Anulu IV. Aradu. ^ » * • 1880. Nr. 3 9 .

BISERICA SI SCÓL'A. SETóia. bìsexicésca, scolastica,, literaria, si e c o n o E a i c a .

Ese o data in septemana : Duminqda.

P r e t i n i » a b o n a m e n t u l u i : P«rrtrw Austro-UngarFa pe anu . . 5 FL.-

„ „ „ „ jum. anu 2 „ 50 „ Pentru Romani'a si strainetate peanu 7 „ — „

ri 77 \> r> „ j . a. 3 „ 50

P r e t i u l u inatert iuni loru s Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4 fl. ai mai sus 5 fl. v. a.

Corespondintiele se se adreseze Redactiunei dela „BISERICA SI SCOL'A" in Aradu, la institutulu pedagogicu-teologicu, era banii la secretariatulu consistoriului romanii ortodoxu

din Aradu.

N r o . 2399. P r e s .

P r e a onoratiloru protopresbi ter i . si onoratei preotimi din eparchi 'a Aradului.

Doue legi none de mare însemnătate au in­traţii in vietia la inceputulu Iunei aceste ia; un'a e Legea peruda dela 1878, er cealaltă Legea poUtiala 4ela 1879. Ambe acestea, — in unele dlspositiiini ale fo>ru#— atingu deaprope nu nu­mai pre preoţii si pbporenii nostrii câ si eeta-

%^j6l§Sl** civilu f dar ele regulanda si unele âlfeerf 3c mteresu eonfessionalu, i-atingu si ca

ffî.si părinţi ai Bisericei. Pentru câ onorat'a nostra preoţime se se

po^a. orienta in mesur'a, in care atingu acele legi unele afaceri confessionali, aflâmu de bine a cita aici pre scurtu, câţiva din acei paragrafi, ce-i credemu deajunsu spre a convinge pre ori cine, despre însemnătatea acestora legi, si adecă:

Din codicele politiqlu

§. 38. Cine ar intrebuintiâ, spre scopuri de invetiattira, cârti seu instrumente oprite de guvernulu patriei — se pedepsesce cu arestu pana ia 2 luni, si in bani pana la 300 fl.

§. 5 1 . Celu-ce afara de biserica ar deso-nestâ lucruri seu obiecte de cultu religiose ale vreunei confessiani recunoscute, se pedepsesce cu arestu pana la 8 dile.

§. 52. Celu ce ar calcâ dispusetiunea §-lni 19 din articolulu de lege 53 1868, — dupa care nime nu se pote constrânge a tiene serba-torile altei confessiuni, fiecine fiind <latoriu a tiene duminecile si serbatorile coufessiunei sale, — se pedepsesce cu bani pana la 100 fl.

§. 53. Celu-ce in contr'a dispusetiunii arti­colului de lege 53 din 1868, ar primi in alta confessiune unu individu minorenu sub 18 ani,

se pedepsesce cu arestu pana la 2 luni, si in bani pan* la 300 fl.

(Din cuprinsulu acestui §. urméza: câ fiind cunoscuta religiunea parintiîoru, nici pruncii nou născuţi nu se potu boteza deeâtu in religiunea pariitiloru loru, ér la pruncii din casatorii mes­tecate baieti urméza religiunea tatălui, ér fetele religiunea mamei loru.)

§. 54. Celu ce in contra §-lui 22 din ar­ticolulu de l ege 53 din 1868 ar impedecâ în­groparea mortiloru in cemiteriulü comunii, se pe­depsesce î n g â n i pana la 300 fl,

£ Crin ac <fN* vmmmmşmmmm i — u u u u t i i ' de legitimu dupa lege, Tar introduce in matri-cule de nelegitimu, ori din contra, pre vreunulu nelegitimu, de legitimu ; séu celu-ce in urm'a decisului validu alu auctoritâtii corapetinte, in bu-tulu provocârii ce i se face, n'ar rectifica matri­cúlele in sensulu celoru decise, se pedepsesce cu arestu f a n a la o luna, si in bani pana la 300 fl.

§. 92. Celu-ce din interesu de castigu, fara, a ave autorisare legala, s'ar deprinde cu dofto-ri'a si lecuirea altoi 'a; — séu cine s'ar ocupa cu afacerea mositului, (ajutoriu la nasceri,) — acolo unde se afla moşie instituite si candu aceste nu iş»t impedecate, — se pedepsesce in bani paua 1 * 4 0 0 fl.

Din codicele penalii,

i§- 190. Celu-ce prin espressiuni defăimai tórie de Dumnedieu provoca scandalu publicu, sé» ftnpedeca ori conturba funcţiunile religiose, sé pedepsesce cu arestu pana la unu anu, si in bani pana la 1000 fl.

§. 192. Celu-ce insulta pre preotulu vre­unei religiuni recunoscute, cu cuventulu, eu faptra„ sen prin amenintiare, candu a c e l a se afla* m fu¿6fitiuue religiosa, s e pedepsesce cu arestu'pana, la ucu anu, si in bani pana la 500 fl.

§. 255. Candii cineva la incheiarea căsăto­riei, facia de cealaltă parte, ascunde atari impedi-mente séu îndupleca pre cealaltă parte prin - ast-feliu de amăgiri la căsătoria, cari ar trage dupa sine nimicirea căsătoriei, partea vinovata se pe-depsesce cu arestu pana la 2 ani.

§. 256. Acelu preotu, carele scie cà intre partile casatorìnde esiste atare impedimenti!, ce ar trage dupa sine nimicirea căsătoriei, si totuşi cununa pre acele parti, se pedepsesce cu arestu pana la 3 ani.

§. 285. Femei'a ingrecata (însărcinata), ca­rea ea insasi isi strica, séu uneltesce fruptulu pantecelui, séu face a se strica si unelti prin altcineva, dèca e necăsătorita, se pedepsesce cu arestu pana la 2 ani, ér fiindu căsătorita, cu arestu pana la 3 ani.

Totu aseminea se pedepsesce si c elu-ce ar comite acesta pecatu in contielegere cu femei'a însărcinata; si deca acést'a ar face din interesu de cascigu, atunci pedéps'a se ridica pana la 5 ani de arestu.

Celu-ce farà învoirea femeii ingrecate ar causa nimicirea fetului, se pedepsesce cu arestu pana la 5 ani.

§. 321. Celu-ce cu inténtame de pecatuire prin inplinirea poftei sale trupeşei, séu si spre scopu de căsătoria, cu puterea prin amenintiari séu insielatiune, ar seduce si tiene la sine, farà voi'a ei vreo persóna de parte femeésca, — se pedepsesce cu arestu papa la 5 ani.

§. 395 si 397. Matricúlele bisericeştii, estra-sele si adeverintiele in forma autentica dupa acelea, se considera de documinte publice, ér preoţii cá purtători de matricule, se privescu de autorităţi publice.

Falsificarea de astfeliu de documinte, séu estradarea si traducerea falsa, cum si falsifica­rea altoru aseminea documinte, se pedepsesce cu arestu pana la 3 ani.

§. 411. Acelu autiste comunalii, (primaria), carele ar dá adeverintia falsa despre purtarea, séu averea cuiv'a, se pedepsesce cu arestu pana la 6 luni, ér in bani pana la 200 fl. si cu per-derea oficiului.

§. 460. Dispositiunile §§-loru 46 si 47 din articolulu de lege 40 dela 1868, (despre între­girea armatei) ; dupa care cei obligaţi la miliţia farà licenţia nu se potu casatori înainte de ie­şirea de sub obligamentulu militaru, si respective pedepsele espuse in §§-ii 46 si 47, remami si mai departe in valóre pentru călcătorii de lege.

Desi cele pana aici espuse, suntu numai unu estrasu forte micu si prescurtaţii din cuprinsulu aceloru legi; totuşi credemu, cà chiar si numai, din acést'a, onorata preoţime .va pricepe marea

însemnătate a acestora legi, dar totodată si se-riositatea şi rigórea loru.

Deci1 candii yenimu a intona pre acést'a cale acéstV importantia, nu o facemu fara des­tula motivu, si farà scopu. Motivulu este câ ono-rat'a nòstra preoţime se ajungă a cunosce nu­mai decât, măcar in partea lor principala acele legi. pentru de a le apretiui cum se cade con­form oficiului si chiamarli sacre in Biserica si poponi, adecă spre a le face cunoscute si bine pricepute poporului spre a-lu feri de calcarea acelor'a si de tristele si grelele urmări a le căl­cării lor; ceea ce si este scopulu acestui cer-cularin.

Am cugetatu a fi datori s'è dam onoratei nostre preotimi, si cu acést'a ocasiune esemplu si îndemna de interesare pentru binele sufletescu si trnpescu, alu celoru incredintiati ingrigirei nóstte.

Mai de multe ori ni sa aratatu, ca unii dintre credincioşii nostrii, in unele parti suntu deprinşi la înjuraturi séu sndalme urite si condemnabile ; pre alocurea femeile strica fruptulu pantecelui in modu îngrozitorul, si opritu de lege; mai prin alte parti fetele tinere se amagescu, rapescu, se seducu si se nenorocescu intrandu in legaturi de căsătoria nelegiuita; la alu patrulea si alu cin-celea locu Duminecile si serbatorile nu se tienu dupa porunc'a lui Dumnedieu sci. sci.

Recugetandu acestea nu se potè se nu in-tielegemu: câte si ce feliu de ocasiuni bune da preotimei nostre introducerea legiloru mai susu-citate, ocasiuni câ se combată de pe amvonu cu tòta puterea cuventului, retaciri, abusnri si vi-tiuri (pecate) câ cele de mai susu, si inca multe alte aseminea acelor'a, aratandu poporeniloru, ca precum legea lui Dumnedieu, totu asia si legile statului pedepsescu aspru aseminea pecate.

Dupa tòte acestea dar, comunicandu onora­tei nostre preotimi cele de mai susu spre scire si orientare, o provocamu, ca atât in interesulu ofi­ciului seu, cât si in alu poporului inCredintiatu pastorirei sale, se-si procure, si se studieze cu deamen untala atinsele doue legi, apoi la ocasiuni, si deosebi in serile cele lungi de iérna, se in-vetie si pre poponi dispusetiunile ce-lu atingu mai deaprópe. Ér pana ce vor fi in stare a face acést'a, deocamdată sè-si insusiasca bine macar caşurile cuprinse in acestn cerculariu alu nos­tra, si se-si faca detorinti'a facia de poponi, — macar in acést'a privintia si mesura, astfeliu incât nici despre unuia se nu se pota dice, ea ar fi remasi! in nepăsare, lasandu pre credincioşi in nesciintia, si pecatu, espusi urmariloru grele.

Provocamu mai departe pre prea onoraţii protopresbiteri, câ se fie cu buna atenţiune, si se controleze pre preoţime in acést'a privintia ;

provocamu in fine, pre toti preoţii de zelu si inteligintia snperiora, ca pana la prossimele con-ferintie îndatinate a se tienea cu preoţii - si in-vetiatorii, se estraga paragrafii cei mai de în­semnătate, si se-i prelega celorlalţi preoţi si in-vetiatori, er preoţii si invetiatorii luandu cunos-cîntia de acele prelegeri, la ocasiuni bune, anume in serile de ierna, se le esplice poporului la intielesu.

Mai indatorandu pre prea onoraţii protopres-biteri, câ din cerculariulu acest'a se distribue fiecărui preotu si invetiatoriu câte unu essem-plariu, spre scire, orientare, si acomodare, cu binecuventare archieresca am remasu

Aradu 12. Septembre 1880. Alu vostru

de binevoitoriu:

Ioanu Metianu m.*p. Episcopulu Aradului.

C u v e n t a r e pentru dumineca a XVI-a dupa Rosalie.

D e d i c a t a P r e San t i e i Sa le , I l u s t r i s s imulu i Domnu

IOANU POPASU Episcopulu Caransebesiului.

„Unu omii ore carele diicen-du-se departe chiamat'au pre slu­gile sale si le-a datu loru tota avu-ti'a sa." (Mat. XXV. 14.)

Se intempla adese ori Iub. A. câ medicii voindu se vindece pre bolnavi amesteca medica­mentele sale cele amare cu cele dulci, cele slabe cu cele tari, cele uleose si anevoia de luatu cu altele usiore si aromatice. Pulberile diverse mai nici odată nu le intindu bolnavului gole, ci inve-luite in ceva. Facu asia, ca bolnavulu se nu se scârbesca de medicamentele loru amare si ne­plăcute, si astfeliu trud'a loru se devină zadarnica.

Asia făcea si mânt. nostru Crigtosu. Invetia-turile sale mântuitorie le imbracâ adese iii pa­rabole, in asemănări frumose si neîntrecute, cari prin farmeculu loru si acuma ne atragu si ne desfateza. Făcea asia Mânt. nostru, pentruca acestu modu de vorbire este mai usioru de pri­cepuţii, si se intiparesce mai adencu in memori'a fiacarui omu, dar apoi mai posede si aceea în­suşire, câ priutr'ensulu se potu sbiciuî smintele si scăderile fara ca se se atingă person'a. Pa­rabola in multe privintie e asemenea oglindei. Privesci in oglinda. Ti-vedi fati'a ta si scăderile ei. Cetesci parabol'a. Se oglindeza intrens'a in-ternulu teu si prin asemenare i-cunosci smintele.

O asemenea parabola frumosa amu auditu noi cetindu-se din St. Evangelia de astadi. „ Unu omu ore carele ducendu-se departe chiamat'au pre slugile sale si li-a datu loru tata avuţia sa.u

Fiinduca apoi acesta parabola cuprinde in sine adeveruri mantuit6rie, fiindcă din ea vedemu aevea ce pecatu mare face, si ce osânda lu-astepta pre celu Ge se lenevesce intru a conlucra cu darurile lui Ddieu, veniţi se vi aretu astadi cari sunt aceste daruri, ca cunoscendu le se înmulţiţi mereu talantulu incredintiatu voue spre chiver­nisire, si asia se vi eluptati aci pre pamentu o fericire durabila, era in ceriu reounoscintia si mântuire vecinica.

Ni spune evangeli'a de astadi, eâ unu omu orecarele voindu se me'-ga departe a chiamatu pre slugile sale, si li-a incredintiatu tota averea sa. Din sumele însemnate, ce le-a primitu aceste slugi spre chivernisire se vede apriatu încrederea cea mare a stăpânului. Se mai cunosce inse sl intieleptiunea cea rara a lui, câ-ci nu a datu deopotrivă la toti, ci unui'a i-a datu cinci talanti altui'a doi si altui'a numai unulu. Ore de ce a impartitu densulu averea sa atât de osebitu ? A buna sama pentruca cunoscea de ajunsu pre slugile sale si însuşirile loru, deci a datu fia căruia dupa poferea lui.u

Trecendu multu tempu si reintorcendu-se la ale sale a cerutu sam'a slugiloru despre banii iucre-dintiati loru spre chivernisire si aflandu, câ cei doi d'antai prin sirguintia si lucrare au indoitu sumele concrediute loru, era câ celu din urma n'a inmultitu de feliu talantulu, pre acei'a ii-a re* muneratu, pre acest'a inse l'a pedepsîtu, Acest'a este pre scurtu cuprinsulu parabolei.

Inse Iub. A. precum a facutu stapanulu acest'a cu slugile sale, tocmai asia face stapa-nulu nostru, Ddieu cu noi. Elu, Facetoriulu ce­riului si alu pamentului, ne-a alesu pre noi ome­nii dintre tote făpturile sale, ca se-i servimu cu credintia, si se-lu iubirau. Elu stapanulu univer­sului ni-a concrediutu noue o avere scumpa a sa. '„Cresceii si ve inmultiti si impleti pamentulu, si-lu sttpaniti pre densulu (Fecer. I 28.) De aci se vede mărimea si pretiulu averei concrediute grijei si lucrării nostre. Intregu pamentulu ni l'a datu spre chivernisire. Inse a datu fiacarui'a dupa poterea lui. Unui'a i-a datu moşii estinse altui'a capitale însemnate, acestui'a diregatorîa, acelui'a maestria. Toti insa au un'a si aceeaşi datoriutia: a inmulti talantulu.

Celu ce are moşii, a primitu talantu din manile lui Ddieu. Deca din lene ori nepăsare ori usiuratare nu o va lucra cum se cade, deca o va negliga, va ascunde talantulu. Era deca o va lucra cu sirguintia si neobosire va avea de prisositu pentru sine si peutru ai sei, va iumulti

talantuîu. Cehi cu capitale inca a primitu talan-tulu din man'a darnica a Creatoriului. Deca den-sulu va fi sgârcitu si camatarin, va fi asemenea vamesiloru, va îngropa talantuîu ca si sluga vi­cleana. Era deca va intrebuintiâ banii sei ame-suratu precepteloru lui Ddieu, deca va milui pre seraci, pre veduve si pre orfani, deca va contri­bui la înaintarea neamului seu, la inflorirea pa­triei sale, va fi sluga buna si credintiosa, va inmulti talantuîu, se va mântui. Celu ce are di-regatoria are multu daru dela Ddieu, are talantu. Deca va abusâ de acesta diregatoria, deca o va luă dreptu mijlocu spre împlinirea patimiloru spurcate, cum sunt avariti'a, isbând'a si trufi'a, atunci este o sluga lenesia si vicleana, atunci îngropa talantuîu. Deca inse in diregatori'a sa va face dreptate fiaearui'a fora privire la fatia, deca va lati moralitatea, va pazi ordinea, va ocroti dreptatea, va scuti virtutea, atunci va fi o sluga vrednica a lui Ddieu, va inmulti talan­tuîu. Maestrulu inca are talantuîu sen, maestri'a. Deca o va lucra fara scăderea cuiva si lucrând va perfectiuna-o, inmultiesce fara îndoiala talan­tuîu. Prin lene si insielare inse lu-ascunde pre elu.

Acestu pamentu inse cu tote comorile sale pusetiunile cele mai multe omenesci cu tota splen-dorea si poterea siavuti'a lom sunt nimicu pre langa alte daruri măreţie si mari, cu cari a im-partasitu Părintele ncstru cerescu pre unulu fia-carele dintre noi. Sunt aceste darurile fireşti si cele spirituali.

Darurile firesci le aducemu Iub. A, cu noi pre lume nascendu-ne. Firea ca o mama iubito-ria le sadesce in trupurile nostre. Sunt neinsem­nate, nevediute, ma chiar ascunse la inceputu. Sunt ca sementi'a de musitariu picata pre pa­mentu. Cu crescerea nostra inse crescu împre­una si ele, si totu mai multu se desvolta, si se marescu intru noi. Me intrebati, cari sunt aceste daruri firesci? Sunt facultatea vorbirii si a jude­cării, sciinti'a, sănătatea, tari'a, frumsetia si al­tele. Nu le posedu inse omenii toti deopotrivă, ci fiacare dupa poterea lui, unulu in mesura mai mare, altulu in mesura mai mica. Asia se dis-tingu unii prin mintea loru agera, alţii prin vor bire frumosa, acesti'a prin sănătate si tăria, aceia prin sciintia, mai alţii prin frumsetia. „Era iâte aceste le lucreza unulu si acelaşi duchu impartiendu deosebi fiaearui'a pre cum voesceu (I. Cor. XII. 11.) seu dupa cum dice evangeli'a da flăcăruia dupa poterea lui.

Darulu este deci datu, si omulu are numai se conlucre cu densulu. Astfeliu celu cu sciintia are mijlocu de fericire si mântuire, are talantu. Deca sciinti'a sa o intrebuintieza intieleptiesce deca o pune in servitiulu patriei si la dispusetiu-

nea deaprópelui in modu desinteresatu, deca servesce printrens'a neamului seu luminandn-lu indreptandu-lu si nobîlitandu-lu, inmultiesce fara indoiéla talantuîu, si e sigurii de mântuirea sa. Era deca din contra sciinti'a sa o intrebuintieza reu, deca printrens'a strica pacea publica a tierei sale, pacea sufletésca a deaprópelui seu, mora­vurile bune ale natiunei sale, clătinandu-i cre-dinti'a si sadindu nemoralitate in sinulu ei, unulu ca acei'a cu manile sale si-sparge patri'a, ucide pre deaprópele seu, si pregatesce cu mani sacri­lege lauti urii e robiei pentru naţiunea sa; unulu ca acei'a îngropa talantuîu, si-si perde snfletulu seu.

Celu sanatosu pazindu cu scumpetate darulu primitu din manile Creatoriulu si-va cauta cu tigna de ale sale, va seversi cu înlesnire ocu-patiunea sa, va agonisi de prisositu pentru sine si pentru ai sei si urmandu chiamarli sale de creştinii va alină dorerea, va sterge lacremile, va usiura sórtea apesatória a deaprópelui nepo-tintiosu, a veduvei lipsite, a orfanului delasatu. Asia apoi va fi unu membru folositoriu alu socie­tăţii, unu frate adeveratu alu seraciloru, o sluga credintiósa a lui Ddieu, cu unu cuventu va in­multi talantuîu. Din contra nesocotindu darulu scumpii alu sanatatii, ce face elu? Ah! fraţilor elu se ucide pre sine, si-si pierde sufletulu seu. Usiuretatea si nesocotinti'a lu-ducu in bratiele desfreului. Elu schimba cursulu naturei prefacendu diu'a in nópte si nóptea in di. Elu se indésa cu mâncări, se otravesce cu beutnri spirituóse, se resfatia in desmerdari. Prin infhiintiele lor stri-catióse sănătatea lui slabesce. Cu ea dinpreuna poterile lu-parasescu. In locu de a vietiui, elu vegetéza numai ca unu pomii neroditorin, pana când vine diu'a, sosesce ór'a, or'a infricosiata a morţii desperate, când apoi sufletulu patatu este aruncatu in intunereculu celu din afara!

Ddieu ti-a datn tie unu daru maretiu, celu mai inaltu daru firescu, darulu de a vorbi. Asia dara ti-a datu unu talantu insemnatu cu carele lucrandu poti se câştigi mântuirea. Deca vei in­trebuintiâ tu darulu acest'a spre grairea de reu a deaprópelui, spre clevetirea si hulirea lui, dèca faci tu din darulu acest'a unu mijlocu mârsiavu de seducere, de mintiuna, dejuramentu strimbu, atunci in locu se-ti folosésca, ti-aduce osânda sigura. Tu îngropi talantuîu. Esti o sluga vicleana si lenesia. Deca inse vei folosi darulu acest'a spre a grai adeverulu si a apară dreptatea, deca vei mangaiâ pre celu intristatu, vei îndrepta pre celu retacitu, vei sfatui bine pre celu strimto-ratu, deca fiindu ocaritu vei rabdă, fiindu pri­goniţii vei binecuventa, fiind hulitu te vei roga, atunci inmultiesci talantuîu si primesci farà in­doiéla laud'a: „bine sluga buna si credinciósa de putinu aifostu credincioşii preste multe te voi pune."

Urmandu daruuii irimultiesee omulu talăntulu. Asia a facutu Moisi, asia Samuilu, asia prorocii toti, asia Stii, Apostoli.. Au primitu daruri si le-a iuraultitu, Dar cura le-a inraultitu? -Lucraudu amesuratu preceptebru lui Ddieu. A lucra aeve dupa aceste precepte, este a înmulţi, aeve darulu.

Va dice inse cineva: Dara eu ce talantu se inmultiescu, eu carele n'am primitu nici unulu? Eu nu posedu nici avere, nici deregatoria, nici maestria, nici moşii, nici sciintia, ba inca si să­nătatea mi-lipsesce si poterile m'au parasitu. Ddieu nu mi-a inpartasitu nici unu daru, nici unu talantu, ca se negutietorescu cu densulu. Nu e deci mortea mea vediuta si osand'a mea sigura?

O frate! o creştine! Te amagesei cumplitu când graesci asia. Hulesci pre celu atotu prea bunu, când negi primirea daruriloru sale. Au dora numai la cele trecetorie cauţi? Privesce inlaun-trtiln teu si vei admira cu Apostolulu adeucimea bogăţiei si a intieleptiunei si a sciintiei lui Ddieu. An nu ai tu unu sufletu nemuritoriu? Si nu se higrijesee de densulu Ddieu ca o mama de fiiulu seu? Au nu a impartasitu Elu sufletulu teu cu cele mai bogate daruri ? Aceste inse sunt daru­rile cele mai inalte, darurile duhovnieesci.

Darulu celu mai pre susu de tote darurile câte ti le-a datu tie o omule! bunulu creatoru este darulu santu alu creştinătăţii. In St. botezu sigihilu darului Duhului santu s'a imprimatu in sufletulu teu lasandu urme nescerse dupa sine. Scii tu inse ce ai primitu prin acestu daru? Tu nascendu-te erai unu viu-mortu. Precum in ceara curata se cunoseu urmele maniloru nespelate, asia pecatulu stremosiescu a lasatu urme vediute in-sufletulu teu: Urm'a osândei, urm'a morţii ve-cinice. Ca se le spele Ddieulu mileloru a tra-misu pre unulu nascutu Fiiulu seu. Chinurile lui a facutu din destulu dreptăţii dumnedieesci. Sângele lui curgendu pre altariulu crucei a spă­laţii urm'a intinatiunei stramosiesci. Tu ai deve-nitu o fiintia noua, o fiintia chiamata acum a mosceni imperati'a ceriului. Vedi abundanti'a da­rului. Dara Ddieu, carele te-a alesu din milione de fiintie, carele te-a inzestratu cu unu sufletu nemuritoriu, si ti-a datu darulu creştinismului fiindu insasi dreptatea ti-a datu tie si o voia libera. Ca unu iubitoriu de omeni elu voesce mântuirea ta, câ-ci dice: „nu voescu mdrtea pe-catosului, ci se se intdrca si se Jia viu" (Ezech. XVIII. 23.) Ce mai lipsesce deci? Lipsesce ca se voesci si tu. Precum mosi'a ce ai primit'o in moseenire dela părinţii tei nu-ti aduce nimicii fora de lucru, fara grija si sudore, asia si mân­tuirea pre langa totu darulu creştinătăţii nu o poti castigâ fara de vointi'a ta. Privesce cres-tinismulu ca o moşia scumpa, ce ai eridit'o dela Fiiulu lui Ddieu. Lucrandu tu acesta moşia cu

sirguintia, implinîndu poruncile lui Ddieu cil scumpatate si profesandu invetiaturile fiiului seu cu totdeadinsulu, ai inmultitu talăntulu, te man-tnesci. Dèca calci aceste porunci ce te-ai facutu? Unu degpretiuitu in viéti'a acést'a, unu osaiiditu in ceea lalta.

Ddieu ti-a datu tie credintia. Ascultandu cele ale credintiei inmultiesci talăntulu, te raan-tuesci, din contra facendu, negligi darulu creş­tinătăţii, te osaudesci. Ddieu ti-a datu tie se cul­ti vezi virtutea nadejdei. Asteptandu tu tare îm­plinirea celor promise de densulu prin scripturele sale descoperite te mantuesci, inmultiesci darulu. Punendu-ti tu inse speranti'a numai in puterile tale, in agerimea mintii tale, in spriginulu ami-ciloru si cunoscutiloru tei, ti-ai ziditu cas'a pre nasipu, negligi darulu, te osandesci. Ddieu la-sandù-te se te nasci creştinii, te-a creatu pentru iubire. Urmandu tu acestu daru dumnedieescu, iu-bindu pve Ddieu din totu sufletulu teu si pre deaprópele teu ca insusi pre tine, vei audi man-gai tórele cuvinte: „sluga buna si credintiósa in­tra intru bucuria Dlui teu" Din contra deca vei negliga darulu, dèca sufletulu teu va fi im-petritu si tu vei stinge in inim'a ta iubirea prin lăcomia, prin erudirne, prin netolerantia, prin insielatiune ; dèca tu nu vei pazi poruncile lui Ddieu si pre deaprópele teu lu-vei uri, lu-vei dusimani, lu vei prigoni, lu vei pismui si cle­veti, tu esti o sluga vicleana, si ce te asceapta e osand'a vecinica.

Da! aceste trei virtuţi ceresci: credintia, nădejdea si dragostea suntu mijlócele cu cari lucrandu dobandesce omulu mântuirea. Ca si trei riurî, ce isvorescu din unulu si acelasi isvoru si percurgendu ti eri întregi, si-impreuna apele loru in marea, catra carea alergu ne contenitu, toc­mai asia aceste trei virtuţi isvorescu din bai'a botezului si conducu pre creştinii prin viéti'a acést'a trecetória la imperati'a ceriului.

Din tòte cele ce ati auditu adi dela mine ati potutu cunósce Iub. A. cari suntu darurile ce le am primitu din man'a lui Ddieu. Vati potutu convinge cà fiacarui'a din noi sa datu câte unu daru inaltu. Nu diceti deci, cà n'ati primitu daruri, nici nu revniti dupa cele neprimite, ne-gligandu pre cele primite, ci fia carele se lucreze cu darulu eelu primitu. „De are cineva pro-roda se prorocésca dupa mesur'a credintiei, celu cu slujba se caute ale slujbei, celu ce invétia se caute ale invetiaturei celu ce îndemna se caute de îndemnare, celu ce daruesce se daruiésca cu simplicitate, cehi ce stapanasce se Jia cu silintia, celu ce miluesce se o faca cu bunavointia" (Rom. XII. 6 — 9 . )

Sciindu acuma ca fiacarui'a din noi s'a datu câte unu daru pretiosu, ve indemnu cu Aposto-

lulu : „imblati cu vrednicia după chiamarea cu carea sunteti chiamati" (Efes. IV. -L) Lucrati neconteniţii cu darulu primitu si-lu înmulţiţi pre elu. „Fericita e sluga acea pre carea' viindu Dlu o va ajlâ facendu asia" (Mat. XXIV. 4 5 . ) Plat'a sa va fi mare la ceriuri. Elu se va in-dulci de vederea Ddieului seu. Elu va audi cuvin­tele fericitórie: „bine sluga buna si credintiósa de putienu ai fostu credintiosu preste multe te voiu pune intra intru bucuri'a Domnidui teu" A m inu.

Stredistea mica 6 Septemvre 1880.

Mihaiu Ju ic a presbis. or rom.

D i v e r s e .

* Aleger i la congresu. I n p ă r ţ i l e diecesei A r a d u l u i apa r t i ene to r i e ju r iad ic t iune i consis tor iu lui o r adanu s 'au alesu u r m ă t o r i i d e p u t a ţ i congresua l i , si a n u m e : I n cerculu Orade-Pes tes iu dep. p reo t i e scu : pa r . p ro t . S imeonu Bioa, in cerculu Vascau-Beius iu p a r . p ro t . E l i a Moga, in cerculu Tinc 'a -Bel iu pa r . P e t r u Suciu, asesor re fer in ţe , er mireni s 'au a lesu in cerculu O r a d e a m a r e d lu Nico lau Z ig re , advoca tu si seer . consist , in cerc. Pe s t e s iu dlu I o a n P a p not . co t t ensu ; la Vascou dlu P a u l u Eass ie j u d . r e g . ; la Beins iu d lu P a u l u P a p p , advoca tu ; in cercur i le Be-l iu si T inc ' a dlu advoca tu Dr ingonu .

* Monumentulu m a r e t i n de m a r m o r a albu, des-t i n a t u a se i n n a l t i â neu i t a t u lu i n o s t r u Alesandru Papiu llarianu a sosi tu aici in 4 l ad i dela K r e u z-n a c h din P r u s s i ' a r e n a n a . E l u costa p res t e 2 mii fi. Academi ' a insa rc inâ pe membr i i sei B a r i t i u si Hodosiu cu as i ed ia rea lui . „Observa t . "

* Bibliografia. „Genes'a evangeliiloru," s tnd iu bibl icu de Simeon Popescu es te t i t l u lu unei c â r t i a p ă r u t e in t ipograf i 'a a rch id iecesana . E d i t i u n e sepa­r a t a din" Te legrafu l Romanu . " Opulu a re de s u b s t r a t u o p re l ege re t i e n u t a in L e i p z i g 1874 de D r . Chr . L u t b a r d t , si es te l u c r a t u cu m u l t a i ng r ig i r e . De aceea lu - recomendamu in deoseb i t a ' a t en ţ i une t u t u r o r u b a r b a t i l o r u noş t r i , c a r i se ocupa de sci int iele teolo­gice.

* Muntele celu mai inaltu din lume s a des­coper i t a de curendu si se numesce Hercu le s , in in-su î ' a Noua Gluinea (celu mai m a r e a r h i p e l a g in Ocea-nu lu pacific: consis ta din insul 'a p r inc ipa la cu ace laş i n u m e si de g rupe le mici loru insule ce o incunjura , a v e n d u o în t inde re de 716,000 cb i lomet re sau 13,000 mile p ă t r a t e . ) Acelu mun te a re o ina l t ime de 32,786 de piciore, sau aprocs ima t ivu 5460 s t angen i , pe când m u n t e l e E v e r e s t din H i u a l a y a , care e ra p r i v i t p a n a acum de celu ma i i na l t u nu a re de c â t o ina l t ime de 29,002 p iciore. „Hercu les" este s i t u a t u cam in cen t ru lu insulei , si descoper i to r iu lu lu i , c a p i t a n u l u I. A . Lawson , r a p o r t e z a , câ urcandu-se pe densulu împreuna cu unu a i t u omu, l a înă l ţ imea de 25,314 piciore, a incepu tu se-i cu rgă sânge din n a s u si din urechi , astfel iu câ nu le e ra de a junsu se resp i re ae ru lu , ci e rau nevoi ţ i se-lu inhape. „Resb."

* O causa de nebunia. D i u a r i u l u i „ C n l t u r V din P i tesc i se escrie din C o n s t a n t i a u rma tó re l e : I n u n ' a din dilele sep temane i t r e c u t e s'a adusu l a spi-t a l u l u din loca l i t a t e o femeia e s a l t a t a in e t a t e ca de 35 ani , mama a c inci copii. B a r b a t u l u aceste i fe­mei, t u r c a ca si dens 'a , n a r é z a elu ensusi caus ' a smin-t i r e i ei. „M'am i n s u r a t u — dîce elu — cu aces ta fe­meia de ma i mul t i an i . T r a i m u o v ié t ia fer ic i ta iu-bindu-ne si c a u t a n d u a m u l t i a m i u n u l u pe a l t u l u . U n u f ra te a lu meu ma i m a r e inse more, l a s andu îm­preuna cu femei'a, câ ţ iva copii, si o buna ave re . A v e r e a f ra te lui meu ispi t indu-me, usai de d r e p t u l u ce ni - lu d a r e l i g iunea nòs t r a , ca re este de a ave mai m u l t e femei, i n su randu-me cu cumna ta mea si aducand 'o in casa î m p r e u n a cu copiii sei. P e s t e câ­t eva dile b ié t ' a n e v é s t a mea d a n t a i u a i nebun i tu din caus 'a gelosiei ." N e b u n i ' a aces te i femei e ra furiósa ; ea s t r i ga in acés ta e s a l t a r e : „Nu voiu pe b a r b a t u l u meu, elu s'a i n s u r a t u cu a l f a , nu- lu mai v reu , nn- lu mai iubesbu, v r e u se me d e s p a r t u de elu" si d u p a acés t ' a incepea a r ìde si in u r m a a p lânge .

* Unde dai si unde creapa. Sub aces t a t i t l u d ia ru ln R o m a n i ' a T r a n s - D u n a r e a n a " , care apa re in Tulcea , n a r é z a u r m a t ó r i ' a nos t ima a v e n t u r a amorósa : U n u otìceru se i nameréza cucu de o dobrogeancă , d-sióra X. ; mai cu cu r t e mai cu bordou elu a junge a fermeca an im 'a d siórei X., care nu l ipsea nicio­d a t ă de l a ferés t r 'a , pe unde e ra se t r éea ofiicerulu, si oficerulu n u l ipsea n ic ioda tă de a t r ece m a c a r u de diece ori pe di, pe sub acea ferés t ra . P e n t r u a p u t e a inse p ă t r u n d e in l a in t ru lu locuint ie i , oficerulu imaginéza a se imbraca in h a i n e p rè s t e si a se tocmi sa rv i to r iu m a c a r u p e n t r u 24 óre in cas 'a d-rei X., ceea ce si face in un 'a din di le . I n d iu 'a u r m a t ó r i a o mu l ţ ime de lume fu a t r a s a i n a i n t e a locu in t ie i d-siórei X., unde pă r in te le , mum'a , ma tus i ' a d impre­ună cu t ò t e se rv i tó re le din case, ocarau, ţ ipau , s t r i ­gau , se r e p e d i e a u la noulu se rv i to ru pen t ru a-lu dâ pe us ia afara . Pol i f i ' a i n t e r v e n i numai de c â t s i se rv i to r iu lu fù r ed ica tu si inchisu. A tunc i se desco­per i luc ru lu . D-siór 'a nu recunoscu pe oficeru astfel iu s ch imba tu si, cand elu in ca l i t a t e de se rv i to r iu se a r u n c à la piciórele iub i te i , ve r sandu focu si amoru , d-sióra X. se infuria de acés t ' a cu tezau t i a , mai a lesu câ nici u n a nici doue ea fù l u a t a in b r a t i e . D a r oficerulu se s i lea a o inc red in t i a , câ elu e oficerulu, care-i făcea din ochi, i - t r ami tea flori e tc . e tc . inse in zada ru , càci d-sióra X., r ă c n e a câ t o luâ gur ' a , si nu-si p u t e a opr i i n d i g n a t i u n e a si spa im'a , vedien-du-se imbra t io s i a t a si s e r u t a t a de s luga . L a ţ i pe t e l e ei t o t i din casa a l e r g a r ă si se cunósce sfers i tulu sce­nei . Oficerulu i n t r a n d u is tor is i so lda tu lu i seu scen 'a pe t r ecu ta , é ru so lda tu lu minunandu-se.^ i -res-punse : „Apoi sci t i , se t r a i t i d-le sub- locotenentu , vorb 'a ceea : „unde da i si unde crèpa."

* Spre scire. L a N. A v r a m u i n v e t i a t o r i u in Totvaradia, pos t ' a Soborsin, se afla spre vendia re :

A. 1500. pomi nobili a) 20, cr. Si adecă : I . meri , — I I . per i , — I I I . p run i , —

I V . caisini , — V. cireşi , — VI . nuci a) 25 cr . — V I I . agr i ş i (koszméte, S tache lbee re ) a) 10 c r .

B. Sementiari :

V I I I . f r agar i (dudi eperfa), su t ' a cu 60 cr. - I X . p runus mahaleb , 80 cr. — X. p r u n i d i fe r i t e s o i u r i

80 er. — X I . populus p î ramida l i s 2—3 m. a) 10 er. —

XII. per iploca g raeca , o p l a n t a su i tóre frumósa a)

25 er .

Ù. Diferite :

X I I I . C a r t e a „Despre legume11 1. es. 60 er. L a 10 es. unu lu r a b a t u . P o r t o l a 1—3 es. c 5 er ; la 4 — 1 1 es. e 15 er. — X I V . Semént ia de t o t u soiulu de legume, cu p re t iu moderaţ i i . — X V . Cartofi Early rose ame­r i can i 50 K . = 3 fl. — X V I . Cartofi Snoflake (hópe-he ly , Schneeflocke, fulgi de nea) 1. K . = 20 er. Car i dorescu a sadi in t ómna pomii , se hinevoésca a co­m a n d a p a n a in 10. X v. — ér pen t ru p r i m a v è r a p a n a l a finea fauru 1881. — a d a u g e n d u c a t r a comanda si o p a r t e a p r e t i u l u i . — E s p e d a r i l e se efeptuescu in ord inea ce a u i n t r a t u . La r e c e r c a r e servescu cu con­semnare spec ia la despre pomi.

C o n c u r s e. I n u r m a r e a incuv i in t i a re i V. Consistoriu o r a d a n u

de sub N r . 542. B . a. c. p e n t r u depl in i rea parocl i iei de class 'a I I I . Rieni cu fili'a Sudrigiu in p ro top resv i t e -r a t u l u Beius iu lui , se escrie Concursu ; t e rminu lu de alegere se defige pe 14. octobre v. a. c.

E m o l u m m t e l e s u n t u : 1. dela R i e n i a) p a m e n t u paroch ia lu de 15.

cubule s emena tu ra , si ea tu -va p e n t r u fena t i e : b . S to le le i n d e t i n a t e ; si c) c u a r t i r u cu g rad ina ,

2. D e l a E i l i a S u d r i g i u : a. p a m e n t u de 5. cubu le ; b . u n a brad ie de cueuruzu s fe rmatu de la casa ; si

ţC, S to le le u sua t e . N u m e r u l u Case loru in ambele Co­mune 110..

R e c u r i n t i i voru avea a t r a m i t e pe t i t i un i l e sale in sensu lu S t a t . o rganicu si a R e g u l a m e n t u l u i p e n t r u paroehi i . p a n a l a t e r m i n u l u defiptu l a subscr isu lu in Beiusiu.

D a t n in Be ius iu l a 6. Sept . 1880.

Comitetalu parochialu.

In contielegere cn Vas i l iu P a p p protopresviteru.

P e n t r u ocuparea pos tu lu i dc i nve t i a t o r i u l a p r i m a Clase a scoalei nós t r e confesionala din Caran-sebesiu, p ro top re sb i t e r a tu lu Caransebes iu lu i se escrie Concursu p a n a la 10. octomvrie 1880.

Cu pos tu lu aces t ' a es te l e g a t u u n u sa l a r iu de 300 pe anu , si j u m e t a t e din acc ident i i .

D o r i t o r i i ca re voescu a r e c u r g e la aces tu pos tu , a u a si subs t e rne recurse le l a pres idele comi te tu lu i pa roch ia lu greco o r i en ta lu din Caransebes iu p r ved iu te cu documentele .

1) A t e s t a t u de botezu , 2) Tes t imoniu despre abso lva rea p r e p a r a n d i e i , 3) Tes t imon iu de cual i f ica t iune , 4) A t e s t a t u despre m o r a l i t a t e , Caransebes iu in 7 S e p t e m v r i e 1880. .

Comitetulu parochialu. Iu contielegere cu Domn. protop. tract. Nicolau Andreev ie iu .

Dupace p r in dccisulu vene rab i lu lu i consis tor iu a r a d a n u din 4 . Sep temvr ie a. c. N r . 2193. B . s 'a concesu a lege rea unu i cape lanu t i m p u r a l u p r e l a n g a pa rochu lu Iosifu Popovic iu din Soborsinu, ca re le to to ­d a t ă se fie si i nve t i a to r iu l a scol 'a a dou 'a p e n t r u ocuparea aces toru pos tur i imbina te se escrie concurs pana la 19. Octobre, 1880.

Emolumin te l e î m p r e u n a t e cu aces te pos tu r i s u n t : câ te un ' a a t r e i ' a p a r t e din to t e veni te le si binefici-ele parochie i p reo tu lu i Iosifu Popovic iu . si 4 . orgi i l emne p e n t r u inca ld i tu lu scolei.

Recur in t i i , dela car i se cere cal i f icat iune p e n t r u parochie le de a t r e i ' a c lassa vor ave a-si i n a i n t â re­curse le loru i n s t r u i t e cu documinte le r e c e r u t e la pă­r in t e l e p ro topopu Iosifu Beles iu in T o t v â r a d per Sobors inu.

Soborsinu, in 15. Septemvr ie , 1880.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu: Ios i fu B e l e s i u m. p. protopopu.

P e n t r u dep l in i rea definitiva a s t a t i u n i l o r u in-ve t i a to resc i din p r o t o p r e s b i t e r a t u l u H a l m a g i u l u i .

/. Brusturi cu emoluminte a n u a l i : 200 fl. v. a. 5 orgi i de lemne, cua r t i r u si g r a d i n a ; diu'a alegerii 28 Septemvre.

2 Magulitia cu emolumin te a n u a l i : 200 fl. v. a. 5 orgie de lemne, c u a r t i r u si g r a d i n a , diu'a alegerii 29 Septemvre.

Dor i to r i i de a ocupă v r e unu lu din aces te pos­t u r i s u n t u av i sa t i r ecurse le i n s t r u a t e in sensulu s t a ­tu tu lu i o rgan icu a le adresa comi te tu lu i pa roch ia lu respect ivu, si a le t r i m i t e subscr isulu i p a n a l a d iu 'a a leger i i .

In contielegere cu respectivele Comitete parochiale.

Ioana Groza m. p. protopopu si inspect. scol.

P e n t r u v a c a n t ' a parochia- d in Comun 'a Archisiu, pro top re sv i t e r a tu lu Be l iu lu i .

Emolumin te le s u n t : dela 100 N r . . c â t e u a a me-sura de cueuruzu s f a r m a t u ; p a m e n t u a r a t o r i u de 16 cubule de c lasa 1 a r a t u si l u c r a t u de popo ru ; si s tolele i n d a t i n a t e .

Dor i to r i i de a ocupa aces ta pa roch ia s u n t avi ­sat i a-si î n d r e p t a suplicele loru i n s t r u i t e cu documin­te le necesari i D in i adm. pro top . Iosifu P i n t i a p . u . Holod in G y a n t a celu m u l t u pana in diu^a de 5 0c-tomvre v. cand de oda tă se va t i ene si a legerea .

Arch i s iu la 27 A u g u s t u 1880.

Comitetulu paroehialu

In contielegere cu mine: J o s i f u Pintia» adm. protop.

P e n t r u v a c a n t ' a s t a ţ i u n e inve t ia to resca din Co­mun 'a Chesra, p ro top re sv i t e r a tu lu Orad i i mar i , cerculu inspes to ra lu al Be l iu lu i se escrie concursu pe l a n g a u rma to re l e e m o l u m i n t e :

a)" 84 fl. va l . au s t r . ban i g a t a . b) 70 fl. va l . aus t r . p e n t r u feuu si pa ie .

c) 16 cubule de buca te , 1/2 g râu , 1/2 cucu ruzu d) C u a r t i r u l iber u cu g r a d i n a de 1/2 jugeru si

acc ident ie le can to ra l i de la 350 numere . Dor i to r i i de a ocupa aces ta s t a ţ i u n e a u de a

p r o d u c e : tes t imoniu de p r e p a r a n d i e , de cal if icat iune si a t e s t a t u desp re p u r t a r e a mora l a de p a n a ae i -avendu a le subs te rne subscr isei inspe c t iuni şcolare p . u. Holod in G y a n t a p a n a in diu 'a de 28 Sep temvre eand de oda t ă se va t i ene si a legerea .

Ghesi 'a la 28 A u g u s t u v. 1880.

Comitetulu parochialu In contielegere cu mine: «JoMifii P i n t i a » inspectora cei'cualu.

L a pr im'a pub l i ca t iune cu t e r m i n u de a lege re pe 20 iuliu a. c. s t . v. pe vacan t ' a pa roch ia g r . or. de clas 'a a I I I . fosasiu, p p b i t e r a t u l u Ienopolei incop-c ia t a si cu i n v e t i a t o r a t u l u , — ne conpar iendu nici u n u r e c u r i n t e , cu aces t ' a se escrie de nou concursu cu t e rminu lu de a lege re pe diu'a de 14 Octomvre a. c. st. v.

a) V e n i t u l u din p a r o c h i a : 1/4 sessiune p a m e n t u de clas 'a p r ima, b i ru preot iescu, câ t e c măsu ra cu­curuzu s fa rmatu de la 60 case si s to le le i n d a t i n a t e .

b) Sa l a r iu lu i nve t i a to re scu : in ban i g a t a 150 fl. v. a. 5 cubule de g rau , 5 cubule de cucuruz — 8 orgi i de lemne, din care este a se inca ld i si scol 'a, cor te lu l iberu in l oca l i t a t ea scölei eu g r a d i n a in es-t ens iune de 2 juge re .

D e l a r e c u r e n ţ i se poftesce se p roducă tes t imoniu despre abso lva rea theologiei , de cual if icat iune si de m o r a l i t a t e , e r a p a n a l a diu 'a a legere i se se presen-teze in vr 'o D u m i n e c a or i s e rba to re l a s t ' a b iser ica p e n t r u de a-si a r a t a d e s t e r i t a t e a i n c â n t ă r i l e seu cuven ta r i l e bisericesci . — R e c u r s e l e a d r e s a t e comite-t e lu i pa roch ia lu , se vo ru t r i m i t e celu multoi p a n a l a 6 Octomvre a. c. s t . v. D l u i adm. ppopescu Nico-lau Be ldea in Borosineu, ca re e si pos t ' a u l t ima , cele ma i t a r d i u i n t r a t e n u se voru l u â in consideLatiuue.

Iosas iu 5 sep. 1880. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: Nicolau Be ldea» adm. ppresviter.

L a p r im 'a pub l i ca t i une cu t e rminu lu de a legere pe 20 Iu l iu a. c. s t . v . ^e v a c a n t ' a pa roch i a gr . or. de clas 'a a I I I . Finisiu cu n l i a lu lu Valea-mare, din p r o t o p r e s b i t e r a t u l u Boros ineului , necompar iendu nici u n u recur in te , cu aces t ' a se escrie de nou concursu cu t e rminu lu de a l ege re pe 12 Octomvre a. c. st. r.

V e n i t u l u pa roch ia lu . a) din pa roch i ' a m a t r e F i n i s i u : 1/2 sessiune pa­

men tu a r a t o r i u de cl I I I . b i ru lu preot iescu, dela 72 case câ t e u n ' a m ă s u r a de cucuruzu s farmatu , s to­le le i n d a t i n a t e s i cor te lu cu g r a d i n a in es tens iune de V/s j uge rn .

b) din fili'a Va lea -mare ven i tu lu s to la r iu si bi­ru lu preot iescu de la 56 case câ te o m ă s u r a cucu ruzu s fa rmatu .

D e l a r ecuren ţ i se poftescu se p roducă t e s t imon iu de theologie , de cual i f icat iune, si de mora l i t a t e , e r a p a n a la d iu ' a a legere i se se p res in te in vreo Domi-neca ori se rba to re la s t ' a b iser ica p e n t r u a si a r a t a d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i si c u v i n t a r i biser icesci . Recur ­se le a d r e s a t e comi te tu lu i pa roch i a lu cehi mur tu p a n a

in 6 octomvrie a. c. st. v. se vo ru t r imi t e p ă r i n t e l u i a d m i n i s t r a t o r u p ro top re sb i t e r a lu Nico lau Be ldea in Boros ineu , care e si pos t ' a u l t ima , — cele mai t a r d i u i n t r a t e n u se voru luâ in cons ide ra t iune .

F i n i s i u 5 sept . 1880.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: Nico lau B e l d e a m. p. adm. ppresvit.

P e n t r u v a c a n t ' a s t a ţ i u n e inve t i a to re sca din Leu-cusiesei, •— la p r im 'a a l ege re nea re t andu- se nici unu r e c u r e n t u — pr in aces t ' a se e*crie de nou concursulu , cu t e r m i n u de a lege re p e 19/31. Octobre a. c.

E m o l u m i n t e l e sun t u : in ban i g a t a 84. fl. v. a. 12 l/2. me t i de g rau , si 20. cucuruzu, 36 fl. p e n t r u cl isa, 6 fl. p e n t r u lumini , 5 fl. 61 er. p e n t r u sar ie . 10 fl. p e n t r u conferint ie , 8 fl. p e n t r u paus ia lu , si 10. orgi i de lemne, din care se incaldiesce si scol 'a. D e l a sporiulu a legendu lu i inve t i a to r iu , v a depinde u r c a r e a sa l a r iu lu i seu, spre a corespunde sumei de 300 fl. v . a.

Recurse le , ad resa te respec t ivulu i Comite tu paro­chialu , si i n s t r u i t e conformu prescr ise loru S t a t u t u l u i o rgan icu , s u n t u a se t r a m i t e p a n a in p rese r ' a a le­ger i i pă r in te lu i I n s p e c t o r u cerc . de scole Georg iu C ia t iunescu , p ro topopu in Be l incz ; avendu r e c u r e n ţ i i in vr 'o Dumineca ori se rba to re a se p re sen t â in bi-ser ic 'a din locu spre a si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ip icu si c ân t ă r i l e biser icesci .

Leucus iesc i , 26. A u g u s t u 1880.

Comitetulu protopopescu. In contielegere cu mine: n e o r g i u C r e t i n n e s c u m. p. prot.

si inspectoru de scale.

P e n t r u s t a ţ i u n e a i nve t i a to r e sca de c lasa a I I l a scol 'a confesionala din Brosceniu, p ro topresb i t e ra ­t u l u Orav i t i e i , Comi ta tu lu Caras iu lu i se escrie a t r e i ' a o ra concursu pana in 21 septembre a. c. cal. vechia.

Emolumin te l e s u n t u : s a l a r iu anuali i 250 fl. pen­t r u cor te lu 50 fl. p e n t r u confer int ie 10 fl. p e n t r u lemne, d in care a r e a se inca ld i si scol 'a 60 fl. p e n t r u sc r ip tu r i s t i ca 8 fl. p r e s t e t o t u 378 fl. v. a. Dor i t o r i de a ocupa aces tu pos tu , au de a si ad re sa recursu­r i l e loru conformu s t a t u t u l u i organicu , cu a t e s t a t e l e necesar i i comi te tu lu i pa roch ia lu si a l e t r i m i t e D . P r o t o p r e s h i t e r u t r a c t u a l u Iacobu Popovic iu i n Ora-v i t i ' a p a n a l a t e rmin u lu prefiptu.

Orav i t i ' a in 24 A u g u s t u 1880.

Iacobu Popoviciu m. p. In contielegere cu Comitetulu parochialu.

Pttlcare ie MWsm wmik . P e n t r u facerea de nou a t u r n u l u i bisericei rom.

gr. or. si acoper i rea cn plevu, se escrie concursu de l i c i t a t r a n e mi-nnenda, ca rease va t i ene in 21 Septemvre. st. v. 1880. la 11 ore. a. m.

P r e t i u l u esclamari i es te 520 fl. v . a, Dor i t o r i i de a î n t r e p r i n d e aces t ' a l u c r a r e s u n t av i sa t i a se p re sen t â la biser ic 'a din Secasiu , p r o t o p r e s v i t e r a t u l u L ipov i i p roved iu t i cu vad iu lu de 10°/ 0 , er p re l imina-r iu lu si p a n a a tunc i se pote vede la oficiulu p a r o c h i a l u .

Secasiu 6 Sep temvr i e 1880. Moise Blajescu m. p. Vincentiu Adamu m. p.

presied. comit. par. not. comit. par.

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Aradu. — ßedactoru respundietoriu: AUGUSTIN HAMSEA.