din Statutul organic e in disarmonie atat cuspiritul general, cat V cu singuraticile Olt ale lui.

Protopoptil e i inspectorul tractual al scolilor confesionale.El e dator s viziteze in fiecare an cel pup de douA orifiecare scoala, avand sä raporteze la finea anului scolar Con-sistorului. .(De [apt inspectiile scolare se fac In legatura cuvizitatiile canonice, §1 la examenul dela finea anului). Totastfel e dator sA cerceteze cum se face invalamantul religiosal elevilor de confesiunea gr. or. rom. din scolile strAine (destat, comunale etc.). Examenele de fine de an tot el le con-duce, tot astfel i pe cele de religie din scolile straine. Prinparticiparea protopopului la examene, acestea iau .infatisareaunor adevarate serbari culturale, la care azistä i poporul.

3 Comitetul protopopesc.

Executa hotararile sinodului -protopesc V conduce Mai deaproape afacerile protopresbiteratula Consta, in protopopia-

1 1

www.dacoromanica.ro

- 12tele de Ong la 20.000 de suflete din 6 membri, in cele cumai multe suflete, din 12 membri (1,,3 preoti, 2 '3 mireni)Presedinte e piotopresbiterul. Tine sedinte de 4 ori pe an, dintrei in trel luni. Indeplineste in protopopiat, ceeace in parohie1ndep1ineste comitetul parohial.

4. Epitropia protopresbiteralit.

Are in protopopiat rolul pe care-1 are In parohie epitropiaparohialg : së ingrijeste de acoperirea trebuintelor bisericesti

scolare cari privesc protopopiatul, de fondurile protopopia-tului, de casa tractualg si de eventualele realitAti. ConstA din4 epitropi si din 2 supleanti, alesi de sinodul protopopesc.

III. MANAST1RILE.

P In Intreaga mitropolie avern o singurg mângstire, la Hodos-Bodrog, lAnga Arad, cu vre-o cinci cAluggri.

Conform statutului organic mangstirea pe de-oparte intru-neste in sine calitgtile unei comune bisericesti, pe de altg parteea e coordonatA unui protopopiat i, ca atare, e supusg directautoritAtilor eparhiale. MAngstirea e condusg de sinodul mg-ngstiresc, care constA din ieromonachii si ierodiaconii, mâng--stirei. Dintre acestia cei dinthi au vot decisiv, cei din urma votconsultativ. Presedintele sinodului e staretul (numit in Statutulorg. prepozit", de fapt ing se numeste egumen"). Pe egu-men ii alege sinodul, sub conducerea episcopului, i 11

intAteste si hiroteseste episcopul.

IV. EPARHIA.In fruntea eparhiei stA episcopul, respective arhiepiscopul

care conform canoanelor, necurmat este dator a lucra, mij-

pi

www.dacoromanica.ro

13

locit i nemijlocit, pentru religiozitatea i moralitatea cleruluisi a poporului".

Afacerile eparhiale se Indeplinesc1) prin sinodul eparhial2) prin consistoriul eparhial.

1. Sinodul eparhial.

Sinodul este reprezentanta eparhiei si se compune, ca i si-nodul protopopesc, din membrii din cler i mireni. El constadin 60 de deputati", 20 din der si 40 mireni, plus episcopul,.respectiv arhiepiscopul, care e membru natural al sinoduluipre§edintele lui.

Si deputatii sinodali se aleg tot la trei ani.Sinodul eparhial se tine odatg pe an, la Duminica Tomii

dar se pot convoca pentru cauze tnai urgente si sinoade ex-traordinare. Convocarea sinodului o face episcopul, resp. ar-hiepiscopul.

Pentru alegerea deputat,ilor sinodali fiecare eparhie se im-parte in 20 de cercuri, care fiecare alege ate 3 deputati, unuldin cler si doi mireni. Pe deputatul din cler 11 aleg preotiiiar pe mireni mirenii. Alegerile deputatilor din cler se fac toateinteo singurg zi, cele ale deputatilar mireni fritealtä zi. Preotiise adung, inteo zi de lucru, in centrul protopopiatului si subconducerea unui comisar consistorial, care poate fi i proto-popul insus, Ii aleg prin votare directà sau, dacg vor, i prinvotarea secretg, un deputat, care poate fi din tractul lor sau

dintr'alt tract.Alegerea deputatilor mireni se face prin sinoadele parohiale..

Fiecare parohian cu drept de vot in afacerile parohiei, vo-teazg de odatä pentru doi candidati. Votarea e publicg. Lis--

si

§i

www.dacoromanica.ro

- 14 -tele de votare, dimpreund cu procesul verbal al sinodulul, sepun apoi intr'un plic, se sigileazd in fata sinodului cu sigilulparohiei si al pres.edintelui (parohul) si se preda unui saudoui bdrbati de incredere ai sinodului, spre a-I preda comi-sarului consistorial. Acesta Mtn:, anumitd zi, fixatd de Consistor,

se prezinta in localitatea designata de Consistor, spre a con-duce i prezida colegial de scrutinb. Din fiecare parohie seprezintd aci bArbatii de Incredere, cari aduc plicurile cu re-zultatul votdrii din comunele lor. Plicurile se desfac in fatacolegiului i rezultatul lor se trece intr'o listd anume. Aceidoui candidati, cari au intrunit majoritatea de voturi se deelardafesi deputati. Mandatele, numite credeationale", se fac in-data in colegiu, se subscriu de presedinte si de bArbatii deincredere si se trimit deputatilor a1ei. Actele despre alegerise examineazd de comisii sinodale, pe baza rapoartelor cdrorasinodul verified sau anuleafa alegerile fäcute, respective or-doneazd sa se facd anchete mai amanuntite.

Afacerile sinodului sunt :1. Ingrijirea pentru sustinerea libertatii religioase si a auto-

nomiei

2. Alegerea de episcopi,3. Ingrijirea i controlarea averii eparhiei.4. Alegerea membrilor consistoriului eparhial.5. Infiintarea i ingrijirea de tot felul de scoli pentru cul-

tura si inaintarea poporului din eparhie.6. Aflarea mijkiacelor pentru cresterea tinerimei si pentru

pregatirea mai inalta (prin stipendii) a bArbatilor meniti saserveascd biserica.

7. Ajutorarea bisericilor i coalelor sdrace, initiarea de co-,lecte pentru scopuri bisericesti si scolare, fixarea salarillor

bisericii.

www.dacoromanica.ro

- 15 -functionarilor consistoriali. a profesorilor, a protopopilor si aaltor functionari ai bisericii, precum si stabilirea bugetului

anual al Consistorului si examinarea socofelilor (ratiociniilor)

senatului epitropesc.8. Premiarea cu bani a scrierilor stiintifice privitoare la

orice rarnurä de stiinte bisericesti si colare.

Cu un cuvant, sinoadele .au in mata lor toate chestiunileprivitoare la viata bisericeasca, scolara i fundationalä a epar-hiei, afarA de cele juditiale.

Tot sinoadele ii aleg si pe episcopi, respective 'pe arhie-piscop.

Alegerea pentru scaunul episcopesc vacant trebue s4 sefaca' in timp de trei luni de zile dela moartea episcopului. Inacest timp, afacerile eparhiei le conduce consistorul, care seingrijeste de pregatirea si de convocarea la timp a sinoduluielectoral.

Sinodul electoral II conduce mitropolitul sau delegatul ace-stuia. Votarea e secretA. Ales se priveste candidatul care aintrunit majoritatea de voturi. Actul alegerii se transpune si-nodului episcopesc spre pertractare canonica. i spre -subster-nere Regelui pentru aprobare. Sinodul episcopese, examinândactele despre alegere din punct de vedere canonic, se pro-nuntá isupra alegerii, aprobând-o in caz ca" o &este legalä(nu s'a Intâmplat niciodatä contrarul). Alegerea noului episcope supus'a aprobärii prea Inane a Regelui. Dacä Regele aproblpe episcopul ales (in toate trei eparhiile s'au in(amplat cazuricontrare), acesta se sfinteste prin mitropolitul, se provede cugramata mitropolitand i se introduce printr'un mandator mi-tropolitan, in eparhia sa. Dui:A aceasta depune jurAmântul defidelitate fnaintea Regelui.

www.dacoromanica.ro

- 16Episcopul are drept sa facd testament numai despre jutna-

tate din averea sa. Murind fdra testament, toatd averearnne bisericii. Biblioteca episcopului rAposat rdmâne intreagaa eparhiei.

Sinoadele eparhiale tin cdte 6-7 zile. Procesele-verbale alesedintelor dimpreund cu rapoartele mai insemnate ale Con-sistoriilor se tipAresc In volunr, an de an. Deputatii primesc-diurne de 10 cor. pe zi, plus- cheltuelile de cAlAtorle. Sedin-

tele sinodului sunt publice (la gr. cat. secrete).

2. Consistorul eparhial.

Consistorul e organul administrativ i judecAtoresc perma-nent, in trebile bisericesti, scolare i fundationale din intreagaeparhie. Presedintele lui e episcopul, resp. arhiepiscopul.Membrii consistorului se numesc asesori consistoriali", i sunt

parte membrii ordinari, parte onorari, cari InsA toti au votdecisiv. Asesorii nu pot fi inruditi intre sine ..pAnd la al sease-lea grad de singe si al patrulea de cuscrie.

Consistoriul vonstA din trei senate :1. Senatul bisericesc,2. scolar,

3. epitropesc.

Senatul bisericesc constd numai din asesorii din cler

dintr'un defensor matrimonial, care poate fi si mirean. Cele-lalte cloud senate constau din asesori din der (1/3), si dinasesori mireni (2/3).

Afard de asesori consistoriile mai au cite un secretar, carepoate fi si el asesor 9i care Indeplineste sarcina de notar

ii rd-

pi

www.dacoromanica.ro

- 17 -apoi un fiscal (advocat) consistorlal, diferiti referenti, pre-cuni si alp funcponari, (arhivar, registrator, expeditor, co-pisti, etc.).

Pe asesori ii alege sinodul. Asesorii din senatul bisericesc

sunt alesi pe viata, ceialp pe ate 3 ani.Dela asesorii din senatul epitropesc se cere sd fie si oa-

meni cu o situatie materiald mai insemnatd, avAnd sä depuiesi cautiune.

Pe asesorii din senatul bisericesc, alqi de sinod, episcopulii poate exceppona. In tot cazul ei au nevoie, dupd ce au lost

sd fie intdriti si de cdtre episcop. Asesorii din celelalte si-noade se considerd intdriti prin insdsi alegerea lor de cdtresinod.

Fiecare senat tine sedinte aparte, in fiecare sAptdmandodatd, sub prezidentia episcopului ; toate impreund pn sedinteplenare In fiecare iunä, pentru transarea chestiunilor de interesmai general. Episcopul are si un vicariu pe care-I poate in-sdrcina cu conducerea sedintelor, cu semnarea holarkilor etc.

Defensorul matrimonial si personalul de administratie e nu-mit de episcop, de care si atArnd, fiscalul i secretarul suntalesi de cAtre consistor si stint inamovibili.

HotdrArile consistorului se aduc cu majoritate de voturi (lagr. cat hothrdrea consistorului e vointa episcopului).

A. Senatul hisericesc.

Sfera de activitate1. A dejudeca" chestiile privitoare la sacramente si la tipic.2. A priveghia asupra moralitdpi preopmii, cdlugdrilor

a poporului.3. A purta de grijd ca credinciosii sd aibd un numdr su-

2

ales!,

:

si

www.dacoromanica.ro

- 18 -ficient de' biserici, cari sä fie inzestrate cu toate cele necesare.

4. Ca oficiile parohiale 0 protopresbiterale sa poarte proto-coalele (registrele) bbtezatilor, insuratilor §i mortilor, in modexact.

5. Ca oficiile protopopesti sa inainteze in fiecare an con-scrierea preotimii §i a poporului.

6. A se idgriji de educatia viitorilor preoti 0 de calificarealor prin o .comisiune examinatoare.

7. A judeca despre excesele preotimei si ale poporului, ince priveste datorintele lor bisericesti. .

8. A decide ca for de a doua instanta cauzele apelate dela_

scaunul protopopesc siii

9. A conduce afacerile eparchiei in timpul vacluviei scau-nului episcopesc.

B. Senatul qcolar.

Conduce toate afacerile scoalelor confesionale primare sisecundare, precum si chestiunea inväramântului religios al ele-vilor greco-ortod. din toate §coalele straine. Si adeca :

1. Se ingrijeste ca in fiecare comunä bisericeasca sa se in-fiinteze si sustie §coli confesionale ; ca acelea- sa fie inzestratedupa cuviinta, sa aiba invät,atori calificati. §i acestia sa-§i aiblleafa lor legala.

2. Se ingrijeste de carp de scoalä, pe cari le cenzureazIsi le aproba.

3. Se ingrijeste de- pregatirea §i de calificarea invatätorilor0 profesorilor, precum si de instituirea catehetilor. Pentru ca-lificarea invatatorilor si a profesorilor numeste comisiuni anume.

4. IntarOe in posturi pe invätätorii ale§i, acorda concediipe timp mai lung de o s:Iptarnan.a.

5. Se ingrijeste prin organe speciale (revizori scolari") §i

www.dacoromanica.ro

19 -

prin comisari consistoriali, de inspectia scolilor primare si se-cundare, precum si de a Invatdmantului religios din scolile

strdine.

6. Se ingrijeste de perfectionarea ulterioard a invätätorilor,prin tinerea de conferinte conduse de comisari consistoriali,

pin inliintarea de biblioteci pedagogice, etc.7. Pertracteazd si decide cauzele disciplinare ale invMdto-

rilor i profesorilor, I, in fine,8. Raporteazd despre mersul scoalelor sinodului, dupd in-

structiunile si mdsurile cdruia tsi indeplineste chemarea.

C. Senatul epitropesc.

Sfera de activitate :r. Conduce si manipuleazd averea miscdtoare si nemiscd-

toare a eparchiei, pe baza inventarului fdcut.2. Compune bugetul anual al consistqrului si-1 Inainteazd

sinodului spre aprobare.3. Rdspunde cu averea proprie pentru eventualele pagube

ce ar urma pentru eparhie din negrije sau culpositate.4. Cautd toate mijloacele- de a spori averea bisericii.5. Inventariazd, -imediat dupd moartea episcopului, avereahdrtiile episcopului si se ingrijeste de impärtirea acesteia

conform dispozitiilor Statutului organic.6. La venirea noului episcop predd acestuia pe lângd in-

ventar, odoarele bisericii, biblioteca si cellalt fond instruct deeconomie, spre intrebuintare.

* *

Hotdririle singuraticelor senate consistoriale se executd

imediat.

di

*

www.dacoromanica.ro

- 20 -Toate senatele Impreuna tin lunar : sedinte plenare. la

acestea se aleg oficialii consistoriali (afara de cei pe cari ii

numeste episcopul), piofesorii seminariali ; se intäresc profe-sorii alesi de corporatiunile scolare dela scale secundare dinBrasov si Brad ; se numesc protopopii, st iau masuri pentrualegerile de depufati sinodali §1 congresuali ; se decid chestiunikpersonale ale singuraticilor membrii si functionari ai consis-torului, precum si orice alta chestiune mai insemnata de in-teres general.

V. MITROPOLIA.

Toate eparhiile la olalta alcatuesc mitropolia. Scopul ei eca, prin legatura canonica, sa sustie unitatea institutiunilor siintereselor generale bisericesti.

In fruntea ei sta rnitropolitul, care e si archiepiscop.Afacerile mitropoliei se Indeplinesc prin :1. Congresul national-bisericesc (sinodul metropolitan).2. Consistorul metropolitan si3. Sinodul episcopesc.

1. Congresul national-bisericesc.

Congresul este reprezentanta intregei provincii miti opoli-

tane a Romanilor din Transilvania si Ungaria si consta din 90de membrii (o treime din cler, doua treimi mireni), plus mi-tropolitul si episcopii, cari sunt membrii naturali.

Presedinte e mitropolitul ; in caz de impiedecare sau de va-cantä e episcopul cel mai In varsta.

Deputatii congresuali se aleg dupa norma celor sinodali, cudeosebirea CA singuraticele cercuri nu aleg Cate 2 deputati

_

www.dacoromanica.ro

21

mireni, ci nurnai Cate unul, iar deputati din cler n'alege fiecarecerc ate unul, ci douA cercuri ImpreunA aleg ate un deputat.Deputatii se aleg pe trei ani.

Congresul national-bisericesc se tine tot la trei ani, ince-pand cu ziva de 1 Octomvrie (tine de obiceiu 6-10 zile).lnainte de a-I convoca, mitropolitul e dator a-I InViinta despretinerea congresului §i pe Regele.

Sfera lui de activitate e :1. Sd se ingrijascA de sustinerea libertAtii religioase

autonomiei bisericei ortodoxe romAne.2. SA controleze §i sA conduc'e+ toate trebile biserice§ti, §co-

lare i fundationale din mitropolie.3. SA aleagA pe mitropolitul i pe asesorii consistoriului

mitropolitan.

Alegerea mitropolitului.

Aceasta se face de cAtre congresul extraordinar, constAtAtordin 120 de membri, dintre cari 60 din arhidiecezA l ate 36din cele clod diaceze. (Arhidieceza dA un numAr dublu dedeputati din motivul cA mitropolitul e tot odata §i archiepiscopal arhidiecezei).

Ales se considerA candidatul care are majoritate absolutA

de iroturi, In caz cä nici unul nu obtine majoritatea absolutä,dupA terminarea votArei (care e secretA) se face o votare nouAIntre cei doi candidati cari au obtinut mai multe voturi (ak-gere ingustei"). In caz de paritate de voturi se face a doua zio noul votare. Dad i cu acest prilej va fi paritate de vo-tbri se face o a treia votare peste o zi §i dacA §i cu acestprilej se mentine paritatea voturilor, se trag sorti.

DnpA alegere comisarul congresual (trimis de consistorul

--

:'§i

www.dacoromanica.ro

22

mitropolitan) proclamd ales pe noul mitropolit, iar actul dealegere, subscris de comisar §i de notarii congresului, se tri-mite de cAtre congres Regelui, pentru a intAri pe nou alesulmitropolit. PAM la sosirea intdrirei prea inalte congresul nuse diso1v6, ci asteaptá, pentru a introduce imediat pe noulales isn scaunul de mitropolit. (Dacd alesul e episcop se in-troduce imediat ; daca e dintre presbiteri, se supune examing-rii canonice prin sinodul episcopesc Si, aflându-se vrednic, sehirotoneste si se introduce in scaunul mitropolitan prin consis-toriul mitropolitan).

DupA intArire i dupg ocuparea scaunului alesül depune.

jurdmantul de fidelitate inaintea Regelui.

2. Consistorul mitropolitan.

Este organul suprem administrativ i judecdtoresc pentrumitropolia intreagd. El constä din mitropolitul (ca presedinte),episcopii sufragrani 0 din 36 asesori onorari, dintre cari 18-ordinari §i 18 supleanti, alesi de congresul national-bisericesc(1, 3 preoti, 2/3 mireni). Constg, ca i consistoriile eparhiale,din trei senate.

Asesorii din senatul bisericesc sunt aIei pe viatk ceilalipe câte trei ani. Cei din senatul bisericesc trebue sA fie in-thriti mitropolit, ceilalp nu. Asesorii nu pot fi nici aidinruditi intre sine.

Consistorul mitropolitan mai are si un secretar, un fiscal,un defensor matrimonial §1 personal de manipulatiune. Cei

dintii sunt alesi de consistor in sedintg plenara, cei din urmgsunt numiti de mitropolit.

Sfera de activitate a singuraticelor senate e pentru mitro-

'deSt

www.dacoromanica.ro

polie aceea pe care o au pentru eparhii singuraticele senateeparhiale.

Consistorul .mitropolitan plenar se tine cel putin de cloudori pe ; secl lute ale senatelor se tin de ate ori ceretrebuinta.

3. Sinodul episeopese.

ConstA din mitropolit si din episcopii sufragani ca membriiordinari, si din demnitarii metropolitani (arhimandriti si pro-tosinceli, ca consilieri), si se ocupA de chestiuni bisericesti,

spirituale, dogmatice si simbolice.In special agendele sinodului episcopesc sunt :1. a supune examenului canonic pe cel ales episcop sau

mitropolit (and acesta flu e ales dintre episcopi),2. a decide, in intelesul canoanelor, orice chestiune dog-

matia, sacramentald i ritualA,

3. a lua mgsuri cu privire la religiozitatea i moralitateaclerului si a poporului,

4. a lua mAshri pentru Inaintarea seminariilor teologice,

precum i pentru InvAtAmAntul religios din scoalele de diferitegrade. .

5. a pune in curent congresul national- bisericesc cu cele

indeplinite, si6. a priveghia ca autonomia bisericii sA fie pAzitA de orice

primejdii i atacuri, cari ar ameninta-o.

an

www.dacoromanica.ro

24

Acestea sunt cadrele vietii bisericesti trase de Statutul organic.AmAnuntele singuraticelor corporatiuni, organe i institurii bi-sericesti au fost fixate mai tdrziu prin sinoadele eparhiale,prin congresul national-bisericesc i prin consistorii, in rega-latnente speciale. Unele probleme atinse in Statutul organic aufost adAncite si fixate de congres pentru intreaga mitropolie,altele au fost luate in mânä de singuraticile eparhii si re-zolvate conform imprejurArilor si trebuintelor locale, asaastazi avem o multime de regulamente speciale.

www.dacoromanica.ro

B. Sifualia actuala a bisericii orfodoxe

Cele trei eparhii ortodOxe se extind, cu putine exceptii,

-peste intreg teritoriul locuit de Rom Anil din Transilvania qiUngaria. Numai in pArple cele mai dinspre nord in Mard-murA§, in SAlagiu, in SAtmar §i in Ugocea (cu mici exceptii)nu sunt credincio§i de ai notri, incolo intreg teritoriul ro-mânesc e ocupat mai mult de ortodoxi.

Nunuirul credincio#lor, dupA statistica cea mai nottA dela.31 Dec. 1913, e urmAtorul :

Suflete Din acestia stiu ceti si scrie

In ArhidiecezA . . . 839.097 359.942. (44.9 0/0)Dieceza Aradului . . 405.254 159.395. (49.76 )

7) OrAzii mari . 224.225 35.413. (16.95 ))7 Caransebe:slui 406.724 ? ?

1.875.300

printre credincio0 bisericii ortodoxe s'a rAspAndit inultimele douA decenii secta pocairilor (nazareni, advent41i),dar ea n'a fAcut ravagii marl. 0 statisticA exactA ne lipse§te,dar se poate spune aproximativ cA nu s'au pierdut mai mult de10.000 de Romani, cu toate cA prin ordinul ministrului deculte ungar No. 77.092 din 1905, confesiunea baptistd" a

fost recunoscuth de lege. Partea cea mai mare sunt grin Ba-nat, dqi se intAlnesc pe ici pe colo si In Transilvania.

:

www.dacoromanica.ro

26 ---

In ce priveste trecerile dela biserica ortodoxa la alte con-fesiuni in anul 1911 au fost in intreaga mitropolie 1136 decazuri. In schimb, au trecut dela alte confesiuni la cea orta7doxa 1062 cazuri. Casatorii mixte au fost 1208 (pe langa18.393 de casatorii intre ortodoxi).

Convietuiri nelegitime an fost intre 30.970 perechl. Intreacestea se socotesc i perechile cari au incheiat nurnai casä-toile civilä, nu si bisericeasca.

1. Mijloace de sustinere a bisericei, a sIujbasHor si ainstitutillor ei.

Contributii, repartitil, dare culturald, subvenhii dela stat

Inca din vechime era obiceiul ca credinciosii s contribue

ei inii atat la sustinerea bisericii cat si a preotului. Bise-rica se facea si se sustinea exclusiv din-puterile credinciosilor,preotul de asemenea. Pe preot 11 plateau mai Inuit an noturd",.adica ii lucrau en palm" sau cu vitele" (arat, carat, etc.),

dadeau pe an o ferdela" sau doua de cucuruz, sau dealte producte., ai tarziu cand i s'a dat bisericii o intindere,oarecare de pamant ca portie canonicd", sau ca eclejie"aceasta i s'a lasat preotului spre folosire.

Statutul organic obliga pe credinciNii bisericii sä suportetoate -cheltuelile reclamate de trebuintele bisericii si ale scoalei.In consecinta organele bisericesti irnpun credinciopor con-tributii pentru cladirea bisericei si a scoalei, pentru salarul in-vaptorului, precum i pentru alte trebuint6, Repartitia" se urckmai ales de, gand au ajuns sa ceara atatea cheltueli,

la sume foarte considerabile. Data find modalitatea anevoioasäde incasare a ei (anume prin epitropi, care adesea umbla'din,

scale

.t

www.dacoromanica.ro

27

casA in casA), repartitia aceasta a ajuns in anii din urmAadevAratA pacoste. S'a intAmpIat in multe cazuri cA au trebuitsA intervie organele administrative unguresti, cari au pus se--chestru pe averea eredinciosilor cari n'au plAtit la timp dareabisericeascA. In unele pArti (de exemplu in cercul SAlistei)

repartitia se plAteste deodatA cu darea" (impositele cAtie

stat), la organele administrative, cari transpun sumele incasateepitropiilor parohiale, pe cari le scuteste astlel de neajunsuri.

Pe lângA repartitia pentru biserica i scoala din localitate

fiecare credincios mai dA pe an 30 fileri sidoxie, din care se-plAteste arhiereul. Taxa aceasta in arhidiecezA s'a casat la1913 prin sinodul arhidiecesan, in schimb insA s'a pus o nouAndare culturale asupra tuturor membrilor cu drept de votin sinoadele parohiale, din care imposit, pe deoparte sA sealimenteze Fondul cultural" (care servqte la ajutorareascolilor primare), pe de alta sA se poatá face salare mai cu-viincioase functionarilor bisericii. Impositul acesta e Mut pe6 clase i e de_ 20, 10, 5, 2, 1 cor. si de 30 fileri pe an.Sumele acestea le strung epitropiile parohiale si le trimitdirect la Consistor.

In dieceza Aradului si a Caransebesului se pläteste si maidepute sidoxia (la Arad 6 fileri de cap). Dar s'a pus (laArad la 1912, la Caransebes la 1914) si un imposit general"asupra tuturor intelectualilor, si anume dupA 4 clase : 30,20, 10 si 5 coroane pe an.

Pentru sustinerea personalului dela consistorii i seminariicontribue i statul cu anumite sume pe cari in parte le trans--pune direct consistoriilor, iar in mare parte le elA direct per-soanelor, prin oficiile de dare. Astlel are ajutor dela stat :

o

www.dacoromanica.ro

28

Arhidicceza SibiuluiDieceza Aradului

Oräzii mariCaransebeplui

68.400 coroane40.00037.00034.000 "

179.400 "

SubvenVa aceasta, in co-nparatie cu numarul credincioporbisericii noastre i cu suma acordata altor biserici, e multprea mica. Biserica a 0 cerut de nenumarate ori urcarea sub;ventiei, dar cu prea putin rezultat.

2. Paroliiile.

Numarul parohiilor in intreaga mitropolie e :

In arhidieceza Transilvaniei 953 matre 347 filiiAradului 312 128 "

I) Orzii mari 276 71

Caransebeplui 326 43Laolaltá 1867 mate i 589 Mit

Afara de filii mai sunt i ap numitele erdnguri §i predii,

adeca quad de cateva familii la anumite departari de pa-rohie. Acestea apartin la parohia cea mai apropiata, avandmembrii ei toate drepturile i toate datoriile de parohieni.

Parohiile se Inipart in 3 clase, dupa numarul sufletelor.

Parohia de clasa intai numarä peste 1000 suflete, cea dedasa II 800, iar restul clasa III.

Mara de parohiile din Ungaria s'au mai infiintat §i In Ame-rica de Nord mai multe parohil pentru credincio0 de-ai bise-ricii noastre emigrati acolo. Sunt cu totul vr'o 20 de parohii, darpreoi sunt numai vre-o 10, dintre Cali 8 din arhideceza. Inanul 1913 Consistorul din Sibiiu a trimis un comisar, care sä

---

"

"

www.dacoromanica.ro

2 9

cerceteze toate arohiile i sa incerce pe de o parte o organizare:mai temeinicA a lor, pe de altA parte o Impnciuire Intrepreopi de acolo i intre acestia §i parohienii lor. (CAci, din

nenorocire, s'au trimes in America aproape numai preoti dintrecei mai slabi Si rni).

Unul dintre preotii din America e administrator protopopesc.In timpul din urrnä Consistorul din Sibiiu s'a ocupat cu ideea dea numi pentru parohiile din America un vicariu, cu sediul laNew-York sau la Chicago. In acest scop s'au initiat i petrac-tAri Mire Consistor i guvern pentru salarizarea vicariului, daraceste pertractari nu s'au terminat Ind, din cauza evenimen-telor.

In America sunt peste 100.000 de- Romani, dintre cari vr'o70.000 ortodoxi.

3. Bisericile ; Stunt i pictura bor. Muzica bisericeascä.

Cele mai multe biserici sunt simple si sArace ca arhitecturn.Foarte multe, mai ales in arhidiecezA, unde populapunea e maisAracn, sunt de lemn. (0 statisticA nu exista). Cu totul sunt2101 biserici ortodoxe. Ca stil ele prezintA o mare varietate :cele de zid, fAcute pe la sfarsitul sec. 18 §i hiceputul sec. 19-sunt influentate de stilul sAsesc simplu greoiu i lipsit de fru-musetA, cele mai noun au si note bizantine. Cele de lemntradeazd si vechi influente moldovenesti, dar unele §i influ-

ente unguresti. Ca picturA cele mai multe biserici nu sunt pic-tate, afarA de cele vechi si de cele mai noun. Aproape nici obisericA din cele cari s'au fAcut intre 1830 §i 1900. nu e pic-

Opere de art a. avem absolut pup ne.Nici in ce priveste stilul, nici in ce priveste pictura bise-

ricilor panA bine de curand nu s'a procedat dupA principii

-

tatA.

www.dacoromanica.ro

30

conducatoare, ci s'a lucrat la intamplare Insäi biserica cate-drala din Sibiu (1906), care e un fel de copie gresitä dupdSf. Sofia dela Constantinopol, e o dovadd de Iipsa de sis-tern si de principii. In anii din unnd situatia s'a imbunatAtitInteu catva, prin aplicarea motivelor de arhitecturd rornaneascala unele biserici.

In ce priveste pictura s'au introdus motive romdnesti in or-namentatie, earl au prins inteo mdsurd oarecare.

Ca vechime bisericile noastre nu sunt de o data veche.Foarte putine sunt mai vechi de 150-200 de ani.Motivul pentru care bisericile sunt de obicei mid si sarace

sub raportul artistic e i acela ca ele sunt facute numai dincontributiile credinciosilor, cafi in majoritatea sunt sdraci

ei.

Ajutoare la zidiri nu se dau de nicairi, afara doar de nisteneinsemnate sume din partea consistoriilor, ale caror fon--duri pentru acest scop sunt destul de modeste ').

Pentru sustinerea bisericilor i pentru sporirea fondurilorlor, in fiecare biserica se strâng in Duminici i sdrbátori, banicu discul. De obiceiu circuld doud discuri, unul pentru fondulbisericesc, altul pentru cel scolar. Odatä pe an, la Rusalii,circulä i un al treilea disc, pentru consistorul mitropolitan.

In ce priveste cantärlle bisedeesti intrebuintate in bisericaortodoxa din Ardeal, acestea, desi au aceeasi baza cu cânta-rile bisericii ortodoxe ecumenice, ele totusi difera in parte.Chiar i intre cantarile intrebuintate in diferitelc eparhii e

1) Fundatiunea Saguna" dela Sibiu are un capital de 423.730 cor.In 1913 a dat ajutoare la 15 biserici, in surnä de 8400 cor. ,,Fondulpentru ajutorarea bisericilor sarace" dela Arad e de 160,803 cor.

lor-

di

www.dacoromanica.ro

31

adeseori o deosebire destul de simlitä. In seminarul din Si-biiu cântärile bisericesti se Inv* dupd note lineare (pe bazacArtii de D. Cuntan), in celelalte, dupd auz.

Cantdretti de strand, numiti cantjri", cu putine exceptiin'au nici o pregdtire speciald. In multe sate =tort sunt in-

invdtdtorii, cdrora venitele cantorale" li se socotesc insalarul invdtdtoresc. In cele mai multe sate cantoril sunt td-rani simpli cari au invdtat in bisericd antdrile i tipicul dupdauz, si cari cântä fdi a nici o renumeratie. Singurul lor venitsunt taxele dela inMormântari, parastase, i alte slujbe. Adeseacântä in strand si cate 3-4 sau chiar si mai multi cantoride acestia, cari insa, afard de unul, designat de comitetul pa-rohial, n'au alt venit decdt doar ate o prescurd oferitd depreot.

coli de cantareti bisericeqti nu exista. In tirnpul mai nous'au organizat cursuri de cdteva luni (d. e. la Saliste si la 0-rästie) unde s'a dat o pregatire oarecare viitorilor cantdreti.

Langind tile de ars in bisericd le procurd epitropiile paro-hiale, care le si vánd crestinilor, realizAnd adesea venituri fru-moase pe seama bisericilor. La unele biserici cdstigul dupalumândri cid mii de cor. pe an, din cari se sustine scoala con-fesionald. Lumina electrica s'a introdus inteo singurd bisericd,in cea catedrald din Sibiu. .

Toate bisericile, coli1e i casele paiohiale (cam jumatatedin numärul parohiildr au case parohiale pentru preot) sunt-obligate sa se asigare contra foculai, la un fond eparhial

anume.

Fondul de asigurare al arhidiecezei e de 150,167 cor.

al Diecesei Aradului de 222.826f PI

sisi-

,

www.dacoromanica.ro

- 324. Preotimea ; pregdtirea ei.

Pentru preOtirea preotilor Biserica ort, are trei s.eminarii :

in Sibiu (Seminarul Andreian", Infiintat la 1811, numitsdupäorganizatorul lui, Andreiu aguna) ; Arad (1812) si Caransebes(1865). Fiecare seminar are Cate 2 sectii, una teologick pentrupreggtirea viitorilor preoti, cealaltA pedagagick pentru pregAtirea

viitorilorinvätätori. De fapt stint douä scoli cu totul deosebiteuna de alta, avand ambele un singur director si un singur corpprofesoral, o singurd administratie, un singur internat.

Durata cursurilor in sectia teologicä e de trei ani, in ceapedagogicä de patru. In seep teo1ogi6 la Seminarul din Sibiuse primesc numai absolventi de liceu, la Arad si la Caran-sebes se primesc i absolventi de 6 clase de liceu sau descoala normalk

Materiile cari se predau in sectia teologich sunt, cu micideosebiri, aceleasi in toatc trei seminarele. Si anume :

Cursul I.

1) Enciclopedia si metodologia stiintelor teologice (1 oilpe sl-iptämân'a).

2) Isagogia (4 ore).3) Exegeza (3).4) Istoria bisericeasd universall. (5).5) Teologia fundamental6 sau Apologetica (4).6) Arheologia biblicä (2).7) Limba si literatura românä (2).8) Psihologia (2).9) CAntäri bisericesti (2).

10) Tipic (1).11) Muzica vocala (2).12) Muzin instrurnentalä (facultativl (1).

www.dacoromanica.ro

-- 33 -Cursul

1) Teologia dogmaticd (6).2) Teologia mora1d (6).3) Istoria bisericii ortodoxe romdne (4).4) Exegeza (3).5) Omiletica (2).6) Limba i literatura romând (2).

. 7) Didactica i metodica (2).8) Cântarile bisericesti (2).9) Tipic (1).

10) Muzica vocald (2).11) Muzica instrumentald (facultativ) (1).

Cursul

1. Dreptul canonic (5 ore).2. Pastorala (3).3. Liturgica (1).4. Omiletica practicd (1).5. Catehetica (2).6. Pedagogia (2).7. Istoria pedagogiei (2).8. Organizatia sco1ard (2).9. Economia (3).

10. Contabilitatea (1).11. Notiuni de drept (1).12. Limba Si literatura rom5nd (2).13. Cdntdriri bisericesti (2).14. Tipic (1).15. Muzica vocald (1).16. Muzica instrumentald (facultativ) (1).17. Igiena (2).

II.

www.dacoromanica.ro

- 34 -Corpul profesoral consta din 1 director, 9 profesori ordinari

§i 3 extraordinari. El e comun, pentru ambele sectii ale se-minarului. Directorul e de asemenea comun ; director de studiispecial pentru sectia normala nu existä.

Elevii dau la finea fiecarui an examen din toate mate riile,in prezenta unui comisar consistorial.

In cursul studiilor teologice elevii trebuie sa dea i examen

de §coala normala. Masura aceasta, care s'a luat numai inanii din urma, a fost necesara din dottä motive : intaiu din

lipsa de Invatatori §i, a doua, pentruca teologii, cari mai tar-ziu, ca preoti vor fi i directori scolari, sa aiba cuno§tintelede scoala necesare pentru a putea folosi i pentru a-0 sus-tinea §i autoritatea de directori.

Dupa trei ani de studii, toti absolventii ar trebui sa petreacaun an in viala publica bisericeasca, fie ca invatatori, fie cascriitori In cancelariile protopope§ti sau consistoriale, avandsa se prezinte dup acest an la examenut de calificatie pree-tcascá Acest examen se face inaintea unei comisiuni de 5insi numiti de consistor, 0 din care fac parte de obiceiu nu-mai membrii din consistor. Despre examen se da un Atestatde calificatiune, cu o nota generala (foarte bine", bine' §isuficient"). De fapt examenul acesta se da, in arhidiecezaSibiiului, indata dupa tertninarea cursului al treilea, sau celmult cu doua luni mai tarziu, ceeace e in contra spiritului§i al rostului examenului insusi, care nu e chemat sä dove-deasca cuno§tintele teoretice ale candidatilor de preoti, ci maimult orientarea lor practica in viata bisericeasca.

Pentru parohiile mici, cari nici dupa publicarea de trei ori aconcursulal, nu izbutesc sa-§i gaseasca preot cu calificatie nor-malä, consistorul In baza unei hotarari sinodale, adtnite i preoli

www.dacoromanica.ro

- 35 --färd o pregStire sistematia i anume, in astfel de 'parohii sepot face preoti si "invätätorii, cari dau un fel de examen decalificatiune preoteascA.

5. Alegerea preotilor.

Candidatii de preoli (,,clericii) trebuie s ia hi cdsAtorie-fete ortodoxe. In caz c. iau fete greco-catolice trebuie sdplAteascä la fondul general eparhial o sumä de 100 cor.,iar dacd iau sträine de neamul nostru ceeace se intam-pla foarte rar o sumä intreit de mare.

Parohii sunt alesi de parohie (sinodul parohial) ; adminis-tratorii parohiali sunt numiti de Consistor pe timp mai scurt,in locul preotilor rdposati, suspendati sau concediati ; capelanii(preoti-auxiliari pe langä preotii bätrani ci neputincio0 suntaleici de sinodul parohial, in unele cazuri ;cu drept de suc-

,cesiune.

6. Portul preotilor.

Preotii ortodoxi sunt cdsgtorifi, dar se admite i celibatul

(sunt in mitropolie 5 preoti celibi, dintre cari unul are pa-rohie la tars, in Rd§inari), Ei poartd barbs, pe care insätund ; pdrul capului e la preotii mai bdtrâni, lung, la cei maitineri pdrul e tuns, mai lung sau mai scurt. Ca imbrac6minteau revereanda, captusita cu albastru, §i brAu albastru. Pe cappoartä PN1Arie preoteasea. Potcapul e cu totul necunoscut lapreoti. ImbrkAmintea preoteascd nu se poartä in permanentd, cinumai la anumite ocazii : când merg la adungri, la conferintepreohti, la oficiul protopopesc sau la consistor ; de obiceiuse poartd civili, dar aca cd se cunosc de cele mai multe ori

sunt preoti. Sunt puini, cari poartá in permanentA reve-d

si-o

www.dacoromanica.ro

36

reanda. i protopopii se poartg cei mai multi civil, i chiar

profesorii dela seminar, cad sunt preoti (in Sibiiu i duhov-nicul seminarial).

Preotii distinsi pentru merite de arhiereu poartg in loc dede briiu albastru, brau:rosu.

7. Nutnärul preotilor i indatoririle lor.

In intreaga mitropolie sunt 1595 de preoti-parohi, 214 ad-ministratori parohiali, 116 capelani si 7 diaconi.

Dupg eparhii :parohi admlnistratori capelani diaconi

in arhidiecezg . 847 31 40 4dieceza Aradului 334 37 21 1

Orgzii mad 207 6Caransebesului 209 146 40 2

Fiecare paroh i administrator parohial mai are afarA deindatoririle lui pastorale si datoria de a conduce oficiul pa-rohial din comuna sa bisericeascg. Unde sunt mai multi preotiinteo localitate oficiul parohial II conduce parohul primar, de-signat de comitetul parohial.

Din atributiile oficiului parohial face parte 0 matricula nas-terilor, botezurilor, cununiilor si mortilor. (Sunt si matricule ckvile, conduse de notarul satului).

Mai departe, in fiecare comund bisericeascg, in care este,

scoalg confesionalg, preotul e director al §coalei, in care ca-litate are intreaga rgspundere pentru §coalg. El conduce §iconferintele didactice locale §i are datoria moralg de a par-ticipa la conferintele invgt,gtoresti tractuale i cercuale.

In dieceza Aradului si a Caransebe§ului preolii predautnycitcima"ntul religios In co1i1e primare din comunele lor,

.

pi

aipi

www.dacoromanica.ro

37

anume färA nici o renutneratie speciald. Sunt numai cazurisporadice, unde parohia II plAte§te pe preot pentru aceasta.In §colile poporale din arhidiecezd inväldmantul religios 11

predau invdtAtorii (ceeace e mai corect); preotii ii predau nu-mai in scolile comunale §i de stat. Pentru aceasta in cele maimulte cazuri primesc dela stat sau dela comund o oarecarerenumeratiune (de 80-150 cor. pe an).

Ca preoti ei iau parte la conferintele preotegi, cad se tinan de an in fiecare protropopiat timp de cate o zi, sub con-ducerea protopopilor. Pentru conferinte la cad sunt obligatisä participe, nu li se dau diurne.

In multe sate s'au infiintat, la stdruinta preotilor, reuniunide femei pentru Infrumusetarea bisericei", sau alte reuniunicu caracter general, iar in timpul mai nou s'a inceput in ar-hidiecezd, organizarea de societati pentru tinerime. Tot bise-rica a infiintat cursurile pentra analfabeti, conduse de preoti§i de invät,Atori (mai çu seamd insd de cei din urmä), cad audat in unele locuri rezultate multumitoare.

8. ,Salare i venite preotesti. Pensii.

Pand la 1898 preotii n'aveau salar, ci venit din parohie.La 1898 prin art. de lege XIV, li s'a votat intregire de salardin partea statului. Preolii au fost impdrtiti anume in cloudcategorii i adecd : cei cad inainte de teologie au terminatliceul, §i cei cad au mai putine clase de liceu. Celor dintaili s'a stabilit ca salar suma de 1600 cor, celor din urmä 800.

Legea dä voie ca preorti cu clasificatie inferioard" sä-§i

poatä completa ulterior liceul, in scopul dobAndirei intregiriide 1600 cor. Salarul acesta nu se capätd intreg, ci din el sescad .veniturile din parohie (dupd portia canonicd", zilele

www.dacoromanica.ro

38 --

de lucru, contribut,ia in naturd a credincio§ilor, i veniteledela inmormAntdri, sfintiri de casd, boboteazd §. primind

preotul astfel numai diferinla pând la 1600 sau pand la800 cor.

Fiind cei mai multi preoti ortodoxi cu clasificatie inferi-oard", ei s'au bucurat destul de putin de imbunAtAtirile pusein vedere de aceastd lege.

La 1909 un nou articol de lege (XIII)j a venit com-plecteze pe cel dela 1898 i anume in sensul cd, dacd o pa-rohio ocupatä pad aci de preoli cu clasificatie inferioard, eocupatd mai tdrziu de un preot cu clasificatie superioard

acesta nu capdtd intregirea (congrua) pand la 1600 cor., e i

tot numai pând la 800, cat a avut antecesorul lui. Exceptie

se face numai in cazul cd parohia asigurd din al ei juindtatedin diferinta de 800 con (adecd 400 con).

Prin art. de lege XXXVIII din 1913 li s'au pus in vederepreotilor cvincvenalii" (gradatii). In sensul acestui articolun preot poate ajunge dupd 25 de ani la salar de 3000 cor.,(cdte vreme invdtätorii ajung la 3200 cor.). Gradatiile (dincinci in cinci ani) sunt : primele cloud de ate 400 cor., iarultimele trei de cate 200. Legea aceasta insd nu e nici pcdeparte eat de favorabild, cum ar pdrea in primul moment,aci in § 5. se prevede cd cvincvenaliile plus intregirea de pandacum, nu pot fi mai marl de cat triplul veniturilor din parohie.Astfel d. e. dacd inteo comund veniturile fasionate sunt de400 cor. pe an, preotul nu mai capdtd nici un cvincvenal vialaintreagd, cdci el are intregire de la stat de 1200 cor., caresingurd, fär cvincvenal, e egald cu triplul veniturilor din parohie.

Astf el legea din chestiune imbunatdte§te foarte putin situaliapreotilor. In arhidiecezd d. e. dintre cei peste 1000 de preoti

sa-I

i

a.),

www.dacoromanica.ro

39

abia 37 de insi au Cate dotiä cvincvenale, 124 de insi uncvinevenal, 571 cate 1/2 cvinevenal, si 40 de insi Cate 1,4 decoincvenal, restul nimic.

Congrua se tidied in dotia rate pe an, din 6 in 6 luni, §ianume nu direct dela Stat, ci dela Consistorii. Ea se poatesista pentru tendinta contrara Statului" ; In unele cazuri mi-nistrul o poate Sista pentru eparhia intreaga.

Daca din punct de vedere material congrua e o usurarepentru preoti, din punct de vedere moral, in schirnb, e o marepovara, caci le impune sa-si calce adesea pe inima §i sa-§ineglijeze datoriile de ordin national §i politic. Ea e o vecinicasabie a lui Damocle".. De sigur ca ar fi mult mai bine, dacapreotimea n'ar fi avizata la congrua, ci ar fi salarizata dinfondurile bisericesti, dar aceasta deocamdata nu e cu putinta.Ce e drept, unele eparhii au facut cate ceva pentru a asiguraeel putin pe viitor din fondurile proprii o dotare a preotilor,dar liana cand se va putea ajunge ca aceastä dotare sa fieo realitate, va mai trece mult timp. A§a d. e. a infiintat mi-tropolitul Saguna la Sibiiu un fond, Fondul Pantazi", cu me-nirea ca din el sa se doteze preotii i protopopii, dar dobanzi1e

acestui fond se vor putea intrebuinta in acest scop numai dela anul 1955 inainte, and fondul va ajunge la suma aproxi-mativa de 4 milioane cor. Dar Oa atunci congrua ungureascapoate sa-si faca efectul pe care I-a dorit legislatia ungureasca.

in alte eparhii mai stint astfel de fonduri, cari insa suntprea mid pentru ca s poata insemna mult (la Arad : Fon-dul pentru ajutorarea preolimei diecezane", care la 31 Dec1913 era de 1.669.262 cor.)

Congrua in arhiedeceza e de 1.060.000 cor. pe ,an ; in in-treaga mitropolie aproximativ de 3.000.000.

*1

www.dacoromanica.ro

40 --

Un neajuns care va da de aid Incolo naVere la conflicteadanci de ordin moral, rezulta din imprejurarea ca preolii suntmai slab salarizati deck invAtAtorii.

In ce priveVe stola (venitele de epitrahil) nu exista onormd obligatorie 'In mitropolia 1ntreagd sau mdcar in vre-oeparhie. Ea diferd aproape dela sat la sat, dupa obiceiul apu-cat din Mani. In dieceza Aradului §i a Caransebeplui s'amentinut pana in ziva de azi birul preotesc", pe care po-porenii 11 plAtesc in bani. (Existd acolo i un bir protopo-pesc", pe care-1 plAtesc protopopului parohiile).

In arhidieceza s'a pAstrat in multe comune obiceiul ca fiecarefamilie sa-i facd preotului zile de lucru cu palma (clacd) sau cucarul, sau sa-i dea cate o ferdelci de cucutuz" (o hanita deporumb) sau fasole, apoi cate-o manu§a de fuior (de undevorba : pe deasupra, ca fuiorul popii"), sau ate o bucatA de camede porc la CrAciun. Se IntamplA uneori cd preotii cari nu-§icapata competinta" lor In naturalii, ajung cu parohienii laneintelegeri, cari duc si la procese.

Pentru pensionarea preotilor fiecare eparhie are cate unfond de pensii, care insa nu sunt pe baze destul de solide.Preolii contribuesc cu putin la aceste fonduri, cari §i din acestmotiv nu pot satisface nici pe departe necesitatilor. Numaiputini preoti ajung sA se pensioneze, dupa 45 de ani de ser-viciu, §i numai dacä sunt cu totul incapabili. Cei mai multipreoti mor inainte de a fi pensionati. Pensia vaduvelor emica ; cate 100-200 cor. A orfanilor cate 50-100. A preo-tilor dela 200-800 cor.

www.dacoromanica.ro

- 41 -9. Protopopi §i protopopiate.

In mitropolia ortodoxA sunt 62 de protopopiate sau tracte,si anume : In arhidiecezA 34

dieceza Aradului . . . 11

11 II OrAzii Mari . . . 6

" )1 Caransebeplui . . 11

Un protopopiat cuprinde un numAr foarte variat de comune.Sunt protopopiate constatAtoare din 13 comune (d. e. al SA-li§tii) §i sunt altele cari constau din peste 80 comune (al Ca-ransebe§ului). In arhidiecezA vin in medie, pe un protopopiat30 comune matre 0 10 filii ; in dieceza Aradului 30+12, ina OrAzii mari 46 + 12, Caransebe§ 30+4. Pentru multimeaafacerilor, mai ales §colare, tractele de astAzi sunt mult preaextinse, incat protopopul sA poatA satisface tuturor indato-ririlor.

Protopopii se aleg dintre preotii mai vrednici, sau dintrealti oameni ai bisericii (profesori, functionari consistoriali etc.)0 stmt inamovibili. Ei sunt 0 revizori §colari (inspectoritractuali"). Pentru a putea fi ales cineva protopop, trebue safi servit Biserica, in orice calitate, cel pupil 5 ani (ca dia-con, preot, profesor, functionar etc). Leafa protopopilor e in ar-hidiecezA pe lAnga salariul de preot (1600 cor.) incA 1500cor. pe an, cu gradMii de 10 0/0, din cinci in cinci ani ; la

Arad 0 Oradea 600 cor. plus birul protopopesc, iar la Ca-,ransebe§ 400-500 cor. Alte venituri : dela fiecare instalare depreot 50 cor., 0 10 cor. pe zi plus cheltuelile de transportcu prilejul vizitelor canonice, a inspect,iilor scolare, examenelor§1 a altor exmisiuni.

De obiceiu (sunt insA §1 exceptii) protopopii i§i au resedinta

www.dacoromanica.ro

42

lor protopopeascd, o casä care e:proprietatea tractului, i pe careau facut-o pe cheltuiala lor, preotii, invät,atorii i intelectualii

din tract.Protopopii se bucurd de o insemnatä consideratie atat in

fata poporului, cat §i in fata strainilor. Ei sunt de cele maimulte on i pre§edinti ai despartafilintelor Asociatiunei pen-tru literatura romana i cultura poporului roman", i iau parte§i la viata politica (ceeace e un bine ; unii protopopi au fostsau sunt chiar deputati In Camera), precum V la viata eco-nomicafinanciara (ceeace pe jumatate, cel putin, e räu ; uniisunt directori de banca, a1ii agenti etc.)

In ce priveste portul, ei poarta aceea§i revereanda ca §ipreotii,insä captu§ita cu rap, in loc de albastru, i brau ro§u.

10. Eparhii i episcopi.

Eparhii sunt trei. Arhidieceza cuprinde intreg teritoriul Tran-silvaniei propriu zise, precum i cele cateva parohii din 6-mitatul Salagiului §i al Maramurasului. Tot de ea se tin Vparohiile din America de Nord. Constä din 34 protopopiate,cu 953 parohii matre §i 347 filii, pentru cari are 34 proto-popi, 847 parohi, 31 administratori parohiali, 49 capelani §i4 diaconi.

Sustine 657 Foli primare cu 852 Invatatori, apoi un gimnaziuo §coala reala inferioara, un liceu, o scoala superioara de co-mert i un seminar cu doud secii, teologica §i pedagogica.

Arhiepiscop din mita lui Dumnezeu" loan Metianu, (nas-cut la 1828) ; consilier intim al Regelui, V Mitropolit al

Romanilor din Transilvania §i Ungaria. Resedinta in Sibiiu,

unde e consistoriul arhidiecesan.Vicar arhiepiscopesc : arhimandritul Dr. Ilarion Pu§cariu

t

www.dacoromanica.ro

- 43 -asesori consistoriali ordinari in senatul bisericesc, 5 (inclusivvicarul).

Dieceza Aradului se extinde peste comitatele : Arad, Ce-nad, Timi§, Bihor, Bichis, Hajdu §i ora§uI Budapesta. Constädin eparhia Aradului propriu zisa §1 din vicariatul OrAzii mari,care fiecare isi are consistoriul sAu.

In dieceza Aradului sunt 11 protoPopiate cu 312 parohiimain §i 128 filii ; in a Ordzii mari 6 protopopiate cu 276matre 71 filii. In djeceza Aradului sunt 311 parohi, 37 admi-nistratori, 21 capelani i 1 diacon, in a Orazii mari 207 pa-rohi, si 6 capelani. Sustin 416 234 §coli primare cu 416+249invAtatori, o §coala civilA de fete cu 70 eleve, un seminar(teologic-pedagogie) §i un internat de bAeli (la Beiu§).

Vicar la Oradea mare : Vasile Mangra, membru al Aca-demiei romAne".

In consistor 1 asesor bisericesc ordinar. Episcop, din mi lalui Dumnezeu", loan I. Papp, episcopul Aradului,Präziilenopolei, HAlmagiului §i al partilor anexate din Banatul Ti-mi§an".

Dieceza Caransebeplui se extinde peste comitatele Cara§-Severin, Timi§, (o parte) §i To rontal:Consta din 11 protopopiatecu,ii 326 parohii matre §i 4311111, pentru can sunt 11 protopopi

209 parohi, 146 administratori parohiali, 40 capelani §i 2 diaconi.

Sustine 229 §coli primare cu 263 invAt,Atori §i un seminarteologic-pedagogic.

Episcop : din mila lui Dumnezeu i vointa poporului" Dr.Miron E. Cristea, doctor in filosofie, (cu o teza despre M.Eminescu).

Vicar : Filaret Musta, arhimandrit. In consistor 2 asesoribiserice§ti ordinari, (inclusiv vicarul).

mari,

.

www.dacoromanica.ro

44

11. EpiscopH nouti.

Inca mitropolitul Saguna s'a ocupat cu ideea de a mai in--fiinta trei eparhii pe langa cele existente. El a lasat i o fundatiune

care sa serveasca drept baza a acestor episcopii. amgreselenationale-bisericesti s'au ocupat i ele adeseori cu a-ceasta chestiune, dar pânä acum n'au putut-o duce la inde-plinire.

Fundatiunea facuta de Saguna a crescut in mod simtitor ;astazi ea e de peste un milion cor. Ea are in vedere nu-mai eparhia OrAzii man i pe a Timisoarei. Episcopia dinCluj, and o fi sa se infiinteze, ki va capata partea ei dinverea arhidiecezei.

Infiintarea celor trei episcopii e o veche necesitate, mai

ales pentru Transilvania propriu zisa, care e mult preadecat sa poata fi pastorita bine din Sibiiul atat de de-

parte de periferiile nordice ale arhidiecezei.In ce priveste dieceza OrAzii mari, asa cum e astazi, ea

e in unele privinte independenta de Arad, in altele e en totulatarnAtoare de ea. Ea are in fruntea ei un vicariu episcopesc,plata cu 10000 coroane pe an, §i un consistor ca i cel dinArad sau Caransebe§, insd n'are sinod propriu, ci participaprin representantii ei la sinodul din Arad. Ea 110 face singurarapoartele sale catre sinod i anume direct, iar nu prin con-sistoriul din Arad.

Dela guvern Ii primeste subventia direct, iar cu consisto-rul mitropolitan, ca I cu guvernul, corespondeazA direct. Asacd ea e aproape o eparhie independenta, numai cat n'are e-piscop i sinod.

De un timp incoace guvernul unguresc, sesizat I ae opi-nia publica, se gandeste sa infiinteze §1 o episcopie gr. or.

.in-tinsä

www.dacoromanica.ro

45 --

ungureascd, cum a infiintat una pentru grec. cat. la Hajdudorog..Prim-ministrul, contele St. Tisza s'a declarat anul trecut, dupSesuarea tratativelor de impScare cu Romanii, in urmätorulchip, in discursul sau tinut la 20 Febr. In Camera : A fostvorba, s'a atins in discutia cu reprezentantii partidului natio-nal roman, si chestia infiintärei episcopiei gr. or. maghiare,iar noi am declarat cä guvernul nu se ocupa in prezent cuchestia aceasta, nu are in prezent intentiunea sä o infiinteze,insä cu privire la viitor leaga nici decum manile inchestia aceasta".

Episcopii au salar de 12000 coroane pe an si locuintS. Por-tul lor obisnuit .e identic ca forms, cu al preotilor, cu deose-birea cA revereanda e cSptusitä cu stofd de culoare rosie-purpurie, tot astfel i braul i iretudle de pe hainS. Pe cappoartà in permanenta o calota de aceeasi culoare V candumblä pe afarä, palthie preoteasca cu Vret de aur impletitcu purpurd. La biserica poarta. potcap. Intre imbrAca-

mintea episcopilor si a mitropolitului deosebirea e numaiin culoare, care la episcopi bate mai in violet. Imbräcaminteade gala, e o revereanda la fel croitkinsä intreagd de culoarevioletä. In mani poartA manusi roii. Revereanda aceasta sepoartA numai arareori, la ocazii cu totul mad.

Mitropolitul e consilier intim al Regelui i poartA titlul de-ExcelentA. Mitropolitul i episcopii sunt membrii ai Ca-sei magnatilor" (S e n a t). La desbaterile senatului ian

parte foarte rar, V anume numai cand sunt la ordinea zilei

legi privitoare la Biserica noastra. Atunci prelatii se duc laBudapesta pentru 2-3 zile, isi spun cuvantul deobiceiuzadarnic si se intorc acasa, la turma. LocuintA in Budapesta n'are nici un prelat.

nu-si

www.dacoromanica.ro

46

12. Mitropolia.

Mitropolit : Arhiepiscopul loan Metianu ; Secretar mitropo-litan N. Zigre. Asesori ordinari In consistorul mitropolitan :Sediul in Sibiu.

Nu sustine nici o scoalä i nici o alta institutie.

13. Mänästiri.

Inainte de Unire, am avut mai multe manastiri, cad Irma cutimpul s'au prapädit. Unele din ele ni-au fost luate de Sarbi,in timpul cand n'aveam pastor! ai bisericii, altele s'au inchisdela sine. Astazi avem co- singura manastire de calugäri, la

Hodos-Bodrog, langa Arad, cu vre-o 5 calugari.

14. co1i1e sustinute de Bisericã.

Biserica sustine mai multe scoli ale sale, cu caracter con-lesional i anume :

scoliprimare tnvatItori

Arhidieceza . . . . 657 852

Dieceza Aradului . . 416 416

Orazii mad 234 249

Caransebesului 229 2631536 ; 1780

colile primare sunt sustinute de insesi parohiile, nu deConsistorii. Consistoriile dau numai ici i colo mici ajutoarepentru cladirea de localuri sau, mai rar, pentru intregirea sa-larului invätätoresc. Incolo le sustin parohiile, avand cele maimulte i subventie dela stat, pentru acoperirea salarului. Sub-ventia aceasta se urca pentru toate trei eparhiile la suma.aproximativa de 1 'h milion coroane.

Biserica ortodoxa sustine mai daparte : 1 ce u complect,

.

www.dacoromanica.ro

47

scoalA reall inferioarA si 1 scoala comercialA stiperioara InBrasov, i un gimnazii In Brad. Scolile din Brasov sunt sustinutede Biserica Sftului Nicolae de acolo, care are unele proprietAtirentabile in Romania. Profesorii dela liceu si dela reale audela stat intregire la salare, In sumA de 21.000 cor.

Liceul din Brasov se bucurA de un foarte bun renume intara intreagl. Multa vreme, pana ce limba maghiara nu seimpusese in mAsura asa de mare, era cercetat si de elevi dinRomania.

.La liceu sunt 19 profesori si 312 elevi.La reale sunt 6 prolesori si 80 elevi.La comerciale sunt 7 profesori si 117 elevi.Gimnaziul din Brad e sustinut de Consistorul din Sibiiu,

care a luat asupra sa fondul comunelor din care s'a infiintatsustinut timp indelungat gimnaziul.La gimnaziul acesta sunt 6 profesori si 131 elevi.Dieceza Aradului sustine o scoala Superioard de fete (scoall

civila), pentru care a zidit la 1913, cu ajutorul d-lui VasileStroiescu din Basarabia, un splendid local nou in stil roma-nesc. Eleve 70. Prof. 6.

Dieceza OrAzii mari sustine la Beius un internat pentruaproape o sub' de elevi, cari cerceteazA liceul greco-catolic

de acolo.In fine, fiecare dieceza sustine cate un seminar cu doul

una teoIogic i una pedagogica (scoalA normalA). Pro-fesorii seminariali n'au subventii dela stat. Seminariile sunt

: Sibiiu, Arad si Caransebes.

15. Tipografii, ziare i reviste eparhiale.

Pe langA fiecare eparhie este, ca proprietate a acestora, aleo tipografie i ate 0 librarie diecezana sau arhidiecezana. Ele

si

sectii,

he

www.dacoromanica.ro

48

tipAresc §i pun in vAnzare cArti biserice§ti §i scolare precum§1 de altA naturg, apoi acte oficiale etc. Din veniturile lor,

cari sunt destul de frumoase, se alimenteazA anumite fonduride binefacere ale eparhiilor.

Mai departe, fiecare eparhie are ate o foaie sau revistä asa. Arhidieceza are Telegraful roman" infiintat de Sagunala 1853 ; foaie politicA §i bisericeascA care apare de trei ori pesAptAmAnA §i e impusA preotimei (o plAtesc personal). Pevremuri T. R. a fost o foaie foarte bunä, apreciatA in termenielogio§i chiar §i de Eminescu, de o vreme incoace atitudinealui politica' a pierdut din demnitate. La Arad apare dela 1868,Biserica si coala", revista färä caracter politic, ca i Foa-ia Diecezand dela Caransebe§ (1886). In aceste foi se pu-blicA pe langl §tirile oficiale ale eparhiei, concurse de preot,i,invAtatori etc. articole de cuprins biserisesc, §colar §i cultural.

AfarA de revistele acestea oficiale biserice§ti, mai apare laSibiu i) Revistd Teologicd", redactatA de profesorul dela

seminar Dr. Nicolae BAlan, o publicatie serioasA §i demnäprecum §i o Revista a preofilor" in Timisoara, redactatA clecAti-va preoti, cu un temperament cam aprins.

16. Averi biserice§ti.

Biserica ortodox6 Bind autonomA i fiind avizatA a se sus-tinea sinpurA, s'a ingrijit pe toate cAile sa-§i cA§tige mijloacelemateriale necesare. Astfel fiecare parohie i§i are fondurilesale, uneori destul de modeste, ii are realitAple sale, mo§ii,tase parohiale, etc, fundatiunile sale lAsate de credineio§i de

ai sAi, etc. pe cari singurA §i le administreaa 1, §i intrebuin-

teaza.Tot astfel IV au si propopiatele averile lor, in bani §i in

--

www.dacoromanica.ro

- 49 -realitati (repaid protopope§ti etc.), §i tot astfel i consistoriile.Toate aceste realitati aduc servicii §i venituri frumoase bise-ricH ; ele fac cu putinta ca Biserica sa se afirme ca o patereimemnata in viata publica.

Dam in cele urmatoare doua tabele, pe cari le luam dinProtocolul congresului national-bisericesc din 1912. Din elese poate vedea starea materiala a bisericii in toate diecezele,eu sfar§itul anului 1911. Bine inteles ca dela aceasta dataIncoace averile biserice§ti au sporit in mod destul de consi-derabil, a§a ca astazi am putea lua ca total al acestor averisum de optzeci de milioane coroane.

latä tabelele, dintre cari cea dintAi ne aratä realitatile me-site spre scopuri biserice§ti, iar a doua realitätile menite sprescopuri §colare :

www.dacoromanica.ro

Realitati menite spre

scopuri bisericesti

A r h i d i e c e z a Ep. Aradului Ep. OrAzil mari Ep. Caransebes

NumArul Valoareain coroane

Numarul Valoarea Numárul Valoarea NumArul Valoarea

Edificii bisericesti. 1114 8.256.912 341 5.307.05, 297 1.490.045 349 6.629.293

Case parohiale. . 391 844.304 90 286.057 149 321.350 96 329.410

P pentru alte scopuri 226 527.083 48 418.382 27 731.770 58 560.360

Pgm'ant :

ca dotatiune preoteascl 7553 iug 1.254.545 14458 jug 7.409.511 4456 jug 1.498.137 13460jug 4.406.948

ca fundatiune biseric. 26082 4.044.768 1266 408.09, 2234 1.314.036

Alte realitäti. . . 418 360.793 45 43.400 53 128.650

Mobiliar 2.159.592 1.454.972 251.051 1.275.742

Capitaluri, fonduri sifundatiuni . . 5.272.660 1.972.282 609.264 2.005.530

22.720.657 17.256.351 4.g45.057 16.64E196g'

Ift61.572.O34 con

.

.

,'i

-

.

.

www.dacoromanica.ro

Rea litAti

spre scopuri §colare

..

Arhidiecesa Ep. Aradului Ep. OrAzii mart Ep. Caransebep1uf

N-rul Valoarea N-rul Valoarea N-rul Valoarea N-rul Valoarea

Edificii §colare cu locu-intA pentru invAtAtor. 593 2.824.829 300 1.373.67 211 214 1.265.864

Edificii fArA focuirriA de 592.957invatAtor. . . . 152 1.142.462 43 204.58 21 24 84.200

i

Locuinfe InvAtAtore§t1. , 28 35.777 32 55.494 10 17.200

Localuri pentru alte tre-buil*. . . . . . 26 253.266 14 38.078 12 3.080i 6 6.080

PAmânt :

a dotaiie InvAt. . 624 iug 140.023 2179 jug 1.055.425 1251 i ug 419.910 404 itig 222.693

a fundatie §colarA. . 1853 196.62 74 16.635 43.398 343 ' 212.870

Mobilier §i chide 425.17. 172.525 118.549

Fond. ci fondatiuni . 963.182 194.57. 99.9065.951.377 3.110.998 1.127.839 2.032.062

La olaltä 12,222276 cor. (Cu totul, averi bisericecti i co1are : 73.794.310 cor.)

,64.481.

1 1

1

www.dacoromanica.ro

- 52 -17. Fondurile 1 fundatiunile biserice0i.

Consistoriile pentru acoperirea multelor §i diferitelor lor tre-buinte au urmatoarele fonduri i fundatiuni

I. In arhidieceza.

1. 1Fondul general administrativ, din care se plUtesc sala-rele functionarilor consistoriali si ale protopopilor ; In acestainfra §i subventia dela Stat.

2. Fondul general administrativ, din care se dau diferiteajutoare.

3. Fondul seminarial, pentru susrmerea seminarului.4. Fondul catedralei, pentru intretinerea catedralei din

Sibliu.

5. Fondul tipografiei arhidiecezane, din care se dau ajutoarepreoteselor Oduve, fondului de pensii etc.

6. Fondul bisericilor, pentru ajutorarea bisericilor grace.7. Fondul §colar eparhial, pentru ajutorarea §coalelor (in a-

cesta intrA §i subventia de 31.000 cor. dela UniversitateagseascA").

8. Fondul de pensii.9. Fundatiunea Vasile Moga", din care se dau burse pen-

tru universitari §i se pläte§te fiscalul consistorial.10. Fond. Francisc fosif", din care se dau burse (de cute

100 cor. pe an, teologilor §i pedagogilor).11. F. agunal, pentru ajutorarea bisericilor §i12. F. Pantazi", din care se va dota preorimea, fncepAnd

cu anul 1955.13. Fond. Andronic", din care se dau burse ucenicilor in-

dustriali, calfelor §1 me§terilor incepUtori.14. Fondul cultural", pentru ajutorarea co1ibor i a 1nvA-

16torilor.

:

www.dacoromanica.ro

- 63 -15. Fondul de asigurare, din care se dau §1 ajutoare la zf-

-diri de biserici noui 1 despägubiri celor arse.16-20. F. .\* iron Romanul", fond. Cologea, fond. Peio-

Mall, fond. Vlad si fond. A Mihaiu, pentru stipendii teologi..-for, 1iceitiIor i universitarilor.

Toate aceste fonduri laolaltä dau, la 31 Dec. 1913, sumade 6.699.416 (cu o crestere de 124.923 cor. fat,A de anul trecut).

AfarA de acestea la consistoriul din Sibiu mai sunt depo-zite de ale diferitelor comune bisericesti, etc., in suma de1.157.805 cor.

Dieceza Araclului.Cor.

1. Fondul general diecezan 80.261,482. Fondul instruct al episcopiei 10.469,898. F. Seminarial 306.272,104. F. diecezan p. protuovarea culturii religioase 94.665,495. F. pentru biblioteca preparandialä . . . 1.382,186. E. sinodal-congresual 34.842,027. F. de asigurare contra focului 222.826,278. F. diecezan pentru infiintarea unui gimnaziu

roman in Arad 31.057,269. F. de pensiune al functionar. i profesorilor 161.182,58

10. F. bisericesc-clerical 930.473,9311. F. scolar 105.318,6612. F. pt. -ajutorarea preotimei diecezane . . . 1.669.262,13. Depozite de cassd 1 274.453,1814. F. pentru despktirea ierarhid a comunelor

mixte (cu sarbii) 2.941,3315. F. p. scoala din Timisoara-Fabric . . . 8.080,2316. F. I Metianu" p. ajutorarea biser. sArace 160.803,0411. F. cultural 47.711,5218. F. librAriei diecezane 208.112,2719. P. coalei civile 264.678,4120-34. Dif. fonduri de stipendil in sumA de 693.988,

6.308.587,84

.

.

.

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

- -54 -Dieceza Otäzii marl.

4 Diferite fonduri 'in sumd de 22.447,25,

Dieceza Caransebqului.

1. Fondul preolesc pentru ajutorarea vAdu-velor i orfanilor

2. Fondul general administrativ3. F-dul instruct episcopesc4. F. scolar eparhial5. F. p. acoperirea sidoxiei episcopesti6. 11 conventiei

7. F. p. cheltuel. deputat,ilor 0nod. si congres.8. F. de pensiuni9. Fondul internatului .

10. F. bisericesc-cultural11. Tipogralia si librAria diecezanä . .

12. Fond ephrhial special13. Diferite fundaliuni mai mici

Laolaltä . .

Cor.

594.256,82105.060,01

77.491,1015.312,53-

973,75

202.665,30

8 725,86

238.025,77

38.016,33

47.135,53

68.425,07

231.890,46

1.579.103,28

2.870.403,17

Toate fondurile i depozitele eparhiilor la olalt4 14.793.980.

Mitropolia administreazd si ea unele fonduri i fundatiuni,_

anume (la sfársitul -anului . 1913) :

Fundallunea Gozsdu (pentru stipendii) . .

TrandafilF-dul celor.2 eparhii (Timisoara si Oradea)Fondul general mitropolitan. .

F-dul congresual

Cor.

7.338.598.40

988.258,31

161.057,24

17.418,90

)7

.

. . .

si

. .

www.dacoromanica.ro

55 -Eparhiile mai au afarl de fonduri i unele realitAti. Asa cea

din Sibiiu are mai multe case date cu chirie, apoi un Hotel,acesta dat cu chirie) i, in stdrsit, niste mosii, date si ele

In arendä. Toate aceste realitati, cari aduc venituri frumoasepentra diferitele trebuinte culturale ale bisericii, s'au castigatprin bunele economii ce s'au Mut la Consistoril.Aradului, si a Caransebesului, au unele realitäti.

17. Salarele functionarilor bisericesti.

In arhiedeceza Transilvaniei :

Cor.

i eparhia

Arhiepiscopul 24 000

Vicarul arhiepiscopesc 6 000

Assesorli consistoriali (5) ate 4.000

Inspect. scolar i secret., consistor. cAte . 3.600

Directorul seminaril 4 600

Profesorii definitivi 3 600

provizori 2 400-

Protopopii : 1.500 cor. pe an, plus veniturile dela parohiede cl. I.

Catehetii, In posturile sistemizate : 2.400 cor. In care surnase cuprind remuneratiile ce le capAtä dela stat.

Gradatille: 10 0/0 dupä salar, din 5 In 5 ani.

Indemnizarea de locainfa (,,relutul de cuartir") e de 30 0/0dupä salarul fundamental.

-(01

. . .

www.dacoromanica.ro

56

Dieceza Aradutui:

Episcopul 12 000

Asesorul ordinar. 3.000 car.Secretarul consistorial 3.000Directorul seminarial salar 1600, 'bani

de loc. 400 ; remuneratie de director400, cvincvenale 600, cu totul . . . 3.000

Profesorii : salar 2.400, bani de loc. 400 2.800

Vicarul dela Oradea mare 10.000

Dieceza Caransebeplui :

Episcopul 12.000

Acesor ordinar, salar 2.400, plus allele 4.000

Directorul seminarial 4.200

Profesorii, salar fundam. 1 locuintä . 2.600

.

.

www.dacoromanica.ro

11. Biserica greco-catollici romAni(unitii)

INTRODUCERE

Biserica gr. cat. romând dateazd din anul 1700, cand oparte a Românilor din Transilvania, in frunte cu mitropolitulAtanasie Anghel, fortati de imprejurdri poliiice, au primit invd-tätura romano-catolicd, rätnânând insd §i mai departe cu rituloriental. Indatä dupd Unirea cu Roma mitropolitul Atanasie afost red us la rangul de. episcop §i supus jurisdictiei primatuluiromano-catolic de Strigoniu. Totodatä a fosemutat din Alba-lulia (Bälgrad), unde Ii avea re§edinta §i un episcop ro-mano-catolic, la Fdgäras, de unde urma§ii lui au fost

apoi mutati la Blaj. La 1776 se mai Infiinteazd o episcopiegr. cat., la Oradea mare, iar la 1853, alte cloud, la Gherla §1la Lugoj. In acest an episcopia de Blaj e ridicatd la rangulde mitropolie §i intreaga bisericd gr. cat. e scoasä de subjurisdictia primatului de Strigoniu, cdpätând un fel de auto-nomie a sa, destul de relativä, de altrel 9.

1) Cu privire la autonomia bisericii gr. cat. iatd cum s'a ex-primat ministrul-presedinte ungar, contele St. Tisza, in sedinta dela24 Februarie 1914, cand a raportat despre esuarea tratativelor depace cu Romanii : Chestia autonomiei provinciei bisericesti gr. cat. deAlba-Iulia si Fagdras, va fi rezolvitá deodatd cu autonornia romano-catolicilor, dar guvernul nu are exceptie, ca la rezolvire raporturiiespeciale ale numitei provincii bisericesti sa. fie luate in considerare in modcorespunzAtor. Despre aceea, deci ea autonomia for sd fie separat or-ganizatd, dupd modesta mea parerea nu poate fi vorba."

www.dacoromanica.ro

58

In ce priveste doctrina biserica gr. cat. s'a unit la 1700 ctbiserica rom. cat. in patru puncte, i anume :

1) Recunoasterea Papei dela Roma de cap vdzut al BisericeL2) Purcederea Duhului Sfânt si dela Fiul,3) Purgatorul,4)Impartdsania cu paine nedosp itd.La 1900, când s'a tinut la Blaj, al treilea conciliu pro-

vincial In amintirea celor 200 de ani dela St Unire", repre-zentancii bisericii gr. cat. s'au pronuntat astfel In ce privestedoctrina : Declardm cá credem i meirtwisim toate qi unacafe una, caste le crede, le mOrturiseVe qi le thvatil Una, Stinta,_Catolicd gi Apostolicd Bisericd a Roulet". Asa dard nu nu-mai In patru puncte e identicd astdzi biserica gr. cat. cu cearom. cat., ci In thate. cu toate acestea, In cdrtile rituale gr.cat. ,,Crezul" e färd Filioque, In forma orientald. Iar cumine-cdtura se face si ea cu paine dospitd, ca la gr. or., iar nu cuazimd, ca la rom. cat. Deci in cloud puncte esentiale de faptdoctrina gr. cat. nu e identicd cu cea rom. cat., ci cu cea gr. or.

-Tot asa de echivocd e chestia Bibliei in biserica greco-cato-lied. S. Congregatie a Bisericii catolice a fixat anume la anul1835 cd versiunile Bibliei in limbile materne nu trebue per-mise, afard de acelea ce vor fi fost aprobate de Scaunul A-postolic, sau se vor fi eclat _cu adnotatiuni luate din Sfintli P1.7rinti ai Bisericii sau dela bärbati eruditi i catolici". Conciliulprovincial al III, tinut la 1900 in Blaj a enuntat pe baza de-cretului papal, câ nici pentru gr.-cat. nu se va putea tipdri oBiblie romaneascd, cleat cu adnotatiuni luate din ss. pdrintiai bisericii sau dela bdrbati eruditi V catolici". La o astfel deBiblie lucreazd de mai -multi ani propozitul capitular din Blaj,Dr. Victor Szmigelski, pe urma cdruia va i apdrea, In cudo Biblie catolicA pentru Romani.

.

I

www.dacoromanica.ro

- 59 -In ce prive§te ritul bisericei greco-catolice-romane,. care

avea sa fie cel oriental s'au introdus o multime delucruri romano-catolice, straine §i de caracterul räsariteanal bisericii 0 de spiritul poporului romanesc. fik§a s'a Intro

dus d. e. Devotiunea Rozariului". La 1883 Papa a ordonat caIntreaga biserica catolica sä dedice in viitor luna Octomvrie de-votiunei Rozarului, in anlintirea ajutorului dat de Prea curataVergura Maria cre0inilor intr'o luptd contra du§manilor lor, insec. XII. Ordinariatul dela Blaj considerand cd rugaciunea Roza-rului nu e cunoscuta In biserica rdsäriteand, a dat ordin ca in locul

ei sa se citeasca in luna Octomvrie intreagd Paraclisul MaiceiDomnului, in forma de rugáciune. Ordinariatul de Lugoj insamu numai cd indeamna pe toti cre§tinii, ca fie§tecare ori in public,

eri in privat in casa sa si in familia sa s zica rugAciunea Roza-ci intreaga lund lui Octamvrie a anului 1883 voie§te sa fie

dedicata i sfintftd ImpAratesei Mamei, cu rugAciunea Rozariu-lui" (Vezi : I Gent : Administratia bisericeascA", pag. 610). Cir-culara Ordinariatului incheie : De oarece insä in tinutul .paro-hiilor Diecezei Lugojului poporul credincios nu s'a indatinat aface rugaciuni dupa forma Rozariului, Ordinariatul prescrie sase reciteze : Paraclisul, cu aceea ca acei credincio0 cari vorzice rugkiunea aceasta cu evlavie odata in biserica, ori la

eaz de impiedicare §i in casa lor, §i se vor ruga dupa cu-getul Sfintiei Sale a Pontificelui, dobandesc indulgenta de 7ani si de atatea cvadragene. lar celor ce vor zice rugaciuneaaceasta de 10 ori, ii vor marturisi pacatele in parerea def4t1 0 se vor cumineca, li se concede indulgenta plenara"(Nr. 1427/1883).

In dieceza Oräzii mari devotiunea Rozarului mai cu seamaSatmarului, a inceput a se raspandi din ce in ce

rslui,

in pArtile

www.dacoromanica.ro

- 60 -mai mull, vi In lipsa textului autentic romanesc, Incepéau inunele locuri a-1 recita Rozarul In limba maghlard. Ca nu cumvachiar i aceastd deosebire privatd, altcum de tot Idudabill §i fo-lositoare zice par. I. Gent, protopopul gr. cat. dela Oradeamaie sd fie un mijloc spre aceea, ca credincio0i cu incetul

uite limba lor liturgicd, limba materna, limba romana, Ordi-

nariatul a procurat textul autentic roman al acestei devoliuniV a incuviintat aceastA devormne, ca devotiune privatd".

Un alt caz care ne dovedeVe abaterea dela ritul rdsdritean, e ur-

matorul : Catolicismul apusean stramtorat simte nevoia de a seruga lui Dumnezeu ca sa-si coboare pacea asupra bisericiicatolice.

Papa Leon al XIII-lea prin enciclica sa dela 15 August 1881impune deci tuturor ca pentru a dobandi dela D-zeu pace Bise-ricH sale §i sfar0t la atatea rele §i persecutiuni de cari esteea atacatd, sa esciteze pietatea creVinilor i sd invoace in de-eursul lunei Octomvrie patroniciul puternic al Preacuratei ver-gine Maria §i a Sfantului losif, patronul Bisericii catolice. Celorcari vor recita cu pietate aceastd rugdciune catre Sf. losif, Papali-a conces pentru fiecare data indulgentd de 7 ani si totatatea cvadragene". In legaturd cu aceastd enciclica papala, epp.dela Oradea, Mihail Pavel, a dispus ca de aci incolo in fie-.care an, In decut'sul lunei Octomvrie, dupd liturgie, fiecare

preot dimpreund cu poporul, sä reciteze rugaciunile imposede papa, 0 comunicate fiedrui preot din dieceza Ordzii.

Din acestea e evident cd biserica gr. cat. n'a phstrat nicicloctrina i nici ritul vreunuia din cele cloud biserici din caree compusd, ci ea balanseazd atat in ce priveste doctrina,eat Si ritul.

In ce priveste organizatia internd a bisericii, aceasta deasemenea nu prezinta un caracter unitar l nici mac/kr un

.

www.dacoromanica.ro

61

amestec logic de lucruri. Unele principii fundamentale aleacestei organizatii sunt constitutionale, ca in biserica rAsAri-teanA, altele absolutistice, ca in biserica apuseanA. Autono-mia" insls, e mai mult o ficpune, cAci nuntii papali si Papainns, la care se pot apela diferitele chestiuni, exercitA asuprabisericii gr. cat. influenta destul de simlitA in unele privinte.

Atfirnarea bisericii unite de cea rom. cat. e evidentA si din urmA-

toarele: Clerul gr. cat. se pregAteste in parte, in seminarii rom. Ca-

tolice, la Roma, Viena, Budapesta, Oradea-mare, Ungvar etc.; epis-

copii gr. cat. tau parte la conterintele si la sinoadele romano-catolice, iar credinciosii gr. cat. din afarA de Transilvania i Unga-

ria, sunt supusi direct jurisdictiei romano-catolice. Astfel Rom Anil

gr. cat. emigrati in America sunt supusi episcopilor rom. cat.de acolo, iar biserica gr. cat din Bucuresti e supus4 Monsei-gneurului Raymund Netzhammer, care e pomenit la toate slujbele,

cAti vreme d. e. protopopiatul calvin unguresc din Bucurestic supus episcopului calvin din Cluj

De altfel gr. cat. se gAndesc ca, dupa rAzboiu, sA infiintezecel pup un vicariat unit la Bucuresti", dupA cum scrie-,,Cultura cregin0 din Blaj _(10 Marti e 1913).

www.dacoromanica.ro

A. Organizatia bisericii greco-cafolice

Bazele pe cari e organizara biserica gr. cat. romAnA nu surdnici constitutionate, nici absolutistice, ci §i constitutionale

absolutistic?, §1 aceasta din motivul CA ea a pastrat, dupA 1700,-Orli din vechea organizatie constitutionala a bisericii ortodoxe,peste cari s'au suprapus apoi influente romano-catolice ab-

solutistice.Aceste influente in unele dieceze sunt mai multe_§i mai

puternice, in altele mai putine §i mai slabe, dupA cum se vaaredea din cele urmatoare.

I. PAROHIA.

in biserica greco-cat. avem parohii propriu zise (cariInsa nu se numesc matre) §i filii".

Comunele biserice§ti, ca persoane juridice, in cauze de dreptprivat cari se pertracteazA inaintea judecatoriilor, nu se potprezinta prin reprezentantii lor (paroh, curator etc.). Dreptulde a reprezinta o comunA bisericeascA II are numai episcopul,care trimite ca reprezintant al sAu pe advocatul diecezan.

In punctul acesta e o deosebire eseMialA intre biserica gr.cat. §i intre cea gr. or. In aceasta din urmA fiecare comunabisericeasca, fiind independenta, trebue sA-§i apere singurlcirepturile el. Cat de mare e desavantajul pe partea bisericli

www.dacoromanica.ro

- 63 -gr. cat. in acest punct, s'a putut vedea §1 mai ales slmti cuprilejul organizarii episcoplei unguresti de Hajdudorog.

In fiecare parohie este o

1. Adunare parohialti.

Adunarea parohiala e aproape identica cu sinodul parohial gr.cu deosebirea esentiala insa ca nu ea alege pe preot

pe invatator. Adunarea se tine in fiecare an, in Ianuarie. Re-prezentanta ei e :

2. Curatoratul bisericesc.

Acesta iara§ e aproape identic cu comitetul parohial gr. or.cu deosebirea, iaras esentiald si mai ales foarte caracte-ristica, ca ea il alege pe invatator, dar nu si pe paroh, caree numit .de Consistor. Curatoratul ingrijeste si de afacerilefinanciare ale parohiei, avand astfel i atributille epitropiei

parohiale gr. or., pe cari, le exercitä prin curator".Presedintele curatoratului e totdeauna preotul (la gr. or. nu!).

Membrii : 7 §i un notar ; in comunele cu peste 1000 suflete9 si un notar. Membrii nu pot fi inrudip intre sine. Curatoratule, In arhiediecesä, si scaunul scolastic", in care calitate numestepe un membru inspector al frecventkii scoalei", iar pe al-tul". inspector ar supraedificatelor scolastice". Un membru ecurator primar" i e cassier al bisericii. In dieceze scaunulscolastic e deosebit de curatorat. In ce priveste alegerea mem-brilor curatoratului nu exista o norma uniformä ; in unele die-ceze se aleg pe trei ani, in altele se numesc pe viata. Cura-toratul, unde este identic cu scaunul scolastic, II alege i peinvaptor, sub conducerea protopopului.

or., pi

www.dacoromanica.ro

- 64 -II. DISTRICTUL PROTOPOPESC.

Organizarea protopopiatelor nu e uniformä in toate diece-sele. La Lugoj si la Oradea mare influenta rom. cat. a creatdouä feluri de protopopiate, numite decanate i arhidiaconate.Decanul e protopop-inspector peste alte 2 3 protopopiatevecine.

Fiecare protopopiat are un

1. For protopopesc.Acesta e autoritatea judecAtoreascä, disciplinarä §i matrimo-

niald de prima instanig. Mai e apoi in fiecare protopopiat sicAte un Senat colastic, pentru afacerile §colare din protopo-piat, apoi a§a numita :

2. Adunare protopopeascisau Congregatiune districtualä.

Aceasla consfa din top preolii din protopopiat. Nu e o cor-poratiune cu caracter bine determinat, ci e mai mult o con-ferintA preleascr. Ea se sfiitue§te despre executiunea de-cretelor §i a statutelor sinodali, despre infiintarea de fonduridistrictuali, de bibliotece tractuali §i despre pzopäirea cleruluiin §tiinta §i in virtute". Tot aici se aleg i asesorii la forulprotopopesc i deputaiii la sinodul diecezana.

III. VICARIATUL

Afarä de protopopiate mai sunt in fiecare diecezI (afarl deOradea mare) §i a§a numitele vicariate. Vicarul foraneu e untel de reprezentant al episcopului in pIrtile mai indepgrtate alediecezei, dar de fapt, n'are jurisdictie mai mare ca lin protopop,ci e numai cel dintAi dintre protopopii unui tinut. in dieceza

www.dacoromanica.ro

65

Gherlei vicarii au in jurul lor consLtoril Walterne, cari insdn'au atributii mai inalte dectit forurile 'protopopesti din cele-lalte dieceze.

IV. DIECEZA.

Organele diecezelor bisericii greco-catolice romAne sunt :

1. Capitlul.

Capitlul e senatul care ajutil pe episcop la conducerea die-cezei, clandu-si in unele chestiuni pärerea, iar in allele con-sensuL

CAnd un scaun episcopesc e vacant, capitlul administreazddieceza cu putere de jurisdictiune episcopeascd, dar cu

restricliunea de a nu introduce nici o modificare esentiald,Pentru acel timp ii alege un vicar general capitular, in celespirituale, si un econotn, in cele temporale. Canonicii au dreptde vot la alegerile de episcop.

Agendele principale ale Capitlului sunt : sä administreze fun-datiunile i fondurile diecezei. Canonicii trebue sd fie in thatela dispozitia episcopului sä lucreze din toatecultivarea stiintelor, inflorirea bisericii i la sporirea SfinteiUniri".

Veneeltul Capitlu" e o institutie rom. cat introdusA in bi-serica gr. cat. prin pia liberalitate" a episcopului 1. Bob delaBlaj, la 1807. Pand la acel an episcopul se ajuta la condu-cerea afacerilor diecezei cu cdlugdrii ordului bazilitan din Blaj.Bob a infiintat capitlul cu 7 staluri" de canonici, top celibi,pentru sustinerea cdrora a läsat o fundatiune anume. La 1854Imparatul Francisc losif a infiintat Inca trei staluri de canonici,cari pot fi i casdtoriti. Capitlul din Blaj constä din 10 cano-

5

--

s,i Puterile.la

www.dacoromanica.ro

- 66 -nici, care fiecare are atributii deosebite i numire deosebiM El senumesc, unul : canonic arhipresbiter sau prepozit, ceilalti : ca-nonic lector, canonic penitenpar, canonic cantor, canonic cu-stode, canonic referendar, canonic scolastic, canonic cancelar,canonic prebendat si canonic teolog.--:-Capitlurile din cele treidieceze constau din cate 6 canonici.

Canonicii platiti din fondurile bisericii sunt alqi de capitlusi de episcop, cei platiti de Regele sunt numiti de acesta pebaza unei candidari .de trei persoane facuta de mitropelitul.Cand moare un canonic dintr'un stal superior, canonicii cariurmeaza dupa el inainteazd in mod automat.

Primul canonic, arhipresbiterul, numit de obiceiu prepozitcapitular", la Blaj e si vicar general al mitropolitului, pe careII inlocueste in orice chestiune de administratie a bisericii.Dela sentinta vicarului, care e egalä ca putere cu a episco-pului, se poate face apel numai la mitropolitul (dela sentinlavicarului foraneu se poate apela la episcop).

2. Consistorul episcopesc.

In fiecare dieceiä este, afara de Capitlu, si cate un Con-sistor episcopesc, caruia i se mai zice 1 Ordirpriat. In ar-hidieceza el se numesle Consistor metropolitan i consta din :mitropolitul, cei 10 canonici, vicarul de Fagaris, top proto-popii actuali i onorari ai arhidiecezei si cativa reprezentantiai institutelor de invätämant din Blaj cu totul, earl decanonici, 31 de asesori consistoriali.

Consistorul dela Gherla (Sfantul scaun consistorial"),are pe langä cei 6 canonici, Inca 87 de asesori, cel din Lugo]26 asesori.

Asesorii sunt numiti de catre episcop.

www.dacoromanica.ro

67 -La sedintele consistorului de obiceiu nu iau parte decAt

asesorii cu locuinta In orasul de resedinta ; ceilalli participg-foarte rar.

Agende : Afacerile bisericesti, scolare i financiare i ches--tiunile judecAtoresti i civile, criminaIe i Matrimoniale. Jude-cAtor ordinar In toate aceste afaceri-de fapt e episcopul (duptnorma rom. cat.), care insA ii deprinde aceastA putere ju-decAtoreasca prin consistorul episcopesc, ca for ordinar Iiiaceste cauze. In realitate Consistorul e mai mult o corpora-liune care-1 ajutA pe episcop ; de hotArAt el nu poate hotArinimic contra vointei episcopului, a cArui vointfi e singurahotAritoare.

Ca organe speciale ale Consistoriilor functioneazA, a) Tri-bunalul matrimonial de a II instan(d, pentru afacerile matri-moniale, b) Exactoratul diecezan, pentru afacerile financiare

ale diecezei i c) Senatul scolastic diecezan, pentru afacerilescolare. Aceste foruri sunt prezidate de presedinp anume, nude episcopul

3. Sinodul diecezan.

Membrii sinodului diecezan sunt : toti capitularii, protopopiiadministratorii protopopesti, superioril mänAstirilor i depu-

taiii _bisericesti ai institutelor de InvAlAmânt i ai clerului.Agendele : I) in caz de vacantA a scaunului episcopesc

candideazA pentru acesta trei persoane, dintre cad Regelenumeste una. AceastA persoanä sinodul o recomandA spreconsacrare Conciliului provincial, 2) publicA decretele concili-ului provincial 0 le executA, 3) ia mAsuri relative la ridicareamoralithjii si a culturei (prin institutele de invAtAmAnt, etc.).

Sinoadele ar trebui sl se lie In fiecare an, in n alitate ele

Insusi.

si

www.dacoromanica.ro

- 68 -se tin insa foarte rar. In arhidieceza s'au tinut OM la 1910,

numai vr'o 10 ; in dieceza Gherlei o singura data, la 1882, Ina Orazii mari de asemenea (1882) ; in a Lugojului 2, la 1882si 1883.

Pertractarile in aceste sinoade sunt secrete. Deciziunile lecomunica mai tarziu episcopul prin circulari.

V. MITROPOLIA.

o situatie neprecizata din punct de vedere administrativ eaceea dintre episcopi i mitropolit. Episcopii de fapt nu sunt auto-

nomi in eparhiile lor ; ei nu pot face nirnic momentuos färä sti-rea si conlucrarea mitropolitului". Un consistor mitropolitan pro-priu zis, ca la gr. ort nu este ; mitropolitul decide singur in cauzelevenite ditLepiscopii. Existä numai conferinte" ocazionale, la Blaj,

ale mitropolitului cu episcopii. Mai existä pentru cauzele ma-trimoniale un Tribuntil matrimonial de a II-a instanN pen-fru dieceze", compus din membrii dela . Blaj.

Toate diecezele la olaltä tin, pentru afacerile comune demai mare importantA, coizclii provinciale. Astfel de conciliis'au linut pand acum nurnai trei i anume la 1872, 1882 si1900. Ultimul s'a tinut cu prilejul aniversärii de 200 de anidela St Unire", cad Biserica greco-catolicä intreaga a inoitlegatprile cu Roma. Declararn a enuntat Cbnciliul ca

credem i marturisim toate i una cafe una, ate le crede, lemarturiseste iIe invata Una, Santa, Cato1ic i ApostolicaBiserica a Romei".

De sinodul provincial se I ne luarea mäsurilor necesare-pentru inflorirea si binele bisericii, introducerea uniformitätilin administratiunea ierarhick pdzirea neväla"matä si aparareaautonomiei si integritatii Provinciei bisericeiti. Tot astfel

--

www.dacoromanica.ro

- 69 -consacrarea episcopilor provinciali alesi de clerul respectiveidieceze prin Irina candidatiune.

Membrii cu vot decisiv ai sinoadelor provinciale sunt Epis-copii. De obiceiu se cheama la aceste concilii i all barbatial bisericii, atat clerici cat si laici.

VI. SCAUNLYL APOSTOLIC.

Cel din urmä for judecatoresc, disciplinar si matrimonial

al bisericii gr. cat. e Scaunul apostolic. El judeca in ches-tiunile cele mai vitale ale visericii gr.-cat., ca si in ale bise-ricii romano-catolice universale. (El a judecat d. e. ,mai peurma In chestia crearii episcopiei gr.-cat. maghiare de Hajdu-dorog).

Papa ca sef al Bisericii, trebue pomenit la serviciile divineIn toate locurile unde se pomeneste episcopul sau mitropolitul

www.dacoromanica.ro

B. Sirualia ac1ua1 5 a bisericii greco-catolice

1. Parohii.Parohii gr. cat. române sunt :

In arhiidiecezd , 704Dieceza Gherlei , 487

Ordzii mari 120

Lugojului . . . 164

Pentru viata bisericii gr. cat. e foarte caracteristic numdrulcel mare al filiilor.

Sunt anume filii :cu sub 50credincio0 I

cu peste 50credincloqi

In Arhidiecezd 675Dieceza Gherlei 102 263

ft Ordzii mari . . 75 225

X, Lugojului . . 213 47

380 535Laolaltä filii : 1590 (gr. or. 589).

Numärul cel mare al filiilor se explicd prig faptul cd gr. cat.cautd cu toate mijloacele sali'sporeascd credincio§ii In paro-bile cu credincio§i de altd confesiune qi mai ales in parohligr. or. In dieceza Lugojului din cele 159 comune, cite nu -mära la 1891, nu mai putine de 84 erau Intoarse la Sf.Unite dupd anul 1830. In cele 359 comune erau cu totul

. .

.

www.dacoromanica.ro

71

92.175 gr. cat. §i 336.396 gr. or., o dovadA §i din latureaaceasta, despre felul de acaparare a credincio§ilor gr. cat.

DacA gr. or. ar avea acelea§i mijloace de luptA, ar trebuisl aibA, In comparatie cu gr. cat. cel putiu 2.000 de filii, darde fapt n'au decAt 589, -§i §i acestea le are in partea ceamai mare nu printre gr. cat., ci in teritoriul gr. or. ate vremegr. cat. cel putin jamAtate din filii le au printre gr. or.

In ce prive§te bicericile gr.-cat. ca clãdiri, ele nu prezintAdeosebiri esentiale fall de cele gr-.or. Serviciul divitz se tineintocmai ca i la noi, deosebirea e numai ea' la gr.-cat, se zicein loc de liturghie -misA, in loc de DuhSpirit, in loc deFecioarAVergurA, §i in loc de Doamne milue§te-neDoamneindurA-te spre noi. Can sunt tot cam ap, dar mai pre-lungi i mai trAganate. Cartile rituale sunt tipArite toate

la Blaj.

2. Preglitirea preatilor.

Preotii se pregAtesc in seminarii, cArora li se zice i Facu1-tmi leologice", in cari se IntrA cu bacalaureatul. Seminarele ineari invatA viitorii preop gr.-eat. pot fi greco-catolice sauromano-catolice. Cei mai multi invatA in seminarii greco-cat.,dar - aceia cari se pregAtesc pentru cariere preote§ti mai inaltede obiceiu invata in seminarii romano-catolice, la Pesta, Vienatau Roma. Unii inva i la Timipara, Oradea-Mare sau Ung-var. Adevarat ca cultura cA§tigatA in seminariile romano-ca-tolice e mai vastà din punctul de veaere al teologiei catolice,decAt in seminariile rom.AnOi, dar din punctul de vedereal poporului_ pe care- clericii sunt chemati a-1 conduce, e

destul de pAgubitoare. Aceasta culturA strAinA a indepArtat in-teo masurA oare care, biserica gr.-cat. nu numai de traditiile

www.dacoromanica.ro

72

ei vechi, de spirilul romanesc, ci si de intereseie cele mai vi-tale ale neamului romanesc intreg. Inca acurn o su'd de ani seplangea contra oamenilor imbibati cu teologie dela Roma, PetruMaior, el insusi teolog de Roma, care insa adusese din Cetateaeternd altceva, decat unit contimporani de-ai lui si mai ales de-cat cei mai multi urmasi ai lui. El zicea in I rocanonal ski : Ba

acum se afla, cari inväland la Roma teologia socotesc ca nu-mai acelea sunf adevdrate, care le-au auzit la *Roma si doar

sIngeie si varsa pentru monarhia Papei. 0, de ar iiapdrat Dumnezeu neamul romanesc de astfel de oameni in-v:tati si tcologi, cari numai cu autenlie, cu tiful i cu valfa ceau in haine, si in locul lacast,lui su, vreau sa invinga pet oti ; de spun -ceva de Roma, sA tad, sa InIemneti, sa castigura. De ardli din Sf. Pdrinti, din soboare, si din istoria ceaveche a bisericei asupra pärerilor lor, indata esti schismatic simai rau decat ereticii. Trebue inaintea dstora toti sd piece

eapetele, sd-i chemi rabi, dotnnule, Maria Ta §i alte titluri

cari mi se potrivesc cinului cAlugAresc. Si In acestea lucrAndli-se pare cA atunci tin mai tare canoanele bisericesti i aducslujbA lui Dumnezeu!"

Raul acesta in anii din urma a Inceput sA mai scadA IntruatAta, intrucat pentru pregAtirea preotilor din dieceza Lugoju-lui si a OrAzii mari, cari aproape toti se pregAtiau In semi-narii rom. cat., s'au deschis in ultimii doi ani seminarii roma-nesti, in Lugoj i in Oradea. Cellalt ran, ca cei ce se pregAtescpentru cariere mai inaIte, ii fac educatia In scoli strAine, aa rAmas si mai departe.

Seminariile romAnesti sunt wale impreunate cu internate,din care nu se poate iei decAt anevoie. Elevii sunt toti bur-sieri si se poartá cu barba i mustAtile rase, iar ca Imbraca-

I-ar

pi

ei

www.dacoromanica.ro

- 73 -minte poarta in permanenta revereanda. Limba de propunere

cea romaneasd, afara de seminarul cel din Gherla, unde celemai multe materii se predau in limba fauna.

Materiile cari se predau sunt aproape exclusiv de naturateologicA, prin ceeace seminariile gr. cat. se deosebesc de celeortodoxe, cari dau i o anumita culturd profanA. Spiritul in-tregei instructii e destul de strait, de scolastic. Se invatamultA tiin teoiogica, dar se ignoreaza foarte multe lucruriimportante pentru viala practicA, pe care au s'o traiascA §i

s'o condudi preolii mai tarziu. Din acest motiv preotii gr. cat.sunt cu orizonturi mai inguste si nu pat influenta in deajuns vialapoporului, cu multele ei necesitAti.

Dupa terminarea studillor clericii" dau examenul de or-dinanzi, pe baza druia au dreptul de a concura Ia parohie.

Cei mai multi se casatoresc inainte de hirotohire, dar suntdestui ci de aceia, cad se fac preoti celibi. Cei cari se ca-satoresc trebuie sA ia fete de preoti gr.-cat. din dieceza pro-prie. In caz contrar trebuie sA plAteascA anumite taxe destulde considerabile. i anume :

Clericii din arhidiecez5, cari se casatoresc cu fete ai carorparinti nu sunt preoli sau nu sunt preoti din arhiedeced,plAtesc o taxA de 300 car. in favorul fondului viduo-orfanal,far cei cari iau fete de altä confesiune 600 cor.

In dieceza Gherlei : Clericii cari iau de sop fete de mirenisau de preoti din alte dieceze platesc 800 car. pentru fondulviduo-orfanal.

In dieceza Lugojului : Clericii cari iau fete de mireni gr.cat. SOO cor. ; cari iau fete de preoli gr. cat. din alte dieceze600 cor., cei cari iau fete de altA confesiune 1000 cor. pen-tru fondul preotilor deficienti §i viduo-orfanal.

e

www.dacoromanica.ro

=-- 74 -

In diec. Oradea-mare : cei cari iau fete de mireni gr. cat._sau fete de preoti gr. cat. din alte dieceze 1500 cor. ; cei cadiau fete de alte confesiuni 2000.

3. Numirea preotilor.

CAnd a parohie devine vacantA, ea se curenteazd, adecAse publicA concurs pentru ocuparea ei. Doritorii de a o ocupa10 trimit cererile la Consistor, care numeqte dintre concu-renti pe acela, pe care-1 crede mai potrivit.

In parohie, preolii gr. cat. au ace1e4 indatoriri faiä debisericA si fatA de scoalA, ca si preotii gr. orientali. Ceea cetrebue remarcat insä la ei e cA ei predicA incomparabil mai multca cei gr. or. si sunt mal zelosi pentru biserica lor, adesea chiarpe contul intereselor nacionale.

Preorii din Aihiediecezd au o Reuniune de misiuni". Mem-brii ei lin in fiecare an exercitii spirituale" in diferite sate,predicA poporului, adunat, fac servicii divine si spovedesccredinciosii. E pusA sub scutuf Prea curatei Vergure Mariarefugiul pdcdtosilor".

4. Portul clerului.

Preopi poartA : reverendA, bran si grecA de culoare neagrA.Pardesiu sau- palton peste ele. Administratorii protopopqtipoartA brAu rosu.

. Protopopii : brAu rosu si grecA cu cAptuseala rosie,sinor (siret) pe grecA si pe pAlarie colar negru._

Vicarii foranei se poartA la fel cu canonicii.Canonicii din dieceza Lugojului poartA anumite in-

signii capitulare", aprobate de insusi Regele. AfarA de aceea,

www.dacoromanica.ro

- 75 -tn toate diecezele ei poarta o decoratiune atarnatA de o pan-ed, a chrei culoare variazd dupd dieceze.

Canonicii si chiar i unii protopopi i preoti, poartáuniformä curat catolicd, cu pelerind scurtd peste umeri la hainaobicinuita.

De altfel nici preotii greco-catolici nu poarta de obiceiuhaind preoteasca ; ei poartä haine civile, de obicei redingota cuvesta Incheiata liana sus peste gule'rul Intors ca la soldati. Portulacesta se chiama civil-canonic".

Mitropolitul poartä la biserica potcap. E singurul ierarh greco-catolic, din trecut §i de azi, care poarta potcap, dupd obiceiulrdsdritean.

In cc priveVe titulatura, preotilor li se cuvine titulatura de :Onorat, protopopilor, administratorilor protopopesti, i ase-sorilor consistoriali : Mut Onorat, Vicarilor foranei §i cano-nicilor : Prea onorat ; Profesorilor de Teologie : Clarissime.

De fapt, protopopilor §i canonicilor li se zice : Reveren-dissime, iar acestora din urina mai ales : Maria Sa. Episcopilorli se zice Ilustritate, mitropolitului Excelenta.

5. Salare i venite preoteqti.

In ce prive§te salarele V preolii greco-catolici au, Insa

numai dela 1909 Incoace, congrua dela stat. Celelalte veniturisunt tot cam ca la greco-orientali. (Venitele lor in naturd se nu-mese lecticaiii").

In ce priveVe trecerea la pensii : Preotii din arhidiecezdtree la pensie dupa 45 de ani de serviciu, cu 77.5`),10 din sa-lariul pe care-I au atuncl.

Preotesele vaduve : 50°A, dupg salariul preotului, un

orfan 25°A, din cat are mania lui.

1

www.dacoromanica.ro

- 76 --La Mei- la preotesele vkluve 200 cor ; un orfan 40 cor.Oradea mare: vAduvele 300, 350, 400 cor. pe an, dupl

anii de serviciu ai preotului (10, 25 peste 25). Un orfan 40 cor.Pensia preocilor 600, 700, 800, 1000 cor., dupa 10, 20, 30,

40, de ani.

6. Protopopi i districte protopope*ti.

In locul unui protopop eiposat sau pensionat episcopul deregult name* un administrator protopopesc, pe care, &piun an de zile, Ordinariatul II alege prdiopop actual. Protopopiise numesc in unele dieceze i arhidiaconi, iar administratoriviceprotopopi sau vice-arhidiaconi.

Datoriile §i drepturile protopopilor sunt identice CU ale celorgreco-orientali, cu mici deosebiri neesentiale. Pentru vizitaliilecanonice ei mi cap`atà diurne.

In ce prive§te districtele protopope§ti :In Arhidiecezä :, 1 protopop se vine pe 22 parohii §i 21 filii.

Dieceza Gherlei : PP PP0 11 1, 8

Lugojului : IP 1, 8 14

Orkii mari : 8 19

7. Episcopii qi mitropolitul.

In ce prive§te alegerea episcopilor nu existl uniformitatetn toate diecezele. In unele sinoadele diecezane obipuesc arecomanda Regelui trei persoane, din care acesta nume0e pecel convine mai mult, intealtele sinoadele n'au acerit

drept, ci dreptul acesta ii compete mitropolitului, care el re-comandä Regelui pe cele trei persoane.

:

to 0. 11 a OP

careli

www.dacoromanica.ro

- 77 -Pentru alegerea de mitropolit candideaz4 sinodul arhiedie -

cezan trei persoane.Mitropolitul e pomenit la slujbe in toate diecezele, alAtur1,

de episcop si de Papa. El are dreptul proedriei in sinoadeleecumenice (provinciale), inaintea tuturor episcopilor precuma purta paliul cApAtat de pe corpul Sf. Petru; ca semnul ju-risdicpunii arhiepiscopale".

Episcopli 41 zic : Din indurarea lui DumnezeuSfAntului Scaun apostolic al Rome!".

S. coliIe sustinute de biserica gr. cat.

Biserica greco catolic sustine 1146 scoli cu 1120-invaptorivi anume:

Arhidieceza . . . 469 scoli cu 472 invAlgtori,Dieceza Gherlei . . 430 430

Oräzii mari 175 145

$f Lugojului . 72 73

Mai departe sustine : Liceul din Blaj i cel din Beius. Inacesta din urmä limba de predare este, pentru cursul superior,cea ungureascA. Apoi 2 scoli civile de fete : Blaj i Beins ; 3 pre-

parandii (scoli normale) : Blaj, Gherla si Oradea mare (in celedouä din urmä cinci materii se predau in limba maghiarä), dotiävcoale normale de fete, in Lugoj (din 1914) si in Gherla (1915)si patru seminare, in Blaj, Gherla, Lugoj (1913) si Oradeamare (1914). In cel din Gherla cele mai multe materii se pre-dau in latineste.

Top profesorii dela toate colile greco-catolice sunt preop.Exceptie formeazA abia cati-va insi.

si

si graji a

www.dacoromanica.ro

- 78 -

9. Diecezele.

1. Arhidieceza de Atba-lulia Fagetr4 (cu sediul faBk.). Cuprinde comitatele : Alba inferioarä (131 comune),Brasov (5) Cluj (134), FAg6ral (46), Muras-Turda (75), Odor-heiu (4), Salagiu (16), Sibiiu (33), Solnoc-DobAca (13), TArnava

mare (44), Thrnava mica (82), Treiscane (9), Turda Aries (99).Mitropolit: Dr. Victor Mihályi de Ama ; Vicar general : Dr. .

Victor Szmigelski.Parohii 704, filii 675, cu 398 parohi i 244 administratori

parohiali. iiserici de _piatra (la 1911) 383, de lemn 402 ; casepirohiale de piaträ 217, de lemn 339. coli de piatra 289, delemn 179, cantori-invaratori 201, invätatori 256.

Manastiri : 1, a ordului Sfântului Vasile cel Mare, in Blaj :1 monah.

Existä o : Reuniune arhidiecezand de misiuni sfinte". Apoi ;2 preop arhidiecezani aplicati in cura animarum, afarä doteritorul arhidiecezei i anume : Dr. I. Balan protopop la Bucu-resti, i un preot misionar" in Statele-Unite ale Americei de Nord.

Mai are arhiedeceza : 3 teologi in Colegiul Urbanian de Pro-paganda Fide din Roma, 4 in Seminarul central din Budapesta,1 in Satmar.

Arhidieceza are mai multe fonduri : I. Fonlul bazilitan, cu do-

meniile dela Bucerdea grdnoasa i Cenade si cu proprietati maimici prin alte comune,serveste la sustinerea scoalelor din Blaj ;2. Fonda! seminarial, cu domeniile din Cut si SAncel, pentru sus-linerea seminarului ; 3. Fondul bobian, pentru sustinere capitluhd

ajutorarea preopmei sarace; 4. Fonda! domeniile

Cenade ti Vidraseu, pentru stipendii si alte scopuriculturale si de binefacere; fi. Fonda! Vancean, cu dorneniul dela

dinu!u(nu,ca

www.dacoromanica.ro

79

Beth len Szt. Miklós, pentru ajutorarea profesorilor si a cleru-Jul arhidiecezan ; 6. Fondul viduo-orfanal, I celelalte fonduripentru stipendii.

Are apoi 34 de fonduri pentru stipendii, in suma de 740.000car. din care capätä stipendii 164 elevi In suma de 38.000 car

Fondul Vancean pentru preotii deficienci era la 31 Decem-brie 1908 de

Fondul pentru vaduvele i orfanii preotilordin ahidieceza

105.729 cor.

415 606Este si o librärie i o tipografie a seminarului arhidiecezan.

Tot ce se tipareste in ea trece prin cenzura i poarta apro-barea, ca la romano-catolici : Nihil obstat".

2. Dieceza Ordzii Mari, infiintatä la 1776. Episcop Dr. De-metriu Radu, fost rector al seminarului romano-catolic dinBucuresti.

Dieceza consta din 168 parohii (dintre cari 44 au fost in-corporate acum trei ani la episcopia ungureasca de Hajdu-dorogh), cu- 132.000 suflete (la 1900.) Pentru sustinerea epis-copului dieceza are marele Vomeniu dela Beins.

Se extinde peste comitatele : Bihar, Arad, Bichis, CianadCiongrad, Hajdu, Heves, Sabolciu, Satmar i Sälagiu.

Fondul viduo-orfanal al diecezii era, la 31 Decembrie 1905,400.813 coroane.

Fondul pentru ajutorarra preotilor deficien1 35.168

81.253f

Episcopul, Radu a pornit la 1909-1910 o propagandapentru infiintarea unei asociatiuni culturale-religioase, sub nu-mele de Reuniunea S. Uniri", in scopul promovarii inflorirei.literaturei religioase gr. cat. romane".

3. Dieceza Gherlei. Infiintata la 1853. Patron Sf. losif

www.dacoromanica.ro

- 80 -Episcop dr. Vasile Hossu. $egzatasmul dela 1882 latinesc.

Manastiri : 1) Manastirea Sf. Petru si Pavel dela Bicsad(comitatul Satmarului), infiintata la 1700 ; 2) Manastirea delaNicola (1659); 3) Minastirea Strambul (1765); 4) MdnastireaMoiseni (Maratnur4) si 5) Mandstirea dela Vad (comit Sol-noc-Dobaca). Toate aceste mdnastiri sunt insa pärUite, afardde cea dintai (4 calugari).

In dieceza Gherlei sunt 3 consistorii : 1) Gherla, cu 87 ase-sori, 2) Nasaud cu 7 asesori, 3) Sighet cu 9 asesori.

Districte vice-arhi-diaconale (protopopiate) 45.

Parohii 486, filii 195 ; parohi 220, administratori 232,

cooperatori 11. Suflete 406.962.dieceza Gherlei are o iipografie diecezand.

4. Dkeeza de Lugo/, infiintata la 1853. Patronul diecezei.Descenziunea Spiritului Slant". Episcop dr. Valeriu TraianFrentiu.Pe teritoriul diecezei este o manästire, la Prislopul Sil-vasului (coniitatul Huniedoarci). Ii zice Arhimandria Sfantuluiloan Teologul". Inflintata de Doamna Safira, fiica lui Moise,Domnul Munteniei, intre 1560 1580. Mci au resiezut epis-copii sufragani ai mitropolitului Albei-luliei." Au mai fost ma-nAstiri, subordonate acesteia, la Negoiul Rechitovei, Plosca-baia si la Vaca,. In Zarand.

Diecesa Lugojului cuprinde comitatele Alba inferioara, Arad,Caras-Severin, Huniedoara, Timi i Torontal.

Toate parohiile gr.-catolice din districtul Lugojului (8), Bu-ziasului (6) si Verrneplui (8), sunt Intoarse la Sf. UnireIntre anii 1830-1872". Din cele 7 parohil al district ilui Ti-misoarei 3 sunt Intoarse Intre 1831-1864. Cele din districtulCiacovei (6), toate Intre 1845-1864. Idem cele din districtul To-

rontalului (1845-55). Idem cele 9 din disti ictul Oravitei

:

www.dacoromanica.ro

- 81 -(1840-1991); idem cele din districtul Bogei (1837-1886):Idem in districtul Varadiei 7 parohii (1847-1864). DistrictulHuniedoarei 7 din 11 intre 1800-1875. BAbAlna 2 din 9.Districtul Cujir 7 din 14, HAlmagiu 5 din 6.

Numai in vicariatul Hategului sa'u infiintat toate parohiile(26) la 1700, in anul când s'a peeetluit Unirea eh Roma.In districtul Jiului 2 din 16 sunt dela 1700, iar in districtulUlpiei Traiane 2 din 14.

www.dacoromanica.ro

III. Coe !Cane biserki din Ungaria.INTRODUCERE

Ungaria nu e numai din punct de vedere national, ci si dinpunct' de vedere confesional, cel mai pistrit petec de pdmântdin Europa. Acolo gdsim urmätoarele confesiuni recepte" :

1. Biserica romano-catolicd, care cuprinde in sine si bisericaarmeano-catolica.

2. Biserica greco-catolicd ; i anume greco-catolicd romând,greco-catolicd ruteand i greco-catolica maghiard.

3. Biserica greco-orienta1 i anume : greco-orientald TO-mad i greco-orietald sarbeascd.

4. Biserica evangelica-luterand.5. 11 evangelicd-reformatd, sau calvind.6. unitard.

7. 11 izraelitd.

Afard de aceste seapte confesiuni recepte, mai avem i oconfesiune recunoscuta de lege", i anume coqesiunea baptistd.

In ce priveste raportul numeric al credinciosilor diferitelorconfesiuni, el se prezintd astfel, dupa statistica ungureascd :

Ungaria dupd

Unguri (+ Ovrei) 8.651.520Germani (Sasi i Svabi , 1.999.960

Slovaci 2002.165

;

nationtilitati.

www.dacoromanica.ro

- 83 -Romani 2.798.559

Ruteni 424.774

Sarbi 437.737

Alii . . 333.007

Ungaria dupa confesiuni.

Romano-catolici (inclusiv armeano-catolici) 8.198.497

Greco-catolici (romani, ruteni i unguri). 1.841.272

Evangelici-reformati 2.427.232Evangelici-luterani 1.258.860

Greco-orientali (romani i sarbi) . . 2.190.195

Unitari 68.551

Izraeliti 831.162

Alti i 13.486

Pe noi ne intereseazA aici in special viata, organizatia

rAspandirea diferitelor confesiuni in teritorul locuit de Romani.In acest teritoriu nici una din confesiuni n'are majoritatea

absolutA, de credinciosi. Cea mai numeroasA abia se rididpeste 30 la sutA. Dad Romanii ar fi de o singurA confesiune,ei ar forma o majoritate de peste 60 la sutA, ceeace, bine in-teles si din punct de vedere national ar avea pentru noi oinsemnAtate deosebith.

In ce priveste raportul numeric al credinciosilor diferitelorconfesiuni din teritoriul románesc, acesta se prezintA in ur-mAtorul chip :

si

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

- 84 -Confesiunile in terloriul românesc.

rom. cat gr. cat. gr. or. evang. ev. ref. unitari izrael.

Transilvania . . 331.199 691.89 748.92 222.34 64.70 69.49 53.065

Comitatele : Bihor,Mararnurgs, Sat-mar i Salagiu . 156.0 551.64. 215.677 4.45 403.83 278 120.4

Corn. Arad. Caras-Severin, 1 imis siTorontal . . . 688.661 49.479 1.042.322 56.51 53.54' 335 30.955

LaolaltA . 1.175.80 1.293.021 2.006.927 283.313 82..19 65.107 ,479

Confesiunile tz teritoral rointinesc (in pro,:ent).

COMITATUL r. cat gr.cat. gr. or. evang. ev. ref.ii

unitari izrael.

Alba, inferioarA . . . . 5.3 37.8 41.1 3.4 10.0 O. ; 1.8Bistrita NksAud . . . 4.1 55.5 12.9 19.2 2.8 0.1 1 5.4Brasov 11 2 11 35.5 44.0 5.7 1.1 1 1.4Ciuc . . . . . . . 81.2 16,6 0.1 0.2 0.8 0.1 ; L2FagAras 2 7 25.7 64.9 2.9 2.4 0.5 1 0.9Treiscaune 33 3 1.8 18.0 0,3 .42.2 3.7 1 0.7Huniedoara 8 2 18.1 67.3 1.1 3.8 0.2 1.3TArRava mica, . . . . 5.2 35.7 17.3 17-5 18.3 4.5 1.5Cojocna . . . 4.3 51.8 17.4 3.0 20.3 0.7 2.5MurAs-Turda . . . . 11 5 24.2 15 7 3.2 39.3 4.2 1.9TArnava mare . . . . 3 5 11.2 34.7 42.6 5.3 2.0 03Sibiiu . .. , . . . 5.3 8.4 57.4 26,1 1.9 0.2 (1.7Solnoc-DobAca . . . . 3.9 62.1 5.6 0.8 12.8 0.1 5.0,Turda-Aries 3 4 41.3 32.7 0.2 14.7 6.2 1.5Odorhe1u 35 4 1.2 3.5 2.4 34.0 22.5 1.0Bihor 7 8 9.4 38.3 0.3 -.0.8 3.2MararnurAg. 7 6 71..s 0.0 0.1 2.9 1&1SAtmar 16.9 44.4 0.6 0.3 31.6 64Salagiu 6 4 58.2 3.8 1..3 27.0 43Arad 24 3 4.2 61.9 2.5 5 7 1.2Caras-Severin . . . . 19.1 4.1 73.5 0.5 1.8 1.0Tirni 39.5 3.0 52.4 : .7 1.6 0.7Torontal 47 0 0.6 45.7 3.5 1.9 - 1.0

LaolaltA . . . . 16 'I% 28.5 u , 32.6 7.2 , 14.3 °I 202. 2.7 lai

-,-.-..

:.

.

°I

I

..

. .

.

---. --

. -

www.dacoromanica.ro

1. BISERICA ROMANO-CATOL1CA

Religia romano-catolicA in Ungaria e religia de Stat, chreiaIi aparcme i Dinastia.

Biserica romano-catolicA constA din 18 dieceze, cari apartinla 4 arhiepiscopii, in frunte cu .primatul dela Strigoniu.

Romano-catolicit din teritoriul romónesc in partea cea'mai mare Unguri, apoi irn numAr oarecare de Nemti l vabi

apartin la patru dieceze : Scitmal, Oradea mare, TimiqoaraAlba-Inlia Prima se line de arhiepiscopia de Eger, ultimelede cda din Kalocsa. Organizarea bisericeascA a diecezelor eidenticA cu organizarea diecezelor din biserica catolicA univer-salA, stabilitA de conciliul tridentin (1545-1563). Bazele aces-fel organizatii sunt monarhice : Papa, capul vAzut al Bisericii,detine in persoana sa 1ntreaga putere -a Bisericii(potestas ordinis

potestas jurisdictionis). Puterea aceasta o au, pentru diecezelelor, episcopii, cari dispun de intreaga diecezh dupA cum aflAde bine, nefiind datori cu rAspundere, deck Papei i lui

Dumnezeu. Preotimea §i credincio§ii mireni n'au nici un felde drept in bisericA : ins4i averea materialA a acesteia seconsiderA de a episcopului. Dad totu§i protopopii i preotii

-par a avea o anumitA putere, aceasta n'o exercia in nunrelefor, ci in al episcopului.

In intreaga bisericA catolicA universalA domnqte aceaselconceptie. Exceptie formeazA singurA dieceza din Ardeal.

41

ft

www.dacoromanica.ro

- 86 -Anumite note de deosebire, insA de altd ordine, fatä de bi

serica universalá, prezintA biserica din Ungaria prin faptul caea are ca patron al ei pe Regele Ungariei. Pe baza dreptuluiski de Ina lt patronaj (jus supremi patronatus"), Regele poateinfiinta episcopii nouä i poate desfiinta sau impsarti episcopiiexistente. i pe episcopi ii numeste Regele.

MAsurile luate de Vatican cu privire la chestiunile dogmatice,cultuale si administrative ale bisericii universale, pentru Un-garia n'au valoare deck dacä le aprobä i Regele, respectivguvernul acestuia. Dreptul acesta, numit jusdateaza din sec. 15 ; el a fost innoit la 1870 din prilejul pu-blicArii dogmei despre conceptia immaculata a Fecioarei Maria.Ministrul de culte de pe atunci, contele Iosif Eötvos, a mij-locit cu acel prilej sä se publice edictul regal din 9 August1870, prin care s'a stabilit cä hotärdrile i constitutiile Papeisau ale sinodului roman, inclusiv cele de ordin dogmdtic (bale,breve, enciclice, scrisori etc.), nu pot fi promulgate nici ras-pAndite in Ungaria, inainte de a fi aprobate de Regele.

A. Biserica rom. cat. din afarA de Transilvania.

Dieceza Stitmarului are un capitlu cu 6 canonici ordinari

si 6 onorari, o rnsanästire titular, 2 prepoziti titulari, 5 arhidia-conate, 12 vice-arhidiaconate, 95 parohi cu 1080 de filii, din-tre care 594 cu mai ptitin de 50_suflete.

Dieceza Ordziei mart are un capitlu cu 16 canonici or-dinari si 6 onorari, cu 3 prepoziti ordinari si 13 onorari.Constä din 4 arhidiaconate si 12 vice-arhidiaconate, 76 parohiicu 1012 EH, dintre care 8.14 cu sub 50 suilete. Mänästiri ti-tulare 16.

Dieceza Timifoarei are un capitlu cu 8 canonici ordinari

placeti reji",

www.dacoromanica.ro

87

si 6 onorari, si cu 3 prepoziti onorari. Constä din 6 arhidiaco-nate cu 28 de vice-arhidiaconate, si 246 parohii cu 975 de filii,dintre care 518 cu sub 50 de suflete. Are si 8 mAnAstiri titulare.

Diecezele acestea sustin mai multe scoli primare confesio-nale, al cAror numAr In teritorul romAnesc e insA greu deprecizat din lipsa de date. Mai sustin apoi : Scoli civile defete : in Simleu (Franciscanii), Lipova, Lugoj, Oravita i Tirni-

soara (3) (Notre Dame), Sighet, Sattuar (surorile de caritate),Oradea mare 3 : Ursulinele, . Ord. Sf-tului Vicentiu si Ord,

Irnmaculatei, cu totul 12.coli superioare de. fete : Timisoara (Notre Dame).

Licee regesti-catolice : Arad, &Amu licee rom. cat. subconducerea Statului : Sighet (fratii mizericordiosi), Timisoaraid. Oradea mare, premontrensi. Gimnazii rom. cat. sub con-ducerca statului : Simleu (episcopesc).

-Preparandii (scoli normale de MeV) : Oradea mare si Srmar.Preparandii pentru scoale civile de fete : Timioara,Preparadii de fete : Oradea mare, SAtmar i Timisoara.

B. Biserica roin. cat. din Transilvania.

Dela norma generalA a organizArii bisericii catolice se abatein intreaga lume numai biserica romano-catolicl din Transit-vania, care e organizsta pe baze cu toiul deosebite, apron-plate de ale ale lThericii ortodoxe.

Ejaiscopul diecezei rot. cat. din Transilvania nu intrunestein persoana sa decAt numai o parte a puterii bisericii. El arenumai potestas ordin is, si-i apartin numai chestiunile dogma-tice, morale, liturgice i ierarhice. Cele de ordin adminlstrativle conduce cu ajutorul clerului si al poporului. In acest scopBiserica e constituitA, tried din vrernari foar:e vehi, ca ;,stat

;

Salami%

www.dacoromanica.ro

- 88 -catolie araeleana, al drul organism cone& din : 1) diecezit,2) protopopiate si 3) parohii.

I. Statul catolic" are ca organe ale sale : a) Congresulstatului, Senatul directorial.

a) Congresul statului, organizat din nou pe baza Statutululorganic" din 1873 No. 1008, constl din membrii clerici (1/3),st mireni (2 3), parte alesi, parte naturali, in urma slujbei lor.Presedinti stint doi : episcopul §1 un laic. In caz de impiede-care a episcopului presedintele laic conduce si singur lucil-rile congresului. HotArarile se aduc prin votare. Majoritateadecide §i hotkArile ei sunt obligatoare si pentru episcop. Tine§edinte auuale. edintele sunt pubilce. HotAttrile n'au nevoieEA fie aprobate de altcineva ; in baza autonomiel bisericii eleintrA in valoare de drept Indatä dui:4 votare. Congresul secompune din : episcopc, ca presedinte, din cei 10 canonici, cei16 protoppi, un delegat al seminarulul din Alba-lulia, dinstaretul ordinului cAlugäresc, din cdte an delegat al fiecäruIgimnaziu §i al fiecarei §coli .normale dirt ate 2 delegati alfieckui liceu, din 4 delegati al invätMorilor primari, directoriiorfelinatelor, presedintii §1 juzii catolici ai tablei regesti, pre-

subprefectii i primarii catolici ai oraselor libere rege§ti§i ai celor cu magistrat, din 42 de delegati mireni, 3 dele-gati ai erariului, pyecum §i din diferiti mecenati mari, cari ajudin mod statornic biserica. Congresul statului are §i dreptul,neobisnuit in intreaga bisericd catolick de a alege pe epis-cop. Acest drept nu s'a mai practicat, ce e drept, dela 1837 in-coace, dar .dreptul,' ca atare, statul ii are si acum.

b) Smitul directorial consta din 8 membri preoti si 16mireni. Membrii sunt alesi de congresul statului. Presedinte eepiscopul dimpreuna cii presedintele mirean. edintele se tin

f ectli,

www.dacoromanica.ro

- 80 -tn fiecare lung. Ele nu sunt publice. Are trei Comisiuni per-manente : juridicg, eeonomicg si financing. Jurisdictiunea luinu constä nnmai in executarea hotgrartlor congresului, ci elpoate sa lucreze si din initiativa proprie.

II. Protopopiatul formeaza legatura dintre parohiile auto-uome i dintre episcop. Adungrile lui constau din membrilclerici ci laici. Ele aleg pe delegacii pentru congres.

III. Parohtile sunt autonome. Organele lor sunt : adunärIlegenerale parohiale", in care fiecare cap de familie are dreptde vot in chestille bisericesti i colare. Senatul bisericesc-scolar consta din 6-12, mentor], alesi de adunare pe ate 3ani, si din urmgtorii membrii naturali : preotul (presedinte), In-vatatorul, procuratorul §i .vicecuratorul. Comunele care auntin stare sa plateasca singure pe preot, au dreptul de a-1alege ele.

Daca observgm bine, vedem ca organizatia bisericii roma-no-catolice din Transilvania e, in fond, identica cu organizatiabisericii romanesti. Eu cred ca aceasta se explica prin faptul caUngurii din Transilvania au imprumutat credinta crestingdela Romani, cu care au venit mai intai in contact statornicssi au imprumutat-o in formele pe care le-aveau aceAasin ace!

mp. Incetul cu incetul biserica rom.-cat. s'a desvoltat con-form imprejurarilor de viald speciale ale Ungurilor din -Tran-silvania, dar pe bazele vechi, primitive. -Mai tarziu, cand po-porul unguresc a ajuns in contact cu Apusul, trebuind, dinmotive politice, sä intre in legatura cu Papa dela Roma, el

schimbat credinta, dar si-a pgstrat formele vechi, impru-mutate dela biserica romaneascg.

Organizarea aceasta a bisericii ardelene, Jezuitii au incercatin mai multe randuri sg o schimbe. Au reusit chiar sa obtie

si-a

www.dacoromanica.ro

90 -prin nuntii papali, instituirea unei commiss:o catholica", careincetul cu incetul a redus toate drepturile autonome ale bise-ricii, dar la 1867 imparatul Francisc losif a cassat comisiuneacatolica, restituind drepturile bisericii si dând acesteia 'un Sta-tut organic".

Biserica din Ardeal ii are rest dinta in Alba lulia. Episcope contele Majlath. Are un capitlu cu 10 canonici" ordinari4 onorari. In cuprinsul diecezei stint seapte ordine calugaresti,dintre care unele sustin diferite scoli.

Dieceza consta din 16 protopiate, cu 246 parohii si 2113dintre care numai 222 au peste 50 de credinciosi, cele-

lalte 1891 au sub 50. Protopopiatele sunt organizate la lel,nu ca in celelalte dieceze rom. cat., unde ele sunt de cloudfeluri : decanate si vice-arhidiaconate.

In dieceza ardeleanä sunt 186 scoli primare rom. cat...5coll civile de fete sustinute de singuraticele orduri caluga-

resti, (nu de statul catolic) : (1) Ordul franciscanilor : BrasovPetroseni. (2) Ordul Notre-Dame : Dej, Cluj, Muras-Osorhei,Sinmiclausul-mare. (3) Ordul surorilor de caritate : Gyergyd-szentmiklds, Alba Iulia (2) 4) Ordul Ursulinelor : Sibiiu, (I). Cutotul 9.

Licee sustinute de statul catolic : 7 : Brasov, CsikszeredaiAlba-Iulia, Chezdiosorheiu, Cluj, Muras-0§orheiu, Odorheiu (cu114 profesori si 2.105 elevi). Cheltuieli 775.250 cor. (Fond

sco1ar 3 mil. 892.613 cor.).Alte scoli : un gimnaziu de fete in Cluj, sustinut de co-

muna bisericeasca, dar sub conducerea statului, i o prepa-randie de fete in Sibiu.

Biserica rom. cat. a servit ca mijloc de maghiarizare a um&

www.dacoromanica.ro

- 91 -considerabil numar de Nemti. In bisericile dela orase mai alespânä acum 20 30 de ani, se predica in majoritate nemteste ;azi se predica aproape numai ungureste. Jnainte de aceastaCu doi ani Nemtii romano-catolici din Sibiu (vre-o 500 de insi),simpd cum li se sapd de sapa de sub picioare terenul na-tional, au iesit din biserica catolica si au trecut la luterani

C. Biserica armeano-catolia.

Armenii au fost, pand la 1691, ortodoxi. La acest an autrecut la Unirea cu Roma_ adoptând, insa nu numai intreagadoctrina, ci i ritul romano-catolic, cu deosebirea limbei litur-gice, care a ramas cea armeneascA. Dupa incheierea Unirii Ar-menii au continuat a-si avea catava vreme tot episcopi,

proprii, dupà un timp oarecare insa- ei au fost supusi directepiscopatului romano-catolic. Armenii reclamd de atunci incoace

neintrerupt restaurarea episcopatului lor, dar fAra rezultat. Ca-racteristic e cd pe preotii armenii cu toate acestea nu-i Sfin-lesc episcopii rom.-cat. din Ungaria, ci episcopul arm ean din Viena

sau din Lemberg. Cei mai multi armeni s'au maghiarizat. Ei segasesc organizati bisericeste in cinci localitAti din Ungaria.: Gherla,

lbasfalau (Elisabetopole), Giurgeu- Sfinmiclaus, Ciuc-Sepviz

Neoplanta. Ca numar nu pot fi nici 5.000.Biserica armeano-catolica îi are si ea autonomia" (!) ei, dela

1868 (§ 16, art de lege XLIII).Sustine : 3 scoli primare, cu 11 invatatori, cercetate -de 542

elevi, 1 scoalA de repetitie generala cu 40 de elevi. In statis-tica ministerului de culte (1912) elevii armeni sunt trecuti cacopii cu limba materna magiara. Subventie dela stat au pen-tru scoli 3245 cor.

ei

www.dacoromanica.ro

- 92 -2. BISERICA GRECO-CATOLICA.

Biserica greco-catolia dateazA din sec. 17, cand, in urttarecontenitelor ademeniri, staruinte, sicane, presiuni si terorizAriAs parte a Romani lor i RuOlor mici din Ardeal I Maramur4s'a v5zut nevoitä a adopta invätAtura apuseang. Am vorbit faall loc despre biserica gr. cat. românl ; aid rämâne sl maivorbim despre biserica gr. cat. ruteanä i despre bisericagr. cat. maghiarl, o creatiune cu totul noul a aceluiasguvern unguresc, care are atatea merite pentru propovAduireaideei de stat maghiar 1 prin ajutorul Bisericii lui Christos.

A. Biserica greco-catolica ruteand.

Constã din doul dieceze : a Muncaciului st a Eperjesulul.Cea dintâi constA din 5 arhidiaconate si 36 vice-arhidiaconate,cu 320 de parohii, plus 1.093 de filii. Parohi : 214, plus 150 ea-pelani, i 28 de auggri.Dieceza de Eperjes constä din 5 arhi-diaconate, 22 vice-arhidiaconate, 182 parohii cu 379 filii. Pa-.

-rohi : 63, capelani 132 ; cAlughri 2.Preotii se pregAtesc in dott seminarii, la Eperjes (46 elevi)

si la Ungvar (74 elevi). Sustine l un anumit numär de scoliprimare i secundare.

B. Biserica greco-catolicii-maghlari.

Biserica greco-cat. maghiara s'a infiintat la 1912, pin de-tasarea fortatk a 8 parohii dela dieceza ruteand de Eperjes, 70dela dieceza de Muncaci, 44 dela dieceza greco-catolica-ro-manä de Oradea mare, 4 dela dieceza de Gherla, 35 delaarhidieceza Blajului si a unei parohii (Budapesta) dela arhidie-ceza de Strigoniu. Resedinta in Hajduclorog.

www.dacoromanica.ro

- 93 -Dieceza are un capitlu cu 6 canonieri. Constä din 4 arhidia-

conate cu 21 de vice-arhidiaconate, 163 parohii cu 849 fihiidintre carl 516 cu mai putIn de 50 credinciosi. Preoti 111,

a* 41 capelani. Credinciosi aproximativ 200.000. Limba litur-gica, conform _Niel papale, e cea veche greceasca, de faptInsa aproape toate slujbele se fac in limba maghiara.

3. BISERICA GR.-OR. (ORTODOXA).

Despre biserica greco-orientala romana am vorbit in parteaprima a acestei carti. Aid vom vorbi despre

Biserica gr. or. sarbeascA.

Sarbii, earl sunt locuitori relativ noui ai Ungariei, s'au bu-eurat de o soarta mult mai bunä sub raport bisericesc, decatRomanii. Ei au avut dela stapanire pana inainte de aceastacu 50 de ani, multe favoruri, de cari noi niciodata nu ne-ambucurat. In vremuri de rastri§te pentru biserica romana orto-doxa noi am avut dela ei, ce e drept, oarecari foloase, cadepitcopi de ai lor ne-au pastorit catava vreme, dar amavut 1 mari neajunsuri. Pana la restaurarea mitropolieiromâne ortodoxe prin Andreiu $aguna o Insemnata partea credincigilor noVri a fost inteo adevarata robie sAr-

beasca. Sarbii s'au facut stapani l pe multe averi biserice§tt.ale Romanilor cari n'au vrut sä treaca la Unire §1 pe multicredinciosi de-ai no§tri. Multe manastiri romanqti au incaputpe mána lor, Incat nici pang In ziva de astazi nu le-am pututredobandi. Despartirea ierarhica de Sarbi, inceputa sub mi-tropolitul $aguna, nu s'a terminat cu totul nici panä in zivade astazi. $i astazi mai avem diferite procese cu ei.

Biserica sarbeasca e organizata autonom pe baza art. XX

www.dacoromanica.ro

-134 -din 1847/48, si ulterior pe baza art IX din 1868, care e Statutulorganic al lor. Organizarea bisericii sArbesti e aproape idett-ticA cu cda a bisericii- ortodoxe romAne, deosebirea e numai

ei au in loc de mitropolit un patriarh, la Carlovit. Ctttoate acestea astAzi ei stau bisericeste mai rail decAt noi. Me-tivul e cd S*Arbii n'au cAutat ca, dup4 1868, sA-si reglemen-teze pAnA In amAnunte afacerile bisericesti, scolare §i funda-tionale, ci, ImpArtiti si in congresul lor naVonal bisericescnumit Narodni sabor dupA partide politice, au tot amAnatvotarea regulamentelor speciale, pAnA ce guvernul unguresc,folosindu-se de situatia aceasta neclarl, Inteun anumit mo-ment, la 1912, a suspendat temporal autcinomia bisericii sAr-besti in sensul CA a cassat dreptul electoral al mirenilor pentrucongresul national- bisericesc si a pus stapAn pe toate aface-rile bisericii, exclusiv elementul clerical, pe care guvernul un-guresc II poate influenta cum vrea.

Astazi sArbill In fruntea bisericii cArora au ajuns episcopicari sunt unelte ale guvernului unguresc trAesc cu o auto-nomie bisericeasca suspendatA...

Organizatia bisericeaSca a SArbilor e, precum am spus maisus, aproape analoga ,cu cea gr. ort. romana.

In Ungaria, inclusiv Croatia si Slavonia, SArbii au 6 diecezesi o arhidiecezA, cu patriarhul dela Carlovit In friinte. i anume

in Ungaria : diecesele de Buda, Neoplanta, Timisoara si VArset,

iar In Croatia si Slavonia : patriarhia de Carlovit, i episco-piile de Karlstadt i Pacrat.

Pe teritorul românesc cad diecezele de Timisoara i VArset.

-Cea dintAiu cuprinde 4 protopopiate, 80 parohii matre i 77cu 82 preoti si 23 capelani. Are si 2 manAstiri, cu 15 cl-

lugari. Dieceza VArsetului cuprinde 3 protopopiate, cu 75 pa-

ea

www.dacoromanica.ro

- 95 --rohii, cu 51 preoti si 40 de capelani. Are si 4 manistiri, cu10 calugAri. Toti preopi sftrbi ii fac studiile in seminarulteologic din Carlovit, singurul seminar sarbesc (cu 6-9 elevi).

Biserica sarbeasca din teritorul românesc sustine un liceula Neoplanta (481 elevi) si 271 scoli primare. Invgtatorii i invd-tatoarele se pregAtesc la preparandiile confesionale din Zombor.

3. B1SERICA EVANGELICA REFORMATASAU CALVINA

In Ungaria intreagd sunt 5 dieceze calvine, dintre care 2in teritoriul romanesc, si anume una in Transilvania, cu se-difil in Cluj, cealalta intre Tisa i Transilvania, cu sediul inDebretin. Biserica reformatä din Ardeal pând pe la 1880 n'aavUt nici o legAtura cu cea din Ungaria. Nici astAzi ea nu e,din punctul de vedere al organizarii, intru toate identica cudiecezele ,din Ungaria.

Organizatia bisericii reformate s'a facut prin sinodul delaBudapesta, tinut la 1890-1891. Ea e sinodala-presbiterialä.Anume : fiecare comund bisericeascd ii alege un co mitet,numit pmsbiteria, care consta din 4-60 de membri, dupanumarul sufletelor. Membrii sunt alesi pe 12 ani. Datoriapresbiteriilor e sä supravegbeze viata religioasa-moralá a cre-dinciosilor, i anume : cerceteaza regulat biserica, se impär-tasesc regulat cu sf. taine, nu trgesc in vre-o farä-de-lege,nu cheltuesc mai mult dedt le permite starea materialä, nufac lux ? etc. Cei cari se abat dela datoria crestineasca suntcitati in fata presbiteriului i indrumati sä se indrepte, subpedeapsa denegarii cuminecaturii s. a. Tot presbiteriul con-duce si afacerile adminis-trative bisericesti i colare ale pa-rohiei. Presbiteriul std sub conducerea preotului si a unuicurator mirean.-

www.dacoromanica.ro

- 96 -Mai multe comune (17-70) formeaza dIstricte (protopo-

pe§ti), In frunte cu un protopop, ales de presbiterii, §i cu uncurator mirean. Protopopiatele formeaza o dieceza. In frunteadiecezei sth super infendentul, ales de presbiteri, i un procurator.Toate diecezele formeaza conventul, care se intrune§te in

fiecare an odata sau de doul ori, la Budapesta, §i consta dinpre§edintii celor 5 dieceze §i din deputati ai districtelor pro-topope§ti, ale§i In proportie cu nunthrul sufletelor.

In ce prive§te alegerea episcopilor, pe episcopul din Ar-,deal trebue sä-1 Inthreascl Regele ; cei din celelalte dieceze

nu au nevoie de aceasta Intärire. Mai departe, in Ardeal nu eun singur procurator, ci cinci.

Biserica reformata din Ardeal consta din. 18 protopopiate(plus un protopopiat In RomAnia), cu 562 parohii, 18 cape-lanate, 134 filii §i 57 comunithti In diaspora. Are 538 preoti, §157 capelani. Sustine 161 §coli primare, 1 §coalä civilá de fete(Mura§-0§orheiu), 1 preparandie de baeti (Aiud), 1 seminarteologic (Cluj) §1 7 licee (Cluj, Sighet, 0§orheiu, Aiud, Sepsi-Cangeorgiu. Odorheiu §i Ora§tie, cu 2189 elevi).

De biserica din Ardeal se tine §i protopopiatul calvin misio-nar din Romania, cu sediul in Bucure§ti.

Dieceza de dincoace de' Tisa : 14 districte protopope§ti, 581parohii, 17 capelanate §i 74 filii §i 216 comunithti In dias-pora. Are 593 parohi §i 162 capelani. Sustine 571 §coli pri-mare, 1 preparandie (Debretin), 2 preparandii de fete (De-bretin §i Oradea mare), mai multe licee, dintre care unul InSatmar, §i un seminar (Debretin).

Biserica reformata din Ungaria dispune de )::1 avere de30.577.801 coroane pentru sustinerea §colilor. Din aceasta

singura biserica din Ardeal are vre-o zece milioane.

laolalta

www.dacoromanica.ro

- 97 -Congrua preotilor reformati din Ora intreaga era la 1912 de

1.055.252 coroane, din care cadea pe Ardeal cam 260.000coroane.

In ce priveste viata religioasa a acestei biserici, ea e foarteriguroasä. Sub raportul national, reformatii, cari sunt toti Un-guri sunt foarte sovinisti. In liceele lor nici religia nu se poatepreda in limba materna a copiilor, cu toate Ca guvernul o per-mite aceasta in §colile de stat. Sunt cu mull mai sovinisti cleatstatul

5. BISERICA EVANGELICA -LUTERANASAU PROTESTANTA.

Acestei biserici ii aparcm top Sasii din Transilvania i unnumar considerabil de Unguri din Ungaria.

Sasii IV au autonomia lor deplina, i n'au nici o afacerecomunä cu protestantii unguri.

Dieceze protestante sunt 5, inclusiv cea saseasca. Cele ungu-resti sunt toate afara de teritoriul locuit de RomAni. Organi-zarea bisericii protestante unguresti e aproape identica cu aCelei reformate (dela sitiodul din 1891-93 incoace). Caputbisericii e episcopul (casatorit). Protestantii unguri din Ardealse tin de dieceza protestantä din regiunea Tisei.

A. Biserica sAseascA din Transilvania:Ev. Landeskirche".

Biserica saseasca e condusä de consistorul general, care constädin episcop, curator general, vicar 'superintendential (care e pro-topop la Brasov), din 2 asesori preoti V 2 asesori mirenidin 2 supleanti preoti si 2 supleanti mireni.

7

si

www.dacoromanica.ro

- 98 -Biserica constd din 10 ntricte bisericeqti (protopopiate),

numite Kirchenbezirk, in frunte cu cAte un decan, ajutat de unconsistor districtna!, alcatuit dupd forma consistoriului general.In cele 10 protopopiate sunt 259 parohii Parohia e condusdde presbiterial ales de comund V prezidat pe preot.

Preopi sa§i n'au congrud dela stat, ci sunt plätiti de co-munele biserice0, cari toate sunt bogate. Preoti sunt 243plus 99 de predicatori. Centrul vieii biserice§ti a sa§ilor e

Sibiiul. Episcop (ales) e Dr. F. Teutsch, cel mai mare istori-ograf al Sa§ilor, fiul fostului episcop Teutsch, care §i el a fostcel mai mare istoriograf sas al timPului sgu.

Pentru pregAtirea preotilor Sa§ii n'au seminar special.-Preot,iise recruteazd dintre, profesorii dela diferite §coli. Dela profesorise cere sä fi studiat cel putin patru semestre la Universitdtiledin Germania, unde pe lângä filo-sofie sá fi audiat §i ,studiiteologice. Examenele de profesor se dau la universitdtile dinUngaria, far cel de preot inaintea unei comisii speciale, con-dusa de episcopul insui. Preolii sasi sunt toti oameni cuculturd inaltd, V se remarcd printr'o intinsä activitate biseri-

ceasc i nationald. Adeseori ei ati ca ajutor capelani, cari serecrute-azd dintre invatAtori. Scoala normald din Sibiiu e adecdun seminar pedagogic-teologic", ai cdrui absolventi pot ajungecu timpul, i preoli auxiliari sau capelani.

Biserica sAseatcd sustine :257 §coli primare cu 782 inväfdtori.

civile cu 87 invdtAtori.secundare cu 105 prof esori,normale (1 de fete, 1 de baeti).de agriculturd.de ucenici industriali i comerciali.

11

9

2

3

10II

www.dacoromanica.ro

- 99 -Licee sunt 7 : in Sibiu (2), Brasov, Medias, Bistrita si Si-

ghisoara ; gimnazii in Reghihul sgsesc i in Sebesul sgsesc.collle sgsesti sunt sustinute:de biserica sgseascg, de Uni-

versitatea sAseascd" si de bgncile sgsesti. Subventie dela Statn'au, si nici n'au cerut. Li s'au dat numai niste ajutoare la

zidirea localurilor pentru liceele din Brasov si Medias.

B. Ungurii luterani din Ardeal.

Ungurii din Ardeal de confesiunea evangelicA-luterang, nuse tin de episcopia din Sibiiu, ci de cea ungureascA din

regiunea Tisei.

6. BISERICA UNITARA.Biserica unitard socoteste pe Christos ca orti i recunoaste

numai pe Dumnezeu-tatgl. Doctrina ei e apropiatä de cea alui Arie. Multd vreme s'a discutat dacg aceastd bisericd poatefi socotitä sau nu ca bisericg cresting. AstAzi ea e recunoscutg.Cultul divin e foarte simplu ruggciuni, predicd cântare.Organele s'au introdus abia de vre-o sutä de ani, desi bisericainssi dateazd dela 1568.

Biserica unitard e organizatg pe baza sistemului episcopalpresbiterial. In frunte : episcopul ales de sinod. In timpul mainou episcopul se numeste superintendent, dar oficios, fata deviata publicd a TArei, se numeste episcop. Biserica are si

cloud cgpetenii laice, care se numesc procuratori. Episcopul epresedintele cleric al corporatiilor bisericesti, curatorul main varst1 e presedintele mirean._Episcopul ordineazg" preotii

supravegheazd bisericile i colile Episcopul sau procuratorule membru in casa magnatilrr.

AutoritAtile superioare sunt : Senatul bisericesc superior 4 Si-

:

si

www.dacoromanica.ro

100

nodul (egyhAzi vagy zsitiati .fotanitcs) ; face legi, alege peepiscopi §1 curatori, sfinte§te preoti. Senatul sinodal s tinela 4 ani odatA ; Senatul bisericesc odatä pe an. CorporatiuneareprezentativA e Consistoriul din Cluj. In Ungaria e o singurAdieceza unitara, cu sediul in Cluj" sub numele comunitatea

bisericeascA maghiarA unitarA. 9 cercuri protopope§ti, cu cAteun protopop §i 2 curatori. Cercurile biserice§ti protopopesti iiaranjeazA lucrurile in adunäri generale". Parobia 115, cu 67 filii-Preoti : 106, capelani 3, teologi 22. Pe preoti ii alege parohia§i episcopul if intAre§te. Bisericile au cam 10.000 jugAre pa-mânt proprietate. Consistorul are 6000 jug.

§coli : coIi primare 29 ; 1 seminar (Cluj) cu 5 profesori§i 16 elevi. Un liceu in Cluj : cu 18 prof. §i 340 elevi (335 unguri)._

In Cristurul sAcuesc : gimnaziu cu 9 prof. 205 elevi (167 unguri).

Cheltuieli anuale 123.000 cor. Avere pentru sustinerea sco-lilOr 1.395.406 con

Congrua la 1912 : 111.960 cor. preoi 106.

7. BISERICA ISRAELITA.

N'are o organizare unitarA. Sunt biserici congresiste, sta-tusquo §i ortodoxe. In Transilvania sustine 8 §coll primare,In teritorul románesc afarA deTransilvania vre-o 15 §coli pri-mare, 1 §coall civiI de bAeti §i una de fete, in Oradea mare..

8. BISERICA BAPTISTA.

De fapt, biserica baptistA, recunoscua de lege" prin or-dinul ministerului de culte No. 77.092 din 1905 e o simpla

f

www.dacoromanica.ro

- 101 -sectl, i anume cea cunoscutA sub numele de secta adven-ti§tilor, a poditilor sau a nazarenilor. Constitue o singurA co-munitate bisericeascA, en sediul in Budapesta, de care se tin311 statiuni" din lara intreagA. In Trausilvania nu §tiu sA

lie organizatA" In mod propriu zis.

www.dacoromanica.ro

Partea H.A. Organizarea fravatamântului public.

INTRODUCERE

Inv6tAmântul public in Ungaria s'a desvoltat, panA inaintede aceasta cu patru decenii i jumgtate, in afarä de preocu-pärile Statului. PAnd atunci confesiunile i particularii au

avut in maul acest important mijloc al culturii i e usor deinteles c4 el a fost intrebuintat mai cu seamA pentru scopuricu colorit religios, ceeace n'a fost rau.

Astäzi invAtätnântul public, incepand de jos dela gr4dinilede copii -ST Oa sus la inv*mântul superior, e sustinutparte de confesiuni, parte de Stat, parte de comunele politicesi parte de particulari si de societAti. Ori de cine ar fi sustinutescolile, ele au caracter de publicitate dacä intrunesc principiilefundamentale fixate de legile scolare ale tAril.

Cele mai multe scoli le sustine biserica romano-catolickanume pe unele din ele Statul catolic", pe altele comunelebisericesti. Si celelalte confesiuni sustin Fon, in mäsura pute-rilor lor si a trebuintelor credinciosilor lor. Scolile romanestiaproape toate sunt sustinute de cele douä confesiuni româ-nesti, afarä de liceul din Ngssaud, pe care lb sustine fon-dul fostului regiment al II-lea de gr5niceri români, scoala ci-

si

www.dacoromanica.ro

- 103 -Nig de fete din Sibiiu, pe care o sustine Asociatiunea pentruliteratura romanä 0 cultura poporului roman, 0 un numAroarecare de §coli primare comunale, cari 0 ele fuseserä Inainte§coli gräniceresti.

Statul acorda 0 el subventii §colilor sustinute de alti fac-tori, bine inteles cu anumite conditii dupä cum vom vedeamai jos.

Inspectia supremA peste thate §colile din lard e atributiastatului.

www.dacoromanica.ro

I. GRADINILE DE COPIL

Fiecare comuna urbanA sau rurala, care plate0e dare di-recta mai mare de 30.000 coroane cAtre Stat e datoare saInfiinteze ate o gradinä de cOpii, daca o astfel de gradinanu existA, sau daca in comuna sunt peste 40 de copii Intre

3-6 ani, cari nu mai incap in grAdinile existente. (Art. delege XV. din 1891).

Fiecare comunA, care plAte§te anual dare directa peste20.000 cor. e datoare sA infiinteze §i sa sustina pentru copiiidela 3-6 ani un azil permanent (§ 16, art. de lege X V din1891), iar comunele cu dare de peste 10.000 cor. sunt datoarea sustinea cate un azil de yard.

Gradinile de copii sunt conduse de invatatoare pregAtite incoIi normale speciale.

AtAt pentru grAdinile de copii cat i pentru aziluri se poatepune pe locuitori un impozit de 3 la sutA la darea directa.

PArintii stint datori trimeatA copiii la gradina de copiis'au la azil. Daca pot dovedi Ca copiii lor sunt bine ingrijitisupravegliiati in casa parinteasca, copiii pot fi dispensati.

Gradini de copii i aziluri pot sustinea : Confesiunile, statul,comunele §i particularii. Ace0ia din urmä trebue s cearl

§i

sd-di

www.dacoromanica.ro

105,

autoriza tie dela inspectoril regesti ; confesiunile anunta pursimplu deschiderea scoalei.

Deosebirea intre aziluri i gradini de copii e ca cele dintaittsunt conduse de bone, cele din urma de invatãtoare. Si bonelese pregatesc inteun curs de 6 luni. Cursurile acestea le or-

.ganizeaza ministerul pe lang co1i1e normale pentru gradinile

de Copii sau pe Ianga uncle gradini de copii. Bonele trebuesa, Vie ungureste. 'Ele dau la sfarsitul cursului un examen cuinspectorul regesc, care le libereaza o diploma specialä, in

baza careia pot funcliona ca bone la aziluri (permanente saude vara). Bone pot fi numite i femei cari n'au urmatacest curs special, dar au functionat cel putin un an la gra-dinile de copii.

In gradinile de stat i comunale totul decurge in limba ma-ghiar, in cele confesionale ocupatia copilului trebuie samearga 'liana in mânA cu introducerea lui in cunoasterea

maghiare" (§ 8).La 1913 s'a votat relativ la gradinile de copii, o lege'

noua (art. XL). Ea qabileste i salarul invatatoarelor. Salaruleste de 1100 cor. ca salar fundamental ; gradatiile Ii ridicaNM la 2000 cor. Tot ad se prevede ca spiritul educatieiSI fie patriotic. Fiecare scoala trebue sä trezeasc i sadezvolte in sufletul copiilor sentimentul de alipire catri patriaungara, constiinta apartinerii la natiunea ungará i felul degandire religios-moral".

Pentru neglijarea limbei maghiare invätatoarea poate fi ju-decata disciplinar (§ 22). Ministrul o poate suspenda ci impo-triva vointei sustinatorului scoalei ; el poate sista si subventiape care o da scoalei V poate inchide chiar scoala.

Statul acorda subventii i gradinilor confesionale, dad acesteasunt avizate la ajutor i daca ele coraspund vederilor statuhd.

- -

lim-bei

si

www.dacoromanica.ro

- 106 -II. INVATAMANTUL PRIMAR.

InvAtAmântuI poporal in Ungaria e organizat pe baza art.de lege XXXVIII. din 1868, care a preconizat douä principiifundamentale, i anume : a introdus a) obligativitatea inva-tclintintului si b) libertatea tnvalthnântului, in intelesul ca pa-

pot trimite copiii la orice scoalä vor ei. Scoli primarepot infiinta i sustinea confesiunile, statul, comunele politicesi socieia file, respectiv particularii, datoria de a infanta scolio au insä comunele.

coala primarä (poporala) constä din doua cursuri : 1)

cursul de toate zilele (copiii dela 6-12 ani) si 2) cursul derepetifie (12-15 ani).

Limba de predare o stabilesc sustinatorii scoalei, planulde invätämant" (programa analitica) de asernenea, cu con-diiá insä ca el sä cuprind a. toate materiile fixate de stat,in aceeasi extensiune.

Paragraful 80 al legii prevede ca si in scolile de stat limbade predare sä" fie limba materna' a copiilor, ceeace intgrestesi art. XLIV din 1868 (legea despre egala indreptAtire a na-tionalitätilor").

Art. de lege XVIII din 1879 a introdus in scale confesio-nale in mod obligat si predarea limbei maghiare.

Art. de lege XXVI din 1893 stabileste salarele invätatorilorconfesionali la, minimul de 300 fl pe an (600 cor.).

Art. de lege XXVII din 1907 (legea lui Apponyi), sub pre-text c'd reguleazd raporturile de drept ale scoalelor pe carinu le sustine statul", precum i competintele invätItoriloraplicati la aceste scoale", pune in vigoar i cdteva dispozitiicari privesc deaproape invätAmântul i spiritul educatiei. Le-gea aceasta face din inv6tatorii confesionali functionari publici",

rintii isi

si

www.dacoromanica.ro

107

obligati a depune La intrarea in' slujba juramant unguresc.Totodata le ridica salarele la 1000 con pe an salar funda-mental, plus 6 gradatii, laolalta de 1000 cor., plus bani delocuinta 200 cor.. Disciplinarea invatatorilor trece din maimconfesiunilor aproape cu totul in a organelor statului.

Privitor la invätamant : Limba maghiara se preda fn_scolilenedivizate, in 13 ore pe saptamana, 'in scale cu 6 invatatoriin 39 ore. Dupa patru ani de scoalä copiii trebue sd fie instare a-si exprima la inteles, in graiu viu si in scris, gandi-rile in limba maghiark In scoala de repetitie se introduce calimba de propunere exclusiv limba maghiara. Statul subventio-neaza i colile confesionale, dna' acestea intrunesc conditiilepuse de el (local corespunzator, invatator calificat, spor in lirnbamaghiara i eciucatie patriotica), dar in acel caz pentru cincimaterii (1. maghiark istorie, geografie, constitutie i aritmetica)

programa de invatamant o stabileste statul. Daca o scoala nucorespunde in ce priveste limba maghiark poate fi suprimata,iar invalatorul destituit.

Inspectia scoalelor confesionale din partea organelor statu-lui se face cu o rigoare mult mai mare decal 'Ana aci.

Art. de lege XLVI din 1908 proclama principiul gratuitatii. .

invältimantului in scolile prinpre. Elevii nu plMesc o taxascolark afara de una de cel mult 50 fileri, care se Intrebui ri-teaza pentru biblioteca scolara. Pentru pierderile indurate in urmaacestei legi de confesiuni i comune, statul d oarecari des-pagubirf. Tot pe baza acestei .legi eIvii cari termina clasa VItrebue sa dea un examen special de absolvire, despre care_primesc un certificat, care le serveste la obtinerea dreptuluielectoral, pe baza unui cenz de 5 cor. Acest examen se tinein prezenta unui delegat al ministerului, (dar la scolile con-fesionale sub preiidentia delegatului consistorial).

www.dacoromanica.ro

108

Art. de lege XVI din 1913 (legea lui ridica din nousalarele invätätorilor : salar fundamental 1200 cor. plus gra-datii in suma de 2000 cor. in 35 de ani, cu totul 3200 cor.,plus bani de locuinta.

1. Scolile confesionale romAne.Conform legilor fundamentale ale Bisericilor romane, fiecare

comuna bisericeasca in care se afla peste 30 de copii intre6-12 ani, e datoare sa sustie o ccoala poporalA pentru crec-terea religioas5.-moralk a lor. Comuna bisericeasca ingri-jqte de ridicarea, inzestrarea ci sustinerea localului, precumci de plata invatatorului.

In comunele mixte, in cari locuesc romani de ambele con-fesiuni, de cele mai multe ori sustine fiecare confesiune ate occoala. In unele cazuri ambele confesiuni sustin o singurAccoala, care poarta caracterul majoritatii.

coalele confesionale romanecti sunt aproape toate mixte.

Limba de predare e in toate cea romtineasca.- Exceptiefac colile grec. cat. din dieceza de Hajdudorog, caroraIi s'a impus ca limba de propunere limba maghiara. Intre§colile urbane ci cele rurale nu-i nici o deosebire, nici in ceprivecte programa, nici calificatia sau numirea invatatorilor

nici salarul acestora, afara doar de indemnizarea de chide.Planul de invatamant sau programa ccolilor române nu

difera mull de a ccolilor de stat. Deosebirea esentiaM este :ccoala de stat predahd toate materiile inteo singura limbä(cea ungureasca), fiecare din acestea dispune de un numärmai mare de ore, decal in ccolile noastre.

Ambele planuri publicate de consistoriile mitropolitane ro-mane (cel gr. cat. dela 1909 ci cel gr. or. dela 1911), sunt!Acute, la porunca ministrului, pe baza planului ccolilor de stat.

Zichy)

www.dacoromanica.ro

109

a) Materiile de Itivättimftnt 1. a.

Materiile de invWmânt in scoalele romanesti sunt :Religia

Limba romanA

3 ore pe sapthmana.

5 V2Limba maghiar4 13

A ritmeticg si Geometrie 5

Geografie 2

Istoria patriei i Constitutia patriei 1 1/2

Stiinte Naturale, Fizicä i Chimie . 1 1/2

CantAri 1

Desemn 1

Gim nasticA 1

Lucru manualo dupA amiazA.

Economia

In scolile ortodoxe din Arhidieceza Transilvaniei reliia opredau inv6t4torii ; in cele din dieceza Caransebesului si a A-radului, precum i in eparhiile gr. cat. o predau pre*.

Pentru fiecare materie se intrebuinteazA cãrti deosebite, caritrebue sA fie aprobate de autoritAtile confesionale, iar celepentru Limba maghiarä AritmeticA, Istorie, Geografie si Con-stitutie, si de minister. De fapt insA i agile pentru celelaltematerii sunt aprobate toate de minister.

Ministerul are dreptul de a interzice cärtile cari .nu-i convindin punctul lui de vederi. Când se InainteazA spre cenzurate

aprobare o carte, la Consistorii, se plAteste o taxä de 2030 cor. Consistoriile o dau spre cercetare unui barbat de Foil,pe baza referatului druia o aproba sau o tispinge.

Taxa de censurare ministerialA e de 90 cor. Pentru tipä-

rirea de cArti (de obiceiu suspecte) dä i statul subventii. Pe_

I

www.dacoromanica.ro

- 110 -baza ReguIamentului de organizare a invAtdmântului', comu-nele bisericesti sunt datoare sd procure copiilor sdraci in modgratuit carp de scoald, o dispozitie care insd nu se exe--cutd destul de regulat. ,

In scale confesionale române sunt obligatorii urmdtoarele

protocoale (condici):Condicd de immatriculare,Condicg de clasificare si de absentii,Condica scolard (in care se trece materia predatd),CondicA de inspectie.Toate aceste condici sunt ungute§ti si se scriu numai in

ungureste.Pentru examenele de absolvire a scoalei primare e o con-

dicd speciald : matriculd", scrisA in cloud limbi.In fiecare an se tin examene de fine de an din toate ma-

teriile si cu fiecare clasd. In practica, -de fapt nu se exami-neazd din toate materiile tocmai riguros.

Elevii obtin note de clasificare, cari sunt 5 si anume 1, 2,.3, 4, 5, adecd: eminent, foarte bine, bine, suficient i nesufi-cient. In arhidieceza Sibilului elevii cari cad la finele anuluidin una sau doug materii pot da, in Septembrie, examen decorigentg.

Pentru purtarea morald i pentru diligenta ge dau note deo-sebite. Pentru cea dintdiu 1 deplin corespunzAtor, 2 cores-punzAtor, 3 putin corespunzAtor, 4 necorespunzAfor. PentrudiligentA : 1 foarte diligent, 2 diligent, 3 putin diligent, 4 ne-gligent.

Anul colar se incepe la 1 Septembrie si se terming inIunie. In scolile de la tard el kebue sd dureze cel putin optAnti, in cele dela oras cel putin 9.

www.dacoromanica.ro

In toate scoalele primare trebue sä se serbeze urrngtoarele,serbdri nationale, arborându-se steagul .national unguresc cuemblema nationald pe fiecare edificiu scolar :

1. Ziva Sf-tului Stgan, primul rege al Ungurilor (20 At. n.)2. Ziva aniversard a sanctiondrii legilor din 1848 (11 Martie).3. Ziva onomasticd a Regelui.In arhidieceza Sibiiului fiecare scoald ii are patronul säu

(,hram"), cu care prilej de asemenea se organizeazd serbdriscolare.

Majoritatea absolutd a scolilor românesti (cam 80 la sutd)sunt scoli cu un singur Invdt,dtor, care are deci s instruezein acelasi timp sease clase. Fiind aceasta o greutate care im-piedicd realizarea unui progres pozitiv Consistorul din Sibliua hotdrat sä introducd in vre-o 30 de scoale, incepand cuanul 1914/15, tnvdtdineintul alternativ", ca incercare. Intervenind

rdzbolul mondial, care a chemat pe câmpul de luptd 50°/0 dininvdtatori, aceastä dispozitie s'a amanat pAnd in alte vremuri

b. Pregatirea invAtätori1or.

InvdtAtorii se pregAtesc In scoala normald cu un curs de patru

ani, in care se inträ cu patru clase de liceu (clasic sau real) saucu patru clase civile. Absolventii scoalelor normale pot intrasi In scoala normald, pentru Invdtdmântul civil, cu curs de 3ani, dupd care pot ajunge prof esori de scoli civile, iar dupdaceasta pot urma cursurile pentru profesori de scoald normald.

Elevii scolilor normale dau In fiecare an examene din fie-care materie.

Calificarea invät,Atorilor se face pe baza celor 4 examenede calificatie, date In fata unei comisii speciale. La sco-lile normale ortodoxe comisia aceasta permanentä e numitä

www.dacoromanica.ro

- 112

de Consistor i e condusA de un comisar consistorial. Asistäsi un comisar guvernial, care are dreptul sA se amestece ladarea notei din limba maghiari. La preparandiile gr. cat. exa-menul Ii conduce de fapt corn isarul guvernial. Primul examense face la sfAr?itul anului al II, din istoria si geografia uni-versalg, al doilea la sfar0tul anului al HI, din stiintele natu-rale, al III-lea la finea anului al IV, din fizid, economie, cAn-tAri, muzicA, limba germang, matematicA, geometrie, desemn,caligrafie, lucru manual si girnnasticA, si al patrulea dupàsfarsitul anului al IV-lea, din religie, stiintele pedagogice (teo-retic i practic), din limba i literatura român i maghiarAdin istoria, geografia i constitutia Ungariei. Despre acesteexamene absolventul capAtA o diplom4 de invAtator, iscAlitäde membrii comisiunei si de cei doi comisari. Diploma o poateCApäta absolventul nuniai dad a implinit 19 ani ; absolventa,

dad a implinit 18 ani.Absolventul poate fi ales de-a dreptul invAtAtor definitiv

la o scoalA rural sau urbana. Sistemul inaintArei pe locsau vre-un all sistem de inaintare pe bazA de concurs, inUngaria nn e cunoscut. Nici inaintarea la postul de director(de studii) nu presupune vre-un titlu special sau vre-unconcurs.

c. PregAtirea invAtAtorifor dupl definitivat.

InvAtatorii romAni sunt organizati in reuniuni inveipltorefti",afarA de cei din arhidieceza ortodoxa, ale cAror reuniuni aufost desfiintate de sinodul arhidiecezan, la 1898.

Invatatorii greco-orientali au patru reuniuni : 2 in diecezaAradului, 1 in a OrAzii mari si 1 in a Caransebesului.

-

.

www.dacoromanica.ro

113

Reuniunea din Arad are si o revista (Reuniunea Invä(ei-torllor"), tot astfel i cea din Caransebes (Educatoral").

Reuniuni greco-catolice sunt 7, §i anume : a invalatorilor din

arhidieceza 2) a inva0torilor din jurul Gherlei, 3) a inv60-torilor din Salagiu, 4) a invaTatorilor din comitatele SatmarUgocea, 5) a invatMorilor din comitatul Bistrita-Nasaud (Reu-niunea Mariana"), 6) a;invatatorilor din jurul Hategului i 7) ainvatatorilor din jurul Lugojului.

Fiecare reuniune constä din mai multe despart,aminte", caride obicei cuprind pe invatatorii dintr'un protopopiat. Despar-tamintele sunt conduse de ate un comitet si tin adunari, im-preunate cu conferinte etc.

Reuniunile se sustin din taxele anuale ale mernbrilor sidin alte venite eventuale. Invatatorii din arhidieceza ortodoxan'au reuniuni ; ei tin numai conferinte". Invätatorii din cele34 de protopopiate sunt impartiti in 14 cercuri conferenfilre"cari se intrunesc in fiecare an odata, in luna Octombrie, subconducerea unor comisari consistoriali (de obiceiu : profesori,inspectori scolari i protopopi). Conferintele tin 2 zile si se ocupd

in partea cea mai mare de chestii didactice, pe baza untilprogram unitar, fixat de consistor. Organul conferintei e co-misiunea permanentat aleasa pe trei ani. Ea se intruncste inpreziva conferintei i cenzureaza lucrarile cari au sä fie pre-zintate conferintei in cele doua zile urmatoare.

Conferintele astfel organizate au produs lucrari bune, dintrecari multe s'au publicat in brol;uri.

Afara de conferintele cercuale se tin in fiecare protopopiatconferinte trilunare", sub conducerea protopopilor.

aceste cbnferinte au dat, in unele protopopiate, rezultate bune.Participarea la conferinte e obligatorie. Pentru cele cercuale

8

----

si

si

www.dacoromanica.ro

- 114 -'invatatorii au diurne (5 cor. pe zi) l li se plhtesctuielile de drum ; pentru cele trilunare nu.

Invatdtorii din fiecare protopopiat au cate o bibliotecd pe-dagogica tractuald", Infiintatä la 1912 §i sustinut1 din ta.xelede cafe 2 cor. pe an ale invhtatorilor.

Multi invatatori ronlAni, in urma presiunei din parteaspectorilor unguri, s'au fácut membri §i la reuniun1 invatdto-re§ti maghiare, cari Ina sunt inferioare organizarilor ro-mane§ti.

d. Modalitittile de ocupare a postului invEttitorese.

Pentru posturile vacante la §colile ortodoxe se publica con-curs prin ziarele sau revistele oficiäle ale eparhiilor (Tele-graful roman", Biserica i coala" (Arad) i Foaia diecezanr,(Caransebe§). Cele gr. cat. se vestesc prin circulari consisto-riale, trimise oficiilor protopoPesti §i parohiale.

Cei ce vreau sä concureze la vre-unul din aceste posturi,trebue sä facd o petilie la protopopul respectiv, aldturand do-cumentele necesaré. In preziva alegerii, protopopul tine §edinthcu comitetul parola, in care stabile§te lista §i ordinea can-didatilor, spre a o prezenta sinodului parohial electoral.

Alegerea se face in bisericd dupd serviciul divin, prin votuldirect al tuturor parohienilor sau, in cazuri exceptionale, prinvot secret. Dacd alegerea a decurs In ordine, cel care a In-trunit majoritatea voturilor e intarit ca invatator din parteaconsistorului. Invdtätorul odath Inthrit, e inamovibil.

Invatatori provizori legea nu cunoaste, numai invatatoridefinitivi §i invhtätori suplinitori pe o jumdtate de an s'aucel mult pe un an. La gr. cat. pe invatatori ii alege scau-nul §colastic".

i chel-

in-

www.dacoromanica.ro

115

e. Autoritätile scolare confesionale.

Scoalele primare ortedoxe stau sub jurisdictiunea sinoduluiparohial, care are ca organ al sAu comitetul parohial. Sinodulparohial decide infiintarea i sustinerea §coalei, el alege peinvätAtor i el se Ingrijeste 1de salarizarea acestuia. Comitetulparohial executA lucrArile sinodului si conduce in numele aces-tuia toate afacerile Folare. Delegatul comitetului parohial pen-tru afacerile interne ale §coalei e preotul, care e i directorul

scoalei. Unde sunt trei sau mai multi invAtatori la o §coalá, co-mitetu 1 parohial numeste pe unul dintre ei director de studii.

Autoritatea de a doua instangi ar trebui sA fie sinodul pro-topopesc, cki fiecare protopopiat formeazA un cerc sco-lastic", dar, de oarece aceste sinoade se intrunesc numai o-datA pe an, ele sunt reduse la un rol mai putin insemnatele iau numai,act de cele petrecute in cursul unui an 0 dauindrumAri de ordin mai mult general pentru anul urmAtor.Organul sinodului protopopesc e comitetul protopopesc, alcArui exponent e oficiul protopopesc, respective protopopulInsu§i, care e inspectorul Folar districtual. El decide in ches-tunile care privesc viata scolarA §i pe invglAtori, cerând pen-tru afacerile mai grele aprobarea Consistorului eparhial.

A treia instantd e consistorul eparhial, ca organ al sino-dului eparhial. Unele chestiuni scolare mai grele le decideConsistorul plenar, cele mai multe le rezolvA Insd senatulgolar" al consistorului. Acesta se ingrije0e de toate aface -rile Foalelor dn eparhie ; el IntAre0e pe InvAtatorii ale0 decomitetele parohiale, el numeste pe InvAtätorii suplinitoripe cateheti, el ingrije0e de inspectia §colilor prin comisarispeciali, el decide de cauzele disciplinare ale invArAtorilor.

- -

11

ft

www.dacoromanica.ro

116

Toate acestea se decid In sedintele senatului scot ar, pe baz&rapoartelor i propunerilor rejerentifor scolari" i a reviz o-rite r qcolari".

utoritatea de a patra instantä e consistoral mitropolitan,ca organ al congresului national-bisericesc. Chemarea sena-tului scolar al consistorului mitropolitan e : conducerea trebi-lor scolare comune ale intregei provincii mitropolitane, precum

sustinelea unitatii si a uniformitsatii 'pentru institutele sco-lare confesionale din mitropolie i, in fine, deciderea finald acauzelor disciplinare ale profesorilor i invätätorilor, apelatedela senatul scolar al consistorului eparhial" (§ 167 din Sta-tutul organic".

Autoritrif ile qcolare gr. cat. difera putin de cele gr. or. Au-oritatea prima e scaunul scolar", ales pc Cate 3 ani, de adu-narea generalä bisericeasd. Director scolar e tot preotul, caree i catehet.. De asemenea inspector e protopopul. A treia in-stanta e senatul scolastic al Consistorului, iar a patra consis-torul metropolitan.

Pe invät,ätor 11 alege scaunul scolar, sau, dad acesta nuvrea sa_aleaga,'111 numeste consistorul.

Aläturi de autoritatile bisericesti au drepturi asupra scoale-lor noastre si autoritatile civile, despre care va fi vorba in-Walt loc.

f. Inspectia scolilor confesionale romitne.

Inspectori districtuali" sau tractuali" sunt, din partea con-fesiunilor, protopopii. Ei ingrijesc ca in fiecare sat sä fie scoalaconfesionala, salar Invätätoresc, invatätor, ca copiii sa cer-ceteze regulat scoala i a in toate sa dotnneasca ordineProtopopul e dator sa viziteze cel putin de doua ori pe an

www.dacoromanica.ro

117

fiecare scoalA, cu care prilej la i proces verbal (protocolinspecrie"), pe care-I inainteazd Consistorului. Cei mai

multi protopopi viziteazA scoalele cu prilejul vizitatiei canonicea doua oarA, la examenul dela finea anului, pe care ei ii

conduc, si care de obiceiu e o sarbAtoare pentru intreg satul.Atat despre inspectii cat si despre examene protopopii ra-porteaza in fiecare an Consistorului. Pe 1110 cateva consis-torii este si ate un inspector al InvAtAmantului primar,

numit revizor scolar" (la Sibiu, Blaj, Arad si Oradea mare(aid revizorul e insus secretarul consistorial), care pe langA atri-butlile inspectorului general le are si pe acelea ale directo-rului invAtAmantului, 'clar numai pe cele de ordin didactic.Revizorul" scolar raporteazA Consistorului din caz in caz.Muffle necesare de ordin didactic consistorul le ia pe bazaraportului lui.

Scale coufesionale sunt inspectate, i IncA in mod foarte rigu-

ros, si din partea organelor statului. In fiecare comitateste Cate un inspector regesc de scoale (in Unele comi-tete, ca d. Huniedoara si Bihor, sunt Cate 2), pe langA caresunt, de obiceiu i unu sau mai multi subinspectori", cariau dreptul i datoria de a inspecta i cale confesionale dintoate punctele de vedere, dar mai ales din acela al invAt,Arii

limbei maghiare si al educatiei patribtice. Drept de a dispunedirect asupra scoalelor noastre, dupA lege n'au, dar foarteadeseori si-1 iau ei. DupA lege ei raporteazA ministrului, carecomunicA consistorului observArile inspectorului, iar Consisto-rul ia prin organele sale, mAsuri pentru inlaturarea relelorconstatate. Prin ordinul min. No. 100.000/1913, bazat pe art.de lege XXVIII din 1876, ministrul a numit pe langd inspec-tori m vizithtori de goalda, cari sunt la ordinile inspec-torilor (un fel de revizori de clasa 11-a, din Romania).

de

www.dacoromanica.ro

- 118

g. Salarele Inviititorilor dela scoalele confesionalecomunale.

Salarul invätätoresc e, la inceput, timp de doi ani, de1200 cor., apoi el se urcd dupd 3 clase, in cadrul cdrora suntcate 3 gradati. Astfel

Salar incepator 1200 cor.

Clasa III

Gradatia 3 1400

2 1600 .n 1 1800

Clasa II

Gradatia 3 2000

. n 2 2200

1 2400 .

Clasa I

Gradatia 3 2600 "

2 2900

1 3200 "

Mail de salar invätätorii mai capdtd §i indemnizare dechide, in sumd de : 240, 300, 360, 420, 480, 540, 600 cor.,dui:4 clasa in care se afid comuna.

Dintr'o clash' de salar in cealalta se trece prin avansare,dintr'o gradatie in cealaltä in mod automat, din 4 in 4 ani..

Avansarea urmeazd numai dacd invAtatorul o meritä. MeritulII stabite§te inspectorul regesc in intelegere cu autoritAtile con,-fesionale pe baza rezultatelor dovedite cu inspectiilorde peste an. In caz de divergen0 de pdreri decide pärereainspectorului.

al

:

,

www.dacoromanica.ro

- 119=Salarele le plätesc sustindtorii de §coald. Dad ace§tia nu

sunt in stare a le pldti in intregime, cer subventie dela Stat.Statul subventioneazd §colile comunale, confesionale i parti-culare, dacd acestea dovedesc cd sunt sdrace, V ca atat lo-calul §coalei cat i inväldtorul cordspund a§teptätilor statului.Statul voteaza ajutorul la propunerea comisiei administrative,care opineazd pe baza raportului inspectorului. Daca statuldä unei §coale subventie mai mare de 200 cor. pe an, insti-tuirea invätätorului atarnd de aprobarea ministrului.

Partea pe care o dä comuna bisericeascd in salarul invd-

Idtorului, se ia sau din vre-un fond special al bisericii (s. etondul p)lar), sau din ajutorul dela consistor, sau, in fundulregesc", dela Universitatea säseasca sau, apoi, din repartilie.

Sinodul parohial stabile§te adecd an de an contributia bi-

sericeasca pe care trebue sa o pläteascd credincio§ii pentruacoperirea salarului invdtatoresc V care poate fi, §i e de fapt,mai mare de 5°10 dela darea directd. (In baza unei ordonatiuniministeriale fiecare cetätean e dator sd plateasca pentru sus-Vnerea §coalei primare 5110 dupd darea directd. Dacd inteunsat biserica nu sustine §coald, cele 5°10 se platesc pentru§coala de stat). Repartitia aceasta e diferitd, dela o comund laalta, §i ea se face dupa criterii diferite. Intr'un sat ea e egaldpentru toti, intr'altul ea se face dupd clase, cad sunt 2, 3, 4,5 saui mai multe la numar, dupd averea fiecaruia. Intr'altesate' iarh platesc numai oamenii cad au copii de §coalä.

Repartitia o incaseazd epitropul" bisericii, care se ingri-je§te apoi ca inväldtorul sä-§i capete salarul regulat. Se in-tdmpld insä foarte adese. ori c, diu cauza sdraciei poporului,repartitia nu se poate incasa regulat §i a§a invdtätorulcapätd leafa de cat cu mare greu. Se IntAmplä uneori cd oa-

nu-§i

www.dacoromanica.ro

- 120 -menii nu vor s pläteasca, din cauzd cd nu-s multumit,i cuInvätatorul, sau si din alte cauze. and repartitia nu se poateincasa prin organele parohiale, lista de repartitie se transpuneprin oficiul parohial, organelor administrative, primpretorului,care o incaseazd cu forta (prin executie).

Subventia dela stat inväidtorii o incaseazd lunar, prin ofi-

ciile de dare ale statului, cea dela comuna bisericeascd lunarsau trilunar, sau de cele mai multe od cum se poate".

In foarte multe comune (30-4010) invatAtorii sunt si cantod(cântdreti la bisericd). Venitele cantorale se socotesc In salarulinväldtoresc. D. e. un invdtätor care are, dupd lege, leafa de1200 cor. si-o capäta astfel : 260 din cantorat, 340 din fondulbisericii si din repartitie si 600 subventie de la stat.

Dacd o comund bisericeascd cid in salarul invdtätoresc 600cor., statul dd nu numai restul de pAnd la 1200, ci i toate

gradatiile ce urmeazd din interval in interval. Subventia data -

de stat scolilor confesionale române se poate evalua pentrumoment, la 2 milioane de cor. pe an.

h. Pensionarea Invätatorilor.

Chestiunea pensiei invdtatorilor se bazeazd pe art. XXXII'

din 1875, si mai ales pe art. XLIII din 1891.Drept la pensie au toti Invatorui, cad corespund legilor

.colare. La pensie intreagd se keep dupd 40 de ani deserviciu.

Dupd 10 ani de siujbd (in care se socoteste ci timpul deserviciu militar, precum i cel petrecut ca prisonier de-rdsbolu) un invdtdtor se poate pensiona cu 401/o din salarulsdu propriu zis. Pentru fiecare an care trece peste 10, se

www.dacoromanica.ro

- 121 -adaoga 210. Se inlelege cd inainte de 40 de ani se pot pen-siona nu.nai cei constatap bolnavi sau incapabili.

Invdtdtorii pot fi pensionap din oficiu, In caz cd se con-statä incapacitatea bor. In loc de pensie li se poate da §i oexcontentare

Pensiite vdduvelor. Vdduva unui invdt,dtor care a servit celpupn 10 ani qi a trait cu ea cel pupn un an, e de

50 la sutd dupd salariul de 1200 si de 20 la sutd dupd sumacare trece peste 1200. Pensia incepe a o primi la o jumAtatede an dupd moartea sotului ei, si din ea e datoare a sustinea,si copiii din cdsdtoriiie anterioare).

Pensii:e orfunilor. DacA un invdtdtor a servit cel pupn 10 ani,copli lui orfani primesc pensie. In caz cd ei sunt cu totul lipsip,pot cdpdta si dupd cinci ant servip de tatd1. lor. Copiii orfaninumai de tatd primesc a 6-a parte din ajutorul pentru vdduva,dar pensia tuturor orfanilor laolatd nu poate fi mai mareca a vAduvei. Copiii orfani de ambii OHO mai primese peIângd asta Inca 50 cor. Dacd ambii pdrinp li-au fost invd-tdtori primesc 100 cor. De obiceiu insd acesti orfani sunt crescup

in orfelin ate.

Veniturile fondului de pensie. 1. Invaptorul nou numit sau alesplateste la Inceput 5 la sutd dupd salariul sail. 2) Dacd intrà intr'o

noud clasd sau gradape de salar mai pldteste 50 la suth din diferinta

de salar. 3) Invdtätorii cari se pensioneaza §i au neveste saupentru odatd pldtesc totdeauna 2 la sutd din pensia pe

care o primesc. 4) 2 la sutd pe an din pensia fiecarui Invd-tator pensionat. 5) Fiecare, sustinator de §coald plate§te ande an pentru fiecare invät5tor 24 cor. 6) Tot acesta pldtesteand Invdtatorul iese la pensie 20 con, odatä pentru totdeauna.7) 3 la sutd din ajutorul dat de stat la zidirea localului, pe

finald.

copii,

www.dacoromanica.ro

122

timp de 15 ani. 8) In sfAr§it statul alimenteazä an de an fon-dul de pensii, §i anume din 1875-78 cu ate 100.000 decor., dela 1878-1880 cu 200.000, dela 1880 pAnA azi cu

300.000 cor. iar dela 1908 incoace, ca despAgubire pentrutaxa de Inscriere de 30 fil., Inca 700.000 cor. pe an.

Toti invatatorii sunt datori sA se inscrie la fondul de pensieal Statului.

1. Serviciul militar al invAtAtorului.

Pe baza art. de lege XXX din 1912 invAtAtorii sunt datorisA faca serviciu militar timp de un an, ca voluntari", pe chel-tuiala Statului, §i anume toti la honvezi (armatA) ungureascApentru apararea tarii). Intr'un an ei pot ajunge ofiteri.

Inainte de 1912 InvAtAtorii serviau numai cAte 2 luni dezile, vara, in vacantele cele mari.

2. 5coalele comunale.

Fiecare comund care sustine §coalA e datoare sA :se ingri-jeascA de un fond special pentru aceasta. La acest fond seadaogA i partea de pAdure sau pA§une comunala, ce se rupeanume pentru §coald cu ocazia segregArii, §i care parte trebuesA fie cel putin a o suta parte a intregei paduri sau päsuni.La acest fond se mai adaogd si o parte a veniturilor comunei,apoi excedentul anual rAmas dupA acoperirea cheltuielilor ce-rute cu sustinerea §coalei, precum si din donatii etc.

coalele comunale sunt administrate de un scaun §colar",compus din delegati ai reprezentantei consiliului comunal, careii alege §i pe invAtator. Ele pot fi sabventionate de Stat, duplcum i sunt aproape toate. DupA legea dela 1868 limba de

www.dacoromanica.ro

123

predaie ar fi sei fie cea a locuitorilor comunei, totus in UI-timele trei decenii toate scoalele comunate nouA au fost silitesA ia limba maghiard ca limbA de propunere. Scolilor co-munale statul le dA ajutor i la clAdirea localului, scolilor con-

fesionale nu. Locuitorii comunei sunt datori sA contribue lazidire cu lucru l cu carAusii. CAnd localul e gata, tot comunae datoare asiaure contra focului.

Planul de invAtAmant pentru scale comunale e aproapeidentic cu cel pentru scolile de stat. Religia o predau preotii.

AutoritAtile de a doua si de a treia instantä sunt identicecu cele ale scolilor de stat.

3. *collie primare de stat.

Scoli primare de stat exista aela 1868 incoace. Dupl legeadin acel an, limba de propunere ar trebui sA fie limba ma-joritii in comunere românesqi deci limba româneascA.

In realitate n'a existat si nu existA nici o singurA scoald deStat cu limba de propunere româneascA. In toate invAtAmântutse predä exclusiv ungureste.

In August 1914 s'a publicat un ordin ministerial, care ad-mite si intrebuintarea limbei române, ca limba auxiliarA iaprimele douA clase i ca materie de InvAtAmânt in urmAtoa-rele 3 clase (in ultima nu, nici in scoala de repetitie), inteuanumAr de 4-5 ore pe saptAnAnA. Predarea limbei ro-mânee legata de atAtea conditii anevoioase, indt ea, probabil cA.

va rAmanea numai pe hârtie. In cursul anulul 1914115 defapt ea nu s'a predat nici inteo singura scoalA !

Materiile predate in scoala de stat sunt aceleasi cu celedin scolile confesionale, numai numArul de ore pentru uncle-

sA-I

copiilor,

www.dacoromanica.ro

124

rnaterii e ceya mai mare. i anume : Religia 3, scris i cetit

.(unguresc) 12, Aritmetica si Geometria 6 jum., Exercitii in-tuitive 1 jum. Geografie 3, Istorie i Constitutie 1 jum., Istorie

naturald, Fizica §i Economie 1 jum., Cântäri 1, Gimnasticd

1, Desem i lucrul manual 1..Pe invd"tatorii dela scoalele de stat ii numeste ministrul. In

timpul din urmä se lucreazd in minister la o reforma a ad-ministratiei invdOmântului, tn sensul ca pe invdtätorii de statsd-i numeascd comitele suprem (prefectul), respective organeleadministrative comitatense.

Religia in scolile de stat o predau preotii confesiunilor res-pective, in limba maternd a elevilor. Ordinatiunea lui Apponyidela 1908 conform cdreia religia trebuia sd li se predea ele-vilor nemaghiari si in limba maghiard, a fost anulatd la 1914.Pe cateheti ii numeste Consistorul. Ei primesc i o mica re-muneratie dela stat (80-150 cor. pe an).

4. coli sustinute de particulari sau de societati.particularii sau societatile pot infiinta i sustinea scoli

u drept de publicitate. Cei cari vor sd infiinteze astfel descoli sunt datori sä comunice ministrului planul de invdt,ä-

pant cel putin cu o lund inainte, dând prin el garantiile cäscoala va fi la acelas nivel cu celelalte scoli publice. coIi

cu un program redus, sau scoli ai cdror initiatori nu dovedesccompetinta lor in chestii scolare, nu se tolereazd. coli par-ticulare cu caracter confesional nu se pot infiinta.

Statul subventioneaza si scale particulare. Astfel de scolia infiintat in Ungaria mai ales societatea culturald maghiardMKE, care urmäreste maghiarizarea locuitorilor de alte natio-

i

nalitati.

www.dacoromanica.ro

125

Limba de predare o stabilesc stistinAtorii. Leafa invAtato-Hoc e cea fixatä prin legile tii pentru scolile primare.

5. AutoritAtile de kat.Autoritatea de prima instantä e, pentru scale comunale

s:.aunal qcolar, pentru cele de stat curatoriztal.Membrii scaunului scolar trebue neapArat sä stie scrie

ceti. Ei .sunt cel putin 9 la numAr si se aleg pe ate 3 ani.In scaunul scolar comunal mai sunt i membri naturali : preotii

singuraticelor confesiuni, precum i directorul scoalei, apoi medi-

cul cercual i invgtAtorul de economie. Dach" scoala are 15 MO-

tatori, acestia deleagA 2 reprezintanp ai lor in scaunul scolar.Nu pot fi membri ai scaunului scolar, printre altii, nici ceicari nu stiu ungureste, decat in cazul c:4 nu sunt in comunAdestui cunoscAtori ai acestei limbi pentru ca sä poath formascaunul.

Hotkirite scaunului scolar, de caracter exclusiv administrativ,sunt valabile numai dach' le aprobä inspectorul (revizorul). Scau-nul F;colar ii alege si pe invätätori, sedinta find condusä deun delegat al comisiei administrative. Pe invatAtorul ales iiintáreste comisia administrativg.

Autoritatea de prima instanta pentru scale de stat e cum-torattl. Membrii acestuia stint numiti in baza puterii date deministru si la recomandarea inspectorului, de cAtre comitele

suprem (prefectul judetului), pe timp de sease ani. Numgrulmembrilor, afara." de invdtalorii alesi si de membrii naturali, ecel pupn de 4 0 cel mult de 26, dupa cum aflä ministerul

de bine. Membri naturali sunt : primarul comunei i preopiconfesiunilor ai cAror credinciosi tree peste 5 la sula. La scolinedivizate e membru din oficiu si invälatorul ; unde stint 6

pi

www.dacoromanica.ro

- 126 --invatatori, ace§tia deleaga pe unul dintre ei, 15 pe 2, etc.Membrii numiti depun juramant. Curatoratul alege un curator(epitrop).

Afacerile curatoratului sunt de ordin administrativ. Totul elare 0 dreptul de a cerceta orele de invatamant §i de a re-

vizui i registrele §coalei relative la progres, etc.Hothrtrile relative la §coala comunalS 0 de stat se pot apela

In timp de opt zile la cmisia administrativd comitatensd.Fiecare comitat (judel) formeazA un cerc de invStamant".Comisia administrativg decide in afaceri dintre invatator sauscaun §colar §1 pärintii copiilor, i In genere, in toate chestiu-nile can apailin scaunului §colar. In acestea .din urma decideca for de a doua instantS, In afaceri dintre scaun i invä-tator ca for de prima instants. Impotriva hotartrei aduse deea ca for de a doua instanta, se poate apela la minister

numai in cazul, and sentinta adusa de ea difera de a primeiinstante.

Din comisia administrativä face parte ca membru, afara demembrii ale§i de catra congregatie, i inspectorul (revizorul).

Atributiile ei sunt : a) administrative, b) disciplinare §i

c) judiciare. Ea decide in chestiile relative la salarul invata-torului. Inainte, anume, de ce ar part un invatator la

comisia administrativä pe sustinatorul de §coale pentru

restanta de salar, e dator sä faca arStare primpreto-rului, care dna gäse§te aratarea motivata, da ordin de exe-cutie impotriva sustinStorului. Sustinatorul poate apela la co-misia administrativa, care ordona cercetare la fata locului.

Atributiile comisiei administrative mai sunt, pe langS cele amin--tite : sA se ingrijeasca de aruncul de dare pentru §coalä, deinspectarea §colilor confesionale prin inspectorif rege§ti, de

www.dacoromanica.ro

127

ridicarea de §coll noud in locul celor necorespunzdtoare, decontrolarea socotelilor §coalelor comunale §11 de stat §i de inain-

tarea acestora. ministrului. De cloud ori pe an ea trebue saraporteze despre toate acestea congregatiei (consiliului jude-tean).

In contra sentintei comislei administrative in chestii §colarepoate apela in termen de 15 zile la judecdtoria administra-tivel din Budapesta, in contra celorlalte la ministru. Aceastä

udecdtorie administrativä e mai mare uneori §i cleat minis-tt rul, cdci unele chestii tran§ate de minister (relativ la salare)se pot apela la ea.

6. Scoala de repetitie economica.Mail de cursul de repetitie al §coalei poporale mai exista

§i §coli speciale economice. Pe acestea sunt datoare s le ri-dice comunile, in cazul ca locuitorii lor se ocupa cu agricul-tura, ca o §coald economicd de alt caracter nu existd, cA

numärul copiitor intre 12-15 ani e cel putin de 20, cd dis-pune de teren pentru experientele agricole §i cd darea comu-nald nu e mai mare de 50 la sutd. Terenul de experientA tre-bue sä fie de cel putin 20 jugdre catastrale.

coalä d& repetitie economica, in legAturd cu §coalatrebue sä fie in fiecare comund in care este_ §coald de stat,

In care numärul eopiilor intre 12-15 ani ani e mai mare ca20 §i care dispune de un teren de cel putin 600 stânjini pa-

_

trati loc ardtor.In =bele aceste §coli pot preda invatdmântul invätdtori

cad §i-au c4tigat, la cursuri anume, o calificatie speciald.Cursul acestei §coli e de 3 ani. larna tine (dela 1 Neem-

brie 31 Martie) o zi intreagd (7 ore), vara (1 August 31

Oct.) o jumatate de zi (5 ore). Dupd lege (XXVII11907) limba

primara,

www.dacoromanica.ro

128

de propunere e exclusiv cea maghiara. Se pdate pfeda i religia,

Inteo ora pe sAptamilna. InvatamAntul religios se poate preda,In urma unei ordinatiuni din aaul 1915, si In limba rornâng.

Invatatorii sunt retribuiti deosebit pentru instructia din sw-ine de repetitie econornid.

7. Scoalele pentru ucerlicicoli de meserii propriu zise, in general nu exista in

Ungaria. Meseriile se Inv* la mesteri. Ucenicii urmeazd nu-mai cursuri serale l coli intocinite pe seama lor, in locali-thli unde ei sunt in numar mai mare.

Art. de lege XVII din 1884 stablieste anume ca comunele cariau peste 50 ucenici industriali, sunt datoare sa infiinteze pentruacestia o scoalg specialä, dna confesiunea sau altcineva nuse -ingrijeste de o astfel de scoala. Pentru aceste scoli emu-nele pot impune un imposit de 2 la suta dela darea directg.

Top ucenicii sunt datori, pe raspunderea patronului, s cer-ceteze scoala panä cdnd ies calfe.

In comunele unde stint mai putini ucenici de rneserii, aces-tia sunt obligati sá urrnezz! cursurile In scoala de repetitie.

Autoritgli : 1) Autoritatea industrialg i inspectorul regesc descoale, 2). Ministrul de culte, in intelegere cu cel de comert.

Invälatori la aceste scoli pot fi invälatorii dela scoliie pri-mare locale, pentru materiile Industriale insä trebue sä dove-deasca c an facut cursuri speciale.

Timpul de scoala : In doug zile din saptamâng cate 4 (defapt 3) ore pentru diferite materii i Dumineca (3 ore) pentrudesemn. Confesiunile, daca vor, pot sa-si puie i ele cafe o org

pentru religie, si- anume Dumineca, ceeace si fac.Scoala constä din 3 cursuri (clase) i dintr'un curs prega-

titor. In cursul pregatitor se Invald scrisul cetitul i aritmetica

(adesea sunt si elevi analfabeti). Anul scolar e de 10 luni.

--. --

www.dacoromanica.ro

129

Limba de propunere poate fi nurnai cea maghiarg, zice le-gea. In realitate se intrebuinteazd si alte limbi.

In cele trei clase planul de InvdtdmAnt e urmdtorul :Cl. I. 1 Lecturd din geografie, istorie, igiend si din sfera

vietii industriale. 2. Exercitii de serfs si de concipiat.. 3. Arit-mend si Geometrie.

Cl. II. Lecturd din Geografie, Constitutie, Istorie naturalg,FizicA, Chimie i Merceologie §1 din literaturd. 2. Corespon-d enta industrtald. 3. Aritmeticd (dobgnzi, calculul asociatiei etc).

Cl. III. 1. Lecturd din FizicA (Acusticd, Optica, Electricitate)Chimie, Merceologie, Economie nationald si din literaturg. 2.Acte oficiale. 3. Contabilitate.

Afard de acaste scoli mai sunt i cAteva scoli speciale demeserii, unde se adAncesc produsele unui singur ram industrial.

8. Seoli pentru ueeniel comerciali.

Comunele in cari sunt cel Min 50 de ucenici de prdvAliisunt datoare, in caz cd nu se ingrijeste altcineva, sä sustie oscoald anume pentru acesti ucenici. Cursul, e de 3 ani.

Timpul de scoald e de cel putin 7 ore pe saptdmAna(in 3 zile). Limba de propunere e cea ungureascd.

In aceste scoli pot intra elevl cari au terminat cele seaseclase ale scoalei prithare sau cloud clase secundare sau civile.Prelegerile se tin in localul scoalei civile sau al celei corner-ciali, ale cdror aparate le intrebuinteazd, cu consimtAmdrau 1sustingtorului de scoald. Totus, scoala de ucenici trebue sd-siaibg colectille proprii tehnologice, precum i o bibliotecd a sa.

InvAratori la aceastd scoald sunt in prima linie profesoriide la scoale comerciale si civile, §1 numai in lipsa acestor apot fi si invdtAtorii dela scoalele poporale,

9

---

www.dacoromanica.ro

130 --

Si aid sunt trei clase, precedate de o clasA pregAtitoare.

Programul lor e :Cl. I. LecturA de subiecte din viata tArii si din trecutul

din igiend si din literaturA. 2. Exercitii stilistice. 3. Geografiagenerald a Ungariei. 4. AritmeticA. 5. LucrAri de birou i con-

tabilitate. 5. Caligrafie.Cl. II. Lectura de piese din viata comerciala a statelor mai

Inaintate; din Constitutia patriei, din Merceologie si din Li-teraturA. 2. Exercitii stilistice. 3. Geografia tArilor cu cari areUngaria legAturi cornerciale si Geografia universalA. 4. Aritme-tied comercialA i lucrAri de birou. 5. Contabilitatea. 6. Caligrafia.

Cl. III. Lecturà de piese din viata comercialA universalA,

din Economia politid, din Merceologie, din FizicA si din lite-raturA. 2. AritmeticA comercialA. 3. Contabilitate. 4. Cambii. 5Corespondenta comercialA si 6. Caligrafie.

9. Scoli poporale superioare si seoli civile.Pe baza legii XXXVIII din 1868 fiecare comunA cu peste

5000 locuitori e datoare a infiinta i ate o scoald poporalAsuperioarA, in care absolventii de 6 clase ai scoalei poporalesA, mai Invete Inca 3 ani (fetele cafe 2). Paralel cu acestescoli sau. infiintat i coli1e civile, foarte deaproape fnruditecu cele poporale superioare. Deosebirea e numai cA scalecivile au 4 clase si in ele se intrA cu patru clase primare, iarcele poporale superioare au 3, respective 2 clase, si in ele seintrA cu 6 clase primare. Scopul lor e comun : o culturA ge-nerala mai largd cleat o pot da colile primare. Cu timpulscale poporale superioare au luat un caracter intru cAtva descoli de agriculturA. Ele sunt putine la numar si nu se bucuräde nici o reputatie. Scoli poporale superioare romAnesti nu sunt.

tArii,

.

www.dacoromanica.ro

131

Scolile civile au un program de studii apropiat de cel algimnaziilor, numai cat nu se predä i limba latinä. Trecereadin scale civile in gimnaziu nu e grea si se face ade-seori (examen de diferent,A din limba latilla). In unele scolide Neti se predk in mod facultativ; i latina. Absolventii de4 clase civile ppt intra in scoala normarg, scoalascoala comercialA s. a. Sunt scoli civile de bAeti si de fete.

ea programul unei scoli civile de fete (Beius, roma-neascg, greco-catoM) :-

OBIECT ELE CL ASASuma

1 11 11111v

Religiunea 2 2 2 2 8

Limba românä 4 4 4 4 16

maghiarä _ 4 4 4 4 16

germanN. 2 3 3 2 10

Aritmeiica si Geometria . . 3 3 2 2 10

Istoria 2 3 5

Geografia. 2 2 2 6

Istoria naturalä. 2 2 4

Chimia si Mineralogia . . . ...

3 3

Fizica 2 2

Igiena 1 1

Economia. 2 2

Desemnul . . . . - 2 2 2 2 8

Caligrafia 1 1 2

Lucrul manual. 2 3 3 3 11

Chihli 1 1 1 1 4

Gimnastica 1 1 1 1 4

Laolalta . . . 26 28 29 29 112

militark

,

www.dacoromanica.ro

132 --

10. Preparandiile (Scolile normale).Cursul preparandiei (scoalei normale) e de 4 ani. In scoala

norinalA se infra cu 4 clase de gimnaziu, scoald realA sauscoalA civilA. In legAturA organicA cu fiecare scoalA normalIe o §coalà primarA de aplicatie cu 6 clase.

Programa de studiu in preparandiile româneti e, cu, inicideosebiri, urmAtoarea (preparandia din Blaj):

Studiu extraordinar : 1. francezA, in ate 2 ore pe sVt. p._clasele IIIV. De fapt e numai pe hârtie..

MATERIILE

DE INVATAMANTCURSUL Suma

orelorI II III IV

ore.

Religiunea 2 2 2 2 8Pedagogia 2 3 3 2 10Practica educatiunii . . . 2 6 8Limba si lit. romAnA . . . 2 2 2 2 8

maghiarA . . 4 4 4 4 16germanA . 2 2 2 2 8

Mitematica 4 3 2 3 12Geografia 2 2 2 6Istoria 3 3 2 8Constitutia patriei . . . . 2 2Istoria naturalA i chimia . 3 3 4 10Fizica 2 3 5Igiena 1 1

Economia 2 2 2 2 8Desenul liber 3 -3 2 2 10Caligrafia 1 1 2CAntärile biseric. si Tipicul 2 2 2 2 8Muzica vocalA si instrumentalA 4 4 4 4 16Gimnastica 2 2 2 2 8

LaolaltA . . . 38 38 39 39 154

,

_. . . . . .

. . .

..... . .

. .

. . .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

133

normale se cid mare atentie i cAntdrilor biseri-cesti i Tipicului. Aceasta din motivul cd invAtdtorii au sd fiecanton (cAntAreti bisericesti), sau au sd ante cel putin dinand in cAnd in strand. Preparanzii (normalistii) ortodoxi mergin cursul studiilor, de doud ori pe zi la bisericd, dimpreund-cu teologii.

In scolile normale greco-catolice din Gherla si in ceadin Oradea mare, care e regeascd-catolicd", ateva studii sepredau in limba maghiard (anume : Limba maghiard, Istoria,Geografia, Constitutia, Economia). Profesorii acestor scoli sunttop preoti, cari, bine inteles, au si calificatia pentru Foilnormale.

Scale normale romAnesti sunt inspectate de comisari con-sistoriali. Dreptul de a le inspecta il au si inspectorii (revi-

zorii) scolari ai judetelor respective. Este si un comisar mi-nisterial permanent pentru scoli normale romAnesti (Dr. I.Siegescu, profesor de limba romAnd la Universitatea din Bu-dapesta, deputat in Camera ungard si consilier de curte alRegelui).

La finea fiecArui an se dau examene din fiecare materie,

sub presidencta unui comisar consistorial. Despre exameneles'a vorbit In capitolul PregAtirea invdtAtorului".

Profesorii dela §colile normale romanesti, afard de cei din Sibiiu,

n'au salare corespunzAtoare. Ministrul s'a oferit a le da intre-girea la suma pe care o au profesorii dela scolile de stat, darnumai cu conditia ca in scolile romAnesti, patru materii sd sepredea in limba maghiard. AutoritMile bisericesti au ref uzatpropunerea aceasta. Consistorul mitropoliei ortodoxe a hotgrAt,in sedintele lui din Septembrie a. c., s cear d. din nou ajutor destat, fgrA Ind sd cedeze din punctul de vedere al Biserisii.

-In scolile

de calif icatie,

s

www.dacoromanica.ro

- 134 -In scoalele românesti pot fi Invdtdtori i absolventi ai pre-

parandiilor strdine. Pentru a putea fi alesi definitivi se cereinsä sd-si nostrifice" inainte, diploma, la o preparandie româ-neascd. Nostrificarea (echivalarea) constd inteun examen diaReligie, Limba romând, CântArile bisericesti i Tipic.

Din toarnrta trecut avem o preparandie greco-catolicd defete la Lugoj, iar dela 1 Sept. 1915, una la Gherla. Ambelesunt cercetate de fete de ambele confesluai. Mad acum pu-pude invdtdtoare romAne ortodoxe cu totul 100, greco-catolice pe jumdtate atdstea Ii fdceau studiile in scoli nor-male straine.

Organizarea scoillor normale de stat e, cu mici deosebiri,identicd- cu a ceor roinginesti. In cele din teritorul romanesce vorba, dupd promisiunea contelui Tisza, sd se introducdlhnba romand, ca materie de invdtdmant, dar dupd experi-entele de pdnd acum, nu putem crede ca aceastd mäsurd, dacase va executa vre-odatd, sd se execute cu -vre-un folos pentrucultura poporului nostru. Dovadd pentru aceasta e preparandiade stat din Deva, infiintatd la 1868 de ministrul Eotvös, incare limba romând era la inCeput limba de propunere, pentruca dupd câtiva ani ea sd fie redusd la materie de invatdmant

dupd un alt sir de ani sd fie scoasd, cu totul din scoald....

III. INVATAMANTUL SECUNDAR.

Invdtamântul secundar (de fapt se zice :* scolile medii") are inUngaria o vechime de peste 300 de ani. i accs `. ram de invni-mânt a fost cultivat, la inceput, timp indelungat de diferitele bise-rid, cari au lucrat mai ales prin ordinile lor de cdlugdri be-nedictini, piariti, cistercienzi, premontrenzi etc. PAnd In sec.XIX Iimba de propunere tn scolile secundare era limba lati-

51

si

www.dacoromanica.ro

-- 135 --

neascg. Pe la jumätatea veacului al XIX i-a luat locul limbagermang, in baza proiectului de lege austriac dela 1850, numitEntwurf der Organisation der Gymasien and Realschulen inOesterreich". Legea aceastä austriacd, obligatoare i pentru Un-garia, a introdus pe Mngd ghnnaziile de pang aci (sub cari se in-telegeau si se inteleg i astdzi licee:e clasice), i scolile reale,cari existd i astäzi. Dupd transactiunea" dela 1867 gimna-ziile i scolile reale, pâng aci germane, se maghiarizeazd. Mi-nistrul T. Pauler modified, la 1871, planui de invgtdmantpentru scale secundare, dar organizatia acestora o lasd a-proape neschimbatd.

Organizatia de azi a gimnaziilor (liceelor) si a scolilor realese datoreste ministrului de culte A. Tréfort, care li-a pus baela 1879 si care a fgcut, la 1883, art. de lege XXX care e, (1(fap't, legea pe care se bazeazd intreg invdtdmântul secundar deazi. Legea aceasta a dat o bud unitarei tuturor liceelor caripâtad ad erau diferie, si le-a pus in serviclui statului ungar. A-ceastd lege stabileste un plan de invdtamant unitar ; impune pre-darea limbei maghiare in toate liceele confesionale i predareaistoriei literaturei maghiare in clasa VII--VIII in limba maghiara ;introduce in acestea inspectia prin organele statului i calificarea

tuturor profesorilor din partea statului i pune in vedere sus-linutorilor de scoale ajutorul Statului, cit anumite conditii.

Conform acestei legi §colile secundare se aduc in _trei fe-luri de raporturi fata de Stat, a-ja c avem trei feluri de

9coli :

1. &oli secundare Ia dispozifia Statulai. Acestea stint : a)

seolile infiintate si sustinute de Stat si b) scoli infiintate deconfesiunea romano-eatolicd i sustinute de fondul de studiiungar". Fondul de studii" a fost infiintat la 1773, prin con-

www.dacoromanica.ro

136

tiscarea averii desuitilor. La 1895 acest fond la care s'au ado-gat si alte donatii, era de 40 de milioane coroane.

Scolile acestea atarna In toate privintele, de Stat.2) $coli sub conclucerea Statului. Acestea sunt : scolile co-

munale, particulare, fundationale, romano-catolice (afara de celesustinute de fondul de studii ungar"si de Statul catolic arde-lean) si greco-catolice.

Aceste scoli se deosebesc de cele de sub No. 1 prin faptulca sustinatorii de scoalä dispun Insisi de dreptul de a numipe profesori, de a ridica localuri de scoala etc., cu rezervaaprobarii ministeriale. Disciplinarea profesorilor dela liceeleconfesionale o au consistoriile, in celelalte ministrul.

In ce priveste partea de invatAmant, asupra acesteia dis-pune Statul (limba de propunere, manuale, orar etc.)

3) S:olile autononze, ale Romanilor gr.-or., ale Sasilor, aleStatului catolic ardelean si ale reformatilor. Cu toata auto-nomia lor, Statul are si in aceste scoli dreptul de controlasupra intregei activitIti pe care ele o desfasura.

1. Ginmaziile" (liceele).Pana la 1850 toate scolile medii" erau licee clasice, in care

limba latina era si limbh de propunere. In acel an s'au creatscoli reale (WA limbA latinä), dar ele n'au luat nici 'Ana

in ziva de astazi un avant pagubitor liceelor. Numarul liceelorclasice e si azi cu mult mai mare decal al scolilor reale (155licee si 28 gimnazii fata de 27 scoli reale cu curs completde opt ani si 5 numai cu curs inferior), ceeace e o urmarefireasca a desvoltärii istorice a invMamantului si a spirituluipublic al tarii. Caracteristic pentru ambele acestea e faptul,ca aproape in jumatate scolile reale se preda, in mod facul-tativ, i limba latina.

si

www.dacoromanica.ro

- 137 -Art. XXX din 1890 a introdus pentru elevii din clasele

VVIII ale liceelor fdcultatea de a alege intre limba greacdIntre anumite studii suplinitoare de limba greacd i anume :

invMarea mai pe larg a literaturii maghiare, invMarea, in limbamaghiard, a anticithtii clasice i. desemnul, in cursul superior.Cei cari urmeazd cursul suplinitor de limba greacd se potaplica la urmdtoarele cariere : drepturi, medicind, teologie(afard de facultatea teologicd dela universitate), filosofie (afardde ramii : lingvistic, filozofic i istoric), tehnicd, montanisticd,silviculturd, agronomie, cariera niilitar, perceptorat, finante,calea feratd, postä i telegrar.

Cu toatd aceastd inlesnire fäcutd in detrimentul culturii cla-sice, sunt putini acei elevi, cari nu urmeazd limba greacd,dupd constatäri repetite, acesti elevi sunt, in majoritatea lor,cei mai slabi.

In anul trecut ministerul de instructie a Inceput sd fad pre-&id pentru o noud reformä a invdtämântului secundar, In sen-sul ca rolul limbilor clasice sä se reducd, 'beef:land limba

numai in cl. III si (land in schimb atentie mai marelimbli maghiare, limbilor moderne, geografiei i tiintelornaturale.

2. In ce priveste limba dc Fred are, in liceele românesti,Beins, Blaj, conf. gr. cat.; Brasov gr. or, Ndsäud, fundationalBrad (gimnaziu gr. or.)limba de predare e cea româneascd.Exceptie formeazd liceul din Beins, uncle, in cursul superior,limbo de predare e cea ungureascd pentru toate materiile,afard de religie si I. romând. i in cursul inferior se propune un-gurete istoria i geografia. i la 1Idsäud se propun in limbamaghiard studiile suplinitoare, de limba greacd.

In liceele de stat limba de propunere e cea ungureascd.

§i

la-find

§i

www.dacoromanica.ro

- 138 -In multe din liceele din teritorul locuit de Români se predd,in mod facultativ, i limba romând, dar felul cum se predd erevoltAtor. E mai mult o maltratare a limbei române, deck ocultivare a ei.

3. Religia se predd româneste, prin cateheti numiti de consis-torii. In liceele de stat capätä remuneratie de 140 con peora, dacd sunt in posturi sistemizate, altfel 100. cor. Un mo-ment vrednic de remarcat e cd liceele reformate (Ordstie, Aiudetc.) nu permit nici astdzi ca instructia .elevilor români sa sefacd in româneste, ci pretind ca ea sd se facd in ungureste.

4. Profesoni de liceu se pregAtesc precum se aratd in capi-tolu PregAtirea profesorilor". In ce priveste in'stituirea lor : lagimnaziile din Brasov si Brad ii alege reprezentanta (eforia)scoalelor si-i intareste consistorul ; la liceele gr.-cat. ii aleg

consistoriile, iar la NásAtid ii numeste ministrul, la recoman-darea comitetului fondului gräniteresc, care sustine liceul. Incelelalte scoli confesionale- pe profesori ii aleg consistoriile

iar pe cei dela liceele de stat ii numeste ministrul.Profesorii au cel putin 18 ore de lectii pe sdpfamând. In ce

priveste salarul, salarul fundamental e de 2400 cor. pe an,plus indemnizare de locuintà de 800 cor., Gradatiile sunt de10 la sutd dupd salar, si se succed din 5 in 5 ani.

La toate liceele românesti da, incepând cu anii din urmd,statul intregire" la salare. Asa d. e. pentru profesorii din

Brasov statul dd 20.000 cor., pentru cei din Blaj 16.090 conProfesorii dela liceele ronulnegti sunt Inscr4i la fondul de

pensii al statului. Anii de serviciti 30.Salarele profesorilor plAtiti de Stat sunt, pe baza art. de

lege IV din 1893, egale cu ale funct,ionarilor de stat de clasaa IX §i a VIII. In cadrul fiecdrei clase sunt doud, respective

el'

www.dacoromanica.ro

-L.-- 139 -

trei gradatii : Clasa IX 2400 si 2600 con ; cl. VIII 2800, 3200.

si 3600 con Afard de salar profesorii mai au indemnizare dechirie de 400-1000 cor. pe an si grad* de Cdte 200 condin 5 in 5 ani. Dintr'o clasa In ceealaltd inaintarea se facepe baza meritultd, dinteo gradatie in cealaltä In mod autono-mat. Dupd 30 de ani de serviciu profesorii trec la pensie cusalarul intreg.

5. Profesorii dela liceele unguresti din lard au o reuniune abar, care tine congrese anuale. Au si reviste de specialitate etc.Profesorii romani n'au o reuniune a lor. In timpul din urea.ei s'au grupat in cadrul 32ctiei gcolare a Aso_latiunii pen-tru literatura roindna" i cultura poporului ro;ntin" din Si-biiu, si au inceput sä agite unele chestiuni de invatdmantsecundar, pAnd aci aproape cu totul neglijate.

6. Directorit liceelor sunt definitivi si au un drept de juris-disctie destul de larg. Cele mai multe chestiuni ale scoalei

e rezolvd ei. Pentru cele mai importante se cere aprobareaautoritMilor superioare.

Directorii sunt egali in salare en funetionarii de stat de el. V:IIsi a VI Cl. VIII cu cloud gradatii : 3200 si 3600 cor. ; cl.

VII trei gradatii 4000, 4400 si 4800. Indemnizarea de chidee de 500-1200 cor. De cdtiva ani incoace li se clg, atát di-rectorilor, cat i profesorilor, un adaos de scumpete de 25la sutd.

7. Pentru functionarea normald a scoalelor secundare, Ungaria

e Impdrtitä in 12 circumscripri colare, in fruntea cdrora stdun prodirector, sau director supretn, numit cu decret regal, inmod definitiv Paragraful 45 al art. de lege XXX din 1883fixeazd astfel datoriile i jurisdictia prodirectorilor : 1. Ei

au sä supravegheze Invdtdmantul si rezultatele pe cari le

www.dacoromanica.ro

- 140

clA acesta ; supravegheazA respectarea legilor ;zcolare qi a

Indeplinirei dispozitiilor ministeriale, 2. Conduc examenelede maturitate (bacalaureat), i ingrijesc ca in caz de im-piedecare, ministerul sA numeascA ali delegati In acest

scop, 3) RaporteazA ministrului despre starea §coalelor

tundare, despre resultatele invAtAmântului §i despre eventua-tele necesitAti nouA pe terenul invAtAtnAntului. Ord. min. No.

18.025 din 1884, fixeazA mai amanuntit datoriile prodirecto-rilor, iar ord. 10.901 din 1912 adaogA upele lucruri noua (Cacl. e. prodirectorii sunt indatorati a tinea In fiecare an con-erinte cu directorii scolilor secundare relativ la starea i tre-

buintele seolare ; admiterea la examene particulare, de cori-gentA etc, aprobarea hotAririlor conferintelor profesorale, ad-miterea la examenul de maturitate, acordarea de concedii pro-fesorilor §. a. In general toate facerile scolare ale singurati-celor scoli secundare de sub No. 1 si 2, se rezolvA.prin pro--directorul, care pe unele le rezolvA, singur iar pentru altele cereavizul ministrului.

Pentru ca sfera -de competentA a prodirectorilor O. se poatAvedea mai bine, reproducern ad, din Anuarul emnaziuTui gr.rat. din Beirq pe anul 1913-14, urmatoarele acte i hotArari"

ale prodirectorului, privitoare la acest liceu, cu observarea c.coIiIe confesionale autonome, cum sunt cele gr. or., evange-

lice, reformate etc., depind mult mai putin ale prodirector, decAtcele de stat, i cele conduse de .stat.

,28 lun. Nr. 1442. coli din tAri strkine de a face excur-siuni pe aici, sa se incunostinteze Imediat directiunea sup.(91500-1913).

8 mIle Nr. 1671. A luat la cunostintA protocolul conferinteiprofesorale de inchiare, cu observarea cä acuma nu sunt asamulct in secunde ca intre an.

se-

www.dacoromanica.ro

141

11 lulie. Nr. 1718. Retrimite recursurile celer cu 2 secunde.14 lulie. Nr. 1788. Retrimite matricula maturiatii 1912

11113, aflatl in ordine.6 August Nr. 2016. Crainic tefan a primit concediu sA

coreagA din limba magiarA de pe cl. Vi. Inca in 15-20 Au-gust, ca sal poala fi primit in finea lui Aug. la apotecA, caddin 1 Sept. 1913, te vor recere 8 clase de gitnnaziale (125.4211913).

11 August Nr. 2072. Alexiu Olar poate pune examen corectorde maturitate din 1. romanA in glum. rom. cat. de Nagy-Varad (12489911913).

15 Sept. Nr. 2404. Pentru biletele de tren de acuma ina-inte se poate recurge din 1 Oct. 31 Dec.

5 Oct. Nr. 2818. Dolga Florian poate pune examen deemendare din cl. VII. Adecd tinerul, care a pus examen privatsau suppletor in August si a obtinut din unul, sau doua studiinesulicient, numai Inaltul Ministeriu poate sä concead A co-regerea. (15027711913).

5 Oct. Nr. 2868, Se intreabA cA muzeul fizic e inzestrat cutelegraf fArA sirma Marconi si daca ar fi cu care statiune deastfel ar potea comunica. (415911913 prezidential minist.).

16 Nov. Nr. 3310. Camil Selagean profesor poate fi membruIn .directiune la Népbank," dar sa nu fie impedecare la

gimnaziu.

23 Dec. Nr. 3500. Vizitatorul ministerial pentru 1. magiarala gimnaziul de Beius pe anul scol. curent 191311914 va fiMagn. Domn Dr. Négyesy Laszlo:5 profesor de universitate inBudapest. A i fost si a fost foarte multumit (499011913).

24 Ian. 1914. Nr. 178. SA se deie opiniune pand la 15Febr. anul curent referitor la mauale pentru studentii romani

--

www.dacoromanica.ro

- 142 -in gimnazii de stat. S'a dat, ca i In gimnaziul nostru artrebui ca manualele cu, 1. magiara sa fie mai simple mai scuriemai concise si in stil mai upior.

27 Ian. Nr. 195. In. Ministeriu a luat la cunostinta, CaD-soara Irina Ciortea crescatoare in internatul nostru rom. defetite a propus dansul in gimnaziu pe langa taxa moderatade 5 coroane in 6 saptamttni elevilor din clasele superioare,cari s'au anuntat voluntar. (19892011913)

30 Ian. Nr. 217. Elevele privatiste in gimnaziu nu pot cer-ceta orele de prslegere, numai la studii demonstrative, dacaar primi concesiune ministeriala (18534411913).

28. Febr. Nr. 513. Se trimite vizitator ministerial pentrugimnastiO D-I Ujhelyi Sándor inspector general de gimnasticaA si fost si a aflat toate in ordine. (2868311914. A inist.).

6 Martie. Nr. 345. A luat la cunostinta protocolul conf. II

metodice, aproband indejatarile date de directorul gimnazial.10 Martie. Nr. 622. loan Bele cu 4-"clase gimn. i cu di-

ploma de invatator poate pune examen privat de pe cl. VIIIdiferential din cl.

11 April. Nr. 931. La examenul de maturitate pe acest anscolastic 1918-1914. e trimis de prezident Ilustritatea SaDomnul Dr. losif Siegescu, conzilier aulic reg. deputat dietal

profesor de universitate. (44404-1914. minist.).27 April. Nr. 1022. Profesorul Nicolae Fabian poate fi in

an. Fol. 1913-1614. in directiunea Belényesi Takarékpénzt-ar",dar trebue sa recurga in tot anul. Se intalege ca agendeleu sufere jignire". (cf. Anuarul pg. 60-66).8. Literatura didactica" pentru cursul secundar in general

e destul de slaba si anume din, douN cauze : multe carp sunttraduse din ungureste in mod servil, iar ate sunt originale

§i

sg

www.dacoromanica.ro

143

trecându-se foarte anevoe din cauza numArului mic de liceeromânesti, s invechiesc in dtiva ani. le de geografiesi mai ales cele de istorie sunt deadreptul antiromânesti. 0lisfa complectä a cartilor din chestiune am publicat in brosuramea : Chestiunea manualelor in scoalele noastre secundare"Sibiu, 1913.

In scolile unguresti literatura didacticsa e mai bun5.9. In toate scolile secundare din Ungaria se obisnueste a se

tinea la finea anului examene, iar la sfarsitul curSului liceal,

examenut de maturitate (bacalaureatul), acesta din urmA inprezenta unui detegat al ministrului.

10. In liceele de stat programa de inveitcimiint e aproapeidenticA cu cea din §colile confesionale, cu deosebirea, c in celedinttli nu figureaz i limba roman5, decal ca obiect faculta-tiv in unele din ele.

Materiile de tawitámânt In liceele romanesti sunt astfel im-Orpte :

www.dacoromanica.ro

144

Liceul gr. cat. din Blof :

OBIECTELE CLASASuma

I II ill IV v vi

Refigiune 2 2 2 2 2 2 2 2 16

Limba românä 4 4 3 3 3 3 3 3 26

Limba maghiara 4 3 3 3 3 3 3 27

Limba latinä 5 6 5 5 5 5 5 4 40

Limba greacá 4 3 3 3 13

Limba germanä 3 3 3 3 3 2 17

Istoria 3 3 3 3 2 3 A7

Geografia 2 2- 6

'Astoria naturaia" 2 2 2 2 3 11

Fizica. 4 4 8

Matematica 3 3 3 3 3 3 3 2 23

Geometria desemnativii. 2 2 2 2 8

Filozofia 2 2

Caligrafia 1 1 2

Gimnastica 2 2 2, 2 2 2 2 2 16

Cantu] bisericesc . . . 1 1 1 1 1 1 1 1 8

Totalul orelor . 29 29 29 29 31 31 31 31 240

5,

^

1VII VII

. . . .

. . .

. . . .

2'

. . . .

. . ......

.

. .

www.dacoromanica.ro

CIC

V,IL

DN

N,V

,

- 145 -

Liceal .gr. cat. din Beiq.

O BIECTELE CL ASASuma

I II III IV V VI VIII vt»

Religiunea 2 2 2 2 2 '2 2 2 16

Limba miming 3 3 2 2 2 2 2 2 18

Limba maghiarg . . . 5 5 4 3 3 3 3 3 29

Limba lating 5 5 5 5 5 5 5 4 39

Limba greacg 4 4 4 4 16

Suplinit. de 1. greacg . . (4) (4) (4) (4) (16)

Limba germand . . . . 3 3 3 3 3 2 17

Istoria 3 3 3 3 3 3 18

Geografia 3 3 2 8

Istoria natura1g 2 2 3 3' 3 13

Fizica 3 4 7

Matetnatica 3 3 3 3 3 3 3 2 23

Desemnul liniar (geometric). 2 2 2 2 8

Filozofia propedeuticg . 2 2

Caligrafia .1 1 2

Gimnastica 2 2 2 2 2 2 2 2 16

La olaltä . . . 28 28 28 28 30 30 30 30 232

10

-

,

.

--

--

.

www.dacoromanica.ro

146

in fcolile smun fare unguregi programl e

OBIECTELE CLASA.Suma

I ii Hilly] v lvi lvii viii,

Religia 2 2 2 2 2 2 2 2 16

Limba maghiarä . . 6 5 3 4 3 3 3 3 30

latima 7 7 6 6 6 6 6 5 49

greceasca . . . 5 5 5 4 19

germand . . . . 4 3 3 3 3 '2 18

Istoria 4 3 3 3 2 3 18

Geografia 4. 4 2 10

Istoria naturala . . . . 3 2 3 8

Fizica 4 4 8

Mateinatica . . , . . 3 4 3 3 4 3 3 2 25

Desemnul geometric . . 3 4 2 2 10

Propedeutica filozofica. 3 3

Caligrafia 1 1 2

Gimnastica 2 2 2 2 2 2 2 2 16

Laolalta . . . 28 28 28 28 30 30 30 30 232

o simpla comparatie a programelor acestora ne arata cain scolile românesti cultura clasica e mai redusä decAt incele unguresti, tot asffel invatamantul istoric i geografic siaceasta din cauza lirnbei unsuresti.

2. Seoalele reale.Alaturi de liceele clasice mai sunt in Ungaria i coli reale.

Ele dateaza dela 1850, dar organizarea lor actuala e dela1883, art. de lege XXX (§ 26). Deosebirea intre sco-lile reale si intre licee e Ca in acestea, in locul limbilor cla-

u1,;t:It3rul:

I

,

.

www.dacoromanica.ro

147

sice se predd I. francezd, apoi se predau mai pe larg stiintelenaturale, fizica, matematicile, geometria si desemnul. Bacalau-reatii colii reale pot urma facultatea de stiinti, tehnica, mon-tanistica, silvicultura, agronomia i teologia ortodoxd. Cei carifac ulterior examen din limba latind la vre-un liceu, pot urma

facultatea de drept si de medicind, iar cei cari fac exa-men si din I. greacd, pot urma orice facultate, ca i baca-laureatii liceelor clasice.

La 1887 ministrul a introdus in 10 scoli reale si limbaAnd, in mod facultativ.

Noi avem o singurd scoald reald inferioard, la Brasov(gr. or.), cu ureatorui program :NfIBMO,

OBIECTELE ClasaSuma

I II III IV

Religiunea 2 2 2 2 8

Lim ba romând 4 4 2 2 12

maghiard. 4 3 3 3 13

1) germand . 4 3 3 4 14

1) francezd 3 3 6

Geografia 3 3 2 8

Istoria 2 3 5

Aritmetica 3 4 3 10

Algebra 3 3

Geometria si desemnul geometric. 3 3 2 2 10

Istoria naturald 2 2 4

Fizica 2 2

Gimnastica 2 2 2 2 8

Caligrafia 1 1 2

Desemnul liber 2 2 4

Cântäri (facult ) 1 1 2

La olaltd . . . 28 27 29 27 111

- -

-

www.dacoromanica.ro

148

Programul colilor reale ungurefti e urmcitorui :

0131ECTELE C L ASA Suma

"el"I II III IV V VI VII IVIII

Religiune 2 2 2 2 2 2 2 2 16

Limba maghiarl . . . . 5 5 3 3 3 3 3 3 28

germana . . . . 5 4 3 3 3 2 2 2 24

francezä . . . .11

5 5 4 4 3 3 24

Propedeutica filozofia. . 3 3

Geografia 3 3 3 9

Istoria 3 3 3 3 3 15

Matematica 3 4 3 4 5 4 4 3 30

Istoria naturalä . . . . 2 2 2 3 3 12

Fizica 3 4 5 12

Chimia . 2 2 3 _ 7

Desemn §i Geometrie des-criptivä 5 5 2 2 2 2 2 2 22

Desemn liber 2 2 2 2 2 2 12

Caligrafie 1 1 2

Gimnasticg 2 2 2 2 2 2 2 2 16

Laolaltä . . . 28 28 28 28 30 30 30 30

i

--

'

www.dacoromanica.ro

149

3. Scoa1e superioare de fete.Licee de fete nu sunt in Ungaria, afara de unul singur par-

ticular, in Budapesta. Fetele cad vor sa urmeze studii maiinalte se pregatesc pe cale particular i dau examene la li-ceele de baeti. Sunt insä un numar oarecare de scoli Supe-rioare de fete" cu 6 clase, cu un program cam analog cu celal primelor 6 clase reale. Tocmai in tinipul din urma se lu-creaza in minister in directia de a le complecta la opt clasesi a le preface in licee reale. Romaneasca nu e nici una.

4. Scoalele de comert.Scoale de comert propriu zise sunt in Ungaria numai scoa-

lele comerciale superioare si Academia comercialä, caci cele98 de scoli (serale) de ucenici comerciali, nu se pot socoti cacoli comerciale propriu zise. In scoalele superioare de comert

se infra cu 4 clase de liceu, reale sau civile. Cursul e de treiani. Este si o ;coala de fete (la Muras-Osorheiu). Programulde studii al scoalei comerciale greco-ortodoxe române dinBrasov e acesta :

CLASASME1111111!

TotalI. II. III.

Religia 1 1 I 3

Limba romana 3 2 2 7

maghiara 3 3 3 9

genitalia 3 3 3 9

11franceza 4 2 3 9

Geografia 2 2 2 6

Istoria 2 2 2 6

Matematica 2 2 2 6

.

www.dacoromanica.ro

- 150 -

CLASATotal

I. II. ill.

Fizica 2 2

Aritmetica comerciald_

4 3 3 10

LucrAri de Birou comercial. . . 1 1 1 3

Comptabilitatea 3 3 6Corespondenta comercialA 2 2 2 6Principii comerciale 2 2Ecoriomie politicA 2 2 4 11

Cuno§tinte de Drept 3 2 5

Chimia §i MerceOlogia_

3 3 6

Caligrafia 2 2Facultative : Limba italiang. . . . . 1 1

Stenografia 2 2 2 6CAntAri / 2 2 2 6

GimnasticA 2 2 -2 6

Bacalaureatii de coald comerciald au uraidtoarele drepturi:

1. Pot intra in cursul I al academiei agronomice din Ma-gyarovár.

2. Din alte institute de felul acesta pot fi primiti in cursulal doilea.

3. Pot urma Academia comerciald orientalA din Budapesta(curs de 2 ani), tot astfel Academia comercialA din Buda-pesta §i din Cluj.

4. Pot intra in §coala pentru pregAtirea profesorilor descoale comerciale din Budapesta (curs de 4 ani).

5. Pot urma cursurile de comunicatie rege§ti - ung.6. Academia de export din Fiume.

1

1

1

.

www.dacoromanica.ro

151

Functii:1. Oficiile de postd, pand la postul de functionar superior.2. Administratie : posturi de oficial la monopolul de tutun,

magaziner, conducerea cdrtii funduare.3. Oficii de Cassd : oficial la cassieriile centrale ale statului

si la oficiile de dare.4. Controlori, contabili, revizori, cassieri, directori de bAnci

si la multi de pietate.5. Pot face serviciul militar cu termin redus (1 an).

5. Pregatirea profesorilor.Profesorii de liceu se pregátesc la universitdtile din patrie,

unde cursurile sunt de patru ani. Fiecare student In literefilosofie trebue sd-si aleagd cel putin cloud materii principale,din care va avea sä dea examene. Afard de aceste materiiprincipale trebue s asculte i anumite cursuri (colegii) se-cundare. Dupd semestrul al putrulea cid primul examen, numitexamen fundamental", iar dupd al optulea semestru dd aldoilea examen, numit cenzurd" (licentd). Studentul in filosofietrece dintr'un semestru intealtul, WA a fi dator sä dea examenesau s facd colocvii. Colocvii sunt obligati a face numai bur-sierii, in fiecare semestru, ceiIaIi studenti fac numai dacdvreau. Si Med s facd dupd semestrul al patrulea examenulfundamental, se trece in semestrele urmdtoare. Dupd opt se-mestre absolventul de filosofie obtine absolutoriul" (certificatde absolvire). Cineva poate fi profesor provizor i numaicu examenul fundamental. Cei cari au si cenzura, dacd aufäcut un an de practicd la vre-un liceu (gimnaziu), sau au lostprofesori un an, se pot prezinta la ultimul examen, numitexamenul pedagogic" (examen de capacitate), care se face dinpedagogie, psihologie, logicd i filosofie. In urma" acestui examen

pot fi alesi sau instituiti profesori definitivi.

www.dacoromanica.ro

-152Seminarii pedagogiCe universitare propriu zise nu existä in

Ungaria. Exista insä trei scoli practice (Budapesta, Cluj siPannonhalma) pentru cei ce vor sä se faca profesori Studentiinu sunt obligati sä le urmeze, ci daca' vor fac practicl inaceste scoli sub supravegherea profesorilor lor, daca nu, prac-tica o fac singuri, pe socoteala elevilor, ca profesori provizorisau supleanti.

Examenele de profesor (fundamental, cenzura i pedago-gicul) se fac inaintea comisiilor, in fiecare an.

Doctomtul In filosofie se dä pe baza unei teze tiparitä

inainte de examen. Doctoratul se poate da i fara ca candidatulsa mai fi dat inainte vre-un alt examen.

Profesoril pentru coalcie co:nerciale superioare se prega-tesc inteun institut anurne la Budapesta, cei de coale nonnaleau de asemenea un institut special, tot la Budapesta.

.Ambele categorii de praleski se pot pregati insä §i la uni-versitate.

PWATAMANTUL SUPERIOR

Invatamântul suparior din Ungaria e organizat pe baze destulde largi i temeinice. Numarul scolilor superioare e aproapesuficient.

1. Seminarele greco-orientale romAne.Fiecare diecezd ortodoxa isi are serninarul sau, susisinut din

mijloacele proprii, cu cate un mic ajutor dela stat, insa

Lira nici un control din partea acestuia. Cele trei se-rninarii orfodoxe nu sunt organizate uniform in toate privintele.Fieca e se prezinta cu cela ce i-a lasat ca nio itenire trecutul, fm-prejurarile spzziale in care s'a desvoltat i situatia speciald a die-

IV.

www.dacoromanica.ro

- 153

cezei pe care o serveste. De atdva vreme incoace consistorulmitropolitan studiaza modalitdtile in vederea unificdrii planuluide invätdrnfint si a regulamentuiui de organizare.

Seminarul din Sibiiu, infiintat la 1811, a avut la inceput caprofesor pe insusi Gheorghe Lazdr, care insä n'a putut sta

multd vreme in serviciul lui. Ca si celelalte cloud seminariiortodoxe, cel din Sibiiu are cloud sectii tcologicd i pedagogictl.

De fapt, in biserica ortodoxd sub cuvântul seminar" trebuescintelese cloud scoli cu totul diferite unele de altele, avdnd

comun Insi localul, directorul si corpul profesoral. Inteo sectieInv* viitorii preoti, in cealaltä viitorii invdtdtori.

hi sectia teologicd a Seminariului din Sibiiu se primescnuinai absoIventi de liceu. Cursul e de trei ani. Limba de pro-punere e pentru toate materiile, cea româneascd. Nu se preddnici o altä 1inib, nici modernd, nici clasicd. La sfdr-situl fiecdrui an se dau, sub presidentia unui comisar (de-legat) consistorial, examene din fiecare materie. Dupd termi-narea cursului teologic absolventul dd i un examen de call-ficatie preoteased, in fata unei comisiei numitä de Consistor.Pe baza acestui examen obtine o dipIoni, care-I indreptd-tete a concura la o parohie si a fi hirotonit preot, in caz

cand e ales.Teologii" sunt obligati de tin timp incoace, de and se

simte lipsa de invdtdtori, s urmeze i coala normald.Pe baza legii ei au dreptul de a face examenul de califi-

catie invdtAtoreascd, fdrd a mai fi fdcut i examenele anuale.Astfel ei fac in anui I, examenul de calificatie prescris pentrunormalistii de anul H; in anul al II cel pentru normalistii deanti! al III si in anul III examenul pentru normalistii de anulal IV, si examenul de calificatie.

www.dacoromanica.ro

154

Astfel, teologii les din seminare deodatl cu doug diplo-me. Ce e drept Ong acum dispozitia aceasta nu s'a observat re-gulat, dar In anii din urmg se stgruie cu tot mai .bun rezultatin directia aceasta.

In seminarele din Arad (1822) si Caransebes (1865) se poateintra si cu 6 sau 7 clase de liceu sau cu scoala normald.Programul de studii e, cu mici deosebiri, identic cu cel delaSibiiu. (cf. pagina 32-33).

2. Seminarele gr. cat.

Si in acestea se infra' cu opt clase, repectiv cu examenulde maturitate. Cursul e de patru ani. Elevii sunt toti bursierisi se aleg dintre concurenti, prin Consistorii. Fiecare seminare impreunat cu internat, de unde teologii" pot iesi numai cugreu In oras.

Teologii poartg uniformä de preoti (revereandA) si-si radbarba si mustAtile. Toti profesorii sunt preoti. Programul destudii se deosebeste de al seminariilor ortodoxe prin faptul cA stu-

diilor de limba romAnd §1 celor pedagogice nu li se dA asa demare importanta, ci prevaleazg cu desAvArsire cele teologice. Sefac multe exercitii spirituale".

Limba de predare in seminarul din Blaj (1754) si Oradeamare (1914) e cea româneascA, in cel din Gherfa cea lati-neascA. RomAneste se fac In acesta din urmg numai unelecursuri, mai secundare.

Profesorii sunt plAtiti cam egal cu cei dela liceu si anu-me din fondurile bisericesti. Seminarul din Gherla e sustinutyIn parte, de fondul de studii catolic".

Un numgr oarecare de teologi gr. cat. ii fac studiile iii

si

www.dacoromanica.ro

155

institutele romano-catolice din Roma, Budapesta, Ungvar, Timipara §i Sätmar.

3. Sea de notari.Cei cari vor sä se faca' notari trebue sä fi absolvit liceul,,

apoi sa fi fäcut un an de practicd pe langd vreun notar infuncliune. Dupa anyl de practicd urmeazA un curs administrativ de un an la una din §colile pentru acest scop. Astfelde §coale existd in MurAs-Osorheiu si in Cluj.

4. Academii.In Ungaria sunt diferite scoli superioare, in cari se inträ

bacalaureatul. Unele din ele sunt faculthti, toate InsA se numescAcademii.

Academii de drept.Organizarea acaderniilor de drept e identicA cu a facultä

tilor de drept de pe langa" universitMi.

b) Academii cotherciale.

In academiile comerciale se inträ cu opt clase de liceusau cu §coala superioard de comert. Cursul e de 2 ani.

c) Academii de agronomie.Se- infra' cu liceul complet. Cursul e de trjei ani.

d) Academia milliard,Se inträ cu §coala militarA sau cu opt clase de liceu.

5. Universitatile.In Ungaria sunt 4 universifati, i anume in Budapesta, Cluj

ca

a)

www.dacoromanica.ro

- 156 -(1872), Pojon (Pressbug) si Dobritin. Ultimele dou s'au des-chis in 1914 i se completeazd numai succesiv cu diferitelefacultdti.

Cea din Budapesta are toate facultdtile; celei din Cluj ii

lipseste facultatea teologicd.La universitatea din Budapesta este si o catedrä de limba

si literatura romând, precum si un docent de limba romând.0 astfel de catedrä exists si la Cluj. In ambele locuri Insd

catedrele sunt ocupate de români renegati, cari au ajuns la Uni-versitate in urma legAturilor lor politice, si cari nu sunt oa-meni de stiintd. Pentru filologia i pentru istoria literard ro-raneascd aceste catedre nu insemneazd nimic.

La UniversitAtile din Ungaria cursurile se tin pe semestreinscrierile studentilor se fac tot pe semestre. Semestrele se in-cep :1.1a 1 Septemvrie i dureazd pAnd la 1 lanuarie, al II-lea dela

15 lanuarie pad la 31 Maiu. Fiecare student trebue sd seInscrie In fiecare semestru din nou, plätind taxele reglemen-tare. Se pläteste o taxd colectivä (80 cor. pe semestru), nupe colegii", ca d. ex. in Germania,

Facultatea de filosofie are un curs de opt semestre. Exa-menele nu stint obligatorii. Cine s'a inscris timp de opt se-mestre obtine la sfSrsit Absolutorul". Ea nu e irnpArtitä pesectii bine determinate, ci studentul e liber sd-si aleagdsd-si combine specfalitdtile dupd cum ii convine mai bine. Maipe larg, vezi la capitolul : PregAtirea profesorilor".

La Universitatea din Budapesta si .5tiinte1e fac parte din fa-cultatea filosofied ; la cea din Cluj existá o facultate de stiintedeosebitä.

Facaltatea Je drept. Cursul e de 8 semestre. In prirnii

trei ani se dau examene anuale. Dupd absolvirea cursului coin-

www.dacoromanica.ro

157

plet urrneazA trei doctorate, numite riguroase", la intervale de cel

putin 3 luni. Dupä ultimul riguros urmeazA promopa de doctor,in fata rectorului si a decanitor facuItAtilor, si cu o anumilsolemnitate (lurAmAnt etc.). Dupd primul riguros candidatii sepot inscrie la un barou advocatial din tail, candidati de ad-vocati (stagiari pentru avocaturA) pe langA un advocat, fat% aputea primi i pleda procese in numele propriu. Stagiul tine5 ani (dupA legea dela 1912).

La un an dupd promotie se poate face cenzura advoca-tiald" (examen de libetä practicA). Dupä cenzurA urtneazA. Inck

2 ani de stagiu pe ItIngd un advocat, f Ara' drept de a des-chide cancelarie proprie.

Oficiantii administrativi superiori dau, dupA terminarea cur-surilor juridice, numai cloud doctorate, si anume in stiintelede stat. Aceia cari dau i doctoratul juridic si pe cel destiinte de Stat, se chiamd doctores utriusque juris".

Facultatea de medicind constA dintr'un curs de 10 semestre.Examene dupa anul II-lea si al IV-lea. Dupa anul V se da.examenul de doctorat, dupA care noul doctor trebue sA facatimp de un an practicA la vre-un spital, In calitate de asis-tent". DupA acest an ti poate incepe singur practica.

Facultatea teologicei dela Universitatea din Pesta e roinano-catolicA. Cursurile se tin in latineste si In ungureste. Intre as-cultätori sunt i ate 10 romAni gr. cat. Toti teologii suntinterni. La universitatea din Cluj nu este facultate teologicA.

Politelmica din Budapesta are toate specialitätile tehnice,afar5 de electro-tehnicA. Cursul e de patru ani (8 semestre).In fiecare semestru sunt colocvii obligAtoare. Cine cade dedouA ori la colocviile din aceeasi materie, repetä anul. Exa-mene propriu zise sunt numai cloud, la finea anului al II-lea

si dupä absolutoriu" (al optulea semestru).

www.dacoromanica.ro

- 158 -Cultura româneasc i elementul românesc sunt foarte in-

suficient si slab reprezintate in universithtile Ungariei. Dadcei opt milioane de Unguri au, pe lângd alte scoli superioare,patru Universitati, ar fi cu dreptate ca si cei 3 jum. milioanede Rornâni sd alba' o universitate a bor. Dela 1848 incoaceei au si cerut-o necontenit dela "guvern, dar au fost in con-tinuu refuzati. Odatd li se pusese in vedere cd la Universi-

tatea din Cluj, infiintatd la 1872, cursurile vortii paritetice,adecd in douä limbi, ungureste si romdneste, dar promisiuneanu s'a implinit. 0 universitate româneascd in Ungaria ar fi'o necesitate culturald inexorabild, dar de asa ceva Ungurii nuvor nici sä audd macar.

V. INVATAMANTUL PROFESIONALSI SPECIAL

InVdtdmântul profesional si special in Ungaria are o ye-chime destul de considerablid. Originile lui se datoresc aproapeIn intregime initiativei particulare, destul de bogate. Cu timpul,n cele patru decenii din urmd, a facut i statul mult pentru

desvoltarea acestor ramuri de invdtdrant, pentru cari MO Ingeneral, n'a creat cadre noud, ci a urmat firul de desvoltarecurent. 0 lege speciald unitard, care sd prevadd organizareafnvdtdmântului profesional si special, tocmai de aceea nuexistd, existd numai diferite dispoiitii menite a inlesni des-voltarea mai departe a ceeace a creat o evolutie fireascd in-delungata'. De aceea gdsim in Ungaria fel de fel de scoli pro-.fesionale, avându-si fiecare, mai mult sau mai putin, indivi-dualitatea sa aparte, servind insd fiecare in mod efectiv in-

-dustria i comertul, i prin ele interesele tdrii.Cat ne priveste pe noi Rotnânii, in acest pund stdm cam

www.dacoromanica.ro

159

slab. Avizati numai la puterile noastre, fara nici un sprijindin partea Statului, ba impiedecati sistematic in procesul nos-tru de desvoltare, nu ne-am putut incbega destul de bine inprivinta nici unui ram al invatamântului, §i am limas indaratmai ales in ce priveVe invätamantul profesional. 0 simplaprivite in Statistica, pe care o dam in capitolul urmator, vaface cu putinta intelegerea deplina a situatiei in punctul acesta.

- -

www.dacoromanica.ro

Statistica Invalamanttalui !public.Statistica ce urmeazg e fäcutà pe baza raportului oficial al

ministerului de instructie ungar pe anul 1912 (MagyarorszLigKözoktatástigye az 1912 egen, Budapest, 1914). Desi ten-dentios, ceeace se va vedea mai ales in ce priveste nu-mgrul scolilor românesti ne-am folosit de el, de oarece esingura statistici pentru intreg invätgmântul din targ. Pentruscoalele romgnesti am intrebuintat i .datele, demne de cre-dintg, ale organelor bisericesti gr. or pe anul 1914 si gr. cat.,pe anul 1912.

I. NtimArul scoalelor.coli Pateri Elevi

diciactice1. GrAdini de copii 2850 4348 270.1352. *con poporale :

a) coli primare 16.635 33.875 2.488.321b) c. p. ucenicii de meserii si de comert 686 5.712 108.335

c) coli poporale superioare . . . 9 56 500d) *coli civile 486 5.691 93.665

3. co11 normale (preparandii) pentru grä-dini de copii 9 74 549

4. coli normale (preparandii) 90 1.159 9.7115. $coli secundare 250 5.205 79.516

6. co1i superioare 57 1.109 11.2337. Scoll de specialitate :

a) $ coli agronomice 59 402 2.383b) miniere 6 44 342c) ,, industriale si de comert. . 147 1.878 17.675

d) artistice (muzicA, bele-arte) 50 532 9.847e) militare 13 362 2.1 94

f) de mosit .. 12 44 824g) Alte sco1i de specialitate . 14 133 884

8. $co1i de penitenciare . . ._ 43 59 6.7 1 8

9. Institute filantropice 186 1.139 61.63621.722 62.222 3.147.726

Pe noi ne intereseazg aici §colile din teritoriul românesc,cgrora lgsgm insg sg le premearga un tablou al repartizgriipopulatiei de diferite nationalitgli din acest teritoriu.

11.

.

, .

,,

www.dacoromanica.ro

lIn

proc

ente

l

Populalia i romãne0i.

COMITATUL

(JUDETUL)

Popu-

lalia

totalä

DIN ACESTIA SUNT:

Romani.i:-;

0.=

4,

Unguri tt.=....

Sasi Sarbi Ruteni Alfii

1 Fagaras , . . . 97174 84436 90 6466 3236 1036

2 Alba inferioara . 221618 171483 80 39107 7269 3759

3 Hunialoara . . . 340135 271675 80 52720 8101 7639

4 So1noc-Dobaca . 251936 189443 78 52181 6902 3410

5 Turda Aries . . 174375 125668 74 44630 576 3501

6 Bistrita-Nasaud . 127843 87564 70 10737 25609 3933

7 Sibiiu 176921 113672 65 10159 49757 3333

8 Cojocna . . . . 286687 161279 58 111439 8386 5383

g Tarnava mica . . 116091 55581 49 34902 35 20297 17 5332

10 Tarnava mare. . 148826 60381 44 18474 12 62224 45 7747

11 Muras-Turda . 219589 71909 36 134166 61 8312 12 5202

12 Brasov 101199 35091 34 35372 35 29542 30 1194

13 Treiscaune . . . 148080 22963 16 123518 83 617 982

14 Ciuc . . . . . . 145720 18032 12.5 125888 81 1080 720

15 Odorheiu . . . . 124173 2840 2.4 118458 90 2202 673

16 Maramuras . . 357705 84510 23, 52964 15 39552 159489 21190

Svabi :17 Sälagiu . . . . 230140 136087 57 87312 37, 6720

18 Salmar . , . . 396632 119760 42., 268385 67.,, 6670 . 1817

19 Bihor 616301 265098 33 36564255 3599 1 1962

20 Arad 414388 239755 56.5 124125 29, 38695 11837

21 Caras Severin . 466147 336082 72 33787 55883 14674 22813

22 Timis. 500835 169030 34 79960 165883 69905 16057

23 Torontal - . . . 615151 86937 12, 128405 165799 199799 18137

La olaltá . . . . 6305666 2909719* 2058887 699215 387565 159489 180339

* Dui:4 staiistica romaneasca numarul Romanilor se apropie de 3th milioane.11

S.

c

camitatela

I

-:

.--

www.dacoromanica.ro

Ror

nano

-cat

ace

si g

im. c

lasi

ce

Scot

t de

nota

ri

$col

i mili

tare

Azi

le d

e st

at

Scol

i de

ucen

ic

li de

not

ari

pt c

opii

arie

rati

COMITATUL

(JUDETUL)

Cz

-0 )...CU a..) C.

:=

E3 o ...050 ¢

ScoateiR hr toritorial PPritãnesc..71.160.17,622CM1777...

*COALE PRIMARE

taA

LL1

a.

'6O CA..

Zs my

s.

c).>

's *---:-.-)

c cd 70 "> 73 g

O ....4- n...CD I.-

C4 ri) b-1

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

'15

Fagáras . . .

Alba infeioarlHuniedoara . .

Solnoc-Doba.ca .

Turda Aries . .

Bistrita-Ndsdud .Sibiiu

Cojocna . -

Ta'rnava niict .

TArnava mare . .

Murgs-Turcla .

Brasov . . .

Treiscaune .

Ciuc

Odorheiu . . .

9 1 2

23 1

24 4 1538 1

9 5

10 1

12 2 9

34 1 8

5 2

13 7 296 4

23 2 1617 2 202 , 7

8 6

223: 22 123

138.16 Maramuras . 2

17 Sálagiu 15118 Sátmar 38, 96

19 Bihor 75: 10 2120 Arad 411 4

169 14 117

25 -

721 '9 39138; 1

235 21 40

Laolaltd . . . . 675: 59

21

22

23

Cams Severin . .

Torontal . . . .

13

51

76

71

48

24

7

89

29

27

36

20

88

37

69

678

124

64

69

73

88

14

60

3

2

5

4

3

1

1

1

12

9

25

140

59

70

89

33

43

14

78

25

22

77

25

27

9

5

17

25126

63

46

10

97

44

28

49

13

2

8

7

7

4

1

7

13

7

3

26

3

19

45

12

5

5

30

40

8

34

93

5

19

3

9

7

4

9

2

19

10

9

2

19

2

9

3

13

1

8

2

2

576

1 9

4 1

27 135

24 153

298294

80

87

106

273

280 1369

55

119

67

94

280

476

594

158

137

143

53

8

186

-42

15

51

62

14

257

1

2

4

161

5

22

133

158

15

'29 8

cZ

*colinormale

*coalesecun-

dare*coale

superioare*coalespeciale

Institute filantro-pice si terapeutic

7,t1

,r4CC

:0CCC

8

CO

C/}

*Iti

0.

(.1

a,

CO

111 1

1 226 87 273 81 256 4

166 2

120 3

16

146

264

151

3

222593 8

2 71 35 136 4

23

108

151

2661 59

312 3

417 7

539

320

13

21

530164

373 26359 16

19 1148 56 11

2 1

2 3

6 4

16 7

4 10

175

149

85

341

13

4

142

10

44

50

7

1

5

5

328

1

2

4

29 24

1 4

7

3 8

409 42 104 10 7 4

3

1

1

1

1

1

1

1

2

2

14

1

1

3

'1

1

6

3

5

3

_-1

3

1

1 9

1

1

1

1

3

3

1

1303 1136 474 276 501 29 43 76 5651 65 32 2

4

16

1

5

8

3

- 2

4

6

4

2

3

3

5

6

4

2

58

5

5

6

11

5

27

10

11

16

37

127

2

1

.1

2

9

1

2

2

5

1

1

2

17

5

4

3

7

3

3

15

1

3

3 1

2

1

2

3 1

4

I

2

3

3 32

2

3 1

2

1

1

1

1

1 3 1 1 1 1

2

2 I 1 1

1

1 2 1

2 1

2

1 1 1

- 135

2

2

4

2

1

6 2 8

1

2

1

1

1

1

9

2

2

4

2 2

2 2

3

2

1

1

1 1 2 6 7 4

1

2 2 3 1 1 1

1

2

1

2

3 2

1

2

3

1

1

1

1

1

1

2

3

1

8 2 2 3 4 1 1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

54 10 6 15 2 1 1 1 2 14110 9 3 4 2 3 2 5 2 2

1

1

0

.

Timi§.

.

=_-_-

ca

'20

76

4-

>

3

4

2

253

-^

254

25

11

E0

0

0.

0.0.

xt:1..

b4

a)'1:73

(/).

6-.4

CO.

-ar

.0CD

CO

4.CD

'CI

:71Ce

r,

4L'

v

2;,4

gtn

2'

Ce

tn.

te=u-ro

'0

Et,

g.

tie

0 "oci

.10a

6 I

1 1 1

2 -1

32

6

1

47

14

^-ImMINEr

21.

www.dacoromanica.ro

164 --

II. colile, in special1. Gradini de copii: 2053.

(Comtmale 699, de Stat 923, private 423, RomaneViAzile permanente 190 2

Azile de vara 607 21

La olaltä . . 2850 ......... 26

popula(ia qcolard in :GrAdini1e de copii 210.744 (Români : 8095 ; in grädini rot:Atte : 303)

Azilele permanente 15.316 1064; fin azile româneVi : 165)

de vara 44.075 3249 ; . : 983)Lao1a1t5. 270.135 1451)

Personal didactic : 4348.

2. Scoli primare: 16.635Dintre acestea :De stat . . . 3.051

Comitatense . . 5

Comunale. . 1.376

Rom. cat.. . . . 5.222Armeano-cat. . . _. 3-

Gr. cat' . . . . 1.736.

Gr. or . . 1.418.

Reformate. . . . 1.813

Evangelice . . 1.300Izraelite . . 403Unitare . . . . 32Sustinute de socielati . . 27Private . . . 249,

Dupa lintha de propunere :Maghiarä . . 13.199-

Romanä . . 2.257

a:

www.dacoromanica.ro

- 165 -"Germand . 430Slovacd . 399R uteand . 61

Sarbeascd. 271

ItalianA . 11

Alte limbi . 7

Intre cele 1381 scoli comunale 165 sunt cu limba de pro-punere romaneascd, asa cA, dupd statistica ministerului, scoli

confesionale romanesti ar fi numai 2092 si anume 1147 gr. or.(scAzand din 1418 pe cele 271 sarbesti) si 945 gr. cat. Sta-

tistica ministerului in acest punct e Insd falsd. Dupd statisticafAcutA de consistoriile romanesti scoli gr. ort. sunt cu totul1536, deci cu 389 mai multe, iar greco-cat. sunt 1119, decicu 174 mai multe.

Namdrul colflor primare romdne#i e cel arAtat In statis-ticile romanesti, adecd 2655.

Din tara intreaga n'au cercetat qcoala

Romani 39.2 la sutdUnguri 33.5 (aid sunt trecuti si multi Romani).Slovaci 9.4

Ruteni 7.2

Germani 3.8S arbi 2..6

Croati 1.3

Altii 3.0

Copii romdni earl nu cerceteazd qcoala : 158,445Dintre acestia dispensati sunt . . . 62.187

Färd motiv absenteazd 96 258

Dintre cei 296.952 copii romani cari umbld la scoalä

:

www.dacoromanica.ro

- 166 -123.511 + 78.179 cerceteazA scoli românesti, 59.396 scoli deStat, 29.734 scoli comunale, iar restul de vre-o 7.000 alte scoll(confesionale, private etc.).

qcoli de stat au cercetat la/1 11 11

77 17 17 7/ 11 ft

17 ft 11 11

11 // ff

a It /7 11 1"171

11 /7 I/ Pf PI

11 11 11 11

19051906190719081909191019111912

29.76033.92233.35539.25444.92951.06055.53759.396

copii români

V

9.8''9.49.29.29.7

10.110.410.6'io

In acelas timp copiii unguri au crescut dela 53.7 la surd.la 56.6 la sutA, copiii nemti au scazut dela 16.2 la sutà la

13.9 la sutA, cei slovaci dela 13 la sutA la 12.4 la sutA, ceiruteni dela 3.1 la sutA la 3 la sutA, cei croati dela 1.5 lasutA la 1.4 la sutA. Numai sarbii s'au sporit dela 1 la sutäla 1.1 la sutA.

Scoli gr.-cat. au cercetat 60.191 elevi români.gr.-or. 98.968 "

3. Seoli de repetitie.Scoli conf. rom. de repetitie generalà (continuare a cursului

de toate zilele). 1702 ; elevi 40.411.5coli conf. romAnesti de repetitie economicA in legáturl cu scoala

primar5.: 148 ; -elevi 7.338.5coli comunale romAnesti de repetitie generalà: 49 ; elevi 2.099.5coli comunale românesti de repetitie economicA : 34 ; elevi 2.352.

coIi poporale economice independente 164 ; toate unguresti,cu 19.550 elevi, dintre cad 519 români.

Scolile de repetitie generalA i economice au fost cercetatede 532.711 elevi, dintre cari 66.097 români.

IP X 11,,,

10 M

PI 11

n

11

www.dacoromanica.ro

167

4. Scoli de ucenici industriali: 588, cu 101.345 elevi, dintre cari 6.143 romani. Scoli rom. 3 (2 comunale, 1 confesionalä)

5. co1i de ucenici comerciali : 98, cu 6.690 elevi, dintre.cari 185 Romani. Scoli romanesti

6. Scoli poporale superioare 9 ; thate unguresti.7. coli civile 486 ; elevi 94.165, dintre cari Romani 2382

Acestia au cercetat : scoli de stat 1114, comunale 540, rom.-cat.312, gr.-cat. 204, gr.-or. 56, partic. 106, evang. 26, reform. 4.

Invätätori : 33.875. In teritorul romanesc 10554. Romani2626 (dupA statistica rcimaneasa : 3353). Acestia au functionat

la scoli conf. gr.-or. rom. . . 1552

gr.-cat. 1073

comunale 269

11de stat 121

8. eoli normale pentru grädini de copii 9 ;

in teritoriul romanesc 4

De Stat : 1. Salmar . .

2. Oradea mare3. Timisoara .

Ev.-luteranci : 4. Bra sov .. .

. 9 profesori 79 eleve

. 5 ,, 4011

. 7 19,,

. 8 . 1115

71

p. Scoli normale de baeti 49

in teritoriul locuit de Romani 17

De stat : 1 Arad . . . . 17 profesori, 114 elevi2. Deva . . . . 14 75,, ,,

3. Cluj . . . . 1711

107PP

4. Sighetul Marmatiei 14 ,, I 1 1

5. Cristurul skuesc 16 86,,

6. Timisoara. . . 1817

12217

- -

11

.

.

.

1

. .

www.dacoromanica.ro

168

Rom.-cat. 1. Csiksomly6 .2. Oradea mare3. Sätmar

10

13

12

76

57

86

Reform.: 1. Aiud . 14 105

Evangel. : 1. Sibiiu . . . 10 /I 132

Greco-orient. 1. Sibiiu 12 )1 112

2. Arad . 10 /I 68

3. Caransebes . 977

21

Greco-cat.: 1. Blaj . 11 78

2. Gherla 10 77 43

3. Oradea mare 10 7/ 51 "

colile normale din Ungaria au fost cercetate de 4774 elevi.Romani 419 ; 'in scoli românesti 369.

10. Scoli normale de fete 43

in teritorul romanesc 11

De stat : 1. Cluj . .. . . 16 profesori, 120 eleve2. Sepsisangiorgiu 15 n 117 n

.Rom.-cat.: 1. Sibiiu . . 4 9 7/ 134 ))

2. Oradea mare 16 // 142 n

3. Timisoara . 19 7/ 158 n

4. SAtmar 14 /) 174 n

Refigm. : 1. Oradea mare 9 7) 117 n

2. SAtmar 14 /1 132 n

Evang. : 1. Sighisoara . 12 7/ 75 n

Gn-cat : 1. Lugoj (dela 1914 incoace).2. Gherla (dela 1 Sept. 1915).

11. Scoli normale de fete pentru coli civile 7

in teritorul romanesc 1

1)

"

)1

ft

"

"

"

"

.

: .

.

. . .

. . .

.

. . . .

. . .

.

. . .

. . .

.

.

.

. . .

.

. . .

.

www.dacoromanica.ro

169

Timisoara (rom.-cat.) cu -8 profesoare si 13 eleve.Scale normale .de fete au fost cercetate de 4268 eleve,

,dintre cari 41 Romance.12. Licee clasice 155

In teritorul romanesc 46

A. Licee de stat si supuse statului.

.1. De statProfe- Prroltgreesort gieextra

ordinari nrdinari

Nuntà- IIrut

elevitor

EleviI ungurt

Cheltuelile

susgerea gcoalei

1. Dej 15 7 310 255 88.821

2. Ibasfal'au (Elisabetopole) 18 9 230 151 92.160

3. Fagaras 19 8 347 112 91.645

4. Lugoj 15 8 304 144 109.084

5. Baia mare . . . . 16 10 359 270 103.509

6. Sibiiu 27 9 464 175 165.389

7. Petroseni . . . . 14 9 186 137 75.2358. Gherla 16 8 313 206 105.001

9. Timisoara . . . . 20 10 428 260 142.510

10. Turda 16 10 272 191 102.138

11. Biserica alba . . . 17 7 316 60 103.098

12. Chichinda mare . . 15 7 221 119 111.702

13. Panciova . . . . -15 8 242 85 95.610

2. Rcgegi-catolice :1. Arad

2. SAtmar22

26

10 5363 I 672

438

645

164.975

152.656

B. Sub conducerea statului.1. Comunale:

c «I (mare . j 15 1 7 1 312 1 179 1110.628

!

www.dacoromanica.ro

170

2. Romano-cato lice :

1. Sighetul Marmatiei(fratii mizericordiqi)

16 7 260 231 76.642

2. Careii mari .15 7 324 320 71.742

3. Timisoara .16 2 557 331 115.641

4. Oradea mare . . .

(premontrenzi)

21 2 625 519 136.992

3. Greco-catolice (rornâne)

1. Blaj 13 6 534 6 82.942

2. Beius 15 3 413 54 101.239

4. Fundational :

I 1. NäsAud 1 14 1 5 300 18 1 91.0651

C. Licee sustinute de statul romano-ca ()Tic ardelean.

1. Brasov 16 2 273 232 122.243

2. Csikszereda . . . 17 2 385 383 106.094

3. Alba Iulla . . 15 2 363 243 104.241

4. Chezdi-Osorheiu 15 2 265 259 110.137

5. Cluj 19 2 491 449 106.924

6. Mufas-Oprheiu 16 341 264 119.093

7. Odorheiul sAcuesc . 16 4 291 275 106.518

D. Licee autonome.1. Reformate

1. Cluj 15 3 390 383 114.4532. Sighetul Marmatiei 13 7 325 316 108.4143. M. Osorheiu . . 17 13 428 392 148.7464. Aiud 20 _ 4 442 417 898.9445. Sepsisangeorgiu . 17 6 291 282 108,1436. Orgstie 18' 4 313 261 145.350

.

.

I

.

1

. .

.

I

j ,

I

.

. I

j

I

1

I

.

I

www.dacoromanica.ro

171

7. Sattnar 14 7 410 410 104.653

8. Odorheiul sgcuesc. . 17 4 282 268 100.996

9. Zg lau 15 6 316 290 116.825

2. Evangelice-sOseqti

1. Bistrita 17 6 303 58 288.460

2. Brasov 18 3 217 2 93.765

3. Medias 15 1 195 6 60.993

4. Sibiiu 15 6 287 4 80.3105. Sighisoara . 14 1 277 25 84.713

3. Unitare :

. Cluj 17 4 340 335 123.008

4. Greco-orient. rom

. Brasov 14 7 292 91.634

13. Gitninazil (dasice) 28In teritorul românesc 8

1. De stat :1. Caransebes . . . . 12 7 247 37 45.955

2. Gyergyoszentmiklos . 9 2 136 125 44.313

2. Regoti-catolice :

1. Simleul Silvaniei . . 12 4 220 155 50.619

3. Confesionale :

1. Cluj (de fete) . . . 3 9 36 34 47.228

4. Evangelice :

1. Sebesul sgsesc . . . 8 1 153 13 37.471

2. Reghinul sgsesc . . 6 5 121 28 28.619

sase i

I

. . .

:

www.dacoromanica.ro

172 --

5. Greco-orientale romanne :

1. Brad 7 1 120 37.894

6. Unitare :

1. Cristurul säcuesc . . 9 4 205 167 56.154

14. Licee reale 27In teritorul românesc 8

1. De stat :1.. Arad 17 10 315 275 126.955

2. Brasov 17 11 240 200 99.720

3. Deva 20 8 320 257 110.569

4. Oradea mare 19 7 323 313 125.473

5. Odorheiu 16 5 136 331 80.561

6. Timisoara . 21 6 465 154 136.115

7. VArset 21 7 401 154 102,880

2. Evangelice-sasegi :

1. Sibiiu 12 6 262 9 58.417

15. Scoli reale cu curs inferior: 5

In teritoriul românesc 2

2. Greco-orientale romilne:

1: Brasov 9 5 74 22.386

16. Scoli superioare de fete 35

In teritoriul românesc 7

1. Evanaclice sa'sesti :

1. Bra§ov . . . . 12 2 225 2 39.595

.

.

www.dacoromanica.ro

-- 1731. De stat:

I. Arad 9 11 166 151 60.49Z

2. Cluj 18 8. 217 209 106.969

3. Sighet 11 8 189 189 85.771

4. Timisoara . . 12 9 210 183 73.309

2. Comunale :

1. M. Osorheiu . . . . 8 10 114 108 45.369

3. Rom. cat.:1. Timipara . . . 11 4 218 128 29.62&

4. Reformate:1. Satmar 9 8 244 243 46.295

Eleve: 6529 ; Romance 27.

Numartil liceelor i gimnaziilor din tara Intreagii

1De stat Conduse de stat..-f2.-

C.)

CCS

c/)

13a)-'-'=.5

(:)

CONFESIONALE

.b. 0=cot

a)

-..0ct-I,.Zr6.,_,08.

.I-0.

ti

01-ca

:,..-..

5

xt:::.co

75

c'4

73-..o-4-,ay,..,=

ci)

cu.A

o.

?).'

1,,,r,,..,

Cl.)

1-71

3::.rncl.)

xrs-4-."a'

-cric=p

73w

2

.4-.c T 3

c.)

ts,

o-=1

CD

..

7,ii

0..,;,-,mi

1:,

.T.

oxt;

-u0cA

70

a,

ml

c.):;:,"

a

xt1

co

.

cu73,=

E

Liceee clasice .Gimnazii . . .

LaolaltA . . .

Licee reale .Gimnazii reale

LaolaltA . . .

Licee i gimna-raii clasice si re-'ale 1ao1a1tA.

43 13

6

49

23

2

5

5

2

15

15

56

64

25

8

8

8

3

3

11

301

121

4-2

42

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

3

3

3

i4 7,25

1 I 2

57 7 27

3 II J4

61 7$27i

18

4

22

1

1

2

24

1

1

1

2

1

3

1

1

4

.........

1

1

2

2

4T

8

55

i

2

3

58

155

28

183

27

5

32'

215

AUTONOME

ll

C

. .

www.dacoromanica.ro

174 --

Liceele i gimnaziile clasice au fost cercetate de 61.913elevi ; Romani 4.038.

colile reale au fost cercetate de 11.074 elevi, dintre cari Ro-mani 218. Laolalta 72.987 elevi, dintre cari 4.356 Romani.

17. *eoli superioare de comertIn teritorul romanesc

51

14

De Stat: 1. Brasov 8 6 103 62 46.336

2. Cubin 7 3 76 34 29.298

3. Lipova 6 5 151 88 31.032

4. Panciova 12 6 119 48 33.690

5. Becicherecul mare 7 6 116 64 26.924

Comunale : 1. Arad 22 8 355 291 73.450(Subventionate 2. MurAs-Osorheiu 11 6de Stat) 165 142 58.438

3. Timisoara 15 8 269 160 75.8204. Satmar 11 5 164 161 37.200

Rom. cat. 1. Cluj 11 6 32 30 6.870Gr. art. rm. 1. Brasov 1 1 118 42.280

&Va. de soc. 1. Cluj 21 8

j. Oradea mare 11 7

201

292184 110.877,282 74.600

Sc. de _fete I. M.-Osorheiu 9 6 59 52 35.062Elevi 9497. Romani 277.

18. Seminarii teologice 49In teritoriul romanesc 15

Gr. ort. ram. 1. Sibiiu cu 90 elevi2. Arad 92

3. Caransehq 38

Or. cat. 1. Blaj 902. Gherla 62 ,3. Oradea mare (dela 1914)

11

4. Lugoj, (din 1913)

77

7/

www.dacoromanica.ro

- 175 -Rom. cat. 1. Timisoara cu 55 elevi

2. Oradea mare 21

3. Sdtmar )1 26

4. Cluj 20

5. Huniedoara 96. Alba Julia 32

Reform. 1. Cluj 69

Unitar 1. Cluj 16

19. Academii de comert 3, 1 in Cluj cu 271 elevi ; Rom. 7.20. Academii de drept, 8. In teritorul romanesc 2 : Ora-

dea mare i Sighet. Studenti 1386 ; Romani 39.21. Universithti 4 (2 infiintate la 1914). In teriforul roma-

nesc 1,1a Cluj, Studenti 10.40w. Romani 460.22. Politehnice 1. Studenti 1868. Romani 26.23. coli de specialitate.

InV:tute de agronomie:1 coalä snperioard de silviculturd §i montanistica in em-

nit; elevi 405 ; Romani 8.1 Scoalä superioard de veterinari (Bpesta), Elevi 190, Ro-

mani 7.5 Academii agronomice. In teritoriul romanesc una, la Cluj.

Studenti 387. La Cluj 100 ; Romani 2.1 coald normald pentru invaporii de economie (Komárom)

29 elevi. Romani .1 coald normald pentru invätlatoare de economie (Kecskemet)

31 eleve. Rom. .1 Institut pentru economie de casd (Kassa) 40 eleve.1 Institutul maghiar pentru educatia femeei (Bp) 60 eleve.24 scoli de agriculturd (19 de stat ; 4 comunale, 1 partic).

In teritorul romanesc 8, §i anume :

lf

"

ff

www.dacoromanica.ro

- 176

De stat : Geoagiu (comit. Huniedoarei) 21 elevi

Csikszereda 31

Lugoj 27

Sanmiclatsul mare (Torontal) 32Simleu 34

Comwzale : Bistrita 18

Feldioara (corn. Brapv) . 28

Media 76

qcoli' de vinteleri 10, dintre cari In teritorul românescBihardioszeg (corn. Bihor), Mini (c. Arad) §i Mud (corn. Albainfericcarà).

De stat : qcoard pentru lciptdrie : in Csák (contScoala de pddurari in Gurghiu (Gorgenyszentimre) (corn.

Mur4-Turda) i in Vaddszerdo (c. Timi§).$coald de gradindrit Bdcicoiu (NagybocskO, c. Maramur4)

Turda.qcoala agrDnomicd Szabó-Iozsef in Turda.Elevi la toate §colile agronomice i economice din tail

2378. Români 63.

Alte §coli speciale

Institut pentru pregatirea profesoritor de scoale cornerciale 1

II 7/ normale 1.

qcoli de notari 8 In terit. roln. 2 (Cluj i Mur*Oprheiu)..Fcoalti de postd telegrafie 1 (elevi rom. 4)qcoald pentru Cdile Ferate 1 ():Scoald de navigatiune 1 ().

militare 13. In terit. rom. 4 (Sibiiu, Cluj, OprheiuOiadea mare).

Timi).

YY 21

,,

7i

$aolihi

www.dacoromanica.ro

- 177 -Preparandi2 pentru qcolile terapeutice 1 (elevi 26, rom.).qcoli pentru gangavi 1 (elevi 13, rom. ).

pentru pregatirea maeqtrilor de gimnastica 1 (elevi

86 ; rom. ).de moqit 12. In terit. rom. 3 (Sibiiu, Cluj, Oradea mare)

cu 107 eleve romance.24.

eleve,

4-

Scoli profesionale, cu totul 45, cu 4663 elevidintre caH '66 rorn. Anume :

1 scoalä profesionald artistica cu 201 elevi Rom. 4

4)1

superioare cu 117811 1) 4

19.1)

speciale ') cu 1442 38 1)

1 c. proles. pe lucru de mana femeesc 477

1

3

5 scoale pentru mesteri industriasi 118

scoala pentru desemnul industrial 1064

scoale profesionale speciale sub-2) 3

ventionate de stat . . . 130

11 scoale prof. pentru lucru de manAfemeesc, sustinute de particulari,cornune etc. 651

ft

JP

6

9

AfarA de acestea, s'a mai put Inca In 51 de localitAti cursuriprofesionale, la care au participat 13.367 de aiculfatori.

25. Scoli de arta.Academia de belearte : sectia pentru pictura

(Budapesta) elevi 102 RomaniAcademia de belearte : sectia sculpturá (Bu-

dapesta) elevi 9 RomaniScoala superioara pentru profesori de de-

sen (Budapesta) 230 2

1) In terit. rom. 7 : SAtmar si Brasov de lemnArit, Arad si Cluj, Ti-misoara Si lvi. Osorheiu de lucru in metal, Zlatna (piatrA) si Odorheiu(lut)

2) Una in Sibiiu, pentru pantofari, 1 in CisnAdie, de lesut.12

coli

I

JP

91

PP

51 .

. . . . .....

www.dacoromanica.ro

178 -

Academia de arta dramatica (Budapesta) . 51.

2 scoale de actori (Budapesta) . . . . 138.

Academia de muzica a tad: (Budapesta) . 444. Romani

PP PP dn Buda . . . . 218. 2

43 conservatori si scoli de muzica. cu . . 8653. 42

(In tinutul romanesc : Arad (2), Ibasfalau, Cluj, Sighet,

Osorheiu, Oradea mare, Sighisoara, Timisoara).

26. Institute filantropice1. 109 ortelinate i anume : de stat 4, comitateuse 6,

comunale 15. Confes. rom. cat. 33, gr. cat. 2, armeano-cat.2, reform. 2, evangel. 7, protestante 1, israelite 9, ale reuniu-nilor de femei 19, alte reuniuni 4, fundationale 5.

Populatia de orfani : 4438. Dupa nationalitate : Romani98, ruteni 35, croati 17, sarbi 8, slovaci 171, germani '423, ma-ghiari 3649.

2. Institute de orbi 15. In terit. row. 2. (Cluj si Timisoara),Elevi 698. Romani 15.

3. Institute de surlo-muti 16. In terit. rom. 3, (Arad, ClujTimisoara, subventionate de stat), cu 1518 elevi. Romani 54.4. Institute pentru eopiii arierati 9. In ter, row. 2 (Brasov

§1 Borosineu, ambele subventionate de stat). Elevi 629, Ro-mani .

5. Azile de stat 17. In terit. rom. 5 (Arad, Cluj, OsorheiuOradea mare, Timisoara). Au adapostit 54.140 ; Romani 2.564.

6. Institute ale Ligei regnicolare pentru protectia copiilor,"10. In terit. rom. 2, (Cluj si Oradea mare), ambele pentruucenici. Elevi 461, Rom. 20.

7. Institute de caritate 84. In tent. rom : Cluj (reformat)

si Oradea mare (rom. cat). Elevi 971, Romani .8. Institute de corectiune 5. Unu la Cluj. Elevi 1779 (la

Cluj 107), Romani 107 (la Cluj 46).

si

www.dacoromanica.ro

- 179 -In institutele filantropice populatia toted e de 57.197 ; dintre

ace0ia Români 2108.

III. Averea scoalelor seeundare romatie0i.

(Teren, imobile, funclatiuni, fonduri, biJ,lioteci, rechizite,

mobilier q.

Liceele gr. cat. rorn 905.288 cor.

Liceul din Ndsdud 394.441

Liceele gr. or. rom 2 936.890

Liceelegr.-catolice

Liceelegr. or. rorn.

Liceuldin Nasäud

Local si teren . .

Alte imobileEfecte publice i hârtii

425.000^ 586.000711.818

233.000

de valoare . . . . 285.754 1.022.430Fonduri pentru burse . .

(in bani $i realita(i)22.667 64.241

Fondul pentru ajutoare .(bani i realitati)

61.162 73.936 24.395

Fondul societätilor delecturä ale elevilor.. . 6.830 4.826 20.951

Alte fonduri (orhested etc) 3.056 74.591 27.202Biblioteca profesorilor sl

a elevilor 24.009 75.239 33.723Rechizite si aparate . . 45.252 54.073 29.487Mobiller 36.567 34.584 24.800Altele 235.152 833

905.288 2.936.890 394.441

Averea tuturor liceelor clasice i reale din turd:119.977.902 cor.

. .

. . , . -

. . . .

www.dacoromanica.ro

--180

IV. Budgetul seo1ar pe anul 1912, in tara intreaga-1. Cheltueli.

Universitatea din Budapesta . .

Cluj

Tehnica din BudapestaScale superioafe de comert . .

Liceele i gimnaziile (clasice si reale).

Laolaltd

Liceele din teritorul românescGimnaziile

11

scolile realeinferioare

Laolaltd

6.351.900 cor.3 325.9001 734.400

2.856.541

24.598.422

38.867.163

4.761.163 con_

348.253

737.810 ,61.981

5.909.831

Pentru liceele romilnesti (gimnazii si reale) :(Beius, Blaj, Brasov, Brad, Ndsdud) . . 426.860 corLiceele de stat din tam intreagd : . . 7.798.837

confesionale sub cond. statuluistatului catolic din Ardealconfesionale autonome

Pentru scolile reale

4.915.808

775.250

6.938.061

3 765.992

Subventii de stat pentru scolile piimare la 1910.comunale

rom.-cat.1.561.135 cor.5.456.009 f1

armeano-cat 3.246 71

greco-cat 1.279.23211

reformate 2.059.833

evangelice 911.797 1)

protestante 4.854greco-orient 386.013

11

11

1)

1)

>,

79

. .

,

. .

. .

. . .

.

www.dacoromanica.ro

- 181 -unitareizraelite . . ,

36.776681.045

,

scoli de-ale societgtilor 13.900scoli private . . . . 6.750

12.402.869La 1915 subventia pe care o dä statul pentru colile pri-

snare românesti e aproximativ de . . . . 2.000.000 cor.

Fondurile culturale eparhiale dau aproximativ : 400.000

Comunele bisericesti 3 000.000-3.500.000

2. Venituri.

Veniturile liceelor (ghnnazii si reale): 24.753.274 conVeniturile scoalelor romanesti :

DE UNDE: Beius si NäsäudBlajBrasov si

BradBrasov

sc. reala

1. Dela stat 26.600 12.800

2. Dela statul catolic . . 759 400

3. Din fondurile proprii sauale Bisericii . . . . 50.013 45.677 100.153 19.444

4. Din taxa de scoall(didactru) . . 36.284 5.830 31.008 4.008

5. Din taxele de inscriere. .5.874 3.336 152

6. Taxe de biblioted,Anuare, etc. . . 13.508 4.390 12.949 1.722

7. Din veniturile diferitelorfonduri . . . 12.370 4.699 15.890 60

8. Alte venituri 2,137

184.181

704 14.23494.600 286.715 * 22.386

* De fapt la rubrica aceastá apartine i liceul sarbesc din Neo-planta. In statistica ministerului de Instructie sco1i1e secundare suntgrupate numai pe confesiuni. Pentru Brasov si Brad numai, ar veni cam180.000 cor.

.

,.

www.dacoromanica.ro

III. Date despre fcoalele secundarefi superioare rornânefti.

DAm mai la vale 0 unele date mai lnsemnate desprecede i seminariile române0i din Ungatia, cari obi§nuesc

publica Anuare. Seminarul din Blaj, Gherla §I Lugoj §i §coalanorrnalä din Gherla 0 Oradea mare, nepublicând astfel deAnuare, datele despre aceste §coli ne lipsesc.

1. Seminarul gr. or. din Sibiiu. Infiintat la 1811. Are 2secp una teologica i . alta pedagogicä. Anuarul din 1914115.

Profesori 1 director §i prof. (6 ore) ; 10 profesori.Elevi teologi 90, pedagogi 107. Dupä profesiunea pArintilorIn sectia teologica : 29 preoti, 13 invatatori, 49 plugari.

pedagogica : 19 111 14

Seminarul are local nou, din 1914.Biblioteca profesorald cuprinde 2869 volumeBiblioteca sacietdtii de lecturd Andrei aguna"

a teologilor : 2927 volumeBiblioteca societdtii de lectura Andrei aguna"

a pedagogilor : 2053 volumeSeminarul e impreunat cu internat, in care sunt adbostiti

tai elevii ambelor sectiuni (exceptie au format numai 27 elevi).Taxa antldld e de 400 tOr. lit 2 rate. Pentru anul sOlar.

h

Ii-

:

:

www.dacoromanica.ro

- 183 --

1915116 ea s'a urcat, in urma scumpetii provocate de rSsboiu,la 550 cof. Taxa de imatriculare 5 cor. + 5 cor. pentru bibli-otec V 2 cor. pentru scald'A.

Bursieri (a 100 cor.) 55 elevi (20 din sectia teologicg, 35pedagogicä).

Cei cari doresc sä fie primiti in vreLuna din sectiile semi-narului, trebue sä fad petitle la Consistor. Consistorul poaterespinge pe candidatii cari nu intrunesc toate conditiile (dinpunct de vedere moral sau igienic).

Fonduri administrate de directiunea. seminarului:

1. Fondul pentru trebuintele elevilor . . 6.538.09 cor.2. de ajutoare al corpului profesoral 4.871.06

3. Dr. Petru span" 542.12

Soc. de lect. a teologilor. Fond de ajutoare 2.240.68 cor.a pedagogilor Fond de ajutoare 2.313.28

Fond adipinistrativ 308.98

Dr. Petru Span" 1.286.13

Demetriu Cun tan " 61.84LaolaltA . . . 18.160.16

2 Seminarul gr. or. din Arad. Infiintat la 1812, ca scoalänormalä. Sectia teologicA dela 1822.

1 Director i profesor (ICI ore) ; 9 Profesori ordinari ; 3extraordinari.

Elevi teologi : 75 ordinari, 25 particulari. Pedagogi (norma-liVi) : 35 ordinari, 6 particulari.

Seminarul are internat (obligator). Taxa anuald la internat350 cor. Bursieri 35 (nu plAtesc taxa pentru internat); 8 plg-tesc numai jun-Mate.

,

. .

www.dacoromanica.ro

184 .

Biblioteca : 4649 vol. in valoare de. . . .

Bibliotecile de clase 561 vol. in valoare de .13.804 cor.

378

Muzeul fisical ff 1.042

de §tiinte naturale si geografie 1.727

Fondari: Fondul tinerimel 16.844 cor.bibrotecii 4.702

sanitar 3.969D. Tichindeal-M. Nicoarä71 3.638

Laolaltä fondurile 29.153 cor.Societatea de lecturd a teologilor a tinut in cursul anului

17 §edinte. Avere 301.26 cor. Societatea de lecturä a peda-gogilor : 14 §edinte. Avere 283.71 cor. Biblioteca societitilor :2346 volume.

3. Seminarul gr or. din Caranseties. Infiintat la 1865. Arecloud sectii ; 1 Director §i prof esor. 5 profesori ordinari. 2 extra-

ordinari.

Elevi : teologi 38. In sectia pedagogicA 25.

4. Liceul greco-oriental din Brasov. Infiintat la anul1850. In cursul celor 65 de ani de existentä a avut patru di-rectori. Anuarul din 1914-15.

1 director i prof esor (6 ore). 12 profesori ordinari.4 extraordinari.

Elevi 310+20 particulari. (PArintii : 90 plugari).In Internatul coalei au fost 7I elevi. Taxa 700 cor.; in

4 rate.Masa studenfilor a cheltuit in 16 ani 73.459.95 cor. ajutând

575 §colari. Au cApAtat in 1913/14, mâncare gratuitä 19 elevidela gimnaziu (§i 9 dela reale §i comerciale). Averea e de82.182.75 cor. (Cre§tere fata de anul precedent de 8.937 cor.

"

'

(laid)

www.dacoromanica.ro

185

Fonduri adm'n!strate de clirectiunea coatel :

a) Fondul Coresi (pentru ajutorarea profesorilorla tiparirea de carti didactice, pentru ex-cursii §tiintifice etc.) 4 549.76

Fondul Dionisie Fagarapnu (bolnavi) . . . 11.694.83

c) Balasa Blebea (premiarea scolarilor

distinsi in mnica) 1 500.67

d) If A. BArseanu (premiarea scolarilor cariexceleaza prin purtare moralA) . . 2.070.89

c) Preotul loan Ghisa (binefaceri) . . 934.78

f) Fondul disponibil al scoalelor medii (pentrucinetnatograf) 950.45

g) Fondul pentru premiarea scolarilor distinsi ingimnastica 343.70

Fondul Collega" (pentru ajutorarea elevilorsaraci, la excursiuni) 2.644.48

) Fondurile tovarasiilor de clase ale elevilor 200453icy Fondul pentru portretul lui AL Bogdan . 117.1) Casei de lecturA Al. Bogdan". . 975.71

in)11

Cercetailor 219.10

Laolalta . . . cor. 114.471.26

Societatea de lecturd loan Popazu" a elevilor : 151 membri ;77 ordinari (cl. VIIV111), 64 extraordinari (cl. VV1).

Biblioteca societalii 1022 vol. Averea societatii 6.287.14 cor.Elevi bursieri : 38, in suma de 6050 cor.Taxe cursul inferior 48 cor. Se acorn' i dispensa, de

" superior 78 jumatate.

Se admite ca Si elevele, cari studiaza in particular, sa cerce-teze prelegerile, impreuna cu elevii.

-

:

b)

h)

.

.

www.dacoromanica.ro

186

Examen de maturitate : 42.Liceul din Brasov, dimpreunA eu Foala realà i cu cea co-

merciald de acolo, e administrat de o Eforie a scoaleler",aleasA de delegatiunea .Bisericii Sftului Nicolae.

Partea _cea mai mare a yeniturilor din cari se sustin acestee din România, unde biserica Sfântului Nicolae are a

mosie cu destinatie anurne pentru aceste scoli.5. Liceul gr. cat. din Blaj. Infiintat la 1754. Anuarul din

1913114.

Profesori : 1 director si prof esor (cu 9 ore pe sa'ptAmAnA).17 profesori de studii ordinare.3 7) JP extraordinare.3 cateheti (gr. or.; ref. ; izraeliti).

Prof esorii- trebue sA fie preoti hirotonisiti. Exceptie : unasingurA (G. Precup., care insä si el e absolvent de teologie).

Biblioteca profesoralci numAra la 1911 : 11.689 volume.

Biblioteca tinerimiigimnaziale avea la 1914 : 2.356 volume.Elevii din cl. VVIII au o societate cie lecturd a lor, in

care elevii din cl. VIIVIII sunt membri ordinari, cei din cl.VVt extraordinari. A tinut In 1913, 14 21 sedinte : 1 consti-

tutiv6, 1 festivA, 6 literare, 6 cenzurAtoare, 7 administrative.Existä si o Peuniune mariami" (infiintatA in 1910), care

avea 209 membri. Scopul ei e de a proMova intre elevi iu-birea de muncA si perfectiunea crestineascA. A tinut in anul1913, 14 : 10 intruniri religioase, 3 literare si 3 admihistrative.Reuniunea marianA" a elevilor ii 'are biblioteca proprie de202, volume. Cassa e de 70 cor. Si e formatA din cotizatiile

de ate 10 fileri pe lunA, ale membrilor ei.Existä i o echipd de cercetaA constAtAtoare din 85 de

elevi din cl. IIIV111.

scoli,

www.dacoromanica.ro

187

Muzeul de istorie naturald are : 42 obiecte de aranjameut(dulapuri etc.), 151 tabele animalice, 4520 animale umplute,uscate ori a§ezate in spirt §i formalin etc. 179 tabele botanice,6600 plante uscate, 395 modele de cristalografie, 3126 mine--rale i roce i o colectie de 10.140 conchilii §1 multe petrifi-catiuni.

Muzeul de arheologie §i istorie are : 3412 numi, 134 obiectede intuilie i 574 diverse obiecte.

Elevi bursted (intre 50 §i 200 cor. pe an) au fost 93. Sumatotala a burselor a fost de 14.42298 cor.

Beneficiu( de Nine, (tipäi) s'a impala in valoare de 6000cor. (182 elevi, fiecare câte o tabla" de zece la cate5 zile).

Scutiti de didactru au fost 72 elevi, in suma de 1700 cor.In Internatut impreunat cu scolile din Biaj (Seminarul ju-

nimei române gr. cat. studioase") au fost 155 elevi. Taxa anuaIle de 400 cor.

Fonduri admin'strative de directiune :

a) Fondul pentru alutoi area studentilor bolnavi : 29647,38 cor.

b)- §colii de scrimä 1084,48

c) P7 Ciriac Basiliu Groze (inf. 1900) (ve§-

minte gratuite pentru elevi) . . 456,52

loan SgbAdean (inf. 1902) (ajut. ele-vilor bolnavi) . . . . . . 799,06

e) de excursii (Inf. 1902) 328,70

38 531,77 ,Masa studentilor, fond de

- ordinariElevi :

particulari681701.69171170 '69156157153011 41 41 91-z-1 51-1 61 29

. . 559

tipai"

d)

I

LaolattS.

www.dacoromanica.ro

188 --

Dintre elevi 196 sunt fii de plugari, 155 fii de preoti.Auuniformd, dor nu e obligatoare.Taxe. 6 cor. taxa de inscrbre pentru cei cari In anul pre-

cedent au studiat la liceul din Blab 12 pentru cei cari yin

dela alt liceu.Didactru anual pentru cl. IIV : 38 cor., cl. VVIII : 50

cor., In cloud rate (1 Sept. si 1 Febr.). Se admit si dispen-sari, pe baza certificatului scolar cu notä eminentd" sau build".Incepând eu anul 1913-1914 guvernul old intregire la sala-rale profesorilor, in suma de 16.090 cor pe an.

Ekvii sunt condusi In fiecare Duminic i slrbdware laserviciul divin din biserica catedrald unde totdeauna se predicd.Marturisire de 2 ori pe an.Examenul de maturitate e condus, din partea bisericei, de

mitropolitul Dr. Victor Mihdly de Apsa ; examenele de clasade comisarul arhiepiscopesc losif Hossu, canonic mitropolitan.

Dup d. examene elevilor buni 11 se impart pretnii (cacti).Examen de maturitate au fäcut in 1913114 64 elevi.

6. Liceul gr. cat. din Beiti. Infiintat la 1828. Anuaruldin 1913114 (in doud limbi : româneste si ungureste).

1 director si prof. (6). E si preot.15 profesori ord., dintre cari 9 preoti, ceihtlti candidati

de preoft. 5 prof. extraordinari.Elevi 372 + 31 particulari. Pärintii : 103 plugari, 112 preoti,

.44 invätdtori.

Bursieri : 59 de insi, in suma de 8080 cor. Dispensa dedidactru in suma de 1440 cor.

Fonduri : F. de ajutorare a tinerimii . . . 418.90 cor.F. pentru ajutorarea scolarilor bolnavi 130.10F.

IP tf sdraci 182.35

si

www.dacoromanica.ro

-- 189

F. Pave lean al tinerimii 198 79

F. abiturientilor din 1896 313.68

F. Gheorghe M. Marinescu . . . 105.54

F. Belényesi Népbank" 200.F. de excursiuni. . , . 800.F. Societlpi de lecturl S. Vulcan" 1500.

3.749.30 cor.

Internatul Pavelean" de MO cuprinde 180 de elevi.Taxa anuala' 400 cor. Internii (sau internatistii") se impartin mai multe grupuri, dupä taxa pe care o plAtesc. i anume

1. stipendisti integralisti, cad platesc numai 20 cor. (sunt 19) ;2. integralisti supranumerali (120 cor.), 9 insi ; medialisti (240cor. cor.) 20 de insi ; medialisti supranumerari (320 cor.),(10) si solventi (400) ; 84 de insi.

Patru elevi, cad au indeplinit servicii de portari, au fostgazduiti i ei in internat.

Masa studentilor, sust,inutA de episcopul Dr. Demetriu Radu.a prevAzut cu mAncare 10 elevi.

Internatul greco-oriental roman (1899) ; 56 elevi. Taxa 390cor. ; in 4 rate + o taxl de inscriere de 30 cor. Are o bi-bliotecl de 678 volume.

Biblioteea profesorald 3050 volume, in valoare de 4570 cor,Muzeul fizic". are 291 aparate, in valoare de 8660 cor.Muzeul de naturale", colectiune muzicala', geografich, de de-

semn i arte, colectie de filologie clasica, de arheologie, istoriesi literaturd suplinitosre de greacA thate sunt.

Societatea de lecturl (a elevilor) Samuil Vulcan" : membri71 ; a tinut 25 sedinte literare, 2 festive, 1 de constituire, si4 extraordinare (cu totul 32). Biblioteca societatii, 1010 vo-lume. Averea 1800 cor.

.

si290

. . .

.

www.dacoromanica.ro

- 190

Taxe : 20 cor. taxA de inscriere ; 40 cor. didactru (2 rate).

7. Liceul fundational din Näsguid. (Infiintat la 1863).Se sustine din Fondul central .colastic din districtul Na-sAuduluiu. Anuarul in douA limbi.

In 1013 s'a cheltuit cu sustinerea lui, 53.606.26 fil. din fond.1 director si profesor (3 ore); 16 profesori.Elevi : 253+25 particulari (dinire cari 11 fete); greco-ca-

tolici 191, greco-orientali 56.PArinti : plugari 114, preoti i InvAtAtori 82.

Muzeul pentru §tiintele naturale in val. defizicA si chimie

6.52740 cor.12.303.31

Colectiunile de geografie 7, )) 1, 1.267.60

Muzeul filologic, istoric si artistic 3.320.08 YI

Colectiunea de desemn si caligrafie . 5.331. ft-

gimnasticA 2 150.48 11

musicalA 3 357.99 tt

Biblioteca profesorald : 6717 vol. In val. de 28.626.51elevilor : 4156 volume . . . . 7.861.96

Fonduri administrate de liceu :

Fonduri pentru ajutorarea elevilor morbosi . 24.662.7ft Pt rechizite Ia gimnaziu . . . 10.122.77

bibliotecd i soc. elev. gimn. 13.335.69

Depozitul Teodor DumbravA" 415.11

Fondul Mesei studentilor 17 894.27

lt pentru excursiuni §colare 1 357.71

Depozitul din didactru 1 908.pentru procurarea unei columne

meteorologice 606.74.Depozitul transitor de didactru 650.

11 1111 71

. . .

. .

.

COL

www.dacoromanica.ro

- 191

Fund. Clement Lupsai"elevilor bolnavi

pentru ajutorarea3 244.27

Laolalta. . . 72.289.03Bursieri 7 insi, in suma de 700.Au primit ajutoare . 2.670.Scutiri de didactru 1 154.

Societatea de ajutorare Vasile Neacsu" dispune

11.197.75 cor.

Societatea de lecturd a elevilor a tinut 9 edinte.

Masa studentilor (inf. 191415) a dat mancare la 14 elevi.Examen de maturitate : 29 elevi.Taxe : 6 coroane (pentru fondul elevilor morbosi, fondul

de rechizite i pentru bibliotecd), 6 coroane pentru fondul depensie al profesorilor, 2 coroane pentru Anuar, 1 coroanapentru fondul de excursie. Didactru pentru elevii din cele 45de eomune ale fostului district graniteresc 6 coroane ; pentruceilalti 20 coroane in cl. IIV, 40 cl. VVIII. (in 2 rate).Se admite dispensa.

de

8. Gimnaziul greco-oriental din Brad. infiiniat la 1869.De el e anexatä i o scoald primara cu doi Invatatori.

Personalul didactic : 1 director si profesor (13 ore), 6 pro-fesori ordinari. Ekvi ; 114.

Biblioteca centrald 5134, vol. in valoare deBiblioteca de clasä 545 volume.Cabinetele i colectiunile, 'in valoare de :Fonduri: Masa studentilor (s'au ajutat 18

elevi) . . . , .

Fondul elevilor morbosi

Taxe Elevii din protopopiatele Zarandului

14.394 cor.

7.445. cor.

27.586.16.915.

70

7)

Halmagiului,

11

,. .

.

"-

pi

www.dacoromanica.ro

192

plitesc 16 cor. didactru pe an, toti ceilalti 24 coroane. Apoitaxa' de inscriere 6 coroane, pentru bibliotecA 2 coroane, pentrufondul de excursiuni 2 coroane, pentru fondul scolarilor morbosi1 coroarfa", Pentru at2state si Anuar 3 cor. (at totul 14 cor)

9. Scoala reaiii gr. or. din Brasov. Infiintata la 1869Profesori ordinari 5 ; extraordinari 2. Elevi 81+4 particulari.Toate afacerile si le aranjeaza in cornun cu licetil. Dintre pro-fesori, unul e director de studii (cu 12 ore pe sdptAmâng).

10. Scoala comercialä gr. or. din Bra§ov. Infiintatä la1869. Personalul : 1 director si profesor (9 ore). 5 profesori or-dinari, 4 extraordinari. Elevi 113.

Fondul disponibil al scoalei comerciale" : 2946. 12 cor.Alte fonduri, comune cu ale liceului.Elevi bursieri 26, in surna de 3680 -cor. La Masa studen-

tilor 8 elevi.Scutiti de didactru 24 elevi, in suma de 1410 col%Taxe : de inscriere 8 cor. Taxi anuala (didactru) 60 cor.

Alte taxe : 10 cor. pentru fondul de pensie al profesorilor, 20cor., taxä edild (pentru amortizarea edificiului scolar) si 17.50.alte taxe (bib1iotec6, certificat, Anuar, soc. de lectufa, excursii,:mobiliar etc.) Cu totul 60 cor. didactru, 45-50 taxe.

Taxe de examene particulare : 1) La examenele de clasä, defiecare materie cate 6 cor. plus 14.30 taxa pentru director sipentru certificat. 2) Cei cari fac examen intreg de clasa WA-tesc 80 cor. plus taxele de mai sus (45.50 cor.) 3) La exa-mene de diferin0 120 cor. plus 2.30 pentru certificdt.

Pentru exarnenul de maturitate plitesc toti candidatii Cate 20cor. taxA de examen, 6 cor. pentru certificat, 4 cor. pentru ca-iete. La examenele de corigentA de maturitate : 20 cor.

11. Preparandia gr. cat. din Blaj.Anuar din 1913,14.

www.dacoromanica.ro

193

1 director si prof. (6 ore), 6 profesori ordinari (top preoti), 8profesori auxiliari si extraordinari (majoritatea preoti). Elevi :98, dintre cari 63 copii de plugari, 16 de invalltori, 8 de preoti.

Biblioleca profesorala : 1399 vol., in pret de 2750 cor.Pentru muzeq! de ktorie naturahl, s'a cheltuit in 1913114. 390con, pentru cel de fizica 150 cor., pentru cel de chimie200.30 cor.Are i muzeu arheologic, gradinS botanica i grà-dind econornicä.

Sacietatea de lei:tura a -elevilor are 101 membri. A tinut 19sedinte : 1 constitutivS, 1 festiva, 1 adrninistrativa, 11 literaresi 5 cenzurStoare. Biblioteca societStii de lecturS consta din1230 cArti (Procufari in 1913114 de 229 cor.). Averea socie-tatii 304.14 cor.

Devi bursieri (a 120 cor.) 5 insi. 61 elevi au avut beneficiude pane (a 44 cor., cu totul 2684 cor.).

In internatul pedagogic an locuit 57 elevi. Taxa 300 cor.Scoala administreazd cinci fonduri ale ei, in valoare de 1843

cor 97 fil. Din ele se dau ajutoare in cas de boalS, etc.Taxa 40 cor. anual ; 2 cor. pentru fondul de excursiuni si

2 cor., pentru biblioteca elevilor. Dispensä nu se acorda.vii au si uniformS, dar nu-i obligatoare.

Absolventii de cl. VI gimnaziu se primesc In clasa III, daa.in Septembrie depun examen de diferinta din s.omatologie,psihologie, gramatica sistematica a limbei maghiare, istoria cigeografia universals, botanicS, zoologie si economie, oral sipractic, din desemn, lucru manual, muzicS vocal i instrumentalä

12. Preparandia de fete din Lugoj. IntiintatS la 1914.

0 directoare (10 ore lectii), 2 profesoare, i trei prof esori. Eleve :

28, de ambele confesiuni.13. Scoala civilã de fete a Asociatiunii" din Sibiiu.

13

Ele-

www.dacoromanica.ro

- 194 -Infiintatä la 1887. Are pe langä cele 4 clase, i un curs comple-mentar. Personalul didactic :- 1 director (barbat) i profesor (7ore) ; 6 profesori i profesoare (2+4) ord.; 2 cateteti ; 7 ins-tructori si instructoare.

Eleve 109, multe din Romania si Bucovina. Parintii :*preoti40 ; functionari 18 ; proprietari i arendasi 18 ; medici, advocati,ingineri 5.

Fondul absolventelor scoalei" . . 4123.86Fonduri :

Fondul Dr. L. Lemay" 91 86

In legatura cu scoala e i un internat, In care au fost add-postite 72 eleve.

Taxe scolare : Didactru 50 cor. pe an (se poate plati §i inrate lunare). Taxa de inscriere 4 con Taxe pentru internat550 con (in patru rate).

14. Scoala de fete din Arad, (conf. gr. or.) Infiintatfla1890. Clädire noun, frumoasa, in stil romanesc, facuta in mareparte cti cheltuiala d-lui Vasile Stroescu, roman din BasarabiaEleve 51, 1 director (barbat) ; 5 prof. Taxa pentru internat 500 ;plus 50 cor. taxa' scolara. Elevele externe 80 cor. didactru.

15. Scoala civilA gr. cat. de fete din Blaj. 1 director(barbat) i profesor (6 ore); 4 profesori ordinari, (1 preot, 1

absolvent de filozofie si 2 prof esoare), 4 profesori extraordinari.Eleve 106. Biblioteca profesorala 354 vol. Biblioteca elevelor357 vol. Taxe de scoala 22 cor. 60 fil. Pentru anuarul scoa-lei 2 con ; Eleve bursiere 12 in total 1.500 cor.

In Internatul Vancean" (infiintat la 1884) au fost 60 eleve.Taxa anualä 360 coy. ; in 2 sau 4 rate. Elevele au imbracd-minte uniforma (45 con) Toate elevele F.coalei sunt conduseregulat la biserica in Dumineci i sarbatori.

16. 5coala civilA gi eco-catolicA de fete din Beitiq. In-

www.dacoromanica.ro

- 195 -Iiintata la 1896. E condusA de un senat scolar", constätätordin 12 membri ordinari si 2 supleanti.

Corpul didactic : 1 director si prof esor (2 ore) identic cudirectorul liceului ; 8 profesoare, 2 cateheti.

Eleve 114 (96 gr. cat., 21 gr. or.).Taxe colare. Didactru 12 cor. pe an. Alte taxe 6 cor.Pentru limba francezä 20 cor., pe an ; pentru pian 60 cor.

Elevele pregAtite In particular platesc taxa de examen 58 cor.Taxa examenelor de diferentä 20 cor. coala e Impreunatä

.cu Internat. Taxa 370 cor.

www.dacoromanica.ro

INCHEIEREAjunsi la sfArsitul drill se impune dela sine intrebarea

ce viitor asteaptä pe cele doug institutii despre cari a fostvorba pAnd ad, admitand CA Ungaria va rámAnea si dupdrgzboiu in formatittnea de stat de pang acum ?

Desvolta-se-vor ele spre binele tuturor celor cari alcAtuescstatul ungar, sau se vor desvolta numai in directia ideei de statmaghiar, pentru care s'a cheltuit aproape toatä energia ulti-melor decenil?

S'ar 'Area fires ca dupg razboiul invingAtor pentru pute-rile centrale, toti aceia cari au luptat pentru Ungaria, indife-rent de nationalitate, sg se bucure de drepturi egale in toate-privintele. Astfel, RomAnii din Ungaria sä nu mai fie impie-decati ca Ong acum, in desvoltarea lor culturala, i econo-mica, ci sg li se garanteze din partea statului o libertateun sprijin egal cu cel de care se bucurg Ungurii.

Asa ar fi cu dreptate i multi cred ca asa se va i intAmpla.

Cam in acelas sens 1-a asigurat i contele St. Tisza peI. P. S. S. mitropolitul loan Metianu din Sibiiu, in cunoscuta sascrisoare dela 23 Septembrie 1914. Vorbind de vitejia si devota--mentul RomAnilor pe campul de lupth, contele Tisza ii sctiamitropolitului, intre altele i aceste cuvinte semnificative :

S'a ngscut cursul rgzboiului) starea sufleteascA care for-meaza prima conditie de viatg pentru un viitor mai frumos i mai

(in

www.dacoromanica.ro

- 197 -bun. E doar necesar inainte de toate ca sd considerdm pe Romanide camarazi, de consoti si de frati ai nqtri, ale cdror progrese neumplu de bucurie si cdrora in toate greutdtile vielii le stdm cuiubire frdteascd inteajutor.... Acestea sunt urmdrile automateale actualei atitudini a Romanilor ; in ele e depusd chezdsiaunui viitor mai bun. Ele ne ofer garantia cd Românii potconta in ce priveste libera executare a drepturilor lor, la buna-vointa intregei socidati maghiare, iar cu privire la ndzuinteleI or etnice, la sprijinul statului i cd in patria comund in adevdrse pot simti bine".

Ceeace n'a fost posibil o mie de ani, va urma deci acumin mod definitiv, dupd dovezile de credinta si de vitejie, datede Romani pe campul de luptd, pentru tron i, mai ales,pentru patrie. Romanii vor fi tratati cu adeväratä iubire frd-eascd, decal care ceva mai drept si mai bun fireste cd nici

nu poate pretinde nimeni. Se vor intoarce deci vremurile

lui Széchenyi, DeAk i Eötvös, dupd cum pare a fi spusinsusi vicepresedintele' partidului national roman, Dr. AurelVlad, inteun interwiev acordat unui ziarist dela Reichspost"din Viena, cu prjlejul prezintdrii deputaliunei ungare Ia Impdra-

tul Francisc losif, in ziva de 2 Septernbrie a. c. (Cf. Romf.nul"din Arad, No. 190. a. c.).

Decal ca eu nu pot crede cu nici un pret inteo astfel deinviere a vremurilor de mult moarte. Cine o sd le poatä Invia ?

Existd in Intreaga Ungarie mdcar i numai un singur poli-tician ungur care s'ar putea impdca, in chestia nationalä, cuconceptiile,. celui mai mare maghiar" dela 1825, sau cu aleInteleptului patriei" dela 1867 ?

Atunci cine o sd presideze la era noud de Infrdtire, dupdo dusmänie neimpacatd de o mie de ani ? Contele Tisza ?

t

www.dacoromanica.ro

- 198 -De sigur ca nobilul contele e un mare si sincer patriot, caredoreste binele Orli sale, dar nimeni nu-i poate cere sau im-pune sa-si schimbe, din motive platonice pe can politica leinlätura, o conceptie organica a lui, MI% de care nici el si

nici un alt 'politician urigur nu poate trai: Once s'ar in-tampla, nici contele Tisza i nici un alt patriot ungur nuvor putea renunta la ideia de stat maghiar". E o imposibi-litate organica aceasta, precum o imposibilitate e ceri

unui om sanätos Si voinic sä nu-si miste maim, pentru a nuproduce curent in aer. Constiinta publics. ungureasca e atatde puternica, In cat nici chiar in cazul ea Ungaria ar fi invinsa, nu

s'ar preta la concesiuni pe seama nemaghiarilor, dar mite, cand,ea ar iei invingatoare !

Un exemplu din trecut ne va putea fi de folos pentru in-telegerea viitorului.

La 1868 Parlamentul din Budapesta a votat, in marinimialui provocata de bucuria ca tam a scapat de absolutism, cu-noscuta lege despre egala Indreptalire a nationalitatilw".Indata dupa votarea legii insd opinia publica ungureasca s'a trezitla constiinta, ca aceasta lege insemneaza o mare primejdie pen-tru maghiari. Urmarea fu ca legea, votata de Cameresanctionatd-de Regele nu s'a pus in aplicare nici inh'unsingur caz,pana in ziva de astazi. lath ce zicea despre aceastälege, la 20 Februarie 1914, in Camera, insusi contele Tisza :

Dar puteau fi puse in vigoare dispozitiile acelea, din parteanatiunii maghiare, färä a se sinucide, dispozitiuni pe cari eavoia sa le aplice fata de frati iubitori, iar nu fata de dusmani ?Repel, ar fi fost o nebunie si un act de sinucidere din parteanatiunii maghiare, executarea acestei legi, create pe baze depremise false".

si

sa4

www.dacoromanica.ro

- 199

Ei bine, ce i-ar putea determina pe Unguri sd procedezedupd 1915, alifel de cum au procedat dupd 1868 ? CuvAntuldat, sau amiritirea frAtiei de arme.? Dar acestea se uitA asade usor i rArnAn doar : instinctul de censervare, con§tiintaputerii i ideea de stat maghiar, cari vor cdlca in piCioare totce le stA in cale.

Sau crede cineva cd vre-o putere strdind, d. e. Germania,i-ar putea impune Ungariet.o alta atitudine NA de noi ? Darnu se va gdsi un singur Ungur care sd respecte ceeacecineva li-ar impune in detrimentul idealului lor. Ei si-ar urmamai departe sistemul aplicat pAnä aci, siguri cd nici o puterenu va porni pentru aceasta cu rdsboiu impotriva lor, numai

numai de dragul nostru.Deci nu e de crezut ca sistemul urmarit' dela 1868 pAna

la 1914 sd se schimbe in Ungaria, ori cat de mult sAngeromAnesc s'ar mai vdrsa in rdzboiul mondial, si ori cdte asi-gurdri s'ar mai da din partea Ungurilor. Nu se va schimba,fiincicd no se poate se/limbo.

Lucrurile se vor desvolta deci mai departe, asa precum auapucat de aproape o jumMate de veac. Bisericile unguresti sevor desvolta i intari Inca timp de cel putin eateva decenii.In special se va Intlri in pArtile romAnesti biserica greco-ca-tolled' maghiara, aldturi de care se va infiinta cel mult peste10 15 ani, si o biserica greco-orientald maghiard, cari am-bele vor face ravagii mai ales printre RomAni. Biserica greco-catolica romAnd va fi adusA Intr'o legAturd mai strAnsA cu

biserica romano-catolicd, avAnd ambele o singura autonomic,iar biserica greco-orientald romAnd va continua sa-si piardd totmai mult autonomia, precum s'a IntAmpL t cu biserica sarbeascd.

Pentru scaunele de episcopi si de mftropoliti se vor cduta per-

-

si

www.dacoromanica.ro

200

soane favorabile ideei de stat maghiar si, tncetul cu incetul se vaizbuti a pune in fruntea diecezelor pAstori cu tendinte contrarenazuintelor noastre. De aci incolo va fi apoi usor : congrua, caresi pAnA acum a clAtinat inteo mAsurà oarecare preotimea delarosturile ei, se va indepärta sub astfel de pastori, si mai multdela datoria sa fatA de problemele nationale pe cari panA acum,le-a servit cu destuld demnitate. Salarele asesorilor consi-storiali i intregirile la salarele profesorilor seminariali ii vorface si ele efectul in m'asura in care sisteinul va deveni maiagresiv. lar scolile? Acestea vor rAmAnea Inca un timp oarecareconfesionale, cu toate cA actiunea statului in directia de a sporinumarul scolilor de stat, va merge inainte. Statul de altfel,

n'are nici un interes sä desfiinteze §colile confesionale, ceeace de altfel nici nu intentioneazA. Dar chiar dacd ar intentionan'ar putea, si chiar dacA ar putea n'ar voi. Prin aceste scoli

confesiunile contribue in mod efectiv la opera de consolidarea statului, pe de altA parte statul Ii asigurd in ele punctelesale de vedere aproape ca si in §colile sustinute de el, a

cA scale confeSionale sunt un sprijin pozitiv pentru stat. Des-fiintarea lor nu numai cA ar slAbi statul i ar provoca ne-multumirea cOnfesiunilor ungure§-ti, dar ar putea provoca even-tuate re volutii 'in teritoriul romanesc, sisesc, slovAcesc, sty-besc, ba ar putea aduce cu sine ghiar interventia unor statestraine in a facerile interne ale Ungarici. Aceasta o tiu toliconducAtorii politici ungbresti i, deci, o evith.

Vor rAmfinea deci mai departe i scolile confesionale rornane,

dar num:irul lor va tot scAdea, cum a scAzut de vre-o zeceani incoace, an de an, Ian viata din ele se va stinge zi de ziSi mai putine elemente bune se vor dedica carierei InvAtAto-rep, dent plina acum, cad nimeni nu va ravni sä ajungA

la

www.dacoromanica.ro

201

calaul copillor neamului sau... Limba rornaneasca va fi tolerataInca intr'o masurä oarecare in scoli, dar ea va fi numai uninijioc pentru invatarea de lucruri privitoare la natiunea ma-ghlara. Orice lucru, romanesc ca sullet i ca tendintä, va fiexclus, ca primejdios sigurantei statului... lar, peste cateva de-cenii de astfel de activitate sistematica a Statului, la un mo-ment dat, el va veni §i va lua asuprd-si toate scale, punan-du-§i-le in serviciul exclusiv al lui...

Cu cat mai mult sange romanesc se va varsa deci in for-midabilul razboiu mondial pentru asigurarea victoriei puterilorcentrale, cu atat mai tare va esi Ungaria din acest razboiussi cu atat mai puternici vor ajunge antagonistii de o mie deani ai neamului nostru. lar puterea lor va fi caderea noastra...

Cu aceste consideratii pesimiste se incheie cartea aceasta,

pentru cazul ea Ungaria va rarnanea i dupa razboi ceeace alost inainte de inceperea lui.

--

www.dacoromanica.ro

Literaturti.1. A magyar szent korona orszAgainak 1910 évi népszAm-

lAlAsa, 2 vol. Budapesta 1912.

2. Anuarele coalelor secundare pe anii 1913/14-1914,15.

3. Art. de lege XIV din 1893 si XIII din 1909 despre in-tregirea venitelor ,parohiale (Congrua), Sibiiu 1911.

4. Art. de lege XVI din 1913 despre regularea competin-telór invAtAtorilor dela §colile primare populare cu caractercomunal ,si confesional. Trad. de Dr. Ion Mateiu, Sibiiu, 1913.

5. Dr. A. Baumeister. Die Einrichtung und Verwaltungdes höheren Schulwesens in den Kulturländern von Europa undin Nordamerika. Unter Mitwirkung zahlreicher Verfasser her-ausgegeben von. Miinchen 1897.

6. Balló Iozsef. A magyar nepoktatAsiigy szervezete, ed. II.Budapesta 1912.

7. Conferintele invAtAtorilor dela §coalele din arhidieceza or-todoxA-romAnA a Transilvaniei, tinute in anul 1912, Sibiiu, 1913..

Aceeai pentru conferintele din 1913. Sibiiu 1914.

8. Enciclopedia romana, diferite articole.

8. b. I. Gent : Adrninistratia bisericeascA, Oradea-Mare

www.dacoromanica.ro

- 203 -8. b. Dr. Ewald Horn : Das hohere Schulwesen der Staatem

Europas, Berlin 1906.9. Instructiune pentru executarea articolului de lege XXVII

din 1907, despre referintele de drept i salarele invätätorilor'dela scoalele poporale comunale si confesionale, Sibiiu, 1907.

10. Instructiune cu privire la tinerea, conducerea i decur-gerea sonferintelor invAtAtoresti tractuale si cercuale In arhi-dieceza ortodoxd a Transilvaniei, Sibiiu 1909 si 1912.

11. Instructiune despre conferintele preotesti din arhidiecezaTransilvaniei, Sibiiu, 1911.

11. b. Instruktion Mr die konigl. Oberstudiendirektoren derMittelschuldistrikte Ungarns.Verordnung des Ministers fur Kultus.

und Unterricht von Jahre 1884, Z. 18.025. Aus dem ungari-schen. Budapest 1886.

12. Körösi Henrik si Szab6 Laszl6 : Az elemi népoktatàsenciclopédiaja, Budapest 1912, 2 vol.

13. MagyarorszAg KozoktatAsiigye az 1912 évben, Buda-pe-st, 1914.

14. Normativ pentru directorii §coalelor medii, Sibiiu, 1909.

15. Normativ pentru instructiunea religioasa-morald a ele-vilor ortodoxi români dela scoalele de orice categorie de peteritorul mitropoliei gr. or. române din Ungaria si Transilva-nia, earl scoale nu stau sub jurisdictiunea bisericii. Sibiiu, 1906.

16. Noua lege scolaej. Articolul de lege XXVII din 1907referitor la raporturile de drept ale scoalelor nesustinuie destat i la competintele 'invätatorilor aplicati la aceste.

Trad. de LazAr Triteanu, referent scolar, Sibiiu, 1907.

17. Ordinatiune ministerialä cu privire la esecutarea arti-colului de lege XIV din 1898 despre intregirea venitelor paro-hiale, Sibiiu, 1898:

www.dacoromanica.ro

- 204 -

18. Pallas" nagy Lexikona, Budapesta, diferite articole.

19. Planul de invAtgmânt pentru scoalele poporale din mi-tropolia ortodoxI românä a Transilvaniei. Sibiiu 1911.

20. Plan de fnvAtamant pentru scoalele poporale gr.-cat.,Blaj, 1909.

21. Protocolul congresului national-bisericesc ordinar gr.-or.al bisericii gr.-or. rom. din Transilvania si Ungaria tinut la1912, Sibilu, 1912.

22. Protocoalele sinoadelor bisericii gr.-or. rom. din arhi-dieceza ortodoxd a Transilvaniei, si din dieceza Aradului Sia Caransebesului pe and 1910-1914.

23. Regulament pentru examenul de calificatiune invalato-reascä la institutele pedagogice confesionale ale Mitropoliei

gr.-or. române din Ungaria si Transilvania, Sibiiu, 1913.

24. Regulamentul afacerilor interne pentru sinodul arhidie-cezan al bisericii greco-orientale din Transilvania, Sibiiu, 1892.

25. Regulament pentru procedura la alegerea de protopres-biter, Sibiiu, 1888.

26. Regulament de procedurd la alegerea deputatilor pen-.tru congresul national-bisericesc, Sibiiu 1911.

27. Regulament de procedura la alegerea deputatilor pen-tru sinodul arhidiecezan, 1899.

28. Regulament pentru parohii in provincia mitropolitanda bisericii ortodoxe rornâne din Ungaria i Transilvania,Sibiiu, 1913.

29. Regulament pentru- bibliotecile pedagogice tractuale din

aihidieceza ortodoxA romana' a Transilvaniei, Sibiiu 1911.

www.dacoromanica.ro

205

30. Regulament despre vizitatiunile canonice, Sibiiu, 1911.

31. Regulament pentru procedura judecatoreasca in eauzeledisciplinare in mitropolia gr.-or. romana din Ungaria i Tran-silvania, Sibiiu, 1912.

32. Regulament pentru administrarea i controla averilorbisericesti din arhidieceza gr.-or. rotnand a TransilvanieiSibiiu, 1880.

33. Regulament pentru procedura judecatoreasca in cau-zele matrimoniale si Instructiunea data de Consistorul mitropoli-

tain cu privire la legile politice-bisericesti, Sibiiu, 1912.

34. Regulament pentru administrarea afacerilor epitropesti.Sibilu, 1897.

35. Regulament pentru organizarea invatamantului in scoalele

35. b. Rdvai nagy Lexikona, mai multe articole.poporale (gr.-or. rom.), Sibiiu, 1909.

36. Statutul organic al bisericii greco-orientale romane dinUngaria si Transilvania, Sibiiu, 1913.

37. Sematismul veneratului cler al arhidiecezei mitropolitanegreco-catolice romane de Alba-tulia i Fagaras, Blaj, 1911.

38. Sematismele diecezelor : Lugoj, Oradea-Mare si Gherla.

39. Statistiches Iahrbuch der evangelischen LandeskircheAugsburger Bekenntnisses in den Siebenbtirgischen Landes-teilen Ungarns. Elfter Jahrgang. Hermannstadt 1911.

40. Dr. Szab6 Mihaly Drepturile i datorille invatatorilorgr.-cat. si gr.-orientali confesionali. Trad. de Eugen Zash5,Arad, 1901.

:

www.dacoromanica.ro

206

- 41. Tanterv az Miami tanitkópezdékben tanuló gorog-keletivallAsu novendékek hitoktatAsara nhve. Plan de invkämântpentru studiul religiunei in pedagogiile de Stat, Sibiiu, 1912.

42. Utasitàs a torvényhatOsagi kozigazgatasi bizottsAgok

szlimAra a nem Allami &oak jogviszonyairOl és a kozségi éshitfelekezeti Ovónök illetményeinek rendezéséröl szolO 1913évi XL. törvényczikk végrehajtAsa argyAban, Budapest, 1913.

43. Vorbirea contelui Stefan Tisza, Sibiiu, 1914.

Lucrärile mele anuntate pe. copertä.

www.dacoromanica.ro

GREgLI DE TIPAR

Pag.

.

.

RAndul In loc de SA se clteascA

10

.15

2535474855

. 9 . . . protoprespriat . . protopopesc. 10 respective pe arhiepiscop . ; pe arhiepiscop

alege congresulnational-bisericesc

20 . 10.000 . 1.00017 . . cAsAtorifi cAsAtoriti26 . . . n'au au23 . . . sinpurä singurA14 . . seminaril . . . seminarial

55 20 . . remuneratiile . . remuneratiile60 18 . . _vergine . . . vergure61 10 . conterintele . . conferinfele71 5 . are au75 7 . . preoteascA preoteascA76 10 . . . administratori . . administratorii78 I 6 . . . Treiscane . . Treiscaune80 1 . . Sematrismul Sematismul80 27 . . al districtului ale districtului81 1 . . 1991 1891

89 22 . . . irip . . . timp89 22 . . . biserica rom. cat. biser. ungureascl90 22 . . . Csikszeredai . Csikszereda94 17 . sArbiii . SArbii94 24 . . VArpt . Vaqet95 6 . . la preparandiile in preparandiile96 7 . . . 3 . . 499 1 . . Licee sunt 7 Licee sunt 699 2 . in Reghinul in Reghinul sAsesc,

sAsesc Brapv (real)100 8 . . Parohia . parohii102 2 . . A .

121 25 . . . pentru odatA . plAtesc odatAplAtesc totdeauna . pentru totdeauna

123 2 . comunate . - comunale

.

.

.

. . .

.

.

.

.

. .

si

.

it

.

. . .

. . .

.

.

.

. . .

. . .

. .

.

.

.

. .

. .

. .

I

.

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR :

I. Limba nouSlor Carti bisericesti. Sibiiu, 1905. 1 coroanti.

2. 0 cAlAtorie in Alsacia-Lorena.-Tara si scolile ei. Bucuresti, 1 90875 bani.

3. Ziaristica bisericeasc5 la Romani. Studiu istoric. Sibiiu 1:10. 2 cor.4. Der moderne Utraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volks-

schule, Nr. 414 din Paciagogisches Magazin". Langensalza.1910. 1 marc'à 50 pfenigi (2 Lei).

5. Cateva probleme ale scoalei românesti din Ardeal. Iasi, 1910,bani.

6. Despre educatie. Sibiiu, 1910. 50 bani.7. Cercetári privitoare la situatia invAtAmantului nostru primar i la

educatia popularA. Sibiiu 1911. 1 cor.

8. coa1a romAneascA din Ungaria in anul 1911. Sibiiu 1912. 50 bani.9. Inv5t6torimea romanA din Sglagiu. Sibiiu, 1912. 50 bani.

10. Situatia invAtAmfintului in comitatul Huniedoarci. Arad, 1913. 50 bani.

I I. A nuar pedagogic (1913). Sibiiu, 1913. 3 Lei.12. Chestiunea manualelor in scoalele noastre secundare. Sibiiu, 1913.

50 bani.13. Chestiunea concentrArii profesorilor romani sub scutul Asocia-

tiunii". Sibiiu, 1913. 50 bani.14. Conferintele inv'aratorilor din arhidieceza ortodoxA romAnS a Tran-

silvaniei, tinute in anii 1912 si 1913, 2 brosuri. Sibiiu, 1913si 1914.

15. coala romaneascA din Transilvania i Ungaria. Desvoltarea eiistoricA si situatia ei actualA. Bucuresti, 1915. I Leu.

Va apare in carcind :I. Bibliografia literaturei didactice românesti din Transilvania si Un-

garia si2. Istoria literaturei didactice romanesti din Transilvania si Ungaria.

4*

,

50

I

,

www.dacoromanica.ro