A i n i l u XIL ARADU, 23. Octomvre (4. Noemvre) 1888. Nr. <43.

RICA si SCtiL'A. Foia bisericesea, scolastica, literara si economica.

Iese odată in sept emana: DUMINECA.

PEETIULU ABONAldUNTULUI. P e n t r u Austro-TJngari'a :

P« unu anu 5 fi.—cr., pe V2 a n n 2 fl. 50 cr. P e n t r u Romani 'a s i s tra inetate :

Pe unu anu 14 fr., pe jtunetate anu 7 franci.

PRETIULU INSERT1UNIL0RU: Pentru publicatiunile de trei ori ce contienn cam 150 cuvinte 3 fi.; pana la 200 su-vinte 4 fl,;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Redactiunei „BISERICA si SCÓL'A."

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a TIPOGRAFI'A DIECESANA in A R A D .

S c o l ' a «le i*o|><ţt i t i m i o . Suntu dese la noi plângerile, ca scoTa de repe­

titiune nu se tiene regulata, si apoi mai suntu plân­geri, ea in unele locuri nu se tiene de locu scdl'a de repetitiune.

Nn scimu, finnpotem sci, incât sunt îndreptă­ţite aceste plansori. Fapta este inse, ca tienerea sed-lei de repetitiune este dispusa prin lege si apoi mai j>re sus de ori ce lege scdl'a de repetitiune este re-eiamata de trelaintiele culturali ale poporului. unde urmeza, ca netienerea si neingrijirea acestei' scdle este o sminta mare, unu pecatu in contra des-Toltârii poporului nostru.

Scol'a de repetitiune, asia cum are se fia în­tocmita conform dispusetiuniloru legii, este puntea, prin care a scolariulu trece din scolain vieti'a Ceea ce inv^tia prunculu in scdla, trebue se duea neaperatu cu sene in vietia. Aeest'a inse nu se intempla si nu se pCte intemplâ, daca pruncului in etatea dela 12 ani, cand adecă iese din scdl'a si pana la etatea de 18, seau celu putiem 15 ani nu i-se da ocasinnea de a repeţi si chiar de a intielege mai bine ceea ce a invetiatn. In urmare fara de scol'a de repetitiune tota trud'a de­pusa in seoTa cuotidiana pote se remana putien pro­ductiva, seau chiar neproductiva.

Din acesta causa ni-se pare noue, ca scdl'a mostra pana astadi inca nu a potutu se devină destulu de populara înaintea poporului nostru, pentru ca lip-sindu-i scdl'a de repetitiune nu s'a doveditu destulu de productiva.

Fiend deci scdl'a de repetitiune de atât'a tre­bui ntia pentru desvoltarea culturala a poporului nos­tru, trebue se-o ingrijimu acolo, unde ea este inacti-

vata, si se-o inactivitàmu acolo, unde pana astadi inca nu esista.

Este naturalu, ca multe suntu, si voru fi pede-cile, de cari ne vomu fi lovindu, si ne vom lovi in­tru ajungerea acestui scopu.

Caa dintaiu si cea mai însemnata este de siguru ca tot omulu doresce, câ in Dumineci si in serbatori se avemu n noi baremu câtev'a momente libere.

Si omeni suntem si noi preoţii si invetiatorii ; si noţ avem trebuintia de aceste momente libere.

Cand gandimu inse la consciinti'a chiamàrii, la consciinti'a respunderii si mai eu seama la missiunea isterica ce o avemu intru desvoltarea culturala, reli-giÓ8a|ttiorab, a poporului nostru, atunci asia credemn, ca dorulu nostru de a abnega pentru înaintarea tur­mei celei cuventatórie ne va dâ de siguru energi'a si puterea, câ se aducem si aeestu micu sacrificiu pre altarini u desvoltarii poporului, pre carele lu-pastorimu.

Yoim a-ne face toti detorinti's. Pentru aceea credemu, ca bine este, câ din cand în cand se-ne indreptàmu unii asnpr'a altor'a luarea aminte, si se­ne reamintimn din detorintiele nòstre.

Chiar Dumineceîe si serbatorile asiezate sunt de Domnulu pentru a face binele. Yom face unu mare bine neamului nostru si noue înşine daca in aceste dile vom adună la scòla tenerimea si o vom cresce intru fric'a Domnului, si o vom instrnâ din cunos-cintiele de lipsa pentru viétia.

Si pentru câ scòl'a de repetitiune se produca in adeveru fruptele, ce leasceptàmu deladens'a, estede lipsa, câ in ac èst'a scòla se lucreze alaturia eu in-vetiatoriulu si preotulu, pentru câ prunculu se veda cu ochii legatur'a dintre scòla si biserica.

342 B I S E E I C ' A si S C O L ' A Anulu XII.

Epistolele parochului betranu. X.

I u b i t e N e p 6 1 e ! — Am primitu epistol'a dtale din urma, prin carea pofteşti delà mine, ca se-ii scriu cà-ce părere am eu despre cele scrise in „Biseric'a si ScôTa" de confratele nostru Sfetoniu Petrovicia despre incassarea birului parochiala. Des­pre frumo3u lucru scrie fratele nostru in Christosu Sfetonie, ar trebui ca si alti preoţi mai yertos cei teneri, se-se indeîetnicésea cu astfeliu de lucruri, cari adecă sciu legile si orandueîile date de stepanirea ce-tatienésca, ca astfeliu se invetiamu unii delà alţii ee ar fi bine se facemu si ce se nu facemu. — In eâtu pentru mine, eu in pripa nu sum in stare se impli-nescu dorinii'» dtale, câ se-mi spunu părerea asupra celoru scrise de confratele Sfetonie, pentru-cà densulu vorbesce din cârti si din chrisôve, pre cari le credu a fi adeverate ; unu altu preotu mai teneru spre pilda par. Terentie ar fi mai nimeritu se respundia părin­telui Sfetonie. Eu m'am indatinatu a-ti scrie numai despre lucrări, cari le cunoscu din patiani'a mea, séu a altor'a despre cari adecă am eunoscintia, si asia dara si acuma vreau se-ti scriu despre biru numai a-celea ce sciu.

Birulu se platesce de credintiosi in naturalie : grâu, porumbu (cucuruzu), ori orzu, au se rescum-p r ra in bani, si banii se punu in preliminariulu cul­tului. Eu nu partinescu modalitatea din urma 1) pentru-cà nu e întemeiata pe nici o lege ori oreu-duéla mai nalta, deei usioru pôte fi s t tea din pre­liminariu, si credintiosii cu greu se voru deda érasi a-lu plaţi in naturalie, 2) pentru-cà pretiulu bucate-loru se schimba si astfeliu sum'a preliminată in bani usioru pôte pricinui banueli au la preotu au la poporu.

Acum si pe nevrute caută se vinu la cele scrise de par. Sfetonie, cà adecă ce drepturi avemu noi preoţii intru incassarea birului, cà delà cine ? si câtu biru avemu se incassamu ?

Par. Sfetonie ni arata mari drepturi. Ni arata legi si orandueli imperatesci incependu delà fericit'a Maria Teresi'a si delà fiiulu ei Iosifa II. pana la mi-nistrulu nu demultu reposatu Aug. Trefort. Bine este se-le scie omulu tcJte acestea, inse prax'a mea de preotu betranu nu me indémna se me folosescu de aceste drepturi ; nu credu se-se folosésca de ele nici insusi par. Sfetonie. Cà cutareva preotu catolicu, seau reformatu a radicatu plansôre pana la Curia, seau pana ia Ministru, cà nu i-se platesce biru de dupa pamentulu, carele ôre-candva a fostu a vre-unui poporénu alu seu, dar l'a vendutu altui'a, carele spre pilda e jidovu, acést'a inca asi mai partini-o si eu, de-si me temu cà preotulu nostru in aseminea intemp-lare nu-si va ajunge scopulu doritu, dar nici de cum nu aflu de bine, ca eu tari'a si pe calea procesului, cu cârti de judecaţi se-si incasseze preotulu birulu, seau alte pretensiuni — delà insusi parochianii sei. —

Modulu acest'a de incasare pricinuesce unu felia de recóla, de multe ori chiar incordare intre preotn si poporeni ; si apoi repetiendu-se mai de multe ori, usior te poti tredi, ca poporulu se turbura, si na este interasulu nici alu nostru, alu preotimei, nici ala poporului, câ se-se nasca prin comunele nòstre ast­feliu de turburàri. Pentru c* se vedi, iubite nepóte, la fraţii nostri greco-catolici, prin partile, unde den-sii sunt mestecaţi cu noi, poporulu nu platesce biru preotiescu ; se platesce inse si Ia densii biro si stole destul de mari pre acolo, pre unde fraţii greco-cato­lici sunt numai ei de ei. Ba si stolele le reducu unii din fraţii preoţi greco-catolici, cand au de gandu se-si inmultiósca credintiosii din turmele nòstre, si unii din trensii nu se sfiiescu a-se f dosi de prilegiulu binevenita a-se vîrî in turmele nòstre, si a desfasiâ in parti unu poporu, carele pana atuncia era intregu si purta impreuna sarcinele pentru sustienerea biseri-cei si a scólei.

Pilde avemu destule chiar din timpulu mai prós-petu. In dieces'a nòstra s'a intemplatu, de unu preota greco-catolicu atât'a a amblatu pe capulu anni satu de legea nòstra, fagaduindu-i munti de auru, pana-candu pre jmnetate din poporu Pa indemnatu se-se invoiésca a se uni ; satulu e din vr'o 90 case, si 42 ómeni toti la olalta au datu de preotulu nostru pe ulitia, si unulu pentru toti s ' a u d e c l a r a t a cà voiescu a trece la unire, peste 14 dîle toti acesti'a au tramisu preotului nostra o lista, in carea erau Cerisi toti cei 42, dar farà subscrietoriu de nume si in fruntea listei erâ pusa cà „noi voimu a trai bina cu dta cinstite părinte, pre care te iubimu si tecîn-stimu, dar vedemu cà nu potemu" acést'a apoi in limb'a fratiloru nostri greco-catolici s'a numita de a d o u ' a d e c l a r a t i u n e ; in urm'a carei'a apoi li-se tramise preotu si li-se facil o capela cu clopotu. Nu me mira de preotulu-apostolu din Beliu, carele a pricinitu trecerea acést'a, me miru inse de mai-ma-rii lui, cari pre atestate lipsite de fonnele legali li-au facutu biserica si li-a tramisu preotu. Asia ceva

) noi preoţii greco-orientali nu facemu si de asést'a l mi-pare bine. Iudece asupra faptului acestui'a lumea i romanésca. Ì Acum dupa acestea, cand vedemu cà poporulu j traiesce in linisce cu preotulu, ba lu-iubesce si-lu \ cinstesce chiar, totuşi e cu potintia se-se intemple l misicàri religionarie, d'apoi ce va fi acolo, unde > preotulu prin biraime si prin procese ar incassa bi-s rulu si alte pretensiuni? I Părerea mea dara la articolii confratelui Sfeto-l nie de ocam-data nu e alt'a, decât : se fiora intie-l lepti ea sierpii si blandi ca porumbii, apoi se priveg-î hiàmu càci dilele grele sunta. > Si fiindcă fratele nostru in Christos, părintele \ Sfetonie in articlii sei ne-a spusa ca densulu va in-< cassa birulu dela toti acei streini, cari au comperata { pamenturi dela credintiosi de ai nostri, lu-rogu, se

ne arete si noue, daca densulu a încasata birala preo-tieseu dela streinii, cari au camperata pamenturi dela credintiosii sei, cam, si pre ce cale a incassata acela biru?

Âsceptu respansa in acesta privintia.

Congresului nationalu-bisericescu. \ La ordinea dilei se pane referad'a comisiunei orga- i

aisatóre, care prin raportorulu seu Parteniu Cosm'a, re- \ feréza asupr'a p r o i e c t u l u i de r e g u l a m e n t u 5 p e n t r u p r o c e d u r a l a a l e g e r e a p r o t o p r e s - \ T i t e r i l o r u . <

Eiindo proiectulu tiparitu si distribuita intre depu- 5 isti se considera de cetitu, si se propune a-se luă in ge- ? neralo spre sciintia si a-se primi de basa la desbaterea < speciala. s

— Se prime8ce. Ì La propunerea comisiunei se primesce, câ acesta re- |

guîamentu sè se n u m é s c a : B e g u l a m e n t \ i p e n t r u > p r o c e d u r ' a la a l e g e r e a p r o t o p r e s v i t e l o r u : l Deasemenea se primesce §. 1. in tecstulu originali!. i

O desbatere mai intensiva s'a desvoltatu la §. 2, pe \ care comisiunea a propusu a-se primi intocmai. \

Deputatulu Ioana cav. de Pu"cariu afla cu cale ca l la acestu §. sè-se faca provocare si la conclusulu congre- i sualu de sub Nr. prot. 128. din 1886, in care se nor- | méza, cà cine pota fi membri sinodului protopresviteraln, < ca eventuale e è se evite ori-ce iregularitate. \

Presidiala observà, cà potè mai bine ar fi, câ a- > eelu conclusa sè se intercaleze aici câ §. de sine sta- \ tatoriu. I

Deputatulu E. Patiti'a afla, cà e prea liberala ca \ membri sinodului protopresviteralu, se pota fi alesi ri din ? alta protopresviteratu, si pentru aceea e de parere, cà < acésta dispositiune sè se reasumeze. \

Deputatala V. Stanestu premite, cà in statutulu or- > ganicu sunt mai multe locuri dubiose, care trebue comp- > letate, si de atare natura e si dispositiunea in care, pa- \ rochiei menite pentru resiedinti'a protopresviterala nu i-se \ asigura nici o ingerintia la alegerea de protopresviteri, > pentru aceea e de parere, câ intregu §-ulu sè se redee \ som., carea se-la stiliseze, din nou si astfeliu face urma- ' térea propunere : §-lu 2 sè se relege la comisia pentru ^ completare si redactare din non co îndrumarea câ de o parte se adauge la elu si conclusola congresualu din ; 1881, luatu deja asupr'a cestionei solevate de depotatulu i Patiti'a, èra de alta parte pentru caşurile, când alegen- ; dolo protopopu totdeodată are se devina si de parochu ì alesa, in vederea analogica dela alegerea metropolitului < archiepiscopo se chipzuiésca o modalitate de participare \ mai numerósa a parochienilora la alegerea de protopresvi- / teru parocho. <

Deputatulu I. De3eanu aflà de prisosu câ §-u!u sè l se redee comisiunei, si crede, cà ajunge daca punctulu > amintita se iâ câ amandamentu la acestu §. ?

Deputatulu I. Lengeru inca accentuéza,' càparochiele \ protopresviterale sunt scurtate in drepturile loru, daca nu i> se potu validità la alegerea de protopresviteri, pentru a- ? eeea ar trebui câ ele se conourga la alegerea de proto- \ presviteru cu mai multi deputati ca celelalte parochii. j>

Deputaţii Dr. 11. Puacariu si A. Hams8a in confor- > mitate cu dispositionile stat. org., care dispune clara in ;; acést'a privintia, combătu vederile deputatiloro V. Sta- { nescu si I. Lengeru, si Dr. II. Puscariu arata, cà in prac- \ ttca nici pe departe nu se adeverescu teoriile desvoltate \ de antevorbitori, si nu afla de loca justificata părerea, cà '

in acest'a privintia se-se faca abatere dela dispositiunile stat. org.

Dep. Octavianu Sorescu, face o observare stilară,, ca in locu de „întregirea numerului" se se dica: a s e i n t r e g i n u m e r a l a. altfenu primesce propunerea dep» V. Stanescu.

Incheindu-se desbaterea, raportorulu P. Cosm'a, ref-lectându vorbitoriloru la acestu §., deputatului E. Pati­ti'a i-i observa, câ insu-si nu consimte cu conclusulu cougresualu, care permite a-se alege membrii in sinodala protopresviteralu si din alta protopresviteratu, ba scie si unu casa concretu, unde B'a intemplatu, de maioritatea membriloru din alta protopresviteratu a votatu imposite mari asupr'a credmciosiloru din protopopiatulu, in cari e-rau aleşi de membri, s'a decisu inse astfeliu, si datoriu e fiesce-carele se se acomodeze acelui concluau, pana ce e in vig6re. Este unu ce esceptionalu si aceea, câ parochi'a protopresviterala se nu-si pdta alege pe parochula seur

dar — daca pdte se se espriaae astfeliu — o anomalie e intreg'a instituire de protopresviteri, -pentru câ, pe când de susu pana josu tdte alegerile se faca per maiora, la alegerea de protopresviteri consistoriului i-i stâ in voie dupa stat. org. câ se-lu intaresca de protopresviteru pe celu ce are numai 1 vot fatia de altulu, care pdte are 5f> de voturi ; este inse lege, si trebue se ne conformamu le-gei atât in susu cât si in josu, totulu depinde inse dela bunavointi'a cu care se aplica legea, si daca acest'a lip— sesce, cri ce lege cât de perfecta fie ea, remane o litera mdrta, si e de firm'a sperantia, câ precum in trecutu nu s'a ivitu in aplicarea legei vre-unu abusu duanosu pentru biserica, asia nu avem motive se ne facemu prea mari te­meri nici incâtu pentru viitorio, si astfeliu recomanda primirea §. 2, dupa cum e in proiecta pe langa îndrep­tarea stilară făcuta de dlu deputatu Sorescu.

Presidiulu observa numai atât'a câ propunerea dlui deputatu Lengeru apartiene dreptului materialo, pe când in acestu regulamentu se reguleza numai partea formala, a-deca ' . a l e g e r e a .

Punendu-se la votn se primesce propunerea comi­siunei, adecs tecstulu, cu observarea dep. Sorescu.

Presidiulu presentandu credentionalulu dep. E. Brote, alesu in cerculu Iliei, ce se da comisiunei veriflcatdre, a-nuntia siedenti'a procsima pe mâne la 10 ore a. m. in­cheindu-se siedinti'a la 2 dre d. m.

Siedinti'a a Vl-a timuta la 6/18 Octomvre a. c. La ordinea dilei se pune referad'a comisiunei orga-

nisatdre, care prin reportorulu seu P. Cosm'a continua cu referad'a asupra proiectului de regulamentu pentru alege­rea proto, resviteriloru.

Comisiunea propune câ §. 3 din regulamentu se se primenea în tocmai.

Deputatulu O. Sorescu propune câ din acestu §. pa-sagiulu: „adecă numai pentru actulu alegerei de proto­presviteru" se se omită cu totulu.

Punendu-se la votu acesta propunere se primesce propunerea comisiunei, câ se remâna §-ulu in tocmai.

La §. 4 comisiunea propune câ in loco de: „se pdte efeptui si alegerea membriloru," — se se dica: „trebue aleşi si membri ordinari".

Preasâati'a Sa dlu episcopu I. Popasu înse argumen-teza pentru sustienerea resp. primirea §-lui in form'a pro­pusa de consistoriulu metropoîitanu. '

Votându-se asupra acestora 2 propuneri, se primesce propunerea Preasântiei Sale, câ se remana tecstulu din re­gulamentu în tocmai.

§§-i 5 si 6 se primescu in tecstulu propusu în re­gulamentu.

La § 7 comisiunea propune cá din aeestu § sè se omita Cuvintele : " eventualu sub alu unui comisaria con­sistoriala."

Acestu § provoca o desbatare forte animata, la care iau parte mai multi deputati.

Dep. I. P. Deseaau sustiene, cà escrierea de concursa e una lucru de mare însemnătate, acest'a e primula pasa pentru îutregirea protopopiatului, aici sunt a-se regula conditiuniíe pe langa cari pote ciaeva se devină alesu de protopresviteru, cuslificatiunea concure? tului, emolumintele împreunate cu postuîu de protopresviteru etc., cari tòte cadu ia competenti'a eparchieloru resp. a sinòdeloru epar-chiele, si d. e. în eparchi'a Aradului si esista unu regula-mentu în acest'a privinti'a. pentru aceea propune ca sè ge primósca tecstulu §-lui 7, asia dupa cum e propusu în proiecta, cu atât mai vertosu, càci principiu fundamentalu alu st. org. e autonomi'a de su su pana în josu, si aeestu principiu trebue sè se respecteze si de congresu câ forulu suprema in biseric'a nòstra, sì sè se evite ori ce disposi­tene, ce ar putea provoca vre-unu conflictu între condu­sele eo gresuale si între regulamentele sinodale.

Dep V. Babesiu sustiene, cà statutulu organicu dis­pune apriat'1., cà unde si-incepe comisariuiu consistorialu activitatea s'a — Se pune apoi vorbitoriulu pe o basa de totu democratica (dupa părerea nòstra ne motivata) si sus­tiene, ca prin atari dispositiuni congresulu se discreditez» înaintea poporului, cà-ci apare câ si candu congresulu se intereséza numai de dorinti'a unoru fruntaşi ai bisericei. Comisariâtnlu in sine e odiosa, càci invòlva totdóun'a o stare esceptionala ui nu e de lipsa, cà astfelia de dispo­sitiuni sè se cuprindă în lege, câta vreme episcopatulu are putere destula a-si validità binefacetóri'a s'a influintia Ia ori ce acţiune în biserica.

Dep. loan cav. de Puşcăria nu intielege, de ce se dà atât'a importanti» acestei dispositiuni si dintr'o parte si diatr'alt'a, càci episcopulu totdéun'a e în dreptu, ba dato-riu chiar, câ de câte ori se ivesce trebuintia în biserica, câ sè se faca ordine, ori si unde si la ori ce actu pota se esmita comisariu consistorialu, resp. pote se faca ori-ce dispositiune, ce crede, cà e necesara pentru sustienerea bunei ordine si regulat'a administrare a afacerilor biseri-cesci. Dar nu admite nici aceea, cà prin acest'a dispo­sitiune s'ar vatemá drepturile poporului, spre ce nu crede cà intentioneza nici unulu dintre membrii congrftsului, ci toti au in vedere numai binele si prosperarea, si sustiene cà pe lângă ori ce lege totulu depinde in lini'a prima déla o conducere iutielépta.

Dr. Alesandru Mocsonyi, reflectandu Ia cele sstien-nute de depatatulu Deseanu i-i obser?à, cà autonomi'a e-parchieloru nu e absoluta, si numai intre cadrele §-loru 40. si 51. din stat. org. si astfelia teori'a sustienuta de densulu e pericolósa, ce ar provoca desorganisarea bise­ricei, pe când trebue sè se conlucra pentru o u n i t a t e in biserica de josu pana susu, si celu mai superiora fora è congresulu in acosta privintia, congresulu e chemata a decide in ce privesce competinti'a. Tòta cestiunea de alt-mintrea nu e de atât'a însemnătate, si nu intielege de ce sè se reguleze prin regulameata, ce se intielege de sine, trebue ca archiereii au ceva interesu când insista pentru tecstulu din regulamentu. Motivele ce le-au auditu pana acumu nu l'a convinsu pentru necesitatea introdueerei a-cestei mesuri. Casulu concretu, cà s'a aplicatu intr'o e-parchie, nu e de ajunsu, câ pentru unu casu esceptionala sè se faca abatere dela dispositinnile stat. org. Consisto-riulu dispune si asupra unui adm. prot. ca si asupra u-nui comisariu, — e pentru propunerea comisiuneL

Presidiulu se simte provocata la unele reflacsiuni. Dlu Ales. M o c s o n y i in vorbirea s'a bine chibzuita a

\ accentuatu doue momente; unulu cà archiereii noştri — s nu sciu de unde o scie — ar fi pentru tecstulu din proî-) ectu, asupra carui'a se discuta; altulu: cà tecstulu a-X cest'a ar fi o abatere dela statutulu organica. Pase acestea < asia si accentuate un'a langa alfa, conclusiunea urmez» > de sine, cà adecă archiereii ar intenţiona o ab itère dela X statutulu organica, ceea ce nu este adeveru. Adeveratu e, < si éta presidiulu o declara: cà toti trei archiereii sânt 5 pentru tecstulu din proiecta ; nega inse partea a dou'a, X cà acelu tecstu ar fi o abatere dela statutulu organicu. X O astfelia d« abatere dela statutulu organica. O astfelia de > abatere a aflrmat'o dlu Al?s. M o c s o n y i , inse fira a o fi si X dovedita. Trebue deci se respingă presidiula contr'a sta-< tutului organicu. Dealmintrelea cestiunea .— precumu s'a 5 recunoscutu si din o parte si din alt'a — nu este de a X importantia carea se merite discusiuni aprofundate : vor-< b'a este de o simpla mesura administrativa „ e v e n t u -s ala," pentru carea sunt motive luate din viatia practica ; ? de acea aflà, cà dlu B a b e s i u a mersa ddra prea de-< parte, când la acestu obiecta a accentuata „dreptalu po-\ porului," care aici nime na caută se-lu restringa, archie-> reii de siguru nu, pentru cà ei s'au luptată si se lupta X si in susu si in josu numai pentru dreptalu bisericii. X Dr Al. Mocsonyi, banda cuventala in cestiune per-< sonala declara, câ departe a fost de ds'a, câ se intentio-5 neze vatemarea archiereiloru, d*r dupa convingarea dsale > sustiene si acumu, cà acest'a dispositiune involva o aba­ţi tere deîa stat. org. I Preasanti'a S'a dla episcopa I. Metiana la cele ae-l centuate d8 Escel. Sa numai atât'a mai adauge, cà prin X neprimirea acestui §. in form'a din proiectu, se péte ivi X forte uaioru casulu, câ se nu se p6ta esecutâ §-lu 1 din X regulamentu, — altftliu câ se dovedésaa, cà nu are nici X unu interesu, va vota cu comisiunea. •| , Preasanti'a Sa dlu epîscopu I. Popasa refleetézï, câ X pracs'a e care produce regulamentele, poporulu nu e tot-X déun'a destula de luminata se-si pricépa interesam seuţ > adeseori vine la mijlocu ca unuia, care e chemata se eon-X daca întregirea protopresvitşratului e intere «tu si astfe-X Mu impedeca tdta lucrarea, s'au cà nu e capace a coa-X duce lucrurile, pentru atari caşuri e biae se fie vre-o dis-X positiune sigura. Na e bine se se pana prea mare pondu \ pe teorii. Recomanda spre primire tecstulu din regu-> lamenta. X Dr. Iosif Gali declara, cà comisiunea organisatore, X când a propusu acesta modificare, de loca n'a avatu in-ţ tentiune se banuésca cu vre-o intentiune resemta, abso-'? latistica pe archierei, ci a crediutu, cà psntru unale ca­ii suri esceptionale, ce sa potu ivf, m na se creeze lege. < Dsp. N. Popea, deasemanea declara, cà nu s'a in-: tentionatu a-se bănui, cà dnii episcopi ar tinda spre dea-5 potismu, comisiunea inse a aflatu, cà acesta dispositiune X este in contr'a stat. org. X Referentulu P. Cosm'a observa, càdesbaterea in mare X parte s'a pusu pe unu terenu, ce nu se cuprinde in a-< cesta §, adecă, se aceentuaza cestiunea competenţii de ce s nu pdte fi aici vorba. Recomanda de nou propunerea eo~ X misiunei. X Puaendu-se la vot propunerea comisiunei, aceea M s primesce. < Dep. E. Stanescu face urmatdrea propunere: In ca-s sulu cand protopresviteralu devine si paroshu alesă, mai > înainte de a-se compune concursula, trebuescu recuirate i datele autentice despre emolamentele si sufletele respecti-< vei parochii. X Preasanti'a Sa dlu episcopu I. Metianu observa, cà , acest'a propunere e forte captidsa, pentru câ nu se diee,

ÀHUIU xn. B I S E B I C ' A si S C O L ' A 345

ca sè se c o n s t a t e , deunde ar nrmâ, cà eventuala s'ar putea si reduce, e in contr'a primirei ei.

Dep. N. Zigre nu o primesce din motivulu, cà aci e vorb'a de esecutiva, nu de vre-unu principiu.

Dep. P. Nemesiu observa, cà in intielesulu regula­mentului afaceriloru interne ar trebui se fie cu totului in contra câ sè se discute asupra acestei propuneri, pentru-cà asupr'a §-lui 7. s'a votata deja, dar absta dala acést'a si propune numai, câ sè se dea comisiunei organisatare, care se vina in siedenti'a do mâne cu propunere asupra ei.

Cu acestea siedinti'a se inchee la 2 oare p. m.

Siedinti'a a Vll-a, tienuta la 7/19. Octomvre a. c.

Siedinti'a. se deschide la 10 ore a. m. prin presi-diulu ordinariu.

Sa eetssce protocolulu siedintii precedente si — Se autentica.

Presidiulu présentez a : a) Eaportulu cons. metropolitanii, prin care se sub-

sterne contractulu despre cumperarea unei cas? in Oradea-mare delà Maria Poyenarra, pentru fundatiunea Gozsdu.

— Se predau comisiunei organisatore. b) Notificarea protopresviterului Meletiu Dreghici

din Timisiôr'g, prin care din caus'a adênciloru betranetie, renuntia deia postulu de asesorii ordinariu alu cons. met-ropolitanu in senatulu strinsu bisericescu.

— Se iâ la cunoscintia. c) rugarea preotului Teodoru Lungu din Marisielu,

pentru a fi repusu in oficiu si beneficiu in parochi'a s'a Marisielu.

Se preda comisiunei petiţionare. Dep. Ioan cav. de Pnsicariu face urmatôrea propunere : Luandu in băgare de sema, cà tete oficiile si insti­

tutele moderne de bani sunt provediute cu organele aju-tatdre de contabilitate si de controla, — si cà institutiu-nea cea veche a administram casnice da averi prin asia numiţii efori, cari intrunescu in sine oficiile de asigurare, de cassa si de controla, e aplicabila numai pentru fon­duri mai mici si singuratice, — éra unde se concentréza mai multe fonduri, provediute cu oficii de asigurare si de cassa separate, acolo e neaperata trebuintia si de oficiuiu ajutatoriu de contabilitate si controla propune :

Venerabilulu congresu se iâ urmatoriulu conclusu : 1. Pe langa nenatulu epitropeseu alu consistoriului

metropolitanu si sub conducerea unui membru alu acestui senatu se institue unu ofi iu ajutatoriu de contabilitate si de controla asupra tuturora fonduriloru, ce stau sub administrarea seau sub revisiunea consistoriului metro-litanu.

2. Consistoriulu metropolitanu e indrumatu a pre­găti unu regulamentu pentru organismulu si agendele a-cestui oficiu de contabilitate si controla si alu substerne procsimului congresu nationalu-bisericescu spre primire.

3. Si pana atunci consistoriulu metropolitanu sè se ingrijesea ca unuia dintre membrii senatului epitropeseu, care va fi chematu a conduce acesta oficiu ajutatoriu se-i apropieze tôle cunoscintiele de contabilitate si controla.

— Se preda comisiunei organisat<5re. Punendu-se la ordinea dilei referad'a comisiunei ve-

rificat<5re, aceea prin raportorulu seu I. Bartolomeiu ra-portéza asupra alegerei din cerculu VII. alu Iliei, din archidiecesa, si propune câ alegerea deputatului .Eugenu Brote sè se verifice.

Se verifica pe langa reserv'a provediuta in §. 12. alu regulamentului afaceriloru interne.

La ordinea dilei se pune continuarea referadei co­misiunei organisatore tot asupr'a proiectului de regulamentu pentru alegerea protopresviteriloru.î

? Referentulu comisiunei P. Cosm'a. > § 8. comisiunea propune a-se primi in tecatalu din i proiectu fara ni ei o modificare. s — S^ primesce. \ De asemenea propune câ si §. 9. se se primesca in \ tocmai. 5 Dep. N. Zigre nu are nici o observare la acestu §. s dar la acestu locu câ §. nou, propune a-se primi urma-> toriulu tecstu: \ Având in vedere, câ dupa §. 53. alinea ultima din i stat. org. alesulu are se fie aptu si bine meritatu pe te-5 renulu bisericescu si scolariu, — recurenţii Ia postulu ie l protopresviteru, in privinti'a cualificatiunei au a dovedi: < cum-câ au absolvatu calu putiau 8 clase gimnasiale seau s reale, au facutu esamenulu de maturitate, câ dupa absol-> varea sciintieloru teologice au facutu esamenulu * de cua-i lifieatiune preotiessu cu calcuîu distinsu, in fine a pro-5 duce atestatu despre conduit'a si resultatele activitât i an-l teri ore pe terenulu bisericescu si scolariu. jj Bine meritaţi pe terenulu bisericescu si scolariu sunt s a-se considera : i a) aceei'a, cari cu succesu deplinu multiamitoriu au 5 implinitu celu pu-tienu 5 ani in serviciulu bisericescu s'aa > scolariu; i b) acei'a, cari prin zelalu si diliginti'a loru s'au < distinsu eminaminte in resultatulu activităţii pe terenulu. S bisericescu si scolariu ; > c) acei'a, cari pe terenulu bisericescu si şcolărim i s'au distinsu prin productele loru literare. ] Presidiulu observa, câ propunerea dlui dep. Zigre

e de o importantia forte mare, pentru câ aici nu e vorba < numai de procedura, ci se normeza cualificatiunea eon­ii curentiloru pentru aceea e de părere, ca acest'a propunere 5 se se dea comisiunei organisatore, care studiindu-o, nev» ? veni cu propuneri in acesta privintia.

•( Dep. E. Stanescu propune, câ Ia §-ulu propusa d« £ dlu deputatu Zigre, unde e vorb'a de cualificatiunea con-> curentiloru se se adaugă cuvintele: „afara de casata, \ când cualificatiunea îndeobşte ar fi deja cunoscuta", —**> ) pentru-câ ds'a are unu casu concretu, unde unu preotu 5 mai vechiu, dar bine meritatu pe terenulu bisericescu^ \ n'a pututu concur'a la unu postu de protopresviteru» i pentru care altfeliu — dupa a dsale convingere, — eră. •> fdrte vrednicu, numai pentru-câ n'avea cualificatiunea for-\ mala prescrisa. < Dep. A Hamsea aceentaeza, ca cualificatiunea m \ p6te documenta numai prin documente. < Presidiulu observa, câ asupra amandamentului &-> cutu de dlu deputatu Stanescu se pdte decide numai ia i necsu cu propunerea făcuta de dlu dep. Zigre, si pentru ; aceea ar fi de părere, câ si acestu amandamentu se sa 5 predea comisiunei organisatore.

Dep. V. Mangra propune se se stârga cuvintele: „si < sinodale." < Dep. P. Cosma, ca referentulu comiaiunei observa, l ca n'are nimicu in contra, ca propunerea dep. Zigre sh ? se predee comisiunei spre studiare, dar dsa asia crede, < ca normarea cualificatiunei candidatiloru de protopresvi-> teri nu aparţine acestui regulamentu, si daca ar fi totuşi l se se normeze in acestu regalamontu, apoi nu la acesta. < locu trebue se se faca, ci la sfersitulu acestui regulamen­

tu, pdte dupa §. 24, ca unu §. de sine statatoriu. Nu in-tielege de locu amandamentulu dlui deputatu Staneseu* pentru-câ cine ar fi se fie „O b s t e a" aceea, care se dea

< cuiva cualificatiune ? Punendu-se la vota se primesce propunerea presi-

s diului, ca tdte propunerile făcute la acestu §. se se pre— ? dea comisiunei.

3 4 6 B I S E S I C ' A si S C Ó L 'A Anuìu XII.

La §, 10. comisiunea propune a-se dice in locu de : Jterminulu pentru darea concurseloru" „ t e r m i n u l u e o n c u r s e l o r u , " ear dep. E. Brote propune, ca cu­mintele din urma : „in foia oficiala" tè se omită cu totulu.

Ambe propunerile se primescu. La §. 11. comisiunea propune, ca in locu de „con­

cursele" sè se dica „ s u p l i c i l e , " si in locu de „ter­minulu preclusu" sè se dica „ t e r m i n u l u d e f i p t u . "

Dep. O. Sorescu observa, ca mai corespundietoriu ar fi sè se dica si in locu de „suplicile" „cererile" s'au „ p e t i ţ i i l e , " la ceea-ce presidiulu observa, ca nu e cerere, ci mai multa o insinuare, cà refleetóza la cutare postu protopresviteralu ; ór dep. P. Deseanu propune a-se primi numirea de „ r e c u r s . " Dep. P. Nemesiu propu­ne a-se omite cuvéntulu „lor," ca superflu.

T?iser*i<3a noua. C i a n a d n l u - S è r b e s c t t , 16. Oct. 1888.

D o m n u l e r e d a c t o r u l Te rogu se ai bună­tate a publica in „Biseric'a si Scól'a" nrmatórele :

Astadi s'a efeptuita aiei in frumds'a comuna Ciana-unlu-Sèrbescu unu a i tu de mare însemnătate prin santi-rea sì ridicarea crucei, la nou edificat'a biserica romana gr. ort. s'au implinitu o mare si vechia dorintia a roma-niloru gr. ort. din acést'a f rum osa comuna, avendu de acum înainte propri'a lor biserica, edificata intr'unu stilu placutu si forte frumosu in centrulu piatici, care edificiu servesce, nu numai spre bucuri'a sì land'a romaniloru din acesta comuna, ci este totodată ai decdrea comunei întregi, înfrumsetiandu piati'a frumosului nostru orasielu.

Bucuri'a ciedintiosilorn romani gr. ort. este mare, ajungend a vede dupa secoli' biserica româna in comun'a loru ; càci acést'a comuo'a, plina la anulu 1873 s'au nu­merata intre cele mixte, la care anu efeptuindu-se des­părţirea vechi'a biserica comuna a remasu proprietatea serbiloru, desdaunandu-se românii cu sum'a de 6000 fi. in irate de 5 ani, si numai la la anula 1876 faptice au nr-matn despărţirea romaniloru de cafra ierarchi'a serbésca incorporându-se diecesei romane Aradane, si urmandu ron-stituirea ia sensulu statutului organicu, si-au alesu de preot», pre Din Elia Telescu, in carele se vede, ca popo­rala nu s'au insieUtu, vediendu-si adi realisate sperantiele ba mai multa, càci sub conducerea acestui demnu si ze-losu pastoriu suflet^cu, acesta lacasiu ddieescu si decórea comunei este incunjuratu de dóue scóle frumóse, asemenea în fruntea piatici, va se dica, acést'a comuna bisericésea m progresatu in decursu de 12 ani, mai multu ca altele in dieci, si s,,te de ani.

Dar se revinu la actulu santirei si aridicarea crucei seversitu astadi cu o solemnitate rara.

Numai in presér'a actului s'au latitu faim'a, ca mane Suminec'a adecă in 16/28. Oetomvre a c. se-va sânii si aredicâ crucea la nóu'a biserica romana, si diminóti'a la 8—9 óre piati'a din naintea bisericei nóue erâ plina, si îndesuita de publicu fora de osebire de naţionalitate si confesiune aweptandu seversirea sântei liturgie.

Dupa finirea S. liturgii o deputatiune de 4 fruntaşi m judele corn nalu si eidtropii ia frunte, au mersu ia representantel mărinimosului patrona si nanasiu a ilus­trului mare prop ietariu de pamentu I o a n de N â c o , la duda P a v e l B r a n c o v a n u , invitandulu a parti­cipa la actulu san'irei si aredicarei cruci, la care a fostu delegata dia partea susnumitului ilustrulu domnu. Aces­tei însărcinări si invitări urmandu dnulu delegata Bran­covanu alaturia cu prò stimat'a s'a soţia, conduşi de acesta deputatiune si de 4 fetitie inbraeate in haine albe

^ si intre sunetele musicei au venitu la capel'a împro visata,. < de unde apoi totu poporulu au mersu cu lithi'a, in mij-> loculu conductului mergeau cele 4 fetitie dacendu sant'a i cruce pe mâni, pana la ndu'a biserica. Dupa finirea ac-< tului sântirei, părintele Elia T e l e s c u in cuvinte a-\ lese, aretandu insemnatatea aredicâri sântei cruci, au ? multiamitu stimatului dnu delegatu P.-Brancovanu, ro-\ gandu-lu a impartâsi si Ilustrului patronu si nanasiu Ioan \ de Nacd, vi'a multiamita a credintiosiloru romani gr. ort. ) pentru primirea patronatului la acest'a festivitate. i In decursulu acestei vorbiri, si cand se aredicâ < sant'a cruce in susu spre turnu intre sunetele musicei, ) carea intona imnulu, intre urârile de bucurie, pana sau \ asiezatu crucea pre turnu vede-ai pre dmenîi creştini \ stergendu-si lacrimile si cum nu? candu mulţi creştini \ buni si evlaviosi au murită, dorindu-se vedia odată acest'a \ di solemna. \ Dupa ariediarea sântei cruci pre turnu, unu maes-\ tru a tienutu usuatele inchinatiuni in sănătatea, Maestâtii ] Sale regelui, a Excelentiei Sale, Dlui Metropolitu M. Ro-> manulu a Ilustritâtii Sale Dlui episcopu diecesanu I. Me-^ tianu, par. admin. protopop. Paul Tempea, si altele, dupa < care poporulu erasi s'au rentorsu cu procesiune la cape-\ l'a inprovisata, de unde, deputatiunea, fetitiele &i mul-^ time de credintiosi au petrecutu pre representantele na-\ nasiului, pana la locuinti'a loru, unde părintele parochu \ de nou i-au adresatu cuvinte de multiamire, pentru atât'a-? bunavointia aretata catra comun'a ndstra bisericesca, si | asia ne-am despartitu cu toţii, remanendu-ne câ unu s dulce suveniru diu'a de astadi. I Deci prin acdst'a vin, in numele poporului gr. or. I romanu din acest'a comuna a esprimâ si pre acesta cale < profunda multiamita Ilustrului si marelui proprietariu de > pamentu din locu Ioanu de Naco, cum si representantelui <; seu P. Brancovanu si sticmabilei sale soţii, pentru buna-<• vointi'a si jertfele aduse pre altariulu bisericei nostre, cari \ din urma, nu numai acum îa acest'a ocaaiune, ci tot'de-> una nu numai au sprijinitu tdte întreprinderile făcute in < favdrea bisericei si a scdlei nd3tre, ci au lucratu cu mare s zelu pentru promovarea acestoru institutiuni, in scurtul-> timpu, de cand se afla in midiloculu nostru, si fiindu cu-î noscuti si stimaţi de intre'ga comuna, pentru nobilulu loru l semtiu, le poftimu dile lur,gl si fericite dela bunulu 5 Dumnedieu. \ Georgiu Stefanoviciu, } inv. snbst.

Conspeotulu <; contribuiriloru benevole la infiintiarea fondului f: genaralu metropolitanu. £ (Continuare si fine.)

i Din districtulu consistoriului Oradei-mari:

l I. Protopresviteratulu Oradei-mari. I Alparea c. p. 4 fi, Apateu ch. c. d. 78 cr, d. | p. 2 fi 50 cr, Apateu rom. c. d. 1 fi, Bator F . d. i p. 5 fi, Bicaci c. d. 50 cr, c. p. 50 cr, Covasd c. p .

1 fl, Cefa o. d. 1 fl 20 cr, c. p. 2 fl 80 cr, Che-l resig c. p. 2 fl 70 cr, Cheriu c. p. 2 fl 70 cr, l Cbesia c. d. 20 cr, e. p. 1 fl, Chisitiegd c. p. 50 î c , Cimedin c. p. 7 fl, Darvas c. d. 1 fl, Dumbra-

viti'a H. c. p. 3 fl 40 cr, Felcheriu e. p. 1 fi 63 | cr, Foneu c. d. 30 cr, c. p. 1 fl 70 cr, Gepris 6 > c. d. 1 fl, Grires c. p. 3 fl 43 cr, Griris c. p. 10

Anulu XII. B I S E R I C A ai S C O L ' A 3 4 7

fl 44 cr, HMselul superior e. d. 1 fi, Homorog c. p. 1 fl 59 cr, Husaseu c. d. 60 er, c. p. 2 fi 60 cr, Ianosda c p . 4 fl 50 cr, Lazuri M. c. p. 1 fl, Lesiu c. d. 33 cr, c. p. 57 cr, Lup6ie c. d. 1 fl 50 cr, Madaras c. d. 2 fl, Martihaza c. p. 2 fl, Mi-cherechiu c. d. 1 fl 30 cr, c. p. 5 fl 10 cr, Ora-dea-mare c. d. 12 fl 40 cr, c p . 12 fl 40 cr, 0-sorheiu c. p. 4 fl 53 cr, Pausi'a c. p. 1 fl, Riha c. p. 2 fl 20 cr, Rohani-GL c. p. 1 fl, Eoit 9 fl 10 cr, Ronteu c. d. 4 fl 83 cr, Saldabagiu S. c p. 3 fl, St.-Nicolau-R. c. p. 4 fl, Sentelec c. d. 1 fl, Tomasdia c p . 9 fl 50 cr, Toboliu 1 fl 70 cr, Tulea c. d. 5 fl 40 cr, Valea-mare c. p. 1 fl, Ve-cherd c. p. 6 fl 40 cr, Y.-Yelentie c. d. 4 fl 43 er, Zsaca c. p. 10 fl 70 er, Cartiag c. d. 5 fl 10 cr.

II . Protopressviteratulu Lunca. Brust ri c. d. 60 er, Cmoiu c d. 49 cr, Dio-

sig 3 11 43 cr, Itea c. d. 50 er, Margine c. d. 75 cr, Purchida c. p. 5 fl 40 cr, Saldabaj c. d. 1 fl 40 cr, Spurcam c. d. 45 cr, Suing 1 fl.

III. Protopresviteraulu Pestesiului. Breznea c. p. 6 fi 10 cr, Birtin c. p. 50 cr, Brat-

ca 3 fl, Bucşa c. p. 2 fl, Calatia c p. 1 fl 40 cr, C8tea 1 fl, Cornitiel c. p. 7 fl 25 cr, Fechttieu e. p. 4 fl 57 cr, daiiseni-Iosani-Butani-Magesti c p . 3 fl 30 cr, dheghia c p . 1 fi 50 cr, Hotar c. p. 1 fl, Loreu si Pon6ra c. p. 6 fl, Lugasiulu infer. e. p. 80 er, Luga-siulu super. c. p. 12 fi 32 cr, LuncsWra 1 fl 20 cr, Ortitieg c p . 4 f 38 er, Pestes c. p. 4 20 cr, Petra c. p. 1 fl, Remeti e. p. 2 fl 64 cr, Sacadate c p. 3 fl 52 cr, Tinod e. p. 2 fl 50 cr, Valea-mare c. p. 50 cr, Valea-negra c. p. 8 fl.

IV. Protopresviteratulu PopmezeuluL Albesci c. p. 2 fi, Buciumi cu fii. Topesci c. p.

7 6 cr, Campani P . M. c. p. 50 cr, Cârpescii-mari e. p. 2 fl 2 cr, Cârpescii-mici 2 fl, CeieaM. c p . 65 cr, Cei-si6ra c. p. 1 fl 50 cr, Ccpâeeni c. p. 60 er, Oosdeni c. p. 2 fi 34 cr, Gorbesti c. d. 1 fi, Crâucesti c. d. 1 fl, Cotiglet c. p. 1 fl 67 cr, Dobresci c. p. 3 fl, Hidis c p. 1 fi 20 cr, Luncaspria c p . 55 cr, Rabagani c p. 7 fi 37 er, Dusesti c p . 32 cr, Rotar )sti-Ogesti c. p. 1 fi 14 cr, Sîtani c. p. 1 fi 20 er, Stracoeiu c. p. 70 er, Spinusiu d Popmezeu c. p. 2 fl, Topa infer. e. d. 1 fl 67 cr, Topa saper c. p. 3 fl, Văleni P. M. c d. 1 fl 20 cr, Varasie c d. 3 fl 89 cr.

Protopresviteratulu Beliului. Beliu e. p. 5 fl, Chislaca c. p. 1 fi 20 cr, Ciunta-

haza c p . 4 fl 10 cr, Coroiu c. d. 1 fl, Hasmas c. p. 50 er, TJcuris c p. 75 er, Urvisiu B. 50 cr, B.-St.-Ni-colau (preotul) c p . 15 cr. Cumanesti 1 fl.

VI. Protopresviteratulu Beinsiului. Beinsiu c p. 8 fl 90 er, Cabesti c. p. 1 fl 20 cr,

Câmpani c. p. 2 fl — cr, Câmp cu Colesti c p. 5 fl 10 cr, Carpenet c. d. 1 fl, Criscioru e. p. 8 fl 64 cr, Fe-

î nati'a c. p. 3 fl, Feneris 5 fl 30 cr, Foreu D. c. p . 4@ er, Ghighisieni c. p. 2 fl 54 er, Groila c p. 54 cr, Gur-besti cu Iosani 1 fl 30 cr, Herzesei e. d. 30 er, B3n-cbiris c. p. 50 cr, Lazuri B. c p. 1 fl, Leheeeni 1 fl 79 cr, Lunc'a c. d. 2 fl 64 cr, Merag c. p . 1 fl 17

| cr, Petresa S. c p. 3 fl 73 cr, Petrileni-Jivoeni 1 fi 75 er, Pocol'a c d. 59 cr, Poian'a c. p. 1 fl, Re-

\ metea c. p. 60 cr, Roşia c. p. 1 fl 50 er, Seliste V. c d. 84 cr, Serbesti c d. 2 fl 60 cr, Steiu c. p . 1 fl, Sudrigiiî c. p. 1 fl, Târcâiti'a e. d. 30 cr, Tbt-oreni-Braleni c. p. 2 fl 70 cr, Yascâu-Baresti c p. 2 fl 40 cr, Versarii inferiori c d. 1 fl.

VII. Protopresviteratulu Meziadului. \ Beinsiele c. p. 80 cr, Bradet c. p. 1 fl, Budu->. res'a cu filPa c p. 1 fl 34 cr, Buntesti c. p. 8 fl I S

cr, Burda e. p. 2 fl, Cociuba c. p. 1 fl 50 cr, Chis-l cou ea fii. c. p. 1 fl 60 cr, Cresuia c. p. 61 er,

Curatiele c p. 75 cr, Draganesti e. d. 60 cr, Dumb-l ravani c. p. 1 fl, Ferice c p . 1 fl 20 cr, Grurani i 4 fl 32 cr, Lelesti c. p. 1 fl 20 cr, Meziad 2 fl 20

cr, Miziesiuc p. 12 fl 10 cr, Mmoesti c. p . 25 cr, j Petr<3s'a c. p. 1 fl, Pocioveliste c p. 20 cr, Poienii | infer. c p. 1 fl 40 cr,Poienii super. c. p. 1 fl'50 l cr, Sac'a c p . 73 cr, Seliste e. p. 30 cr, Sebisiu ca l fii. c p. 4 fl 30 er, Sond c. p. 2 fl 60 cr, Talpe-ij Telec c p. 1 fl, Valea neagra, infer. c. p. 1 fl. I Estrasu din conspectulu generalu alu metropolîei î pentru s. 1880. } Leontinu Simonescu, > secretarin metr.

I 1D i -vr e r s e . s * Lămurire. Precum aflâmu din isvoru auten-5 ticu, părintele N i c o l a u P e t r e s c u din Remetea a i fost suspinsu din partea venerabilului consistoriu epar-< ebialu din Arad dela oficiu si jumetate beneficiu. Casulu 5 acest'a a fost isterpretatu si comentatu in diferite mo-^ duri de unele jurnale. Desi nu este datina, si nu este i nici consulta a-se discuta prin organe do publicitate ca-<, suri de acest'a natura, totuşi pentru orientarea publicului \ notâmu, ca părintele Nieolau Petrescu a fost suspinsu ( dela oficiu pentru delicte de natura bisericâsca, delicte ^ normate prin regulamentulu de disciplina alu bisericei \ ndstre, si suspensiunea s'a efeptuitu pre calea s'a prin \ oficiulu protopresviteral'i concerninte.

ţ * JPentru Mseric'a gr. orientala din Beiu-i siu au mai incursu contribuiri dela următorii domni: ? Dela domnulu colectante Stefanu Potoranu jude re-< gescu in Karczag 10 fl. 5 In colect'a dlui Const. Oroza medicu in Gurahontiu ? Georgiu Oanea Iosasiu 50 cr, Ioan Halmagianu Al-Csill i 50 cr, Georgiu Popoviciu Al-Csill 50 cr, Die Hica Bo-

desti 30 cr, Aureliu Traianu Bodesti 50 cr, dela credin-5 ciosii gr. or. din comun'a Al-Csill cu tasulu in biseric'a l 3 fl, Corneliu Novacu invet. Almasiu 50 cr, dlu Ioana i Groza preotu Almasiu 1 fl, Petru Sierbu preotu Seeasiu

50 cr, Dr. C. Groza 2 fl 70 cr, de tot 10 fl. > In list'a dlu Ioanu Glitie notariu in Vadu: Colec-\ tantele 5 fl, B. O. Popesculu Vadu 50 cr, Bitzy Jânos i Rev 1 fl, Stefanu Siposiu 50 cr, Klein Lajos 50 cr, Or-

ian Istvân 50 er, Gregoriu Torsanu 20 cr, Palladi Vic­tor 2 fi, de tot 9 fi 90 cr.

Dela din colettante Dr. G. Popoviciu Alesd. 2 fi. Dela Ilnstrulu dotami Dr. Iosif Gali proprietariu in

Imitare'z 10 fi. Pe liat'a domnului proto presviteru in Abrudu Ioanu

fiali. Dela domnia s'a 2 fl, Margareta Balta Abrud sat 1 fl, Iulia Vass Abrud sat 2 fl, Zacharsa Ciora Abrud sat fiO cr, de tot 5 fl 50 cr.

Dela dlu Petru Suciu inginer-siefu in Slatina, Ro­st aria 20 franci.

In colect'a dlui Augnstinu Botiocu invetiatoriu in Comlosiu : dela dsa 2 fl, Teodor Papp notaru Conalosiu 3 11, Bradeanu Vasiliu 1 fl, Ştefan Ciorcgariu Sinite 1 fi, de tot 7 fi.

In colect'a domnului protopopu ahi Tincei Iosifu Vess'a su contribuito! dnii : Nestor Porumbu Tulea 1 fi, Sttfan Iurcutiu preotu Bicaciu 1 fi, Ioanu Teoranu Ma-darasu 1 fl, Vasiliu Papp Lu; óia 1 fl, Ioanu Vaida Hu-saseu 1 fl, Petru Popoviciu Kavăsd 1 fl, Vasiliu Suciu iF.-Bator 1 fi, Dimitrie Andor economa 40 cr, Isaia Tirb 50 cr, Georgiu Hulba 50 er, Vasiliu Rosiu 40 cr, Petru Costa 40 cr, Georgiu Cosma O-Homorogu 1 fl, Georgiu Ciora Homorog 40 cr, I. Popoviciu Inandu 50 cr, Ioanu Costa Inandu 50 cr, Mihaiu Marcutiu invetiatoru Cefa 50 cr, Iosifu Nagy Boitu 1 fl, Ioanu Mihisiu Boitu 50 cr, ìfihailu Porumbu Bereohiu 50 cr, Eutimiu Blaga Tuloa 1 flr Iosif Vessa protopopu Cefa 2 fl, de tot 17 fl 10 cr.

In list'a dlui Ioanu Damsia psrochu in Sedani : Colcctanfrle 1 fl, Comun'a bisericésca Secianu 1 fi Eme-ricu Din.itreseu j.rcoto 1 fl, Ioan Groza preotu Feregyhâzu 1 fl, Atanasiu Paulisianu paro< hn Murani 1 fl, comun'a bisericésca Murani 1 fl, Ncolau Rancu economu Murari 1 fl, de tot 7 fl.

In list'a dlui Nico'ae Cosma comercianta in lassi, Jiomani'a, colectantele : 20 lei, M. P. lassi 10 lei, R. G. 1 leu, Efdesci-frabiì 1 leu, de tot 33 lei.

Colecta dlui Vinccntiu Marcovieiu preotu in Nad-lacu, di la dsa: 1 fl, Iran Rnsu Nadlaeu 1 fl, Comun'a bi^ericés'ca Nadlacu 2 fi, Mihail Chirinu 50 cr, Stroja Ghiga 20 cr, Pavel Rosiutiu 20 cr, Teodor T . . . 20 cr, B;gdanu Ioanu 20 <r, Georgiu Siertemi 1 fl, Oanea Mitra 20 cr, Oane Petru 20 cr, de tot 6 fl 70 cr

Beiusiu, 12/24. Octomv. 1888. Comitetuln parochialu.*)

JPiati'a Aradului din Vineri'a trecut'a : Grâu de cela mai greu 7.40 fl. ér aeelu amestecata 7.10 fi. — Swar'a 4.80 fl, — Orzuln 'a vendutu cu 4.80 fl. — Or; su!u 4.80 fi. — Cucurozuhi 3.70 fl. — Mazerea —.— fl. — Fasolea — fl. — Lintea — fl. — Cartofii 5 fl. per 100 chgr.

C a r n e a de vita eh l'a 52 er, cea da vitielu chgr. 60 cr, cea de porcu 52, cea de oie 32 cr, nnsorea chil'a 70 cr, ér dis'a per chil'a 60 cr. v. a.

*) Onoraţii domni, cari n'an trimisu inca listele, snnt de non rogati cu totu respectul : ca sèle trimită acelea, cn posibil'a gră­bire, apre a putea inebeiâ socotalele. Comitetnln.

C o n c u r s e * Conform înaltei dispositiuni a Consistoriului gr. or.

aradanu, Nru 4234. prin acést'a se escrie concurau nou pentru indeplinirea parochiei vacante de clas'a I. din

l Chelmaeu, — protopresviteratnlu Lipovei — cu terminulu ; pana la 21. Noemvre cand va fi si alegerea. ; Emolumintele suntu : un'a sessiune parochiala, bi-', rulu si stólele usuate. > Becurentii vor ave a dovedi cualificatiune pentru » parochii de CI. I-a, ér recursele adresate comitetului pa-; rochialu din Chelmaeu, se-le tramite subscrisului proto-I presviteru in B.-Lippa. ì Se mai cere ca recurenţii in careva di de Dumineca j séu serbatóre sesepresinte in biseric'a din Chelmaeu, pen-; tru a-si areta desteritatea in cantare si tipicu, respective ! cuventare. > Chelmaeu, in 9/21. Octomvre 1888. I Comitétulu parochiala. ! In cor.tiekgere cr : VOICU HAMSEA, m. p. proto-> presviteru. > — • — ' Pentru vacant'a parochia de clas'a II. din Bars'a, < in protopresviteratnlu Butesiloru, cu carea este incop-> ciata folosirea unei sessiuni de pamentn aratoriu de 32 i jugere, stola si biru càte una mesura cucurudia sfarimatu s dela 130 case — prin acést'a se escrie concursu cu ter-ì mimi pana la seibatórea SS-loru Archangeli Michailu si | Gavriilu adtca pana la 8. Octomvre a. c. in carta di va i fi si alegerea, avendu recurenţii in acestu restimpu a-se ) presenta la Sfa biserica spre a face cunoscintia cu ale-ì gatorii si a-si substerne recursele loru provediate cu do-< cumentele receiute subscrisului comitetu pe calea P. On. 5 Oficiu protopresviteralu concerninte. > Barsa, la 8. Septemvre 1888. s Comitétulu paroehialu.

Cu scirea mea : CONSTANTINII GURBANU, m. p. pro-l topresviteru.

< Neivindu-se nici un'a recurenta cu testimoniu de \ cualificatiune, se escrie nou concursu pentru deplinirea £ postului de invetiatóre la eeói'a de fete nou infiintiata dm ş comun'a Toraonlu-micu, T'rotopresviteratulu B.-Comlosiului 5 cu terminu de 30. de dile dela piim'a publicare. i Emolumintele sunt : a) salariu anualu in bani 200 l fl, b) 30 metì de grâu, c) 10 fl pentru scripturistica, d) i 4 orgiì de paie, din care are a-sa incaldì si scól'a, e) ì corteiu libere cu gradina intravilana de legumi. i Reflectantele au a-si svibsterne recursurile adjustate \ cu testimoniulu preparai: dialu si de cualificatiune sebscri-[ suini inspectoru scolara in Nsgy-Torâk, cottulu Torontâl, ì in terminulu susindicatu. \ Toraculu-mieu, la 2. Octomvrie 1888. ì Comitétulu paroehialu. ì In ecntiflegere cu mine: PÀULU TEMPEA, m. p. insp. i scolariu. 5 — •— J Pe staţiunea invetiatorésca din Lapusnìcu, in comi-| tatulu Carasiu-Severin, dina alegeri 13. Noemvre a. o, l Saltriulu icvetiatoréscu, aradicetu din partea comi-\ tetului paroehialu la 250 fl, 24 fl pentru lemne, 5 fl \ pentru conferinţa localitate libere si gradina de 1 jugeru \ pentru legumi. \ R~ eurenti au a-se presinta in biserica de acolo in ) vre-o dumineca s'au serbatóre spre a-si areta desteritatea > in tipicu si cantari bisericesci. Recursele a-le tramite per s Lugos, p. u. Balincz, subscrisului inspectora scolari». \ Leocuseseiu, in 26. Septemvre 1888. ( Adam Rosa, m. p. < insp. sco.l

Tiparir.în ?i editijr'n tipografiei dieeesane din Aradn. ~— Redactom respnndietorin : August in Harasea.