BIRUINTA ASUPRA GRIJILOR

5/10/2018 BIRUINTA ASUPRA GRIJILOR - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/biruinta-asupra-grijilor 1/79

pra



Titlul original publicat in Iimba engleza:

"Winning over Worry"La cditura "Marshall Pickering"

Basingstoke, Marea Britanie

Copyright © 1988 by Georg and Helen Jesze

Copyright pentru traduce rea in limba romana © 1999Edi tura Nehemia - Romania

Toate drepturilc rezervate!

Publicat de:

Editura Nehemia

Str. De Mijloc 141

Tel. 094/5328232200 Brasov - Romania

Traducatori:Angela Hlamaga

~l

Gernot Nussbscher

Editor:

Brigitte Bottesch

Consilier editorial:

Cernot Nussbacher

Tiparit la imprimcria "Emans" SRL Brasov

Edit ia L 3 000 excmplare

Descrierea CIP a Biblio tecii Nat ionale.Iesze, Georg

Biruinta asupra grijilor I Georg Jeszc, Helen Jesze. -Brasov: Nehemia. 1999160p . : 20 em

ISBN 973-9g793-4-9

L Hlamaga Angela: Nussbacher Gernot18

ISBN: 973-98793-4-9

2

. .. .. .. ... .. .. .. .. ... .. .. 5. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. . " .. : .:::::::::.. . 7

~. 8gnJl .sau si fratii sai 13

toate ingrijorarile voastrel 17... 22face gnJl , .

........ 26

, ,"

'I

3



Dedicam aceasta carte Aceluia care nc-a iubi t a til t de rnult. [neat ne-a dat darul eel mai pretios. pe FiLIISal! - lui Dumnezeu, Tatal nostruceresco

. Dedicam aceasta carte Aceluia care a murit pentru ca 110i s a putemtrai intr-adcvar 0 viata lipsita de griji - lui Isus, Fiul Dumnezculuiadevarat.

Dcdicam aceasta carte Aceluia care a inspirat unii oamcni ai lui

?u~~czeu s a scrie Cuvantul lui Dumnezcu, prin care noi putcm s a

m:,a~am s r 1 1 1 1 l1 1 a lprm a carui puterc snntem capabili ~ieste posibil s atrairn 0 astfel de via ta "l ipsita de grij i" - Duhului Sfant

Ncvoia de autoconservare il dctcrmina pc om s a f ie nclinis ti t in

privinta necesi ta tilor de baza: hrana, acceptare, dragoste si mul!e al te

nevoi zilnicc ale vietii. Cred ca tori crcstem cu aceasta grija dar, cand neintalnim personal cn Isus Hristos , cat de minunat este faptul ca putereaLui de a ne ierta pacatele si de a ne refacc viata ne confera de asemeneao noua perspect iva asupra ficcarei ctape din ca l Dumezeu incepe sa l1 e

arate prin Cuvant ca El cste el l adevarat Tatal nostru ceresc si de aceeaEl va avea ell siguranta gr ija . de noi . de nevoile noastre zilnice. E1

Incepe s a ne s a a~em incrcdcrc In Sau si 1 1 1 promisiunile

Sale.Cand am inccput mea biscricain cartierul sarac Pulqwang

Dong, 0 mahala a din imprcjurimi erau saraci si la fel

cram sieu. De multo or i nu am avut nimic de mancare si nu stiam nici deuncle a s putea primi, dartotusi nu mi-au prea multe mesc. M-am

rugat si am postit multe zile: nu pcntru ca ci pentru ca trcbuia.

Am invatat s a rna rag pcntru toatc si am descoperit ca Dumnezeu era

into tdcauna acolo. EIdorea doar ca cu s a 1 1 1 V a ts a rn a incrcd numai In El

in orice lucru, In lac s a rna ingrijorez pentru orice lucru.

In Luca 12:22,31 estc scris : "Nu 'v a Ingrijonti cu pr jvire la viatavoastra ce rn~hllca, nici cu pr ivire la trupul vostru

cu ce va Cautati mai intai Imparatia luiJ L V " . . ,n",,,,...OJ! sitoate aceste lucruri vi sevor da pe deasupra."

Din acest principiu am inteles ca dad. cram copi lul lui Dumnezeu si

dad traiam In supunere de vointa Lui - si anume de a-L cauta malintfii pe El -, atunci toate ncvoile imi vor f sat isfacute . Cum am afla taceasta? La inceput L-am pus la inocrcarc in unele lucruri minore. In

t imp ce am inceput sa mil.rog si sa-L caul, via ta mea de rugaciune s-ai mb og atit. P e m asu ra c e v ia ta m ea de rugaciune s-a imbogati t , am obscyat

ca si credin ta mea a crescut; s icand credinta a crescut, nu 1 1 1 1 - a mal fostgreu sa inteleg G i l . acolo unde El indruma, El ~iaprovizioneaza. S i asa asi facut. N u nurnai ca E1a avut grija de hrana mea, dar mi-a implinit si

cc lclal tc ncvoi. lnainte de a-mi da seama de acest lucru. ma incredeam

deja In E1 pentru nevoi mai mari, pana In anul In care am inceput s aconstruim biserica noastra de astazi, cand mil incredeam In Dumnezeu

5



in fiecare zi pentru cei W O . O O O de dolari neccsari acopcrirea

costunlor c?nst~n;ctlCl. j ~ : ; ; fi putut e ll oare ca la inceputul lucrarii rnele

dc. slujirc :a : n ~J:~cred 111 Dumnezeu pentru fondurile de ~onstruirc abISCnC!1 de astazr Nu. Du~nnezeu ne conduce pas cu p as m crestereanoastra propne,. prccum : ;; 1 1 1 1 credinta de a avea increderc in El pentru

lucruri mal ll!an ~1m:_.JltTIaIman._ Nu m-as f putut bizui pc EI pentru10.000 de suflete pana cand l1U as favut incredere In EIpentru 50, apoi

pentr:, toO:;;! apor pent!l-~ 1000 de suflete. Chiar : ; ; i astazi inva] cit nuexista lU111te}n posibilitatile lU I Dumnezeu de a face minuni, posibilitati

c~re ~ trezi l~ldOiehnnw om,obl: ; ;nwt: dar El cauta barbap si femei caresa se increada mal degraba m El decat sa se ingrijoreze. Trebuie sa neblZUlI11 pc EI pentru Iucrurile nuci , apoi sa continuam sa ne incredempentru lucrur i lc mal mari pe care El Insusi le-a irnplantat in inirnilenoastre pent ru a 11eincrede in EI.

, Put~t: fi invingatori in griji lc voastre personale daca incepeti sa valIlcre~ep 111Dumnezeu pentru problemele marunte ; pc rand, una care

una, ~namte de a le ataca pe cdc mai mari. Nu conteaza dad griji le se

refera la . la serviciu sau la problemele personale de viata,

pro~!eITle p e care Ie-ati datorita hotararilor gresite sau din cauza:; ;av,:uc!ll. Secret ul mvingeru grijilor incepe cu dezvol tarea unci viet i der ugaclUn~ eO l1 s l_ 'Cven t~ . disciplinatc si cu 0 p arta sie si com uniu ne cuDuhul, Sfant, pe~'j 'U ca cste Cel care I1C va da posibilitatea s a crestemzilnic m credinta '"

Paul Yonggi c l l O .pastoru 'iiscricii Dephne, Yoido

Seul, Co ·,'~a

Introducere

Inficcare zi am de facut 0alegere - de a r n a ingrijora, de a rna agita,de a cadea prada disperarii: de a privi problemele, durerile si grijile

vic ti i: de a BU vedea nici a stea, ci numai norii intunecosi a i apasarii . ..

sc m a-mi rid ica ochi i spre Durnnezeu 'inrugaciune si il l lauda, sa-l dauslava si cinste. sa-mi indrept privi rea sprc El si spre ceea ce EI poateface, in loc s a rna concentrez asupra circumstantelor.

Aceasta este alegerea mea din fiecarc zi . Sunt l iber sa rn a ingrijorez,sa rna las prada nccazurilor, sa cred ca Dumnezeu rn-a uitat sau sa rna

ridic deasupra problemelor, sa stiu ca EI este acolo pentru a raspunde

nevoilor rnele. Este alegerea mea sa merg pc calea lumii san pe calea lui

Dumnezcu. s a rna gandcsc 10.orice imi plutcste 1 1 1 ca p sau s a gandesc in

felul in care ar gandi Dumnczcu.

Este alegerea mea daca rna ingrijorez de minciunile d iavolului sau

rna bucur de cuvintele lui Dumnezeu pentru mine si sa Ie vad

impl inindu-se in orice situat ic. Estc alegerea mea s a las disperarea s a111a domine, sa am 0 sanatate subreda sau distrusa de catre griji sau s aarunc toate grijile asupraMantuitorului meu.

Este alegera mea s a "rna rog si s a nu-rni pierd curajul", ca si sarmanavaduva care nu s-a lasat doborata de situatia ei fara speranta, ci l-a

invins pe judecatorul eel nedrcpt prin perscverenta ei .Accasta este alegerea mea, dar si a ta oDesi estc scrisa la persoana intfii pcntru a simplifica stilul, eu si

Helen am scris accasta carte impreuna. Cartea a luat nastere dupa ceam putut vedea, de-a lungul a 25 de ani de slujire, vieti distruse sidevastate de catre ingrijorari si am vrca s a parcurgem uncle invararuri

pecare noi le-arn descoperit impreuna si pe care inca lemai descoperim.

Suntcm foarte recunoscatori dr. Paul Yonggi Cho pentru ca a scris"Cuvantul inaintc' al acestei carti. I n scrisoarea adresata noua, el a

scris urmatoarele: "Tit lul noi i voastre carti, "Biruinta asupra grij ilor ',

estc un ti tlu foarte actual s i necesar pent ru uni i dint re crest ini i d in ziua

de astazi care sufera din cauza st resului s i a griji lor vie ti i" .

Rugaciunea noastra estc ca aceasta carte s a aduca speranta siincurajare m ultor oa meni. F ie ca ea sa ara te calea sprc biruinta f iecaru i

om necajit : celui care se ingrijoreaza ocazional, amatorului, c a t ~i celuicare sufera de pc unna acestei bali cronice, profesionistului, s a ajute pe

multi sa iasa din umbra fricii pentru a patrunde in lumina pacii si a

increderii 1 1 1 Dumnezeu. Fie ca impreuna sa putern sa facem alegerea

corecta de a invata s a invingem grijile.George si Helen Iesze

7



in viata fiecarui om exista 0

n em ul tu mirc d e a tra i 0 dede a se ridica .

"invins" - pur si

ca lucrurilc sc vor

lui Dumnczeu s a cada in

faci nimic!

de la sine,iurea,

asteptand ca

efort san fara cooperate

pe drumul v,'~'-'U.'UL

Oamcnii au icsit in multe domenii ale Au in

ciuda multor . Au iar atitudinea lor hotarata a rezistat

pana cand v ic to ri a a fost a l or. Au invinsSI

si boala, moartea si distrugerca oricarei .probleme de netrecut

Faimosul autor Dale scris 0 data: "Cu cat am studiat

mai mult carierele oamenilor de s uc c es . e ll atdt mai convins

-: un ~lInu]r de mare dintre ei all reusit datoritafaptuluica au tnceput cu care i-au fa mari si la

man reusite si izbdnzi In pofidahandicapurilor; ci c o au avut Ei au fostnevoiti s a depuna mai mult cfort si determi In Daca

omul obisnuit poate s a iasa invingator in rnodul cu atat mai mult

poate un crestin cafe ajutor din Dumnezenlui sauatotputcrnic.

Poate ca ati incercat sa va intr-un anumit domeniu

si n-ati reusit. Nimic n-a iesit asa cum ari va nri 'infata. Totusi. mai bine sa inccrcati 0datasi S 3 " nu izbutiti, dedit sa nu fi

~nccreat deloc si sa fi ramas ell sentimentul ~ macar de as fi

mcercat mal mult. . .eel put in daca . . Se poate ca regretele si remuscarea

care v a bantuie s a doreasca s a vii faca prizonicr, dar putcti s a v a~i s a incercati din nou. '

Un ve ch i p r ove rb englczesc spune: plangc duna varsat:

ridiea-tc ~iprindc vacal" Nu plange~i dupa laptc le v;irs:Ji J i l l noroi . Nu

t a r a nici un

8

- __

uiccrcati sa-I Acolo undc cl sc produce, mai cstc lapte - lavaca.

tillar daca atunci apuca]i galcata ~i fugiti dupa ca. Prindeti-o ~i

lIlulgqi-o din nOll.

lntotdeauna cxista un nou inccput, 0 noua ocazic, 0 alta sansa de a

IIiccrca. Prindcti vaca de astazi : ; ; i profitati de ceca cc a mal ramas. in lo c

:.;~iva lamentati dupa vaca de ieri care cstc deja moarta.

Mai bine este sii-t ifaci planuri peruru victoriile de mdinc dedi!SL 7

traiesti din esecurile SOIl chiar din victoriile d in trecutProblema poatc sa fie una minora sau poatc sa fie 0 chcstiunc de

~ide moartc . Trcbuic sa actionezi acuml Dad, ai de gand sasupravietuicsti accstei s ituat ii de criza , t rcbuic sa gasesti raspunsul lu i

Dumnczcu. s a dobandcsti iruclcpciunca si indrumarea Lui ea s a invingisi de data accasta. Pot vent prictcm ca sa-ti dea sfaturi: ci pot sa-p

adu ca mu lte tcorii cclu i m a i b un lu cru pc care II a i de fa cu t. P ccand Iov sc gasea in mij locul tuturor ncnorocirilor , trci dintrc pric tcni isai au venit la cl pentru a-I "consola _, S-au asczat 'in fata lui. acolo undecll~i scarp ina bubclc, in groapa el l ccnusa, s i au sta t el l el t irnp de saptc

zile. lmagincaza-ti pc cincva stand ~i uitandu-sc la tine timp de 0saptamana, zi s i noaptc, nerostind nici un cuvant. Farti indoiala c;i armerva oricine. Cand, in cele din urma au vorbit, i-au adus ncnumararc

invinuiri lui loy si l -au maniat pc Dumnczcu ell cuvintc lc lor.Finis Jennings Dakcin cartca sa "Biblia adnotata cu trimitcri"] eng! I.f ac e 'I n comcntariul lu i 0 rcmarca intcrcsanta cu pnvirc la p ri ct cn ii l u i

no v "Elitaz din Ternan a adus argumente din punctul de vedere 01

experientei omului. Bildad din Suah a adus argumcnte din punctul de

vedere 01tradi tiei omului, iar Tofar d in Naama U adus alXllmenle din

punctul de vee/ere al meritului omulul". Toatc accstc punctc de vcdcrcpot fi importante, dar de IlU rczolva neaparat problema noastra, asa

cum a fast : ; ) 1 cazul lui Iov. Daca aveti prictcni prccum cci ai lui lov. nu

mai avcti nevoic de dusmani.Atat el l cat ~i voi, nu avern ncvoie de tcorii s i sfaturi goale dcsprc

cum sa r eu s im . I nv a ta ti sa d is cc rn et i c e v a cstc util si eliminati rcstul.

Dumnezeu a pronus sa I1C dea intelepciunc 1 1 1 problcmelc vietii. Cc fclde mama ar aduce pc lurnc un copil si t-ar cere sa se hraneasca si sa sc

imbracc singur? Care tata ar tr imi tc un copi l de patru ani sa construiascaun avion sau sa conduca 0 masina? Nici 0 1 1 1 a1 1 1 :1 si 111ciun tata intrcgi la

mintcl Pruncul estc ncajutorat. iar copilul depatru ani nu are cunostintelc

si capacitatilc ncccsare. Ei au ncvoie de cmeva care sa aiba grija de ei sisa-i invete, de cineva cu capacitatea si abilitatea de a le purta de grijiL

cineva ell cxpcricnta de a construi sau de a conduce

Dad in mod natural accstc Iucruri sunt adevarate. cu atat mai mult

de sunt adevaratc in domcniul spiritual Confruntap ell problcmcle ~i

<)



· . . suntcm adescn Ia f cl de ncajutorati si de nestiutori prceum

accl prune nou nascut : ; ; i accl de patru ani. Avcm nevoio de un Tata

ccrcsc care sa aiba gnp} de noi si sa ne indrurnc El poscda hrana,

si lc de care avcm ncvoic daca dorirn sa leprimim. . lnsa sii intelegcm, s;'i nc rccunoastem neputinta si sa

luarn ceca ce El He Arata cat noi nc imaginam ca intclcctul si

noastra proprio ne sunt ajutor, Durnnczcu He l asa sa nc da mtoata ostcneala

Pc cand uccnicii travcrsau lacul pc vantul eel putcmic, lsus vcnea

sprc CI, pc ~i . le-a vazut zbuciumul. avca de gand sa

Numai cand au tipat de tcama. crezand e a cstc 0

de cc Dumnczeu nu intcrvme mai

"de ce nu cstc Dumnezcn

de oarneni din India si Asia, care sutera de$ i care mor pe strazi ')D ad In t impul vietii Sale de pc pamant,

~l a facut multc de ce nu-i scoate pe toti cei sufcrinzi

'}Nu are El nici un pic de mila')" Nu estc E1

groaznice c,are ne inconjoara? Cu sigurantacste inima Ii sangcrcaza pcnt ru omcnire si

suprcm, E1poatc sa gascasca ,~icai lcprin care oamcnii

cste de a ~1~~cpl:1::1oarncnii s a II cautc,

10

sa-L caute ell lacrimi. sa strigc la EL sa lucrcze imprcuna ell El si sa-L

cheme in credinta. ell lacrimi. Dumnczeu astcapta de la cop iii Lu i sa scroagc si s a i ntc rv in a u ni i p en tr u altii Cclcb ru l predicator metodist John

Wesley, a spus 0data: "Se pore ca Dumnezeu nil vetface nimh: de rcald

importanta pc pdmdnt . daca f711 sc va face prin rugaciune . ..

Ajutorul fie va vcni automat. Atunci dim! vanturilc gnjilor si valurilcfricilor vor cadea asupra noastra, trebuic s a strigam la Ccl care B U 1 1 L1 l1 1 ai

ca s a I1C ajutc, dar carc si doreste foartc mul t s a faca accasta... filozofi chinezi obisnuiau S3 spuna: "Cala toria de 0 mic de

mile inccpe cu un singur pas." Accst lucru cste adcvarat ~t totusi imi

place s a rna gandcsc mai dcpartc dccat la accl prim pas. lnainte chiar de

a face un pas, trcbuic sa iau hotararca de nface accl pas. 0 data hotararca

H in d lu ata , m in tca mea da instru ctiuni sp rc crcicru l m cu . ia r crc icru l

meu transmite scmnalcle de-a lungul ncrvilor partilor eorpului carc-rnivor perrnite sa ra e accst prim pas.

Situatia critica ell care va conf runtati in prczcnt poatc S~l para 0

calatorie de 0mic de mile, care sc intindc la ncsfarsit in fata voastra S !voi trebuic s a va hotarat: sa faccti ace! prim pas sprc victonc. Nu v a

griji in lcgatura ell parcurgcrca intrcgii distantc inaintc de a ajungc

la un raspuns. pur sis implu decide-to sa faci prirnul pas. apoi altul. apoi

inca unu!. Nu pr ivi inapoi' Mcrgi tot inaintc! Vei invata sa invingi, s ainvingi grij i lc, sa fii invingator prin taria si putcrca II I I Isus I Daca sc

int5.mpla sa cazi. ci binc..ridica-tc si mcrgi imediat rnai departe I Nu csti

u n 1 1 1Vi ns .. C1 doar unul care invata]

Pcntru a urea 0 scara, inccpcm de jos, apoi pc rand, catc 0 trcapta.

urcam in pcr rnancnta pana Ia capat. Cu cativa ani in urma. am urcat pc

r nu nt el e S an ti s din E lv cti a 1 25 0c 1- 11 1 alt. 1 In par tca de JOS a m u nt cl ui

crau numerosi turis ti care admiral ! pcisa jul , savurand din hrana luata la

Existau si cativa care. ca ~imine, luascra hotararca sa urcc

muntclc. Dupa scur t timp. turistii vcniti pcntru picnic au fest lasap in

urrna. iar dru rnu l a dcvcnit mai anevoios. Era mai grcu de rncrs. Ghidul

mcu clvetian. un crcstin mai in varsta. cu chipul brazdat de vanturi ~i

plin de riduri. eu statura robusta. mcrgca inaintc Toata viata facusc

accasta; rcprczcnta 0 a doua natura a sa. Bocancii mari de muntc dinpicioarclc lui sc fixau hotarat. dar U~OL pe carafe, unul dupa altul.scartaind pc pictre

Am privit inapoi ~l deodata am vazut c;i suntcm singun. Turisti i

care urcascra sc intorscscra. Cu cat urcam ma i sus, cu atdt avcam mai

putini tovarasi de drum In curand sc putca vcdca cu ll~urin!ti cine sc

dcciscsc ell adcvarat sa urcc accl muntc pfirui in varf si cine era doar

fascinat de idcca de a urea, tar~ia ia hotiirdrea de a urea pana in varf

II



Cfind l u 5 1 1 1 hotararoa de a tr.i: prin in ioe s a nc faccm g r i j i .

~i i nccpcm calatoria noastra ' de griji, accasta hotararc trcbuie s afie binc fixata sufletclc noastrc So spune ca "atunci cand drurnul sc

abia i~iintra in ritm", iar accasta

usoarc dar si dificilc Avcm de ales intrc a

care s a neintoarcem - sal! s a parcurgcm

sa n o i nto arc cm i n z on cl c de ses, acolo~iHe paralizcaza sal! sa neurcam acolo undo acrul estc curat ;;i cu ochiu l credintci, putcm

vcdca noi si minunatc intinsc in fata noastra.

Nu fiti ca nu veri r cu s i n i ci o da ta ' :;'i volputeti sa va

Un copil care cadc adesea, dar nu ramane acolo.

lungit, timp de doua isijulestc genunchii sau sc lovcstede scaun la barbic . ca striga dupa mami casa-l linisteasca. dar curand sc va va plcca din nou. Ccva in

intcriorul lui. aceca fierbinte de a merge pc propriilc picioare. II

face s a inccrcc din nOH. vrca sa invcte s a mcarga ca mamica si eata ticu l lu i I

Uncori. c:indii vcdern altii cii due 0 l ipsita de griji . chiar ;;i

In toiul ul10r man preSIUIlL uitam ca nimcni nu s-a nascut astfel. A~acum invatam sa tot astfcl au fost ncvoiti accsti oamcni sa invetesa-s: invinga de ca au cazut de multo ori. d;r s-au ridicat si auinccrcat din nou ~l din nou.

Hotarari-va astazi s a \ / < 1 . $1 s a inccrcati lnci 0 data Strigafi

primal pas In "calatoria de a mic

de mile.'

12

" 1'1u a m f os t i sp iti t i n m u lte d om en ii a le

a mea a fost de a-mi face griji.' La primaparea deoarcce atunci cand

la tendin ta de a pacatui. Este oarc pacat"'T~<1tl'"c re sti ni lo r a r s pu ne " 1'1 u ", 'insa haidet i sa

noastra este de nerezolvat,

Mintea ne este torturata

dar din cauza

c,vun_,L." si dezorientati.

avca impresia ca se gaseste

dar s-ar ca el sa se afle chiar la stalpul

de destinatie, ~itotusi, poate sa se afle si lase simte atat de paras it si de ahandonat.

vede si-a orientarea. I n loc s a mearga in directia

el merge f a ra s a stie, ' in cere, intorcandu-se la locul de undeinaintand putin san chiar dcloc in calatoria sa.

Satan incearca sa ne determine sa mergem intr-o ceata de probleme

si ingnjorari, cu privi rea intunecata, s laba si in vina, mergand in cercuri

si neajungand niciodata nicaieri.

Toate aceste simptome ale ingrijorarii sunt rezultatul dezvol tarii

radacinii fricii. Biblia ne spune dar s a nu ne fie teama. Dumnezeu i-a

poruncit lui Iosua sa fie puternic si curajos, sa nu-i fie frica si sa nu fie



II

oasele in straturile dvs. de floril Abia atunci v a dati seama ca

prea ingaduitori; ati lasat ca Iucrurile s a mcarga prea departe.

Imaginati-va ca 0aveti pe doarnna Ingrijorare ca vecina. La inceputa fost un bebelus, apoi un copil; nimeni un prca a bagat-o in seama. A!i

tolerat-e atat de mult timp, ati hranit -0en 0mancare suculenta deindoielisi temeri atat de buna meat a crescut c a t un urias. Acum nu

C1 bate la u§a, intrand pc neasteptate, ori de

catc ori usa a ramas deschisa, instalandu-si deja si cevamobila in sufrageriel

Mai le-a adus si pe patru sumo ale ei: Frica, Deprimarea,Acestea l§i insta leaza tabara pe zona verde din

casei, doar ocazia de a inauntru si de a lua totul 'In

De fiecare data did va uitat i pe fereast ra, una dint re surori l~i

~J

Pe cand pa~itiI n varful picioarelor pe usa din f a t a . , sperand s a nu v a. ell slcahta iata c a se strecoara pe neasteptate uriasa

cu din fratii ei, gata sa va intinda 0 cursa. Suntintotdeauna in sa nu do anna niciodata si sunt increzatori invictorie au indreptate spre casa voastra si stiu ca, daca nu

s a v a rcvcndicati drepturile ~isa-i alungati, intr-una din aceste

trumoase. mai sau mai tarziu, vor pune mana pe voi !? i vor

voi ceea ce doresc. Nu sunteti stapanul casei, t rait i ell

tremurand din cauza acestor dusmani cafe va gatuie. Cineva ar

spunc ca Ingrijorarea ~i surorile ei poseda locuinta ta ~i c a voicei care incercat i sa punet i p iciorul pe domeniu l lor!singur lucru e de facut: dati-i afara de pc terenul vostru, impreunacatrafusele 1 0 1 ' ; nu lasati ca gunoaiele to r s a va mai inconjoare!gaura gard prin care s-a, s trecurat Ingrijorarea' Daca nu va

mal gusta din mancarurile voastre alese, va cauta pe al tcineva care s a 0hraneasca si l~i va gasi,un lac nou unde s a locuiasca.

Distrugeti mobila Ingrijorarii, aruncati-o afara din casa voastra]Este de proasta calitate, atat de intunecoasa, de greoaie si de urata;

scarraic din toate incheieturile, pana cand podeaua dededesupt va putrezi

: ; ; i se va prabusi. Faceti 0mare campanie de curatenie de primavaralCand fratii ingrijorarii au plecat de pe zona verde, puteti s a deschidetidin nou ferestrele ~i sa lasati s a intre mult aer curat precum ~i lumina

soarelui. Nu permiteti nimanui s a v a intarzie s a faceti aceasta, spunand

ca faceti prea mult caz pentru nimic.Nu tolerati obiceiul ingrijorarii s i nu-l considerati ceva inofensiv si

care nu merita s a vii preocupel In nenumarate randuri, medicii ne spun

ca stresul si anxietatea pot cauza atacuri de inima, ulcere stomacale si

15



ingrijorarile voastre!

Un fermier calatorea pc un drum de tara din Elvetia, cand a vazut 0

bat ranica cu un rucsac grcu in spate, care mergca inaintca lui. Curand aaiuns-o din urma sioprindu-si ealul si caruta, s-a oferit sa 0ajutc. Aceasta

a incuviintat sa tic ajutata, s-a urcat in caru~a si curand au pornit dinnou la drum. Dupa putin timp, fermierul s-a uitat 1 1 1 jur ~ia exclamat

"Bine, bunicuta. dar rucsacul il porti tot in spate'?" "Pai," a spus ea,

"am vrut sa-i f ie mai usor calului! 'Lucrul pe care nu-l rcalizase batrfina era faptul ca oricum calul

purta povara rucsaculu i. f ie ca else afla 1 1 1 spatele ei sau la picioarele ei.

Singura difercnta consta 1 1 1 faptul ca tot ea trebuia s a poartc grcutatca

rcspectiva. Fcrmicrul dorisc sa 0ajutc dar ea acccptase doar 0parte din

ajutor .,calatoria in caruta.Si noi ne bucuram cand Isus vrea s a ne ajute, dar de cdc mai multe

ori acceptam doar 0 parte din ajutorul San. Ne agatiim in bagajul din

spate toate temerile care atarna ca 0 povara sub greutatca lor, in loc sa

ne vedem de drum si s a punem totul ia spatele Lui. Umerii lui Durnnezcusunt cu mult mai puternici decat ai nostri. Putcti calatori in caruta lui

pc drumul unci vict i tara griji , Iasandu-L pe El sa v a poartepoverile.

Unii nu sunt chiar incantati cand li se aminteste c a Isus doreste s a nedud poverile. Ei sunt detcrminati s a si lc poarte singuri. Estc umili tor

sa lasam pc cineva sa faca ccva in locul nostru. Mandria si energia ne

fac sa mergern inainte catva tirnp, dar adesea se ajunge la un punct de

unde nu mai putem continua. At i auzi t vreodata pe cineva spunand: '"0

voi face : ; ; i dad rna omoara!" Problema este ca adesea sc ~iintamplaastfel' Aici IlU se pune problema de credinta si incredere. Estc doarcfortul si mandria omeneasca ell privire la posibilitatilc noastre: 0pcrseverenta tenace de a continua orbcste drumul pe care am pornit , 1 1 1

loc sa acceptam bucurosi si smeriti a jutorul pc care ni -l ofera Isus. Ceanume ati dovedi t daca, in cdc din urma, problema care va ingrijoreaza

va ucide? Nimic. cu exceptia propriei ignorante!

Puteti chiar s a aveti pe peretele din camera acest verset din Scriptum:

"Aruncati asupra Lui toate lngrijorarile voastre, cad El ingrijestedievoi" (I Petru 5 :7) Dar, daca nu puneti aceasta II I practica, atunci nuva va face nici un fel de binc. Este doar 0 teorie care suna frumos. pe

cdnd Cuvantul lui Dumnezeu estc a Carte care trebuie aplicata personal.

Nu a fost niciodata conceputa ell intentia de a f doar citita sau privita.

17



Uncori obisnuicsc sa spun ca cea rnai marc IlU cste de la

pamant la luna. ci mai de graba cea de la cap la imma

dureaza ca un adevar pe care-I din teoric mintea noastra)

s a patrunda In inima uncle acosta rcalitatc.'

trimitc un om pe luna de ncnumaratc or! cc oamenii Dot

sau pot sa cr~ada un. adevar 0 mi-a spus: "Frate,

rru-au t re b ui t _ )0 am pentru ca ceca ce am In cap s a in inima!"Acesta este un drum foarte '!Un misionar a povestit un

mcdicamente pent ru sotia lui

intors spunand cil soiia sa se sirnte Ia teldat medicamcntcle potrivit '.

era scris, "Agitati bine' si

binc pe nevasta-mca de trci ori

Acest om a crczut caEl nu scoscsc

vindeca. S i 110i.

adcvarurile din Scripturi,smgurul loc unde vor

Accst vcrset mai

si temerilc Aceasta nuIucrurile imposibilc, In

usoarc. "Toate'

temerilc 1 1 1 locul nostru.daca nc faccm "tcma de casa'

proprietatca noastraexista nici 0 calcnoastre.

Un episcop statea foe in

unci mari cparhii erau 0grea

cale de iesirc din

torturau mintea.

pe mine sa-ti port

afla nimeni. Sc uitasingura persoana care ar f

I~idadu seama de grcseala sa.

lasand in seama lui Isus toate

N e tre bu ie m u ltpentru 0anumita

s a nc arate raspunsul la nevoi le noastre.noastra este ca si cum am

18

lihcrc pent ru a lucra 'in locul nostru.Episcopul a invatat lec tia de a transforma ingrijorarea din propria

';a 'In i nima Tatalui. Dumnezeului sau. care oricum estc singurul

care IIputea .

o data am vizi ta t un cuplu care nc-a povestit dcspre necazurile lor.

i'i incercau sa-si ajutc fiica ce divortase de sotul ei . Aveau in grija pe cei

doi copii ai ci. care erau socati si tulburat i de tot ce avusesc loc, In t impdupa ce muncea, se distra in mat toate noptile ell barbati, in

l<UU';UU.U ci. Traise 0 data expcrienta mantuirii, dar acum nu mai

vroia sa auda ni rnic despre Isus. Intrcaga situatie se inrauta!ea. Aceasta. loamna ne-a spus c a a ajuns la capatul puterilor si i-a zis DomnuJui:

'Nu mai pot povara aceasta. Mi-am pierdut sanatatea. Fa ceva s aschimbi situatia san Iasa-ma s a mar." Am putut vedea efecte le pe care lc

produsesera aceasta problema asupra prieteniei noastre.

In ce ea imi povcstea, mi-am dat dar seama, din nou, cum

inccarca dusmanul s a ne atraga 'in curs a , pana ne inglodam de tot in

san in necazul nostru. Apoi nu mai putem vedea decat acel

nccaz, acea problema imposibila, iar povara I1C doboara sub greutatca

de des diavolul reuseste s a ne convinga ca lupta noastra din

va rczolva problema: ca doar atunci cand I1C ingrijoram panala cpuizarc totala, cand nu mai putcm manoa sal! dormi, putern intelege

raspunsul. Problemcle IlU ni sc vor rezolva prin inccrcarile noastre de a

lie duce poverile ci doar atunci cand suntem pregatiti s a aruncam

problemele noastre asupra lui Isus '

Dupa alte cateva luni , accasta doarnna a ajuns la capatul rabdarii:

'Nu mai po t continua asa!" Cat timp estc nccesar pC!ltm ca Ho i sa

.uungem atat de departc? Probabil 10, 20 sau 30 de ani? In momentul in

care aceasta doamna era pregatita sa transmita toata povara eiDomnului,

exact arunci El ar fi putut s a faca ceva. Doar atunci! Cat de des Il

limitam pc Isus pentru ca nu suntem pregatiti s a nc parasim grijile pentru

a lc incredinta Lui. In 1 Pet ru 5:6-7 cit im: "Smeriti -va, deci sub manacea tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la timpul potrjvit, El s a vii inalte,jlill'\UlHH:and asupra Lui toate inglfijorarile, did EI Insusi 'ingrije~te devon." Cu alte cuvinte, rna smcrcsc prin aceea c a sunt pregatit sa tree

reate simtamintele, mintea, mandria si gandurilc mele, toata priccperea

mea omeneasca, absolut totul, in grija puterii lui Isus si a Cuvantului

Sau. Aceasta este adevarata srnerenie - dorinta mea de a lmpartasi totulLui si de a crede c a EI poate sa-Si asume toate problemele cu mult mai

bme dedit 0pot face eu]Numai atunci cand problcmclc noast re devin problemele Lui , poate

19



sa inceapa sa le rezolvc ' in locul nostru.

ne ingrijoram la moarte si s aincrcdintam lui Isus - ; : i sa-L

urmeaza sa-L faca'

in luna mai a anului i pe

rn-a instiintat ca Domnul ii spusescin iunie, cand In-a sunat Helen -ca trebuie s a nc

Undo s a nc

, fie s a He

ca Domnulne aratc uncle era acesta.

"inclrell'ie-te 11 m J[))omlriull!1 t eB e pc iu n ea t a"un miracol' Cand ncDomnul si sa credem EI va ' 0 cedenu cxista nici una, Cind oamenii nesa locuim, noi raspundeamcurand' Spuneam aceastaconcentram asupra ' si mai

solutie, decat s a privim dificultatile cu careaceste po veri asupra Lui, '

Intr-o duminica, dupa slujba. am un telefon de la 0 sora care

ne-a spus desprc un apartarnent L-am sunat pc tar el ne-a

spus ca apartamentul era deja promis

merge sa-l vedem.

Intreaga familie a sarit In tar

nc-a condus s a 0vedem. Erau opt camere spatioaso ~! foartc

20

o \-':.1Cmare §i 0 separata. Bucataria er a marc, cu

la podea p a n a 1 1 1 tavan, un frigider cu congelatoare, 0 plita

clectrica ~i un spalator de vase, Scarile §i holul erau mochetate iar

"-«n0"O" abia daca sa fie decorate,

Era intr-o comuna mare, Ia numai cinci minute de oras, mergand eu

Chia r drum era un izvor care sipotea printre pietre, iar

casa era de copaci. Dupa ce locuiesti intr-un apartamentdeosebit de rece si intunecos din mijlocul orasului, t imp de sase ani,acest loc un palat - iar chi ria era rezonabila. Ni s-a spus ca in

in care persoanele In cauza nu luau Iocuinta, aceasta putea fi a

noastra, Nu face nimic decat s a asteptam §i s a avem incredere

ca Isus va face pet ru noi un miracol ! Timpul asteptarii este eel mai grell,

Dar toemaiinnoastrapoate.prin rabdare, s a facadintr-un 0

Odata ce hotararea ne era favorabila, am asteptat cateva zile p a l 1 ace am dat final. Helen s-a dus la conferinta

iar cateva zile m-a sunat ca sa-mi spuna ca si eatrebui s a luam Cit<i usurare. Apasarea a

"a~JWHUHe-am muta.

mdcoscbi pe Domnul sa ne dea un apartament cu 0 camerascris . Isus ne-a dat tocmai ce l;; jidorise in ima noastra, iar

acum aveam 0 "camera de scris". EI se preocupa atdt de mult en

UHJV"~H"~"> noastre! "Miracolul eu ne-a incurajat s a avemviitor incredere In Domnul miracole mai man,

am cunoscut un predicator american

de ' Arata de parca ar fipnn once deterrninat s a faca

se pare ca a invatat 0 alta cale.ell sunt intr-o slujire lara transpiratie!"deoarece mi-a explicat: "Am luptat ell

si am realizat lucrurile dupa capul meu.g ri ji le D om nu lu i si sa -L las p e E1

nevoie am s a trudesc s a intru in panica? EI faceaceasta mai decat mine", Era un sfat

U n om care e pe cale s a se inece, seagapi ell disperarc de salvatorul

di sunt illpericolul de a se duce la fund. Pentru a

a ju ng e en b in e la l ann, el s a s e r el a xe ze s i sa- i p e rm i ta s a lv a to ru l u i

sa· ·1duca. Haideti s a Inv a tam sa-l impartasim Domnului poverile noastre

0 i s a- L lasam sa Se ingrijoreze in locul nostru.

orice dorea el. Dar pc

I D R U mi-a declarat:

21



4

Prea prost pentru a-~i face griji

La 0 conferinta a pastorilor, un grup de pastori discutau despreproblcmele bisericilor lor. Fiecare asculta cu interes si placere pe ceilalti

s i compara problemele lor cu cele ale propriei biseric i.

Tocmai trecea un alt am care pastorea biserica eea mai dificila din

acel tinut. Fiind cunoscut faptul ea aceasta fuscsc biserica-problema, de

multi ani, unul dintre ei l-a strigat: "Ei , frate, cum merge batalia?""In loc sa relateze toate problemele cu care se confrunta in biserica

sa, acest frate a zambit siaraspuns: "Totul este in bine, slavit fie Domnul.

Nici nu s-ar putea mai bine." Merse mai dcparte, Iasandu-i pe ceilalti

pastori cu gura cascata. Apoi, unul dintre ei a spus: "Cred ca este preaprost pentru a-si face griji "

Primul pastor vorbise illcredinta, crezand ca Dumnezeu avea situatiain mainile Sale, iar raspunsul unna sa vina EI era constient ca, eu catvorbim mai mult despre griji, cu atat ele devin mai mario

Uneori avern nevoie decineva care sa fie de acord cu no! in rugaciune,

iar Biblia spune sa nepurtam poverile unii altora. Numai atunci actionamin credinta si vom pr imi raspunsul. Era evident ca lie acesti pastori iiinteresa sa discute diverse probleme si nudescoperisera secretul de a-Llasa pe Isus s a Se ingrijoreze in locul lor.

Pastorul care era "prea prost pentru a-:;;i face griji" a vazut mai

tarziu cum Dumnezeu a adus reconciliere si renastere in biserica sa,

spre marea surprinderea multora dintre confratii sai. EI nu era "prea

prost pentru a-~i face griji" - de fapt, el era prea intelept!

Exista multe motive pentru care ne ingrijoram, dar 0cauza principala

este faptul ca relatia noastra eli Isus nu este asa cum ar trebui S a fie.Dragostea noastra pentru EI ~i dragostea pe care am primi t-o In inimi le

noastre de la EI a fost prea purina si slaba. Dragostea noastra nu este

Inca perfecta. Daca ar fi, nu am avea nici 0 teama, ci doar 0 incredere

totala. In 1 loan 4: 18 citim: "in dragoste nu este (rica, ci dragosteadesavar~it.ii izgone~te frica; pentru eit frica are ell ea pedeapsa sicine se teme n-a fost facut desavar~it in dragoste",

Din cauza chinurilor fricii, incepem sa ne ingrijoram, crezand ca

aceasta ne va rezolva problema. De fapt, ne abatem doar de la solutie,

neavand 0 legatura directa eu problema in sine. Mai degraba, este ca 0

lupta ell tauri din Spania.

Toreadorul sau matadorul se infrunta' in arena eu taurul. EI ia 0

22

si 0 f lutura pentru a

cu panza,

aceasta tot



aceasta m-am temut!"

Totusi, uncle dintrc problcmclc pentru care oamenii sunt ingrijorati

sunt foarte adevarate Intimpul tulburarilor din Liverpool din anul 1981,

ma atlam intr-o calatorie in Tara Galilor. Dupa 0 slujba In care

predicasem despre inmanarca griji lor noastre lui lsus, 0 doamna a veni t

la mine si mi-a spus: "Este adevarat ce ai spus, frate. Am reusit sanu-mi mai fac griji pentru mine, dar nn-e tare teama pent ru fiul meu.

Este politist la Liverpool, exact aeolo unde sunt tulburari. Mi-e frica cava fi ranit sau chiar omorat. "

, "Dar BU cstc bine sa fiti ingr ijorata pentru ei"; i-am spus cu.

"Ingrijorarea este ingrijorare, tie ca p-c tcarna pent ru tine sau pent rual tc ineva. Te vei imbolnavi stand noaptea treaza si ingrijorfindu-te, iarsituatia nu se va rezolva. Arunca grija pcntru fiul tau asupra lui Isus. Elpoate sa-i poarte de grija tot atat de bine si in Liverpool ca si pc stazilelinisti te ale acestui orasel din Tara Galilor."

Aceasta doamna a comis 0 grcseala pe care 0 fac mult i din tre noi.

Credern ca suntem Indreptat it i sa fim ingrijorat i pentru altcineva, chiar

daca nu pentru noi insinc Dar principiul este acelasi - Isus doreste sa

poarte povara pentru noi . Este posibil ca diavolul sa 0 fi pacalit cand a

crezut ca era normal doar, "ca 0 mama", sa fie preocupata de fiul ei in

pericol. Totusi, "a fi preocupat" ~i a impartasi ncvoile tale Domnului,crezand ca le ia asupra Lui. estc un lucru cu totu! diferit fata de a fi inpermanenta ingrijorat '

. Putem spune: "Pai, Ill! rna pot abtine sa nu fiu ingrijorat si sa nu am

indoieli Mama a fost la fcl, si tot asa bunica inaintca ci, asa incat cred

ca m-am nascut intr-o familie de oameni care i~iac probleme. Nu rna

voi schimba niciodata, deci nu menta sa incerc."

Sau: "Daca sotul mel! ar fi mantuit sau macar mai spiritual, atunci

nu mi-as mai face griji. Dupa cum se pare in prezent, lucrurile par samearga din rau in mai rau. Nu stiu cum se va sfarsi! Doamna Smith

s-a rugat douazeci de ani pentru sotul ei pana cand a fost mantuit, iar al

meu este mai rau decat al ei, astfel ca probabil nu voi trai sa-l vadvenind la Domnul. Of Doamne, Doarnne!"

~ Cit de des incercarn sa dam vina pe al ti i pentru defectele noastre!Intreaga specie umaria incearca sa faca aceasta. Dar stiti de unde am

invarat lucru acesta? Ei bine , de la stramosul nostru, Adam! Dumnezeu

i-a spus lui Adam: "Ce ai facut? N -ar fi trebuit s a mananci din fruct."

Adam a raspuns ca nu este vina lui, ci a "femeii pe care mi-ai dat-o de

nevasta . .." Adam nu 0 invinuia numai pe Eva de pacatul lui ci, in mod

subtil, se referea si la faptul ca Dumnezeu trebuia sa fie invinuit Inprimul rand pentru ca i-a adusese pe Eva.

24

Evei, ea a suus: "Pai, nu eu sunt de vina, ci

nu sa dea vina pc nimeni; radacina problemei se

Ibill . dar responsabilitatea de a rezista tcntatie.i nesupunerii

I 1 ( 1 : : > 1 . a lui Adam si a Evci Radacina problemelor din vietile noastre

I"';lic fi datorata lucrarii dusmanului dar, chiar dad colaboram cu e~

san ell Dumnezeu prin increderca in El, totusi

este a noastra.

s, poate sa ne £ 1 nascut, 'l1tr-adevar; intr-o fami~ie d~ persoane care

1:,1 be iar ingrijorarca cste tot atat de contagioasa ca ~l pOJaml:

I \ : ~ ;Incle care sunt exagerat degrijulii cu copiii lor si se tern Inpermanenta.;. xar intampla ceva, pot face ca si copiii s a devina tensionap,

11,:; igun pe ei si aceasta poate conduce la p~obleme nervoasc. Ele nu au

. ' t - de ei ca si "marne", ci i-au "sufocat". Este posibil ca acest1\ U '< Co . 1 . . v

• d -rcci sa le sa indepar teze aceasta mostenire de rarru le§l. sa1IIIrc 'in . lui Dumnezeu. Puteti pasi, iesind din umbrele fricii ~l

in lumina credintei ~ia increderii in Tatal vostru ceresco

Iosua si Caleb au fost nevoiti sa umble in p~stiu timp de 40 de am,ce restul generatiei lor a murit. In fiecare zr au auzit de eel care s~

si au vazut pacatul si nesupunerea oamenilor, dar e~

. lumina credintci 'in s ufletele lor Tell! liar era de a mosteruindi fercnt de ce vor face al tii , Tinta noast ra este de a duce

'--''''-H~.~.'', in lui Dumnezeu, c i r a griji . chiar si in imprejurari

Iosua si Caleb atins scopul - deci si hoi 0 putem

. unul din tre cei prea intelepti pent ru a-si mai face grij i!l.u.c.

25



5

Furtunile vietii

Oriceom ~re aml~~te furtuni in viata lui. Dad. ne asteptam sa nu

avem. mCl,odat~ greutati sau crtze - doar pentru ca suntem crestini _atunct ne.1l1~elam.Po~ exista furtuni In familie, in casnicie; in probleme

de afaceri sau"la ~ervlelU; _poatc exista furtuna bolii care se napusteste

_?-supranoastra; :a~tunle ~l valurile ingrijorarii si ale fricii care se izbescin barca noastra ~l care sunt gata .sa ne inghita Pot exista problemefinanciare sau un bombardament din partea diavolului asupra gandiriinoastre

, De o~icei, aces~e furtuni yin dint r-o data . Ele nu trimi t 0carte postalaIII care sa ne spuna: "Pregateste-te. Sosesc joia viitoare la ora lG", Ca

un hot care pat run.dc In cas a cand te astepti mai putin, tot asa yin pestetme furtunile vietu.

Puteti urmari 0furtuna la te levizor sal! pe mare, de pe farm dint r-un

loc sigur dar, ca sa cunoasteti cu adevarat ce este 0 furtuna, trebuie safiti voi lnsiva In ea. .

. In 1970, Helen, baiatul nostru Paul si eu mine mergeam ell un vasdin Dal1cma:ea" de la Stavanger, in Norvegia. Marea Nordica este~lllprevlz~lbIla si 11 1 aceea ZI s-a hotarat sa ne ofere gustul a ceca ce

Il1s~al11l1aa ~rtllna. ,Era septembrie, iar vanturile puternice de toarnnaau mceput sa smulga valurile ~l sa uric In jurul vasului. Marinarii aulegat tot ceea ~e s-~ putu t, i~sa canile ~ipaharelc alunecau dintr-o partein alta a,meser, ~ 111 cdc odin urma sa de sparga de podea.

CuraI~d, .am mce~l~tsa umplu fiecarc punga pe care 0 puteam primi

dela angajatn vasului, IIIvreme ce vaporul era aruncat incoace si incolo.

Pnntre luptele no~stre cu greata, cand am indraznit sa ne ridicam capetele,

v~deam valunle inal te cat 0, cas a , care se spargeau de vas si apoi se

napusteau peste punte. CInar 111 acel mornent, megafoanele vasului cantau

tare: "0, ce dirnineata minunata , 0, ce zi minunata. Ma simt minunat'

Totul merge asa cum imi doresc .' Cit am fost de recunoscator i cand incele din urma am pus piciorul pe pamant uscat . Fusesem intr-o furturuil

o data am innoptat la un arhitect si la sotia lui. Casa lor era minunata:

pare~ c~ ~otul cstc aste numai ~rmonie ~i belsug. Dar, dupa slujba d~seara, ei ~~-audeschis sufletele ~lau inceput sa-mi spuna despre furtuna

care se aba~use asupr~ lor. E~veau greuta ti enonne in afacerile lor si Inal te domenii. Pent ru ca t rebuia sa plec a dona zi dimineata am stat treazp a n ~ la ora trei dimineata, incercand sa-i a jut in necazurile lor.

In 1987, unul dint re vasele de la socic ta tea de.navigatie Townsend

26

s-a scufundat 'inaproximativ 60

" ' " _ , , " ' , , , ' u . omcneasca. pc care nu 0 observase nimeni, a

La pe cand vasul era pleca

. . se simteau foarte bine ,

vVllv",U.', in nu parea sa existe

unei Dar furtuna tocmai se pregatea sa izbucneasca.

Partea de nord a Gcnnaniei este dcseori regiuni intregi ellsate : ; I i erase se alia sub ape. Cand in cele din urma apele se retrag, las aanna nenumarate stricaciuni. Cand un ciclon se napusteste asupra

de ravagii si Chiar si atunci c andfurtunape 'in ~i pe trupurile celor

expenmentat-o din Peate ca furtuna a trecut, dar efectele si

5C afla inca acolo si avem nevoie de vindecare.

numeroase furtuni adevarate si este interesant de

aceste furtuni

intr-o unci furtum teribile.

Dumnezcu iispusesc s a mearga in s a predice acolo impotriva

el 1 1 1 . 1 s-a supus si s-a hotarat s a piece C I . I un alt vas in

spre Tarsi" Bibl ia spune ca el vroia s a "fuga de prezenta

. Estc ca el s a fi avut vechea idee ca Dumnezeu estepc 0 gcografica limitata, ~i ar puteaTarsis.

oameni au crezut ca ar putea s a fugalui Dumnezou sau dintr-o anumita Fiul risipitor a f ugit

dar in cele din urma a ca de fapt el este eel care trebuiese schimbc. Cand fugim, purtam inca pacatdc. ~i poverile noastre.

I'rccum atunci dud a scris Psalmul 137:7--12, descoperim c au )mnnczcu se afla pretut indeni _.in ace pe marc, pe pamant, in intunericin IUH1ina- El ne vede si nu fugi de prezenta Lui.

S i Iona a acest ca ill timp ce dormea in cala

. Dumnezeu a trirnis 0 furtuna teribila. lana a marturisit

11II;!!cinariior ca furtuna izbucnise din cauza nesupunerii lui, adaugand

'I daca-l vor arunca in marc, furtuna va inceta.

ca Iona a crezut ca acesta iieste sfar situl, dar pe cand se

funda in val uri si Ii veneau p a n a peste cap, un peste urias - pe

, In>" Dumnezeu in acest scop - I-a inghitit. Dumnezeu insa

pe lui neascultator si iioferise 0 calc de salvare,

in burta . lana s-a si chernat pe Dumnezeu, iar

L.lkna scos pe Iona pc

Fmrtul1a aceasta

uscat.

in viata lui rona datorita nesupuncrii lui.

27



Trebuie sa cercetam furtunile din vietile noastre si s a vedem daca nu

cllmv~ de provin din acelasi motiv. Apoi trebuie sa ne ca irn si sa-L

chemam pe Dumnezeu s a gaseasca a cale de scapare pentru noi.

Ne vacosta ceva atunci cdnd implinim voia lui Dumnezeu, dar neva costa mult mal muff daca nu vom implini deloc voia LUi!

Apost~lu l Pavel seafla pe 0furtuna teribila (Fapte 27). El ilsfatuisepe sutas _s~ astepte vreme mal bu~a, inainte de a merge mai departepentru ca, in duhul lui, presimtea ca se vor confrunta en un necaz. Darsutasul l-a crezut mal degraba pe stapanul si proprietarul vasului decatp~ Pavel care, pc timpul acela, era un simplu prizonier, Furtuna s-a

~ap,ustlt asupra vasului ~1ac<:mtinut zilc illsir, ell un cer atat de intunecosmeat nu se puteau vedea mCI soarele si nici stelcle.

Speranta de a =upravietui disparuse, insa Pavel IIcauta pe

Dumnezeu,pnn :u~acnme ~l post. Intr-o noapte, un Inger s-a apropia t

de el~spu~an_du=1c~ vasul va~pIen, insa oamenii de pe vas vor fi salvati .

Du~a doua s~p~ma~l d~ lupta el l furtuna, vasul a naufragiat pe 0 insula.Toti pasageru ~l echipajul au supravietuit.

. Pavel ~-a af!at In miJJoe~l~unei ~rtuni care nu ie datorase lui. El afost pus sa faca aceas.t~ ealator~e unpotnva judecatii sale mai bune.Uneon suntemarunca:!l IIIfurtum dm cauza greseli lor sau a egoismului

altora. Ch'<l:r~1atunci Dumnezeu vegheaza asupra noastra si He poatescoate t ef er i d i n acestea.

,Va maioan: fnti ti I?asaju lln ~are ~ceniei i vasleau pe mare, in t imp ceIsm dormea, cand, dmt~-o data, s~a {scat 0 furtuna naprasnica. Curand~arca s-a umplut cu apa tar u~ell lc ll erau foarte speriati . Ei nu puteauintelege .~u~ I:us poate. dormi m asemenea conditii, ;;i trezindu-L, L-auaC~lzat: Stapat~e, nu-Ti pas a ca ne vom ineca eu totii?" Isus S-a sculat,

MI-L pot [magma st~nd in pieioare }n barca, uitandu-se cu dispret la

~p~le tulbur~, §!_la vuietul vantului. El a stngat cu autoritate: "Liniste,

linisteste-te!' Si cu siguranta ca vantul a incetat si s-a asternut 0 linistedeplina. '

Si aceasta is~?r~sire de~~re furtuna reprezinta 0 lee l ie pcntru noi.Isus nu a spus'. Ei bine, barep, Tatal Meu a trimis aceasta furtuna

asupra noastra §!daca ~l ,vrea ca noi sa fie inecam, atunci ne vom ineca.

Toate l~crunle lucreaz~ impreuna spre bine, s ti ti aceasta; 'in definitivcompanii le d~ asigurari ne spun ca uncle catastrofe naturale , cum ar fi

lov~tu~~,de t ras~et , sunt "fapte ale lui Dumnezeu" san "cazuri de fortamajora , ~l da~a El ,ne-a tn~ls aceasta, ne vom supune vointei Lui."

, Isus nu a va~u~ ~ l _ 1 aceasta fur tuna un cadou de fa Tatal, mai ales ca,

la !~C~utullstonSlr!l, Elle spusese ucenicilor s a treaca de cealalta parte

a_maru. Nu, Ell-a vazut pe Satan - pnnt'Ul putenlor aerului - care i 'ncerca

sa-L dlstruga, pe El ~ipe uceuicii Sm , inainte ea ei sa-§i termine lucrarea.

28

l'c El 1 1 intcresa foarte mult ce sc va in tampla cu ei. Isus a preluat

.iutoritatea asupra furtunii, iar planul diavolului a fost zadarnicit. Satan

t rimite furtuni si in vietile noastre, dar noi t rebuie sa ne impotrivimlucrarilor lui, si sa poruncim ca furtuna sa inceteze, in Numele lui Isus.

Cineva a spus a data: "Nu furtuna este cea care ne infrange, cimodul in care react ionam in fata ei ." Acest lucru este foarte adevarat

Uucori vedem dive~~i oameni care au cunoseut furtuni similare in viata

lor, ~itotusi ei reactioneaza sau sunt afecta ti In mod diferit. Unul dintrel:i va infrunta furtuna cu curaj, in vreme ce altul se va scufunda si nu 0

va putea opri.[sus a povesti t despre doi barbati care, amandoi, si -an construi t ca te

()casa. Domnul "A" gasise 0 fundatie buna pentru casa lui - 0 stanca

sol ida. Era un barbat muncitor, atent , prudent. Domnul · 'B" era t ipul de

(Jill care lua viata foarte usor. Nu se preocupa prea mult de viitor si

r.idea de domnul '·A", care a sapat In stanca pentru a-si face fundatia

p cn tru c as a. D e c c u n ii oameni trebuie s a- si fa ca v ia ta a ta t de complica ta?

1':1nu va t rebui s a transpire, sa se trudeasca; el i si va construi casa

intr-o alta zona, acolo unde solul este mai user de lucrat. In final, totul

v a i es i bine.Domnul "B" locuia deja in cas a, daduse pet recerea de inaugurare si

sc feJicita ca totul mersese atat de usor si repede, In vreme ce domnul'A" ridica doar peretii . Apoi intr-o noapte, asupra regiunii a izbucni t 0

turtuna. A'inceput s a ploua iar raurile s-au umflat s i s-au revarsat peste

uialuri. Vantul si valurile bateau asupra celor doua case in cascade

tur ioase , rupandu-le, dar rezistand.Domnul '-A" I~i terminase constructia, iar famil ia lui se simtea bine

, , : 1 1 1 1 siguranta In casa lor solida. Stanca pe care fusese construita cas aI,zistase de secole intregi; n imic nu 0 putea umi din loc. Casa avea 0

Iundatie buna. Deodata, auzira stigate, un trosnet si 0sfasiere puternica.

l-ugira la ferestre si privira ingroziti .Casa domnului "B" crapase chiar pe la mijloc; lemnaria simobilierul

Iuscsera duse de potop. iar domnul "B" si sotia lui stateau agatati de

Icsturile acoperisului. Tocmai pe cand eipriveau, restul casei se prabusi,

1;11 domul ~idoamna "B" dispareau sub apele furioase. Casa lor fusese«onstruita pe nisip.

[sus a avut un scop cu privire la aceasta poveste. Villi oameni cred

,;l intentia lui a fost de a construi pe El - anume ca El este stanca. Dar

1111 aceasta este ceca cea spus Isus. Exista mult i oameni care sunt sa lvati

: , ; 1 care l§i construiesc viata pe ISLLs~iale caror case se surpa in furtuni le

vlc(ii. Isus ne-a spus dar ce inte lege El prin aceasta :'"__pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele!ii Ie face , ilvoi asemana

29



CUl lUI om ell care zidit rasa pc §li:aIT]dLoIll1lsa oric il!1 leaudie aceste cuvinte ale Mtde si nu le fi asemanat ClJI !!)IT] omfiira minte, cane zidit C21§2! pe ~ ni-a fost mare" 7:24-27).

Cu toti i cc anume vrcm s a fi rn - ornul ell .sau eel t a r a minte. Pe din

ce inseamna supuncrc ~iascultarc

pc fundatia din nisip - adicamai tarziu, furtuna va puneconstruit-o.

Cand furtum sc U",GIWU~U"V

easel pe care am

verificam

casa.

d in no ul P ri n

slabe ale

potriveasca.{sus poatc sa vindecc

Poatc sa necesite si

locuri ranite mai mult ca oricand

lui Isus.

Poate ca te-a Iovit

dezmembrate Iisc pare un

ti se intampla tocmai

agonie , din

divortatc. Peate

str ivita ~i l ipsita de

singural lsus este cu t ine '

Isus nu ne condamna

spune: "Du-te ~ n nu m8lndoreste sa punem

BU foloseste IJm_,''''il

doreste sa real izezc ccvafurtuna In urma ei.

F urtu ni de

confuzc: oricarc ar fi coso dvs.Ii Yeti supune oricc nevoic lu i Isu s si

30

punandu-l in practica in viata voastra. ..,Cand va loveste nenorocirea, in loc sa va ingrijorati sau sa va

Icscmnati din cauza situatiei , mai intai verificati-o, cercetati-o.

Singur ati provocat aceasta furtuna?

Altcineva v-a bagat in aceasta furtuna?

V-a atacat Satan In mod deliberat?San Dumnczeu v-a dat ocazia ca prin aceasta experienta sa v a invete

lil(xuri Hoi si sa va aprofundati lucrarea de slujire~pentru a!tii? Dad!('sic asa, lasati-L s a va modeleze precum un alar, 111 modul illcare El

(I(JH;~te.

i n v a t a t i Iectia s i veti iesi biruitori din oricefurtuna.

31



6

Cineva a spus 0 data - si a avut drcptate ".ca celc mar Iucruri

pent ru care si-a facut griji 1 1 1 timpul vie ti i, nici macar nu s-au pctrecnt.

Accasta cstc una dintre inselatorii in problema .. " - si anUI11C

ca ne faccm griji, I1U numai pcntru si tuatii din t recut sal ! prczent, dar ~i

pentru lucruri care chiar Ill!au avut loc - cc v-ar sau s-or

fi pllllll.rntampla. Pierd~m 0marc parte ciintimpul nostru, multa energie~l creatrvitate atu~c~ cand ne facem gnJI lucruri care ar puteaavca Ioc .. In loc sa folosim aceste nepretuitc pentru a aduce 0contributie pozitrva lumii in care traim ~iin vietile celorlalti. Ieirosim Incautarea de probleme negative. inutile. ' ,

Omul nu cste dear 0 dintr-o recc. facuta din difcritc

parti cornponente, tara de a lua decizii.

EI c stc fiinta cea mai complcxa si pc care a creat-o Dumnezcn

Nici macar !1U cste doar un animal. ci mai mult. el estc creat dupa

asemanarca lui Dumnczeu - 0 fiin[a spirituals. care salasluieste intr..un

trup si are un sufler (minto, voin~ii si emoti i) . Atunci cand DumnezeuI-a crcat pc om. a dorit ea accsta s a traiasca in siguranta, s a aiba 0rcla tie el l EI si el l toate celclalte fiintc

Cand Adam a pacatuit, pacea d e care se bucurase inainte a fost

inlocuita de nclinis tc . Acolo unde siguranta si I ipsa grijilor II facuscra

sa poata progresa, acum nccazurilc ~i frica l-au determinat sa se faca

nevazut, rusinat ~isa fuga de prczenta lui Durnnezeu fn vrcmc ce inainte

se putea bucura de rezcrvclc de hrana ale lui Dumnezcu din Gradina

Edenului, acum el trcbuia s a transpire ~is a trudeasca, srnulgand ciulinii,pentru a-si putea asigura painca de zi ell zi.

Isus Hristos a veni t pc pamant pcntru a putca dezlega accst blestcm

si pentru a readuce omenirea la starea initials .. Acceptand sacrificiul lui

de pe Goigota si dcvcnind copilul lui Dumnczeu. putern f rcadusi la

aceeasi stare spirituala de care s-a bucurat Adam inainte de a pacatui.R a sp u n su l c on st a exclusiv I n r cc on ci li cr ea n oa s tr a facuta d e Is us Hristos

el l DU111nezeu.Sf. Augustin a spus: "0. Doamne, Tu ne-ai creat pentn!

Tme $1 1I111TI1lcnoastre Ill! au lini~te p a n a ce l1u-"i o-asesc iini"tca inTine." " '" "

Dar chiar ~iatunci cand ne-am gas i t lini~tea ~i icrtarca pacatelor in

Isus , traim totu~i l11tr-o lumc care se afia sub blestemll l pacatului.

Nelini~tea ~inxietatea d in l um c vor apasa in pemlanenta asupra noastra

';1 nc vor ciaoczzia sa ne nelinis tim si sa fim ingrijorati, Aici ar trcbui sa

i:lccm alegerea - "de a ne face griji sal! de a nu ne face griji" - aceasta

cstc problema. . ... . ,Se pare ca uni i oameni nu sunt niciodata mal fericit i ca atunci cand

all ceva pentru care sa-si faca griji si pc care sa le ':mmege" in gand. _

Grij i le au d ev en it u n o bic ei p en tru e i indit reprez inta 0a doua natura

;1

lor. D"aca problemele de ieri au fost rezolvate, as~azi yor cauta al~c~v~pcnt ru care sa seingrijoreze. Gandirea lor a devenit atat de obl~nUlt~ s~

mcarga 'in directii negative, incat gasesc ca este foarte greu sa:~~

controleze gandurile. Ei au depasit de mult stadiul de=»:care 1~1

face griji; In prezent sunt profes ionis t i . Daca s-ar da medalii de aur

pcntru ingrijorare, ar castiga de fiecare datal . ~ . ,Dar cum nc exprimam 0viata triumfatoare de crestm, at~ta timp ~at

IIC agitam de teama ~ineliniste? A avea pa~c ell Dumnezeu msean~na a

avea iertare pentru pacatele noastre pnn sangele l~l Isus H!lstos ~l a ~nascut din. nou 1 1 1 familia lui Dumnezeu. Dar, dupa aC~,astaexpenentatrebuie sa incercam sa mentinem "pacea lui Dumnezeu .care ne umplesufletul, 'In masura in care umblam in supunere increzatoare fala de

vointa Tatalui nostru.Unii oamenii ar avea foarte putine de spus daca s-ar opri din vaicareli .

vocabularul lor consta din atat de multe cuvinte si expresii de teama,

grija si gandire negativa incat, dad. s-ar op~i sa .le mai ~o~oseas~a, ar

dcveni ca legati de limba, Cuvintele care le vm prnr~a oara m gura SU? t

ccle pe care si le-au facut un obicei in a Ie intrebuinta. Isus a sp~s 11 1

Matei 12:34: "Din plinatatea inimii vorbeste gurao" ~u alte cuvmte:

de ce anume va este p i m a inima, despre aceea Yet i vorbi eel 111alm~lt.

Vocabularul acestor oameni nu numai ca este redus, dar lor 11se

acorda 0mult mai mica atcntie din partea celorlalti. Unor oameni le

trebuie 0jumatate de ora ca s h raspunda la un simplu "Ce rnai faci?",

din cauza relatarilor pe care le fac cu privire la ul timele lor simptome ~l

probleme, . . _ ~Exista ~i"martirul" profesionist, care-si descrie suferinta ree~nta l ? -

dctaliu, aratandu-si cicatricele eu mandrie, ca un fast erou de razboi'

O ri ce o p er at ie san n a s te re d i fi c il a sunt glor if icate sau. in~?arse pe toate

fctele, intr-un cor de "Vai" si "Of' si "Sam1311Ul de tme , care, pentru

povestitor adue 0nota de bine. Cand doamna Jones sose~te la 0adunare

~i cineva iispune: "Arati atat de palida in seara aceasta", ea soarbe

aceasta precum 0pisica 0 farfurie cu smantana. ,

Harold Hill (automl cartii "Cum sa traie~ti ca un fiu de Tmpara~~'

lengl.] ~i al altor carti) obi~nuia sa foloseasca urmatoarele expreSll:



"inghit irca de pi lule de martir" ~i "a avea petreceri de compatimire".

Am fast si eu in cateva grupuri de rugaciune in care s-a vorbit atat de

:nu~t despre boala (sub forma rugamintii de a face rugaciuni pentru ei),

meat am plecat acasa simt indu-rna eu insumi bolnav.

Dar ce mod de a ne petrece zilele ... Ce pierdere de timp reprezintaacest stil de viatal

Incepeti prin a vorbi de bine, despre binecuvantarile de care vabucurati. ~aca totul pare intunecat si aveti imprcsia ca nu exista nicimacar un sll1gur~lucm pent~mcare sa fit i bucurosi, tot va putet i bucura

de lsus. Puteti sa~L preamanti pentru ceca ce a facut si pentru ceca ce

este EI pent ru v.OJ.EI nu se schimba niciodata. Faceti ea aceeasi guracare a seas gnji ~l temen sa rosteasca acum cuvinte de credinta si

incredere In Dumne~e.u. Dad! pc moment situatia pare sa fie exact lafel, aceasta nu are mel 0 importanta, Mai 'intai sa credeti ca DumnezeuIucreaza si apoi Yeti vedea ca "ce anume ati crezut" seintampla.

Un binecunoscut predicator, Sam Jones, calatorca 0data cu t rcnul

irnpreuna cu mecanicul de locomotiva. Uitandu-se Ia manometrul de

abur, i-a spus mecanicului: "Ei bine, omule, lin ai abur suficient ca sa

ajungi p a n a 1a Chattanooga!"

"Este adevarat", 3raspuns mecanicul, "dar avem sufic ient cu care

sa pomim. Daca am avea suficient pentru toata acum am fi cntotii in aer. Pe masura ce folosim ceca cc avem, vom primi mai mult.'

Tot astfel sc petrece sicu via ta crcstina Daca ne folosim SI

puterea pe care le avem, vom fi mai aprovizionati In felul acesta i; edezvolt~am si avansam 1 1 1 viata noastra spirituala - in inte lepciune,

credm~a, ~utere ~l ~ra¥oste. St~il:d aceasta. apostolul Pavel s-a rugat caefesenii sa poata sa creasca ill toate la Ccl care este CapulHristos' (Efeseni 4: J 5).'

Cunosteam un baietel care intr-o zi s-a dus in vizita la bunica lui.

S-a jucat fericit ell jucariile pana cand a sosit vremea s a mcarga acasa

C'Strfulge~tijucariile, Johnny", a spus bunica, dar baietelul eel prccoce,

fa eel tret am rn lui, a clatinat din cap si a spus: "Nu am timp, bunico!Nu am timp". .

Probabil c a J o hn n y iiauzise pe cei mari spunand aceasta si datseama ~a este 0 scuza pc care 0 foloseau adesea. Din nefericire pentru

el, bunica nu a cedat, stiind ca problema lui BU era ci

neascultarea.

Cl I totii suntem vinovati cand spunem ca nu avern timp si uneori

ace~t !ucm este adevarat ; ne simtim ca 0 pisica ce alcarga dupa coada ci

~lniciodata nu-i da de capat. Se poatc s a f im peste masura de istoviti

dar totusi, adevarul estc ca de obicci Heputcm face timp suficient, sau

34

Crcat ivitatea ne estc blocata si devcnim neproduct ivi din punct deatunci cand Be facem gnji, toata atentia si

se concentreaza asupra problcmei respective. Judecata devine

ncrvii ne sunt iritati siincordati. Pentru a fi productivi mintal

trebuie sa ne si s a "ascultarn" ceca ce Dumnezeu

\ II;a s a ne spun a san s a ne arate.Inventatorii si . de :;;tiin!a ne spun ca uneori, se framanta ore

III ell 0 anumita problema, dar nu pot sa-i gaseasca solutia. 1 n s a.uunci cand se relaxeaza, sau imediat dupa ce se trczesc dirnineata,

LI"PllI1Sul pc care 'ii cautau, piesa care lipsea din enigma, le apare In1IIIIlte ca 0 sclipire.

Eu si Helen ne confrutam adesea Cll acest lucru. Nu este deloc

ucobisnuit ca unul dintre noi sa ne furisam in camera de zi, in toiulIlop\ii (in special ia ore matinale), incercand s a nu-l trezeasca pe celalalt

~.:IS~.notam predici sau poeme, idei pcnt ru 0 carte, un cantec pe care ni

1;, dat Domnul.Atunci cand trupul nc este relaxat si mintea noastra este linistita,

35



Dumnezeu poate sa vorbcasca duhului nostru, iar acosta transmite mintiinoastre cand ne trezim. San atunci cand stam intinsi, relaxati, treji, pe

timp de noapte - odihnindu-ne ~inefacandu-nc grij i - acestea sunt orelenoastre cele mai fertile d in p u nc t de vedere spiritual si mintal

Psalmistu! David a scris : "Chiar in asternutul mel! imi aduc aminte

de Tine si In timpul vegherilor noptii rna gandesc la Tine . .." (Psalm

63:6). Probabil ca David a primit unii dintre psalmii sai pe timp de

noapte, pe cand medita. De aceea, este bine sa avem la indemana hartiesi creion, pentru a nota aceste idei inainte de a le uita. Daca nu 0 facem

imediat, de obicei mai tarziu nu ni Ie mai putem aminti.

o alta idee buna estc de a avea la indemana un casetofon cu case tcgoalc. In vremea cand Dumnezeu iitransmitea lui Helen numeroasecantece, acesta era modul prin care Ie receptiona ea. Le canta - melodiesi text - si le inregistra imediat pe caseta. Mai tarziu a fost capabila sascric complet muzica, sa 0finisezc si sa 0complectcze Daca ar fi astcptatpana Ie nota, adesea le-ar fi uitat, deoarccc leprimise de la Dumnezcu,prin Duhul ei si nu lc clabo rase din gandirea sau din mintea sa.

Cu totii am fi mai creativi daca am vrea s a deschidem canalele princare creativitatea lui Dumnezeu vine lanoi. Land duhul ne este impovaratdegri ji si mintca ne este innegurata si paralizata de frica, suntem precum

o masina cu un motor care functioneaza, are bcnzina in rezcrvor, dar nupleaca pentru ca are frana pusa. Posibilitatea exista dar realizarea estc"nula".

Totusi aceasta nu inseamna ca creativitatea ne poate veni numaiatunci cand totul este in regula si nu avem nici un tel de probleme. Mii

de cantece minunate, de poezii si carti s-au ivit din adancile viii ale

incercarii si necazurilor prin care a trecut un scrii tor .

Multe dintrc cantecele si poeziile lui Helen au aparut In vreme de

greutati si singuratate. Pe parcursul intregii noastre casnicii, ea a petrecut

mult t imp singura. Eu rna aflu mul t timp dcparte, predicand sau

traducand, iar pentru ea aceasta era ceva foarte greu. S-a confruntat euuriasii singuratatii si ai depresiei, ai frieii ~iingrijorarii si adesea cadea

in autocompatimire. Apoi a veni t ziua in caresi-a dat seama di aceasta

singuratate fortata ar putea deveni ceva pozitiv, daca ea ar permiteaceasta. A ales sa-L caute pe Dumnezeu intr-un mod nou; sa-L cunoasca

si sa-L tina mai strans de mana dedit inainte.

Numai atunei cand a privit in sus si in a/art! in loc sa se uite ininterior, la problemele ei, Domnul a inceput sa-i daruiasca poezii si

cantece. Acestea nu erau numai 0 terapie pentru ea, ci adesea au fast

folositoare pentru a binecuvanta multi oameni in nevoile lor. Intentia luiDumnezen este ca din fiecare vale prin care trecem sa gasim lin mijloc

de a iesi din ea ~ide asemenea, de a lua ~ipe multi altii cu noi.

36

Problema pentru care va ingrijorati ~iva .nclin_i~ti!ip~ate deveni un

u. ij loc de c re a ti v it a te s i slujire da ca v a determ in a sa pnvin la Du~~ezeu

:;1 ~a-'Ip ri mi ti r as pu ns ul . F a ce ti c a f ie ca re zi sa devina valoroasa. m 1oc

.<i 0 irositi in griji. .Un tanar student la teologie avca de scns 0 lucrare de con~rol dcs~re

xu b i ec tu l Dumnez e u si diavolul. P en tru ca era c re st in c on vm s, TIU I-a

lost deloc greu sa scrie dcspre maret ia Dumne~eului sau~Timpul treeea:

';1 deodata a sunat clopotelul, instiintandu-l ca t-au mal ramas doar CInCI

minute pentru a-si termina lucrarca.,. _ .. _

A fost cuprins de panica atunci cand si-a =.seama ~a mel macar

IIII sc apucase de scris desprc diavol . Atunci , cu 0 mspira t ie de moment,

;( scris: "Nu este timp pentru diavoll ' .'Cum s-ar schirnba viata noastra dad. am lua ace~sta ~rcpt. l 1 1 5 ' t t ? , :

'Nu este timp pentru diavol" sau "Nu avem timp sa ne mgnJofmll_.

ln imilc noastre, atitudinile noastre ~l cuvintele n oa str e s -a r s ch im b a d ac a,III lo c s a ne concen tr am asupra unci probleme, ne-am con~entra as,:p~~maretiei lui Dumnezeu; dad In loc sa ne ba lac im in Mlastina Intristarii,

no-am petrece timpul inotand 'in raul Apei, Vi~!i~ , _ ' " 0bus a spus: "Am venit s a va dau vmta ~I VUi~ din belsug . _

viara care s a se reverse, energizanta, creatoare, vindecatoarc, eaptlva~ta,

(arc poate fi a noastra In mijlocul probleme!ox:_ si ~reutaPlor . Fericireadcpinde de "intamplari" daca totul are loc dura y 0 1 ~m~a~ Da: bu~u:laI)C care ne-o da Isus exista pent~ll a 0 lua atunci cand mvatam sa scapamde obiceiul de a ne mar face gnJI.

37



7

Schimbarea cursului unei gandiri negative

Trairn intr-o p~rioad~ de explozie infcrrnationala Nici0alta generatie

nu a avut poslbliltaple oferite nona astazi pentru cducatie complimentara~l pentru cunostinte vgcnerale asupra a ceca ce se petrece in lumca din

.I ur, Lurnea personala nu mal cste famil ia noast ra, orasul sau tara in careIOCLllm.Lurnca .noastra a capatat proportii uriase '

, Pnn televiziune, satc li t s i toate dezvoltarile tehnologice disponibilc

1 1 1 prezent, activttatca teronsta, violenra, atacurile organizate, cutremurele

~l ororilc razboiului patrund chiar in camerelc 1 1 1 care locuim. Aceste

cuno~t~nre crescute silmagll1ile de pe ecran provoaca 0mare presiune

mmtala asupra noastra. desi nu I1C dam intotdeauna seama de aceasta.

Sccna pentru "actorii ingrijorati' nu a fost niciodata mai binc

decorata, iar aceste lucruri creeaza insas: atmosfera, unde ingrijorarea

cstc lucrul de baza . .~ceasta acumulare de stiri rele •.prin mij loace de

SenZa!1!lOnal~I glorificare a l<?f,hral~e~te bacteriile ingrijorarii si alefricii mtr-o propO~!le alannanta. Lrmanrea la televizor a ult imclor stir ide noapte poate sa dea nastere, la oamenii sensibili . insomniei, tensiunii

~i anxictiitii Am auzit de oamcni care au avut atacuri de inima I I I fata

ccranulu~ de tclcvizor pcntru ca echipa lor favorita nu a cast igat Cupa

Mondiala.Lumea noast ra e~teprogr~mata la negativ si nu se gascste in stadiul

de a dcvcni ma l buna C I cste l ~ accla de dctcriorarc. Evolutia spune ea

Natura sedezvolta permanent intr-un stadiu superior. dar nu avcm decatsa puncm U!1 m~r pc 0 farfurie si sa-l lasam cateva saptamani , ca apoi savedem daca rnarul este mal bun sau mai rau. Desigur cii este mai rau.

Marul putrczestc.

In mod normal. si oamenii sunt prograrnau pe 0 lungime de unda

ncgat iva, lungimea de unda a ingrijorarii. Ne asteptam intotdeauna la cc

este mai rau . Cfind suna tc lefonul (si mai rau, cad soseste 0 telegrama),

He gandim dinainte la cc veste proasta ne asteapta. Cine a mai muritacum?

Dad un sot intarzie de la lucru. sotia isi si imagineaza ca el a avutun accident. Dad aceste simptorne apar 1 1 1 trupul nostru. inainte de a sti

unde Beaflam, imginafia inccpe sa 0 ia razna. Nc vcdem deja bagati In

salvare ~1dusi la spital, operau san poatl : chlar mortl. Putel11 s a vedemchiar ~il110nnantlll deschis, comana de f2 J11 llia ! : ; ' . pncteni care

stau 111 j l lm lnostru, plini de amar:1ClUne din ca u z~, . nca~tcp ta te.

38

Dar de cc nc asteptam intotdeauna la ce este mai diu'! Am gandit

I lCgp-t ly ~I nc-am lasat prada obiceiului de a ne ingrijora de atata timp

meat. 11 1 mod automat, eadem din nou pe panta aceasta. N II este usor saschimbi cursul negat ivisrnului care incearca sa ne doboare, dar pllfem\'i, () tacem.

De .unde am capatat aceste modele de gandire ncgativa? Le-arn

mosterut de la tatal nostru de odinioara - diavolul. Acum, pentru ca

.untem copn ai lui Dumnezeu. sarcina noastra este de a ne reinnoi minteagandirea, eu Cuvantu l lui Dumnezeu (Efeseni 4:23) .

Aceasta a fost si problema pe care a avut-o Dumnezeu eu eopii lui

brad. Cu ajutorul lui Moise, El i-a scos din Egipt, dar e iau luat Egip tul

ell ci! Ei 'inca mai gandeau ca egiptenii. Se purtau asa cum ar fi facut-o

111 Egipt. Adesea, modele lc si obiceiurile lor in gandirc erau aceleasi ca

'II cand ei ' inca mai erau sclavi pe pamant pagan, in loe sa fie ca ~

poporul ales al Lcgamfintului lui Durnnczcu, Chiar si dupa ce suntem

luam eu noi multo dintre obiceiurilc lurnesti s i modul lumesc de

;1 iar aceasta 11t1 se pot riveste deloc. Gandirea noastra are nevoie

dc rcinnoire.

Aceasta gandirc ncgativa ~i frica se infiltreaza in viata noastra

·{llrituaUi.. ca crestini nascuti din nou. p a n a si in intelegerea Bibliei .

<";alanpoate s a faca astfel i nca t Scriptura sa lucreze impotriva noastra,II I loc sa fie infolosul nostru. dad no i 11lasam. Sa va explic.

Cuvantul lui Dumnezeu - Biblia - reprezinta scrisoarea de dragoste

,1 lui Durnnezeu pentru omenirc. EIeste un Dumnezeu care ilubeste pe

I I; H ;a to s, d a r s i u n Dumnezeu care va pedepsi i nt r- o z i pacatul. Important

(.;jc sa ajungem sa cunoastcm Biblia si Scripturile In context si numai

,IIunci vom inte lege ca mania ~i judccata lui Dumnezeu sunt dest inate

.r l lora care si-au intors spatc le fa~a de Fiul Sat! [sus I Iris tos si au pornit

I H~drumul lor propriu.

este uimitor faptul ca multi crestini sunt napaditi de ganduri

, lunui toarc despre iad si judecata lu i Dumnezeu. care va cadea asupra

I, \I pcntru ca In permanenta se impotrivesc versetelor Scripturilor, care

\ , > 1 bcsc despre aceste lucruri. Oamenii tulburati II I felul acesta sunt rar

, <, care pacatuiesc intentionat si care incearca harul lui Dumnezeu la

1 1 1 1 1 1 1 a . De obicei sunt nis te crestini sensibi li , care doresc ell adevarat

,1 l . urmeze ~isa-l slujeasca lui Durnnezeu. Problema lor consta in

illc;i si in intelegerca gresita a cailor si caracterului lui Dumnezeu.

I)I;lvolul are grija ca aceste Scripturi sa lise impotriveasca, iar elincepe

,I Ie dea tarcoale zi ~inoapte ell ganduri de judecata.I < :1 folose~tc gre~it chiar Clivantul adevarat care ar trcbui sa Ieaduca

39



mangaicre si indrumare copi ilor lu i Durnnczcu. facandu-I s a lucreze

impotriva lor. Raspunsul consta In a rezista tcmcrilor ~l acuzatiilor

diavolului - "ramancti necl inti ti in credinui " . pent ru ca . "acum de~i nu

estc nici 0 condamnare pentru cci care sunt in Hristos lsus" (Romani

81). Daca - dupa ce am fost salvati - mai pacaruim. putcm vcni s a ner ug am p e nr ru iertarea noastra si s a mergern mai dcpartc, bucurandu-nc

pcntru c a am ~l primit-o.

In 196.5. am t radus pentru Haralan Popov, un pastor bu lza r care

fuscse inchis timp de aproape 14 ani de catrc comunisti. Au cxistat si

"inca mai exista ~n accst moment multi care au suferit persccutii di~l

cauza credintei, Indlf~nte .tari din lume. ~lulti au seris carti dcspre

cxpcrientcle lor ~I cxrsta nusium ~l orgaruzatn care cauta in exclusivitate

sa aiutc Biscrica Persecutata. Estc binc ca noi s a stim astfel dc lucruri

pcnt ru a IlC ruga pent ru cei in nevoi.

Dar. chiar ~l awl. vcdcm multi crestini care au fast hranit i cu 0

~stt~1de litcratura ~ --p~rs~cutiei'~. incat ~riiiesc sub un nor de ingrijorare,tnca ~1dcpresie Ei uita ca 0 data ell suferinta, vine si imputernicire dinpartca Ill!Dumnezeu de a ben.acca cupa. EJ ne da si puterc atunci candDC gasim In acca situatic.

Pe cand Corrie Ten Boom era doar 0 fetita, ea era ingrijorata de

ceva. Tatal C1. incercand sa 0 ajute, a spus:"Corrie , r idica accste dona geamantane pentru mine".

"Dar, tata, sunt prea grcle. Nu sunt destul de marc", s-a plans, privindIa el .

"Da, tocmai aceasta estc, Corrie. Iar luerul pcnt ru care tc term acum

este sic lprea mare pcntru tine. Tatal tau ccresc st ie aceasta si l1U asteapta

de la tine s a porn aceasta povara, acum. Cand vei tl mai mare, vei duce

geamantanclc Cll usurinta. Dar. Corrie, cand s a ma due s a curnpar biletelede tren?"

"Pai. chiar inainte de a pleca in calatoric , rata .'

"Exact. Dumnezcu iti va da puterca si curajul de care ai ncvoie la

ora judecatii." .

Corrie nu a uitat niciodata accste cuvinte si a descoperit ca"biletelede sprijin si putere se aflau acolo, atunci cand a fost prinsamai tarziu de nazisti pentru ca iiajuta pe evrei, pentru care a fost trimisaIn lagarul de concentrare de la Ravensbruck.

. Nu a vem ~nevoie ~emiracolul de la Marea Rosie palla cand I1 U

a jungem pc t a rmul maru. Nu avem nevoie de miracolul de la MareaRosie p a n a nu m an ca m c ea pa si usturoi 1 1 1 Egipt . Astfel , miracolul de laMarea. Rosie nu i-ar [1a jutat pe israeliti. Numai mielul sacrificat si

protecna lU I Dumnezeu pe timpul pedepselor i-au [inut in viata. Miracolul

- 1 - 0

a venit atunci cand a fosta indura persecut ia si suferinta

s i ing ri j o ra r e a c a nu

sa rezistam am fa~apersecutiei BU

altceva dedit s a ne slabeasca.Exista ne confruntam zilnic ~i care sunt tot atat de

pcnculoase si calca noastra sunt puse curse subtile de

i a r n o i t rc b u ie s a a l eg em c um s a procedam, inl um ea n o a st raceca ce ar putca s a necesite fiecare picatura de putere

,,,~c,r,r"+~~D de care Nu numai il l perioada de criza nc este

c i s i ' in c u rs ul z il ni c a l lucrurilor - " ac ol o u n de caueiuculell drumul" - moment incare avcm nevoie, de asemenea,

Atunci cand He yin in minte ganduri ingrijorare, in lac sa Ie

va trebui s a lc ucidem cu credintei. Sa nu ne gandirn~i sa dam desprc nclinistile

si s a ne lasarn sub miscatoarc de frica ale

li :lvohdui. Sa facem absolut tot ceca ce putern pentru a salva si tuatia ~i

ca Dumnczeu s a faca tot ceca ce noi nu putem face

citim: "Nu vii de ci, 'in orice

voastre M a l Dumnezeu, prinC U l l $i p a cem l u i Dumnezeu

a cea sta re a su flet sigu r de m antu irca p rincaruia nu-i este frica de nimic de la Dumnezeu si multumirea

dD0T""""" omenesc, oricare ar fi cl; acca pace s a fie a voastra),inimile ~igalldurile in Hristos

tot ce este vrednic de cinste,

·H



tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ceeste vrednic de primit, orice virtute ~i orice lauda la acestea sa vaganditi." ,

Dad irnplinim aceasta ultima porunca de a ne concentra min t ileasupra ceca ce estc mai bun. pur si frumos, vom fi 1 1 1 stare sa "nu ne

ingrijo~am de nimic"~ Dad vom refuza sa He mai ingrijoram, atunciaceasta pace mmunata a lui Dumnezeu va f a noast ra. Minton noastra -

eampul_?c ba~alic .deunde ~ragc 1 1 1 noi Inpermanta diavolul - va fi aparata~I pazita, tar ingnjorarca 1$1 va pierdc putcrea asupra noastra.

42

pc care le avem adesea cste gandul cils a nu fie intcrcsat de Hoi in mod personal. Ne credem

prea nevrednici sau consideram cit Dumnezeu este

ell once al tceva, astfel cit nu ne va veni niciodata randul .

de am sta la coada, sa-l dam telefon luiil )umnczcu ca sa-l spuncm nccazurile. Sure de oameni stau in fata noastra

;;1ne ca si cum Dumnezeu nu ne va acorda nici 0 atentie.

acesta este nostru concept despre Dl.m-;nezeu~ Iiconsiderand ca este ca si noi.

nostru Dumnezeu si se extinde putin siclamseama eil El nu este numai lin Dumnezeu care poate s a ia legatura

<II 0 0 ca doi oamcni care vorbesc la telefon. Incepem

';;1.[, vizualizam ca pe un maestru de care nu numai ca poate s ao de ell 0 persoana 0 dar este capabil s a joace

ruai multe partidc I I I en adversari diversi . Maest rul de sah

muta la prima face 0mutare, merge la tabla urmatoare,

L urmatoareamutare si asa mai departe ne gandim noi, poate ca

""'IJUVH sa ajute mai oameni ill acelasi timp.

nostru despre Dumnezeu se extinde si mai mult ~i

a fi un gigant, care se ocupa de mai rnulteI dand raspunsuri en 0 rapiditatc uimitoare Dar intelegereai'(-astra dcsprc Dumnezeu trebuie s a se extinda si mai mult pentru a-L

putca vedea ea fiind Singurul Fan! Limiui. care este mult mai mare,kc :lt af putea mintea umana sa cuprinda.

T elefo nu l . D um nezeu n u se g aseste d oa r In ca tev a ca bin e telefo nice ,

, I .ivern tot timpul acces la EI- fiecare persoana. De fapt, El este eel,-j~"","'", s a ne vorbeasca mai mult decat dorim noi sa-l vorbim.

43



Putem sa ajungem la EI prin rugaciune si sa fim convinsi ca EI IlU ne va

alunga niciodata. Este grcu s a intelegem aceasta atunci cand ne gandirn

la mil ioanele de oameni din fiecare oras sau daca privirn neastdmparul

miilor de oameni pe aeroporturile intemationale ale lumii, asa cum eu

insumi am facut adesea si cand stiu ca fiecarc are lumea lui sal! a ei, cu

diferitc probleme ~inevoi, cu bucurii si necazuri. Dar Dumnezeu nu

cunoaste l imi te si poate sa ajute pefiecare care Ii cere sprijinul.

Voi si eu mine suntem pretiosi in ochii lui Dumnezeu, noi reprezentam"lumina" ochiului Sau. lumina care trebuie pazita ~i considerata 0

comoara. Chiar si aceia dintre noi care ne simtim ati lt de obisnui ti , atatde neintercsanti, carora Ie lipscsc talentele ~i care in permanenta ne

comparam ell altii, capatam 0 noua valoare personala ~i incepcm sa"inflorim" atunci cand incepem sa ne vedem asa cum nevede Dumnezeu.

Intr-una din zile, in India, in 1979, rna af1am intr-un restaurant,

cand cateva vrabii au intrat pe fereastra deschisa , s-au asezat pe masa si

au inceput sa se serveasca cu mancare. Imediat mi-au venit in mintocuvintele lui [sus din Matei 10:29-3 I:

" Nu se vand oare doua vrabii cu un ban? Totusi nici una din elenu cade pe pamant tara vola Tatalui vostru. Cat despre voi, pana siperii de pe cap, toti va sunt numarnti, Deci sa nu vii terneti; voi

sunteti mai de pret decfit multe vrabii."[sus nu a spus "pauni" san vreo alta specie rara mimmatiL ci chiarobisnuita vrabie de ficcare zi, este observata de Tatal nostru Ccresc si

chiar este pretioasa pentru El . ClI a ta t mai mult suntem pretiosi in ochiilui Dumnezeu.

Cu cativa ani in urma, am fost in uriasul aeroport din Chicago,

SUA. Cautam un oficiu postal pentru ca trebuia sa-i trimit lui Helen 0scrisoare in regim exprcs, dar nu existau decat cateva automate detimbre,

~are nu avcau nici un fel de timbre expres san cu regim special.

Intrebandu-rna ce as putea face, am intrebat la 0 librarie daca vanzatorulm-ar putea ajuta.

Deodata, 0 doarnna care era in spatele meu, a spus: "Ell am lin

timbru cu regim special". Erau mii de oameni in acel aeroport, darDumenzeu a trimis-o pe acea doamna, chiar in momentul in care eu

aveam nevoie de ea, si pe deasupra si cu acel ti rnbru special .

Exact cum a spus cineva 0 data: "Dumnezeu lsi arata marctia prinmodul In care ne t rateaza pe noi, oamenii manUlti."

PJina !? i In mijlocul miilor de oameni, Dumnezeu ii observa pc eei

care II cheama. Pc caud Isus era In drum spre easa lui lair, Imbulzit :?i

inghesuit din toate partiIe de oameni, 0 fcmcic marunta, eu 0mare nevoie,

ilajunse din nnna atingandu-i ve~l11antul.

~.J.

{sus a simt it at ingerea, pentru,ca a SPLl~: "(~ine ,""?-aatins" Cum'? . I I , ~toiul zgomotelor ~istrigatelor, a imbulzclii ~1 I!nbrancehlor multimii'

Diferenta a constat in faptul ca ea I-a atms ,Cll mana credintei, tar pentru

ca {sus deyenise Dumnezeul personal care lsi face timp sa ne vorbeasca,

s a ne vindece si s a ne ajute. .

[n India am vazut mii de oameni imbulzindu-se la temple ~l altare

pagane: ofcrind dulciuri. flori si hrana unor i~oli care aratau

inspaimantator. Sunau din clopote, scandau ~l oficiau tot fel~l de

ceremonii rcligioase. Mi s-a spus ca India este tara celor peste J~) d~

rnilioane de idoli - dar nici unul nu este Dumnezeul personal,. care sa l11aiubeasca pe mine si pe t ine 1ntr-UI1mod indiv idual, care sa ~lba un pl~~lpersonal pentru viata fiecaruia si care sa sue ··cale9-pe care sa 0urmam .Ei sunt morti. fad viata, din lemn, am sau piatra.

Singurul Dumnezcu adevarat - Dumnezcul nostru . .cunoaste totul

despre noi El spune ca ne-a chemat pe fiecare pe nurne. Nu s_untcmd.~.Ja~·

un obiect, un lucru, nici macar un numar - Impersonal, tara ChIP, tara

scntimente Intr-o banca sau pe 0 li sta de computer putem fi doar un

numar, iar sistemul lui Anticrist va fi, intr -o zi, un sistem numeric, dar

calea lui Dumnezeu se bazeaza pc relatii ' 0 legatura calda, vibranta -

dupa aceasta tanjeste inima lui Dumnezeu, ., ~

Cum vi-I pute ti imagina pe Dumnezeu? Este 0 f imIa eterna care ~e:ltla acolo sus, la 0 distanta de milioane de mile departare, eapa~tla ,rotusi, s a vada tot ceca ce faccm si care sc_leaga c!efiecare greJeala pecare 0 comitern? Va imaginati ca arc 0 hsta rmensa el l toate d~fecte le ~l

Ixicarele noast re si abia asteapta ziua judecat ii pc~t ru a Ie citi? ..

dificil sa-L multumiti pc Dumnezeu ~I sa cunoasteu suferinta

i.dnidi t raind cu scnt imentul c5. nu corespundeti standardulu i Sau? Va

faptul ca v-a alungat deja sau ca va. va alunga din cauza

voastre? S-ar putea sa incercati s a obtineti salvarea precummcmbrii LU10r scctc, care fac in permanenta ceremonii religioase, in efortul

t k a intruni punctaje bune pentru etemitate.. .'. .. .

Sal! poate ca diavolul va poarta prin galen~ lui. In tl~P ,ce pa~nmdetl

,11010, privind fotografiile din expozitie, slU1tctll~1g~c:.Zltlazand ca fi~care

.hutrc ele reprezinta 0 imagine a pacatelor ~1infrangerilor voastre. ~e,:illd priviti, el se afla acolo. la umarul vostru, ~~ptll1du-va:

lmagineaza-ti ca uit i de aceasta. Nu a r mCI un drept sa te nu~~~ t l

t n,stin cand comiti astfcl de !lIcmri. Dumezeu flU te mallUbc~tc. Vita-tc

Illa::ar la ±DtograAa pc care ti-am fucut-o ieri - ai crezut ca flU .te ,ved~

1llIlIcni, dar ell aveam pregatit aparatul de totografiat. Nu potl sa ma

1,;ac;"Ue~tiu pc mine' far aici, 1 1 1 col!, este 0 adevarata frumuscte pe care

45



am scos-o din dulap ... Nici macar Dumnezeu nu ar putea ierta un astfel

de lucru Pori s-o intorci cum vrei, tu nu esti bun de nimic. De ce mai

incerci? Potiinsa sa vii pe drurnul meu Oricum esti ca si al meu!"

Oriunde va gasiti In prezent, Isus va vede. Nu va puteti ascunde de

El. Isus S-a asezat chiar acolo unde voi aveti 0problema in viapi. EII111

este un idol important care prive!?te la fapturile lui, ca si cand ar f

miliarde de furnici care urmeaza sa fie strivite cu piciorul. EIeste "Marelc

nostru Preot miscat profund de sentimentele desprc slabiciunile noastre,

a carui inima se revarsa de mila pentru cei nevoiasi si care doreste sa nescape de robie" (vezi Evrei 4: 15).

El a renuntat la regalitatea $i gloria Sa precum un om care-si scoatc

haina si 0 atarna sus, pana cand va avea din nou nevoie de ea, apoi a

luat i'ntati~are de om si a devenit ca unul dintre noi. A suferit de frig,

foarne si singuratarc A cunoscut neacceptarea si cele mai profunde

dezamagiri. El nu s-a Iasat dezamagi t si nu s-a increzut in popularita tc

sau preamarirc, ci a stint c a . acestea se vor transforma in tradare sinegare.

A fost nurnit un C"Omal SuferinteJor" - unul care a cunoscut necazulfoarte bine. Agonia mintala din gradina Ghetsimani a fost atat de marc

incat vasele de singe de pc frunte i -au plesnit, iar t ranspi ratin a devenitsange in loc de apa. Au venit ingerii sa-l dea putere, altfcl ar fi muritacolo, in gradina , inainte chiar de a ajunge la cruce.

[sus nu a fast pentru noi doar un exemplu omenesc de urmat, careapoi a sufcrit 0moarte de martir. EI a fost inlocuitorul nostru, eel carene-a luat low! In fata maniei lui Dumnezeu si a platit pretul pe care noi

nu aveam cum sa-l platim, Dumnezeu L-a ridicat din rnorti iar acum noiputem merge Iiberi. Aeeasta este "Vestea Minunata", anumc ca Tatalne-a iertat deja datorita lui 1s1Is . Dar trebuie sa-l acceptam iertarea sisa tim nascuti din nou 1 11familia lui Dumnczeu

Dar poate ,ca tocmai aici este problema - si anume sa sunteti in

fanulie, dar nu IIvedeti pe Dumnezeu ca pc un Tata, sau imaginea voastra

despre un tara este ata t de distorsionata incfit nu cunoasteri adevaratulsens al acestui CUV:1l1t.

In aceste zile, Duhul Stant realizeaza 0nona cunostinta cu privi re lapersoana lui Dumnezeu, ca fiind Tatal nostru. A fost ca un os care s-ainfipt in gaturile liderilor religiei cand L-au auzit pe Isus vorbind despreDumnezeu ca despre Tatal San. Ei puteau sa priccapa un Dumnezeu al

dreptatii, a1 razbunarii, cineva de care sa ne fie tcama ~i de care sa ne

ascnndem, cineva pc care trebuie sa-L slavim cu fric~L trcrnurind - 0

datorie care trebuie sa fie indeplinita pentm a-i potoli l1l~lnia~ijudecata.Dar d.nd Isus a ll1tors moneda ~i a aratat ceala lt~i b!a a lui Dumnezeu,

46

ci nu au putut-o accepta. d . f . F ' I .Isus le-a ilustrat aceasta lectie in povestea celor oi tran. lU mal

mic a inceput sa viseze la ziua cand va ~utea sa_renunte la 1~1Uncade p~

campurile tatalui sau si sa duca 0 vla!a usoara de l~x~ Visa la lo~ur!

indepartate si la femei frumoase Visul acest~ a ! 1 U S ~tapamre pe el p~na

in cole din urma, I-a induplecat pe tatal sau sa-l dea partea lui de

mostenire. . . .. .. c a nornrt ITatal a impartit banii int re eC I doi frati, ia r eel mal. nne a porm .a

drum. Visele i-au fost realitate pana cand aurul s-a term mat. Tara a fast

lovita de foamete, iar singura slujba pe care 0mal pute,a _?btme er~

accea de a face curatenie la porci. Foamea il chinuia, pana ~colo~ca

.uunsese aproape sa manance din latunlc_poredor. In~vremece I~:,bag~

mainile in troaca, in fata ochilor r-a aparut deodata Imagmea caser

p~irinte~ti". Era tatal care-si supavcghca ~e~a; t_?tul e:a bel~u~ ~!I) rosperitate, lnrreaga familie stat~a la mas~ mcarcara de manc:.are, pana

:;i servitorii aveau de toate; pe cand el - fiul eel nne din casa - era pe

punctul de a manca laturile porcilor ~l se afla apro~pe de moarte. ,

Ca 0 izbitura, mult intarziata, el intelese ce tata bun a avut. Cat d~

r.ibdator ~i iubitor a fost ... si il cuprinsese un dar miens de .a-·~lmal

putca vedea tatal. Se intoarse pe drumul pe care ve~ls~, cu Ilnapll1eatatalui aparandu-i In permanenta In fata ociulor,. pan~ ce, facand 0

cotitura, a avut prima imagine a "casei", la mare distanta de el. D~r nu

1 .ra doar casa, ci si 0 figura 'inaita, binc cunoscuta , care se apropia t~t

mai mult , a lergand sa-l intampin~. E!a tatal, en un chip plin de mila,

1;lIc·1 imbratisa si-l tinea strans langa el. . _. ."Tata am pacatui t impotriva cerului ~I impotnva ta; nu mal_sun~

vrcdnic s i milnumesc fiul tau . .." (Luca 15:21).D~rta tii l nu vrea sa ma~

.!lHJa nimic. Urmeaza 0 baie fierbinte, ca apoi sa-l fie ~duse ~ele mal

huuc haine si 0 percche de pantofi pentru fiul pe care il consld~ra ~e

I I l 1 1 l l > Apoi inelul familiei, care reprezenta mdema:._tr~?Ule sa-tIu: pe deget, In curand casa umplandu-se de mlr9sul camn ~pte ~\1 . care l-a ingrasat pentru aceasta zi deoseblt~~ Apoi muzicantn

IIWI:P sa cante , dansatorii pun stapanire pe podele ~l mccpc petrecerea

,h' bun venit. . .. _In tot acest timp, fratele mai mare care muncise ~l_ vemse acas,:

1 . 1 1 1.1iI, obosi t, a afla t ca toata aceasta agitane ~ste da!orata SOS}n1 aca~aI .cclui netrebnic" Acest escrac , der~~deu ~1desfranat ~ste !n a~ent~a

1 , , 1 1 1 ror, in timp ee el - "baiatul eel bun - n.u .este deioc ~b~gat~ se~1a:I Iii cstc foarte surprins cand aude ea ell1lCl nu vrea sa mtre 111c~sa ~l

1 \ < " ; ' : ;xlara sa-l induplcce. in fa~a acuz~}i i~or aduse ,~e fiul 1m ca este

".IIClt, un exploatator ~iun dur, tata ln raspunde: Dar tot ce am eu

47



este al tau. Ai fiputut s a faci si tu t . . A • •

te-a interesat nic iodata aeeasta E~t~e recerf o~l~nd atfi dorit, dar nuregasit pc fratele tau pierdut." . norma sa im bucurosi ca I-am

Ambii frati aveau 0 imagine diferita des r .vII

fs~~o~~:!:~~~:~r~Ptatita, eare I~ii~dePlin~:t;a~~t~ld~;~;r~:~~:~~::s~v L . . ~ 1 11 eare nu era naseut d in nou) care probabi l incercsa-. ImpreS!oneze ~eDumnezeu cu fapte b une, m erg an d Ia biserie x . Aa

schirnb, .lcgatura lu i cu Dumnczeu era s up er fi ci al a s i reee a, mde ~l dIspretl~Iqte ~ucuna eelor care i~igasesc iertarea si se elibereaza

p care, uitand ca Isus a vemt tocmai pentru a tf I d .Pia v D v s re e oamem Senge ea . umnezeu nu raspunde la rugaciunile sale Ad'·

lucmrilc pe care le cere el sunt 1 I . , pe can muIte dm. . a e Ul pentru a fi Iuate - . G I

vee nnagine aveti astazi despre Dumnezeu c. V? pnn v 0gota.va y a If.1fluentasa aveti siguranta in E1 si va h t~ !~ta ~Aceasta Ima~m~de mgnjorare sau de incredere 'Dumn.. 0 an

baca vVCfl dl~ce.o vIata

ead pe pamant, va va observa ~i pe vo~~: .~~cserva ~lvrabule care

48

9

Umbland in credinta si nu 'in indoiala

Isus neva chemat sa u mb la m In cred in ta si n u prin v ed ere. P an a si acrede in c in ev a p c care nu I-fill vazu t n ic ioda ta , a nc ruga unu i Dumnezeuinvizibil si a crede ca cxista un loc numit CeL toate aeestea sunt prostii

pentru 0minte en 0gandire rationala, logica. Totusi, facem toate acestea

si Inca, s i m a i m u lt, p e nt ru ca n e- am i nc ep u t v ia ta c re st in a " p ri n c re di nta ".Am facut descoperirea, s i 0 facem in permanenta , ca atunci cand in

primul rand credem. punem "ill apl icare promisiunea sau porunca lui

Dumnezeu pentru noi, prin Cuvantul Lui, aceste sentimente siexperiente

yin mai tarziu. De exemplu, atunci cand am fost salvati, mai intdi amcrezut, inainte de a ne simti curati sieliberati de povara pacatului nostm.

Daca am f i a s te p ta t sa avem 'i n p r im u l rand a ce st s en tim en t, n ic i panaa st az i n u am f i f os t s al va ti . l ntr ea ga n oa str a v ia ta c re st in a e st e i nf lu en ta tasi imbogatita de credinta pe care 0 avem in Domnulnostru Isus.

Cum se face atunci ca, dupa co am inccput aceasta viata el l Isuspr in "crcdint i i , nu cont inuam sa p a rc ur gem f ie care zi e u E l " pr in c re di nt a" ?

In loc de aceasta, apucam problemele cu mainile noastre si incepems a ne facem griji cum ne va seoate Dumnezeu din problema aceasta,cum ne va plati datorii le sau cum va gasi solutia pentru muntii coplesitorisi de netrecutpe care iivedern in calea noastra. Simtim durerea,

circumstantele si iesim imediat din arena credintei, cazand in nisipurile

miscatoarc ale indoieli i, ingrijorarii s i fric ii . Daca am dori sa ramanemIn arena credintei, e 1 1 puterea lui [sus, am iesi invingatori d in batali i, iar

muntii ar deveni In fata noastra ea 0 campie.Cu catva timp inainte, fin luat la cunostinta despre scandalul vinului,

raspandit pe tot continentul. S-a descoperit ca 1 1 1 uncle vinuri din Austria

fusese adaugat antigel. Mii de magazine si comercianti de vinuri nu

si-au pu t u t vinde vinul de la aceasta companie , iar al te vinuri deveneau

suspicioase. Iar ceva mai tarziu, ziarele abundau de un alt secret care a

fost dezvaluit - anume ca uncle soiuri de uleiuri de masline cont ineau 0substanta care provoca adesea cancerul la om.

M ai ex ista si exceptii, d es ig ur , s i i n mod nonna1 nu ne gandim dadprodusele pe care le cumparam sunt otravite. Brutarul si laptarul ne

aduc paine si lapte, dar noi l1 Une oprim ea s a ne gandim daca sunt bune

pentru consum. Nu leducem la laborator pentru verificari. In problemele

de fiecare zi ale vietii intrebuintam 0 "credinta naturala".

Nu verificam fiecare seaun inainte de a indrazni sa ne asezam, nu

49



cerem sa vedem permisul de conducere al soferului inainte de a merge

cu autobuzul. Cand aprindern comutatorul asteptam ca lumina sa inunde

camera si suntem surprinsi atunci cand nu se intampla aceasta.Consideram toate aceste lucruri ca pe ceva de lasine inteles. Dad nu se

aprinde lumina, verificam daca becul mai este bun sau verificam

sigurantele. Verificam firele si incercam sa descoperim motivul penei de

curcnt pcntru ca suntem foarte siguri di este normal ca lumina sa se

aprinda. ClI alte cuvinte, avem incredere in puterea electricitati i.Dar dad nu vedem raspunsul la rugaciunile noastre imediat. il l loc

sa incercam obiectiv s a descoperim motivul, incepem sa ne ingnjoram

si sa ne agitam, uncori renuntam ehiar la to t dcclarand ca "rugaciunea

nu are niei un efect" sau ca "Dumnezeu nu ne raspunde". Daca am avea

tot atata credinta inTatal nostru si in Cuvantul Lui eftta avem in luerurile

naturale, atunci am astepta un raspuns si am fi mirati daca acesta nu

vine . l -am cauta fata si nc-am eonvinge c a nc indcplinim indatoririle

unci rugaciuni la care sa se raspunda inain te sa eadem prada disperariisau amaraciunii.

In 1980, p e cand rna aflam la Colombo, in Sri Lanka, 0 doamna

mi-a ararat 0 scrisoarc de la f iul ei, care studia la Londra. EI era crestin

~idusese 0viata fara grij i acasa , ell mama lui. Acum se gasea in tr-o alta

lara, la universitatc, departe de influentele stabile ale vietii de familie : ; ; iale biserieii sale Scria ca Ii venca grcu sa mai creada asa cum facuse

inainte ~iseria: "Roaga-te, tcrag, ca Domnul sa indeparteze toata indoialadin mine..."

La prima vedere accst lucru pare foarte "spiritual" dar, pe cand rna

gandeam la aceasta, am inteles ca estc 0 rugamintc la care Dumnezeu

nu poate sa raspunda. Pe cand Petru mergea pe apa pentru a putea

ajunge la Isus. el a putut sa faca acest lucru imposibil atata timp cat

L-a privit pe Isus ~ia iesit afara dupa ee Isus a pronuntat cuvantul

"Vino". Dar, in momentul in care a auzit vantul si a vazut valurile

spargandu-sc, a inccput sa scufundc.

Mintea omeneasca a lui Petru a inceput sa sc intrcbc "Ce fac aici?

Oamenii l1Umerg pe apa! Aceasta este 0 ncbunicl"' Apoi , a il1ceput S~tse

scufl!nde : ; ; i L-a strigat pe [sus ca sa-l salvezc. iSlIs i-a I'ntins mana ca

sa-[ ajute :;;iin timp ce mergeau imprcuna pc ap{l, sprc barca, El i-a

spus: "Putin credinciosule, pentru ce te-ai Indoit'!" (Malei 14:31) .Ce luem poti spune nnlli om care toemai a I:iclii 1IIIposibilui ~ia

mers pe apii! Oesigur ca ar fi trebuit s~i-i ~;Pllll;l-Pctru, e~ti

nemaipomenit l MeritiA0 medal ie de aur pentru C:I:11IlI(_T~;c ap:\.." DarEI nn a spus aceasta. In schimb, Isus i-a dar rCSp()II~;;lbdll; llca lui Petm,pentru ca s-a indoit.

50

"De ce te-ai indoit? Nu aveai nici un motiv sa te indoiesti de mine,

Pet ru. Eu Iti spueam sa vii . Ai porni t dupa cuvantul Mel! dupa care ~i-ai

lasat gandirea orneneasca sa te copleseasca ~l te-a mvadat frica,

indepartandu-ti credinta , De ce ai avut Indoi~l i?" Dad! aceasta I-a s~~s

Isus lui Petru, dupa ce acesta mersese pe apa, ce ne~ar spune EI nouAa,!

Acelasi lucru a fast valabil si pentru ~~naml din Sr.l.Lanka. ~and

tinerii pleaca de acasa, adesea le sunt verif icate pnncIP.nle ~lCredl~!a.

Mai devrerne sal! mai tarziu acest lucru este inevitabil, dar credinta

noastra poate sa. t reaca testul daca ne mentinem privirea asupra lui Isu :.

Daca acest tanar ar fi continuat sa.creada in Cuvantul lui Dumnezeu, 111

loc sa permita ca mintea sa-i fie incarcata de invataturi ateiste sa~

umaniste care iierau predate la universi ta te, e lar fi i e sr t d i n aceasta mai

putcrnic dccat inainte. Asa cum intunericul dispar.e ill fata luminii , t?t

ast fel slabesc si dispar indoie li le a tunci cand credinta arde putermc 111

inimile noastre.In Ia co v 1 :6 - 7 c iti m ea a tu n ci ca nd ne rugam, trebuie sa.0 facem in

credinta si nu in sovaiala sau indoiala ... Pentru c a cine se indoic!,>te

§eama'na cu valu l marii, tulburat ~ iaruncat de vant incoace si incolo.

Un astfel de om s a nu se astep te s a primeasca ceva de la ~o~nul."Aceasa afirmatie pare foarte aspra, dar Iacov vorbeste arci despre

indoiala din inima care n u n e v a i ng ad ui s a primim ceva de l a D um ne ze u .Marcu 11:23 spune c a daca ne indoim 'in inima cand iivorbim muntelui,

atunci yom avea tot ce am spus. . .Exista 0 diferenta in a avea indoieli in cap sau in rrunte ~l a avea

indoieli in inima. Se' poate s a ne confruntam cu 0 situatie disperata iar

capul ne spune ca nu exista nici 0 cale de scapare; mintea ne SPu?~ c~

este imposibil. S i totusi, chiar si ' inacele momente, putem cr~d~ m l~lma

ca Dumnezeu are un raspuns. Nu stim cum 0 va face, dar, m mteno~ll

nostru - in duh si In inima - stim, avem 0 siguranta ca ~leva sdipa d~n

aceasta. Deci, chiar si cu indoiala in rnmtea noastra ~l cu credinta I~

inima, putem ave~ raspunsuri la ~giici1fn~le .noastre. Da~a vom ~ fermi,suficient de mult timp, credinta va izvon din imrna noastra : ; ; 1 va patrundein minte, inlaturand p a n a si indoielile de acolo.

o alta rugaciunc la care Dumnezeu nu poate sa raspunda este:"Doal11l1e, impotrive~te- Tc diavolului in locul meu. Fa- l sa m3. lase 111

pace." Dar Dumnezeu ne-a spus dar sa ne supunem LUI .~l..:'"lmpotriviti-va diavolului ~iel va fhgi de la voi" (I~cov 4:7). TrebUle sa

ne impotrivim prin puterea ~iautoritatca pe care m le-a dat Durnne.z~u.

Isus I-a biruit pe Satan pe Golgota, dcci ~inoi trebuie sa ne impotnvlm

lui . EI va fugi infrieo~at , nu din cauza noastra, Cl dm cauza acelm Isus

care este il l noi (lloan 4:6).

51



Avem niste prieteni inGermania care au un catelu$ de rasa. Este uncatel dragalas, caruia ii place sa faca tumbe pe eovor ~i s a se joace Cll

copiii. Dar cand devine prea poznas, stapanul casei striga la el: "Mars

la tine in cusca!" Si, cu coada intre picioare, merge clatimlndu-se sprecasuta lui de lemn din bucatarie

011eori nepotii din casa incearca si ei sa faca acelasi lucru, dar, oarese duce catelusul in cusca lui? Aproape ca ranjeste pe sub mustata, se

furi~eaza pe usa, asteapta un minut, ca apoi sa se strecoare inapoi candnimcni nu mai este atent. Cainele stie cine vorbeste in acea farnilie cuautoritate. Acesta estc tatal si nu nepotii. ,

Acelasi lucru se intampla si cu diavolul. Ii spunem sa piece si sa ne

lase in pace, dar imediat dupa aceea incepern sa ne ingrijoram ~i sa neintrebam daca a plecat Cll adevarat si tocmai atunci el gaseste momcntul

oportun pentru a se furisa inapoi El stie daca vorbiti cu autoritatea pe

care v-a dat-o Isus sau doar daca inceroari sa vedeti daca acest Iucrumerge sau nu.

Cu 0anumita ocazie, celebrul predicator englez Smith Wigglesworth,

adesea numit "Apostolul Credintei", locuia in casa unu i damn bogat

care simpatiza mult lucrarea de slujire a lui Smith. Pe cand se plimbau

ei ill minunate le gradini , intr-o dimincata, dupa micul dejun, acel damn

iispuse: '·A~ da tot ce am ea sa pot avea pacea ~ibucuria pe care le vadin viata dumneavoastra. Spuneti orice, si as considera un priviJegiu sa i lpot face."

in acea dimineata, fratele Wigglesworth primise 0110tade pla ta si

uu avea nici 0 idee de unde ar putea s a obtina 0 suma atat de mare de

bani pentru a 0 plati Fusese tentat sa se ingnjorcze, iar acum Ii venise

ideea ca acest damn l-ar putea ajuta. Nu trebuia decat sa rnenjionezesuma de care ar avea nevoie si ar primi-o imcdiat. Dar, dupa ce s-a

gandit 0clipa, eli-a raspuns ca Durnnezeu iistia nevoia si ca iiva da tot

ceca ce Iit rebuie. A rezista t grij ii si indoieli i iar mai tarziu , in alt mod,

Dumnezeu i -a dat banii de care avea nevoie .

Se spune si 0 al ta poveste despre fratele Wigglesworth. A~tepta

autobuzul . cand a doamna a venit pentru a sta sa astcptc. Micul ei catelus

venea topaind in spatele ei si cand l-a vazut, ea a spus: "Du-te acasa,dragule Esti asa un catelus cuminte!" Dar "dragul' a dar numai din

coada, t a r a nici 0 in ten tie de a merge acasa.

Cand a aparut autobuzul , doamna a devcnit d ispcr:I1[t ~i.batalld cu

piciomL a strigat: '·Pleaca acasa! Acum!" Cain de a fllpt-o la fl.lga, iar

Wigglesworth a str igat : '·Ia ta ce t rebuie sa f;lCcfi ~i ell cJiavolull" S i noitrebuie sa alungiim indoiala ~i grija, acolo de u ll de a p ar tl ll de ;;i sa

mcrgem mai departe , "prin credinta" . cu DUlllllCJ.CIIIIl(),c;trll

52

10

v a ingrijorati? zicand .•.

In "Predica de pe munte" din Matei 6:28-33, Isus atrage atentia

ascultatorilor S5i asupra florilor pe care le impod~be~te Dumnezeu~l

asupra pasarilor pe care ~Ilc hraneste. 1I~n-r:pce ~n~ea m~ltllnea ~ar~de oameni care venise sa Il asculte, El sua ca mul ti dint re el erau saracr

~iaveau nevoie tocmai de aceste luc~u~ .~u ta~jeau d~~~ lux, ct aveaude dus 0 lupta zilnica pentru a-si hrani ~1imbraca famd.1l1e;_ ,

Isus le cunostea ingrijorarile si fap tul ca mul ti un stiau mcotro. sa 0

apuce; El le-a ararat ca Iipasa de -. El nu le-~ ofcrit doar compasnmc,C; El le-a oferit si 0 solutie, atunci cand le-a ZIS:,'- " , . A?" "C

"Deci nu va ingrijorati, spunand: "Ce vom manca, san: .evom bea?' san: "Cu ce D e vom imbrika?" Tatal vostru ceresc.~bed aveti nevoie de toate aceste Iucruri" ... (Matei.6:32). Cu= cuvmte,Isus a vrut sa spuna: "Nu este rau sa va gasiti mIJI~ace.d~.a va rezolvanevoile: nu este rau sa va faccti planuri pentru familia si vlltomlAvos!ru,dar nu Iasati ca inima sa vi i e tUnp.icde griji atat ~d~mult incat sa sereverse cu cuvinte de indoiala, ingrijorare ~I teama. Cu once v-ar fi

inima, in curand aceasta. va iesi la iveala, pnn cuvintele voastre_;oara ne ingijorarn en rruntea I.ar apoi, ca~ld a_pus sr mar mult~

stapanire pe noi, inimile noastre devin pline de mgnjorare, ca apot sa

incepem sa vorbim despre ace~sta. . y >

Ingrijorarea care nu este mtretmuta Sl despre care n~ se vorb~~t~deschis. in curand va muri. Dar ingrijorarea care este mcurajata ,7 1rasf:itata. care 1 1 1 . 1 este n iciodata verif icata si despre care se vorbeste ill

permanenta deschis, I~i va face radacini adanci si va prod~.ce roadele

negative ale infrangerii. Isus cunoaste ne,::o~lev?astr~, c~leAmar l~portante

Si ma i complicate, dar EI spune: "Nu va mgnjorap, zl~and... "

Cand ne-am inceput lucrarea la "Vocea Renasterii IntematlOn;~.le ,

in anul 1974, totul s-a facut prin credinta. Aveam foarte putuu bam, nu

aveam masina, In schimb aveam trei copii mici. Biserica unde pastorisemcu cativa ani in urma, uu putea intelege ca Dumnezeu. ne cOl :ducea spre

o lucrare de slujire care irnplica sa calatorim mult , ~l ne-~ m,chls toate

u~ile biseric ii . Ei ar fi fost bucuro~i dadi a~ fi acceptat sa pastoresc 0

singura biseridi, dar uu puteau crede c a Durmlezeu ~e conduce altfel.

Aceasta a insemnat c a trebuia sa avem incredere 1 1 1 Dli~nezeuy nu

'intr-o organizatie misionara, care sa 11etrimita finantel~ ~l lucrunle, de

care aveam nevoie. Este usor sa spunem ca ne 111credemm Domnul cand

53



av~m un bilan] bancar b~m,rnulte u~i deschise pentru lucrarea de slujire

~l incurajare di n toate par t i le: dar cand nu avern nimic din toatc acestea

si pornim de Ia baza. a tunci problema se prezinra altfel.

Ne-am mgat pentru hrana, mobila, haine si multe alte lucruri. Nu ni

s-a parut usor si am avut multe ocazii de ingrijorarc si agitatie pentru

modul cum v a p u tea D um ne ze u sa ne indcplineasca tre bu in te le A m fost

adesea pusi la incercarc pana fa I imita, dar am putut de ascmenea sa-L

vedem pc Tatal nostru ceresc facand miracole.

I~1tr-ozi s-a oprit 0masina si din ea s-a dat jos un om de afaceri pe

care il cunosteam ~1a venit In bucatarie cu 0 cutie cu articole de bacanie.

A pus-o pc rnasa si cu lacrimi care iicurgeau pe obraji, a seos 0bancnota

d~ Io n de~1ll9rCIdill portofel, spunand: "Domnul mi-a spus de doua orisa vm ~Isa va aduc cate ccva, dar n-am vrut sa-L aseult. De 0 saptarnana

sunt bolnav la pat tar EI l111-avorbit dm 110lL. "Du-te ell niste mancare

la,f~m~ha ~esze. N 1I aU"destula mancare." A trebuit sa rna puna la patpana sa ma supun LUI.

Alta data am avut 0 tfimlra americanca ce ne ajuta la treburile

gospodarcsti ~ila serviciu. Iiera tare dor de niste unt de arahide. dar nu

puteam sa-i cumparam din magazinelc din Gormania . Helen a sfatui t-o

sa se roage pentru aceasta. Dupa cateva zilc, au trecut pe la noi niste

amencam care nc-au lasat cateva din rati ile pentru armata americana,intre care multc conserve mici ell unt de arahide'

in anul 1970, inainte de a ne muta II I Gormania, Helen. baietelul

nostru Paul si cu mine calatoriscm timp de sapte luni de zile. Tim;sem

adunari in Elvetia, Gormania, Suedia, Norvegia si Olanda Aceasta a

fost, de asernenea, 0 aventura '111 credinta' si aveam incredere ca Domnul

nc va satisface toatc nevoilc . Se apropia iarna si Paul (care avea atunci

trei ani), avca nevoie de cizme calduroase, astfel ca ne-am rugat laDumnezcu sa ne faca rost de ele

Am vizitat 0conferinta a pastorilor 1 1 1 nordul Germaniei s i am stat

la 0doamna ~i la fiul ci. Intr-o zi. ea a spus: "Paul are nevoie de cizme

pentru iarna . Mai avem timp s a Ie luam pana nu se inchidc magazinul!"

Ne-a ~~IS r~pedc eu masina ~i in curand Paul topaia cu 0 pereche de

crzme imblanite care, dupa cum spunea mandru tuturor, "Mi-au fost

trimisc de [sus'"

Tatal nostm imbraca crini i $ihranqte pasarile $ iEI ~tiede ce anume

avem noi nevoie. Totu~i, trebuie sa nc·tacem ~inoi datoria, erez.'ind cii

se Ingrije~te de noi ~inu anuland cfectelc rugacrunilor noastre, spunand:

"Cum sa dcpa~im acest nccazT' sau "Sc concediaza oameni. Sunt sigur

ca sunt unul dint re eei inplus" . .. ~iaite ascmenea rcmarci de necredinta.

I

j

Pe cand fiii lui Israel cucereau Ierihonul, Iosua le-a porunci t s a nurosteasca absolut nici un cuvant cand vor merge In jurul orasului

imprejmuit cu ziduri de aparare. Sa nu spuna nici macar un cuvant,

pana 'inziua cand Iosua le va porunci sa str ige st igatul victorie i.

V-at i gandit vreodata de ce le-a poruncit sa nu vorbeasca? Nu avca

scopur i de t ai nu i re , p e nt ru ca oameni i din Ierihon sa nu stie ca se aflauacolo. Nu, cei din Ierihon erau perfect constienti dece anume seintampla

§i tremurau de frica.Dar Iosua cunostea cartirea si neascultarea fiilor lui Israel, ~i

recursese la aceasta disciplina de tacere pentru ca sa nu existe nici un

cuvant de necredinta Nimeni nu-l putea influnta pe cela la lt, punand la

indoiala porunca lu i Iosua de a inconjura orasul in fiecare zi; chiar daca

ei considerau dl ceea ce fac este 0 prostie, trebuiau totusi sa 0 faca . Ei

nu erau in stare "sa nu se ingrijoreze, zicand ... ", iar Dumnezeu le-a

oferit 0mare victorie.Cand ne-am mutat pentru prima oara in sudul Germaniei, ne-am

mutat intr-o casa. Inainte locuisern intr-un mic apartament in Frankfurt.

Aceasta inscmna c a aveam nevoie de mai multi mobila si altc lucrurigospodaresti. Hainele copiilor se aflau In cutii de carton; si mai erau

inca multe alte lucruri de care aveam nevoie . Pentru ca aveam incredere

ln faptul ca Domnul ne va aduce aceste lucruri si cum nu aveam nici unban ca sa Ie cumparam, strabateam camerele pe jumatate goale,rugandu-ne la Dumnezeu pentru mobi la, covoare si perdele , pe care El

urma s a ni le aduca pentru a le umple.

Am facut aceasta timp de mai multe luni, pana cand, intr-o buna zi,

am primit un telefon de la un pastor. Murise 0doamna din biserica lor.

N-am putea noi sa ne folosim de ceva mobila silucruri pentru gospodarie?

Puteam sa luam or ice doream. Slava Domnului! Acesta a fost primul

mod de a obtine mobila. Apoi, Domnul ne-a trimis lucrurile de care

aveam nevoie prin alti oameni. Nu stiu ce gandeau vecinii cand , din

t imp In t imp, vedeau sosind covoare, mici canapele si tot felul de alte

obiecte la cas a familiei Jesze.

o data, cand ne-am intors din Anglia dupa vacanta de vara, am

gasit niste perdele 1 1 1 camera de zi, 0 cuvertura noua pe pat siun serviciuno u de ceai, toate acestea fiind eadomi din partea unor prieteni dragi.

Tar a l nosim ceresc ~t ie de ee anume avem nevoie ~i,c~i suntem adesea

pu~i la incercare, El va avea grija de Hoi ~ine va aproviziona.lrni aciuc aminte cand dilatoream prin nordnl Gennaniei ca sa predic,

neavand aproapc nici un ban in buzunar. Dupa ce mi-am cumparat

bcnzina ~i ceva de mancare, nu mi-a mai ramas nimic ~imi-am dat

, I

I

55



seama ca. daca Domnul !1U va face un miracol, nu voi rnai fi in stare sa

ajung acasa. Satan se af la aeolo ca de obicei. spunandu-mi ca nimeni

sanatos la minte 1 1 1 1 merge intr-o calatorie fara bani si ca, or icum "a trai

in credinta" este Iucrul eel mai nebunesc pe care 11poate face cineva. Pe

cand urmaream cum se duce benzina din rezervor In timp ee rna

intorceam, cram foarte ispi tit sa-mi fac griji .

In drum spre cas a am vizita t niste prieteni, iar ei au iesit pe t rotuar

ca sa-mi faca semn cu mana Inirna m-i s-a inrnuiat , pcnt ru m a gandeamca probabil aici Domnul va indupleca pe cineva sa-rni dea ceva. Dar nu

a fast sa fie asa Intre mine si locuinta noastra sc intindea 0 autostrada

de mile intreg i si rn a si vedearn parcat undeva, r a r a benzina, r a r a nici un

ban si ell politia care mil urmarea ca ca vada cc sc intampla.

M-am urcat in masina, am pornit motorul si tocmai vroiam sa pice,

cand a aparut lin om care mi-a strecurat niste bani prin fereastra. Apoi

a venit un altul ell 10 marci ~icu 0 punga de rosii. Domnul imi dadusedestui bani ca s a pot ajunge acasa.

Cineva a spus: "Dovada este ceca ce famine dupa lncercare". Tuturor

ne place Se t auzirn ~i s a aduccm marturii despre victorii, dar. de fapt

"incercarea" este partca mai grea. Accasta este destul de dificila, dar

uneori estc simai greu s a rezistam tentatiei de a nc spune deschis gandurilesi ingrijorarca de a ., IlU ne ingrijora, zicand ..."

Aceasta s··a intamplat si e ll nota de plata de 250 l ire sterline pent rubenzina. Era una dintre nenumaratele note de plata, iar treburile rnergeau

atilt de rau din punet de vedcrc financiar Indt se parea ca Dumnezeu neuitasc Mil aflam Ia pat ell 0 raceala strasnica si tocrnai rna intorscscmde la catcva adunari zilnice, ceca ce inscamna ca eu calatorisem mult.

Darurile pc care Ie primisem pentru ca predicasem, abia daca acopereaucheltuielilc de benzina, tara sa mai vorbim si despre altele. Helen a

scotocit prin toate buzunarelc. toate dulapurile si in or ice alt coltisormal ciudat undc s-ar fi putut ascunde bani si am fost profund tulburaticand am gasiti suficienti ca sa ne putem cumpara niste ceai. '

Tot 1 1 1 acea dimineata reusisem sa adunam niste bani pentru a reusi

sa platim nota de benzina, dar accasta era mai degraba cazul "fura-l pe

Petru ca sa-l platesti pe Pavel", pentru ca mai trebuiau sa astepte si altelucruri necesare.

In acea zi au trecut pe la noi niste prieteni crest ini care intamplator

ne-au intrebat: '"V-a~i platit nota de benzina?" Cand am raspuns ca 0

platisem, au ramas surprinsi pentru ca Domnul le spuscsc s a nc ajute.Exista marca tenta tie de a Iespune ca am putea folosi bani i pcntru altceva

care era tot atat de urgent dar am simtit ca Dumnczcu nc punea la

inccrare oncstitatea. si ca ei special au intrcbat de "nota de benzina",

56

zis nimic. Se poate ca ei sa fi intarziat put in pana sa se

rumnezeu sau poate ar fi trebuit sa le fi spus deja nevoianoastra actuala. N 1I am aflat niciodata.

Dar ill cazul ficcarci din accstc incercari am invatat sa-i incredintam

toate griji le Tatalui nostru, iar 111tf<>0 zi El ne-a facut 0 mare surpriza in

privinta benzinei. Mecanicul facuse 0 reparatie la carburator si ne-a

intrebat cand facusem ultima oara plinul de benzina. Noi i-am raspuns,

iar clnc-a declarat ca este imposibil , pentru c a in rezervor mai era rnultabenzina. Inca.lzirea mersese tot tirnpul, dar nivelul de benzina nu scazusel

l-am ararat mecanicului factura iar el a clatinat doar din cap; tot ce

ne-am putut inchipui a fast c a Dumnezeu a inmultit benzina pentru noilOricarc v-ar fi ncvoile cu care va confruntati azi, aveti curaj s a

,mp-IPl sa-L preamariti pe Tatal vostru pentru victoriile pe care le are,('O·Clr.te pentru VOl. In plus, EI este "Iahve- Iireh' - "Domnul va poarta

(Geneza 22: 14) si "El-Sadai ' Dumnezeu eel Atotputernic".

57



11

Aceasta este ziua

Fiecare zi noua este un dar de la Dumnczeu Fiecare zi este 0perioada

nona de timp care nu a mai existat niciodata, Ea nu este numai 0 zi, 0 ziobisnuita, 0zi searbada, 0zi a infrangerii Nu este doar una din multe le

zi le din an, c i cste ziua; Zi ell ~"Z" marc, 0zi minunata, 0 zi dinamica. 0

zi a mantuirii, 0zi a destinului. "Ziua pe care a facut-o Domnul!" (Psalm1L8:24).

Fiecare zi din viata noastra este deosebi ta. Nici 0 alta zi din t recutsau din vi itor l1U va 'f, exact ca "astazi Aceasta zi a fost creata sidestinata de Dumnczeu pentru noi, ca un dar special de la El.

Putem s a nc deosebim de cei lal ti oarneni prin cultura, prin resurse

finaciare, prin educatie, dar cu totii avem 24 de are pe zi. Dumnezeu

ne-a incredintat accste zile pretioasc, aceste 1440 de minute, accste 86400

de secundc Oricare v-ar fi rangul In viata, Cll toti i avem aceste 86400de secunde ' in ficcare zi .

Cand vad ata; de multi oamcni care "is i omoara ti rnpul" , nesti ind ce

sa faca Cll t impul lor libcr, rna gandesc cil Dumnezcu 11l! ar fi trcbuit saIe d ea 24 de ore pe zi, poatc ca 10 sau 15 ore ar fi fast suficiente pentruei. Daca as ffast Dumnezeu, nu as f. i fost atat de gencros sa le dau atatde rnult timp. Uncori imi doresc sa fi putut avea ceva din timpul [orpentru a-I folosi pentru Domnul.

lata un mod nou de a spune aceasta: "Acestea sunt cele 2~ de ore IJC

care Domnul le-a creat pent ru mine. Acestea sunt minute nou-noutc."

Am fost la0adunarc in nordul Germaniei ~iDomnul a spus urmatoarele(era la incep ut de a n nou): El ne-a da t nona ca p ers oa ne i nd iv idu al e sibisericii. 0carte noua, ell multe pagini. Aceste pagini sunt goalc, curateprecum zapada ncatinsa. Ce avem de gand sa scriem pe aceste pagini

care ne-au fost lasate nona? Se va scrie pe ele desprc victorii sau despre

infrangeri? Domnul dorcste s a ne ajutc s a facem din fiecare zi 0 zi a

victoriei . Dar noi suntem cci care hotarasc ceeea ce urmeaza s a f ie s cr is .

Daca colaboram ell Isus. a tunci noua noastra carte a anului va cuprindepagini de victorie. Daca nu lucram impreuna cu ELvom sene pagini deinfrangere

Acest cuvant a mai spus c a ar trebui sa facem rost de 0carte marc si

nu de una mica. CL l c a t este mai mare cartea , ell atat putcm scrie mai

mult In ea . De asemenea, OOIllilld a maj subliniat c a EI nu cste numaiDrnnn ez cu l z i le l or s cr is e el l litere ro;;ii, al z i ld o r d eo s cb i tc , al duminicilorsau al celor dud avcm adunari speciale , ei ea EIcstc ~iDum nc ze u l ~ ·c cl

58

de toate zi le le" al zi lelor obisnui te si al zilelor Iucratoare. EI doreste s ane ajute in fiecare zi .

'Pc cand meditam la aceste c uv in tc , 1 11 1 -a mdat seama c a Oomnul

jJ'~'' ' ' ' 'U_.'' responsabil ita tea unei zile, a unui an, a intregii noastre viet i,

asupra noastra. Domnul doreste sa-Si indeplineasca sarcina dar si Hoi

trebuie s a vrem s a 0 facem pe a noastra.

Am auzit u n proverb in tim pu l u ncia dintre iesirile m ele in SU A:"Aceasta este prima zi din ce a mai ramas din viata tal" Cat de adevarat

cste! Dupa cum vom avea grija de aceasta prima zi, tot asa se vor

dcsfasura si zilele urmatoare. Nu este de mirare ca Rudyard Kipling a

scris in poezia sa "Daca":

"Daca pot i sa-ti umpl i minutul neuita tor

Cu 0alergare pe a distanta de saizeci de secunde

Al tau este pamantul en tot ce arc el

S i ce este mai important.wei fi om, fiul men!"

Aceasta este ziua: nu a fost ziua. Nu avem nici 0 influenta asupra

trecutului. EI a fost odata. Zilla de ieri a avut sansa ei. Cea de maine vaavea S1 ea ocaziile ei; singurul ump in care puteam trai, este acum.

c'L1m sa ne incep em a cea sta Z L a cest dar special de la Dumnezeu?Putem sa alegem cum 0vom facc Putem sta intinsi In pat, gal1di!1du~l1ece zi groaznica va urma. Soria mea este convinsa ca dm nou ,VOl fi agitat

s i e ll i fo sc ; c op i ii devin indepcndenti si nu rna vor asculta ~ I 1 1 1plus, malsunt si toate problemelc care rn a asteapta la serviciu]

Ma cuprinde ingrijorarea iar depresia planeaza deasupra mea ca un

nor intunecos Nelinistea imi face stomacul sa se chirceasca, iar un

sentiment de disperare si de neputinta de a face fata situatiei Imi

I''''~~~''~''~~.~gandirea.

Nu rna sim t In sta re sa rna r id i c. S i ng u ru l lucru normal p e care 11pot

f Z lCCe st e s a r na intorc pe partea cea la lt a si sa rna cu lc la lac. N u m -a msculat inca din pat dar deja m ..am infrant singur. Intreaga zi pare un

balamuc. nu am dormit suficient, vrernea este groaznica, nu mil simt

bine ~i0 autocompatimire mi se vara In pat si se ghemuie langa mine.Mi se pare ca nimeni nu rn a i nte le ge s i n u rna iubeste .

Depresia nu numai ca planeaza ca un nor deasupra mea, ci mil

acopera ca 0patura, apasandu-ma. Am uitat c a este 0zi speciala: chiar

daca noate f 0 zi obisnuita, 0 zi lucratoarc. ea este speciala pentru ca

DUI11I ;ezeumi-a incrcdintat aceasta zi ~iprive~te sa vada ce va i face dinca.

Dar mat exista ~i un aft mod de a int5.mpina zina . Aeest verset din

59



Psalmui 118: 24 ne spune secretul: "Aceasta este ziua pc care a

facut-o Domnul: sa ne bucuram si sa ne inveselim In ea!" Pentru a

face din aceasta zi 0zi a victoriei ~inu a infrangerii, t rcbuie " s a rn abucur"!

Cum adica, acesta sa fie primul lucru dis-dc-dimineata? Cand ma

simt asa cum ma simt? Da, sa rna bUCULca orice ar 1l1c;rea Satan sa

arunce asupra mea in aceea zi. stiu c a Isus este mai mare. Sa m a bueur

pentru ca H I rna va duce la bun sfarsit, Sa rna bucur ca Isus SI ClImineputem sa punem dusmanul pe fuga. Sa ma bucur dinaintc de a'avea chef

sa 0 fae. At i observat ca primul lucru care vi se spune ca trebuie facut ,este sa va bucurati? Numai dupa aceea urmeaza, " s a ne invesclim".Chiar dad. Iauda cste 0jertfa, ofera-I-o Tataului nostru si vei vedea citva face ca accasta sa fie 0 zispecia la . El are 0multimc de surprize puse

dcopartc, 0 sumedenie de raspunsuri la problerne, pace si bucurie, careiiasteapta pe cci care vor pretinde acestca ca fiind ale lor.

Sunt atat de bucuros pcntru ca Domnul ne-a oferit un nou inccput _

o noua zi. Viata ne este fermata din zilc. Doar pentru ca una din zile a

fost un dezastru, aceasta nu inseamna ea si 0 alta trebuie sa fie la fel.Fiecare zi estc 0 zi noud . Putem trai f iecare zi ca 0 zi aparte.

Lasam in urma noastra zilele de ieri. ell toatc infrangerile

dezarnagirilc ~idisperarile noast rc si inchidcm usa zile i de ieri eLl cheia

~lc i de astazi. Noi retezam zi lcle noastrc de ieri s i lc ingropam ell lopata

zilci de azi. Nu trebuic s a las ca ziua de ieri s a rna oprcasca s a rnagandesc la cea de astazi .

Pavel scric in Filipeni 3: 1 3: " uitfind ce este 'in urma mea ! ,'i

aruncandu-ma spre ce este inainte "

Isus spunc in Matei 6:34: "Nu va 'ingrijorati deci pentru ziua demaine; caci ziua de maine se va ingriji de ea insa~i"

Cu altc cuvinte, nu va ingrijorati pentru ce va fi maine, pentru caziua de maine se va ingrijora ea insa~i de ea. Ficcare zi reprezinta 0

parte separata si trcbuie sa 0 tratam ca atarc.

Zilla de ieri a murit zilla de astiizi traic~te. ziua de maine va trai ~i

ea. Putem invata din ziua de ieri - din gre~cl ile ~ivictoriilc ei. Trebuie sa

acordam ~izilclor l10astre de astiizi 0~ansa egala pentru a trai. Zilla de

icri a avut ocaziilc ei, ziua de mamc inca nu s-a nascut.Dad. Dumnezcu este Creatorul zilci noastrc, ell siguranta d. Elne

va ajuta sa tIm ercativi ~iproduetivi In I11Ul1Ca:El va binecuvanta munca

mainilor lloastre, inmasura in care 0 credcm ~i 11 care mergel11lmpreuna

cu EI.

S i cine ~tic. tocmai accasta zi. care pare 0 zi de mund atat de

obi~nuita. Tara nici 0promisiune importanta, poate sa se dovedeasca a

f0 zi rninunata $ i speciala. Tocrnai in aceasta zi s-ar putea sa primi ti

raspunsul la rugaciunc, raspuns pc care II asteptati de mulr timp. Un

telcfon ncastcptat sau 0 veste oarecare va pot umple viata de lumina

soarelui . Poate ca astazi sc va intoarcc fiul vostru "ris ipi tor".

Maria. cand s-a trczit 'in acea dimincata, nu avea nici cea mai mica

idee c a ingerul Gabriel zbura spre pamant pent ru a-i aduce vestea ca ea

a fost cca aleasa sa fie mama Marclui Mcsia.los if. care se afla atunci II I inchisoare. pierzandu-si aproape orice

speranta de a mai scapa, s-a simti t tradat si ui tat . Apoi, deodata . a urmat

lil1 zgomot de usi, un tropai t de pic ioare si voci care str igau: "Undc este

losif? losif, Faraon a timis dupa tine.Grabcstc-te omule! Prcgatcste-tc!"

A fost dus repedc de la temni ta la palat , in prczenta stapanitorulu i

celci mai mari d inast ii din acea vremc - Faraon. imparatul Egiptului. In

decurs de catcva ore" irnaginea se schimbase , iar prizonicrul dcvenea

guvcrnatorl 0 zi - 0zi speciala. Obisnuitul devine extraordinar,

Mai cxista zilc incare seintampla ceva sau l1Cintalnim ell 0 persoana,

iar aceasta nu pare ceva scmnificativ. Dar tocmai aceste intamplarirnodifica uneori cursul intreaii victi .

daca privim ~ne dam scarna cit a fost 0 zi scrisa ell li tere

rosii, dar nu am recunoscut-o Hoi atunci ca atarc. SL'iinvaram sa fimsensibili la soaptclc Duhului Sfant pentru a ce cstc important In

zilelc noastrc si pcntru a obscrva indcosebi aceste lucruri.

Intotdeauna Dumnezcu nc presara flori in calc, mici buchctelc de. . un raspuns Ia 0 rugaciune acolo. dar suntem adesea atat

de ocupat i sau nemultumiti cautand lucruri mai importantc , incat ui tam

aceste scmnc ale bunatatii Sale. Adesea nc ingrijoram ~i devenimnclinistiti de ce anume BU ne-a raspuns Dumnezeu. iar Eladesea incearca

s a nc spuna: "Te-am auzit ~HiOl raspundc. Oare nu vczi ca mi-am pusrotilc II I functiunc? Ingcrii Mci au grija de toate. Raspusul urmeaza sasoseasca: doar putina rabdare si [i se va ivi ."

Sa acccptam fiecarc din zilele noastre cn bratele deschise., ca 0ocazie

de a dcscopcri binecuvantarile Dumnezeuiui 110stru, care sunt lloi in

tkcarc zi. Sa ell cur3: i ~i inerederc in t lecare zi. nu ell teama sau

in sila. Daca vi se pare ca fie care zi va aduce doar 0 continuarc a

nccazurilor. a suferinfel ~isupararilor prin care afi trccut, lasati-Ie toate

1 1 1 grija lui lsus. El nu numai ca va ~tie nevoilc, dar va poale sehimba

situatiiic prin moduri eare va taie respiratia.

Abordati 0atitudine dea~teptarc, care rcprezintii de[,pt un alt euvant

pentru "credinta" Omul de la --Poarta fmmoasa" de la Templul din

!crusalim. a crezut ca Petm ~i loan aveau dc gal1d sa-i dca ni~tc bani,

' · . .c l sc a~tepta sa pnmeasd ceva de la ei.'-' Cineva a spus: "EI se

6061



a~tepta s,~capete ceva de pomar i a In maini dar a primit ceva pentru

picioare! Aceasta pentrn ca a fast vindecat prin putcrea lui Isus. Era

ceva ell mult mal presus dedit si-ar fi putut imagina. Ce zi minunata

nemalpom~niUi si emotionanta pentru el. 0zifoarte speciala. '

. Majoritateazilelornoastra nu sunt formate din ceva atat de grozav~~care sa zguduie .p~mantul precum aceasta intamplare, totusi si ele pot

sa ~e zile c~eAsa aI~a ceva deosebit: soarele patrunde printr-un manunchi

de frunze: mtall~l zam,bet alpruncului;0

stea singuratica ce straluceste?easupra vo~astra pc cand p nV l!1 m noapte, ta r apasarea ei se transforma

II1tr-o_u~o~ra ca~fea neagra; ploaia incetcaza si reusif sa va uscati rufele:sa~l va s tr an ge ti 1 1 1brate sotia dupa un lung intinerariu de predici.. lucruri

marunte, care pentru VOl $1mille devin lucruri importante, Aceasta esteztua pentru care s a ne bucuram si pe care sa 0 facem s a fie deoscbita!

lngrijorarea nu-i doar pe oamenii maturi. Si copiii pot

avea lngrijo rarile lor Pe vremea copilarici, uncle tcmeri au parut enorme.

dar care, dupa ani de cand am ajuns adulti, am ras de prostia noastra.Pe cdnd aveam aproape opt ani si stateam noaptca lungit In pat mil

gandeam ce s-ar intampla daca rusii L-ar impusca pe Dumnezeu. Mintea

mea se zbuciuma ell aceasta problema si Inca destul de mul t t imp. Mil

ingrijora faptul ca Durnnezeu nu va putea sa Se aperc. Nu puteam sa-mi

imaginez ce haos s-ar petrece dad s-ar inuimpla 0 astfel de tragedie.Imagini ale razboiulu i din Polonia , eu toata suferinta si rnoartea din

jur, imi umpleau mintea Corpuri carbonizate , atarnatc de grinzi le casei

invecinate unde explodase 0bomba, imi bantuiau viselc. Tata era plecat

departe, soldat; mama si en mine nc refugiascm la tara, insa fillindrazneam sa vorbim dcsprc originea noastra germana. Uneori frica siingrijorarea amenintau sa rna sufoce si ca razboiul nu se v a sfarsi

niciodata. Cc s-ar intampla dad acest razboi ar inghiti nu numaipamantul dar si ccrurile Cc s-ar intampla dad Insusi Dumnezeu ar fiimpuscat!

Ei bine. di n fericire aceasta ingrijorare a mea IlU s-a materializatniciodata, iar in final razboiul s-a terrninat. Printr-o serie de miracole(putcti citi dcsprc toatc accstca in cartea noastra "Talmaciul lui

Dumnezeu "), Dumnezeu nc-a dus pe mama si pc mine I II Anglia, unde

ne-arn putut intalni non ell tata.Dar ingrijorarile ill! m a o paraseau Nu puteam sa spun 0 yorba In

englcza. Cum vor fi copii i de la scoala? li ural! pe germani pentru caincepusera razboiul? In Polonia nu prea am avut ocazia sa inva] mainimic, iar acum cram aruncat intr-o clasa cu copii de zece ani, care

radeau de hainclc mele ciudate si de ciorapii mei croseta ti , precum ~ideincercarea mea de a invata limba.

Eram timid. scnsibil '$i interioriza t iar in decursul adolescente i, ca

tanar, sufcream de un complex de inferioritate. Pe cand aveam 14 ani,

am vazut un film de Roberts Oral, "Venture into Faith" ['-Aventura in

credinta"], tar Dumnezeu rn-a chemat Sa-tnt indeplinesc lucrarea de

sluj ire. Eram sigur ea El facuse 0 greseala! Cum sa stau In fata oamenilor

si sa Iepredic? Insasi acest gaud rna facea sa rna simt mic si doream sa

fug si sa mil ascund. "De ce m-ai ales pe mine, Doamne? De ce eu?"

6263



Dupa ce am terminat scoala, am plecat sa lucrez Intr-o mina de

carbuni si am avut visul sa devin director intr-o mina, director care

castiga 0 groaza de bani si nu facea mai nimic. Dar chemarea lui

Dumnezeu, pe care 0 alungasem din mintc, imi revenea $i devenea

insistenta Nu putea fi rcfilzata si devenea tot rnai puternica dedit ambitiasi teama mea de slujire.

In anul 1960 aI~1plecat Ia Kenly Bible College pentru un studiu de

doi ani. Nu era usor sa studiem, sa ne spalam hainele ell mana si sa

locuim Impreuna 0gram ada de studenti de di ferite rase $i personalitiiji.

Desigur, aceasta era calea cea mai buna de care aveam nevoie pentru ama ~lefili, dar Ia acea vreme nu apreciam acest Iucru.

In fiecare vineri seara avea loc 0 slujba ~i in fiecare saptamanatrebuiau s a predice cate doi studenti diferiti Ma iugrozcam la gandul cava veni ziua cand l1umeIe va trebui sa-mi apara pe tabla. Decanul sicativa profesori vor fi acolo pentru a ne "judeca" prcdica ~ia ne davcrdictul lor dupa aceea.

>I i In sfarsit, a venit si ziua martirajului meu. Pregatiscm 0 predica

despre Ghedeoll si im ipetrecusem aproapc sapte ore in biserica anglicana

din apropiere, ca sa rna rog la Dumnczcu pentru a ma aiuta. Cand m-am

ridicat ca sa predic si am vazut toate chipurile privindu-rna in asteptare,am avut senzat ia ca nu-mi rnai amintesc absolut nimic.

Frica a pus stapanire pe mine si, in loc sa predic intre 30 si 45 de

minute, asa cum era cerinta, am tcnninat e ll Ghedeon iar apoi am trecut

ca un cxpres de la Gencza, la Apocalipsa in exact zece minute! Dupa ce

l11-a111ntors la locul meu, a urm at 0 Iiniste de rnormant iar decanul a

trebuit s a umple singur pauza din program, spunand marturia sa.

Dupa slujba , m-am tarat pc scari pana la camera decanului si ambatut emotionat la usa.

"Intra 1 A, tu esti, George! Ce treaba ai cu mine?"

"Pai ... Pai cu . .. am venit sa va vad in problema prcdicii din seara

aceasta". Eram curios sa vad ce veti spune despre primul rneu discurs lacolegiu.

"Ei bine, au a fost rau. Dar a fost ... hmm ... emu scurt!"

EI era obosit dup a 0 zi plina, iar eu cram bucuros sa-l las sa se

odihncasca pentru ca l1U cumva sa mai spuna ~ialte lucruri despre predicamea. Am parasit camera si am pornit-o mecanic pe scari, in jos. Era 0

mare usurare pentru mine, aceasta zi nesuferita 1 1 1 sffirsit se terminase

M-am dus afara doar pentru a fi singur $i a lua putin aer proaspat.

Eram foarte descurajat ~istrigarn 1 1 1 chinurilc cumplite ale frustrarii. '"0

Doamne, de ce m-ai chemat tocmai pe mine sa fac Iucrarea de slujire?

65

i'

:11

I

II I

II .

III I

I . . .



sa vezi ~iTu c a t de fricos sunt."Dar Ghedeon a devenit unealta lu i f)unmezeu care urma sa elibereze

IsraeluI de madianiti

Apoi a mai fost si Iacov. Problema lui Ill! a fost timiditatea si tearna

la inccputul povestiri i, ciinselaciunea si faptul ca se ocupa de viclesuguri

EI i-a furat fratelui sau Esau dreptul primului nascut, a obtinut

b inecuvantarea ta talui (care ar fi t rebui t sa t ie pentru fiul care se nascuse

primul) prin viclesug si minciuni, ca apoi sa trcbuiasca sa fuga pentrua-~i salva viata. A fugit la familia din partea mamei si a muncit pentruunchiul sau Laban, ingrijind de capre si oi.

Dar unchiuI Laban era si mai viclean decat Iacov El i-a dat de sotiepe fiiea nepotrivita (pe urata Lcea, in locul frumoasci Rahela), astfe!

incat lacov a trebuit sa munceasca timp de 14 ani pentrn amandoua.

Rasplara ii era adesea 0 plata de mizeric in comparape eu munca grea,iar Laban il pacalea in permanenm

Dar Dunmezeu avea mana Sa peste Iacov. EI vazuse ca Iacov avea

o dorinta arzatoare in inima. EIacordasc 0mai mare importanta dreptului

de intai nascut si binecuvantam decat 0 facuse Esau. Modalitatea de a

obtine aceste lueruri era gresita, totusi era doritor si intometat dupaDumnezeu.

Probabil ca 11 auzise pe bunieul Avraam care vorbise de rnai multeori el l Dumnezen iar DUl1mezeu facuse 0 inte legerc ell el. Iacov era si e l

II I acest angajament, ca facand parte din familie si, pe cand fugea de

acasa, Dumnezeu i -a aparut in Bete l ~i i-a promis ca iIva bmecuvanta.

Si Iacov a fost bil1ecuvantat. In ciuda eforturilor lui Laban, turmelc~iservi torii lui Iacov s-au inrnulti t pana cand Ie-au int recut pe cele ale

lu i Laban. Laban a devenit gelos ia r chipul i s e i n tu n e ca atunci c a nd I :; ;iprivea ginerelc.

Dumnezeu i-a spus lui laeov: "Intoarce-te pe pamantul strabunilortai si la neamurile tale: VOl f icu tine . ' ,Asa incdt Iacov impreuna ell suita

familiei sale. cu servitorii ~i vitcle, s-au indreptat spre Canaan.

Iacov i-a trimis un mesa] fratelui Sal! Esau despre sosirea sa dar

cand a primit ca raspuns ca Esau urma sa-lil1tampine cu 400 de oamcni,

"Iacov s-a inspaimantat foarte mult si I-a euprins groaza' (Geneza 32:7).

Trecutul lui Iacov I-a prins din urma! EI si-a a111il1ti tcum il inselasepe Esau si era sigur ea Esau venea ca sa-l ornoare

Imediat, eI a inceput sa-si faca planuri, cum ar putea sa scape din

aceasta incurcarura, separ:il1du-~i oamenii si cirezile in doua grupuri.Era posedat de frica si ingrijorare si cerea ajutorul lui Dumnezeu s a lesalveze vie tile. Pregat i un cadou imbelsugar pentru Esau si iltrimise cu

66

c a D umne ze u 1 1mo d el a seell Dumnezeu si eu oamem ~I

Biruitor, ell 0 autontate

67

Ii

i i i:1:



acordata de insusi Dumnezeu: rnai t" . fiii .eelor 12 triburi ale Israelului iar M rarziu 11 I~uurmau sa dea nastereacestea. ' esia avea sa se nasca dintr-unul din

S i raspunsurile noastre constau in . ADumnezeu lucreaza inno I· D . recunoastere.; : ; ; 1 mcrederea ca. -. umnezeu ne vede n dci asa eu~n are de gaud s a ne faca. EI vede un U ~ar ~:;;acum suntem,sau femeie E l cunoaste Iuptele rin J , potel~ttal1~ fieea~c barbatpnvim pe EL ne va duee la victo ., care trecem, :;;1 m masura 111 care II

T idi one.nm Itat~a;;i frica pot fi inlocuite cu cur .. ~ .pentru propriile noastre sentimente se . aJ: preocuparea pr~amareiubitoare fata de nevoile altora rin pot transforma intr-o se~slbditate

noastre. Inselatoria ;; i pacatul pof fi in~~r~rea ~uhulUI Stant Invietileschimbat Eu nu mal' spun "D Dcpartate, numele nostru po.ate fi

c ce eu ')'" A

pentru ca s-a intam lat a a '. : . oan:ne, ci doar Il preamarescincredintat di Acefa car~ea;;!savure

t:: ade~arul din Filipeni 1:6: "Sunt

I' c mcepu m vo b - I

a capat paDa In ziua lui Hristos ... " I 0 una ucrare, 0 va duce

6 8

13

Cum Sf invinge ··complexui lacustei"

o data am fost confruntat ell 0 problema importanta si mi se parea

ca nu exista nic i 0 cale de iesire. Cu c a t rna gandeam mai mult la aceasta

problema, en atat ea crestea tot rnai mare. Tocmai atunci Domnul avorbit usor duhului meu, imbarbatandu-ma ell aceste cuvinte: '-Sa nu

pierzi niciodata din vedere maretia Dumnezeului tau. Sa ai totdeauna in

fata ochilor tai mare ria Dumnezeului tau si atunci credinta iti va fi

puternica. Sa IlU te uiti la cat de mare este dusmanul, cat de mari i t i suntproblemele, ci ui ta-te la maretia Dumnezeului tau."

Cat de des uitam maretia Dumnezeului nostru. La slujbe can tam:

"Ce mare esti", dar dupa adunare, le spunem prieteni lor ce probleme

grave avem, cat de mare este diavolul ~i cu cc lucruri imposibile ne

confruntam. Este ciudat ca, dupa adunare, Dumnezeu se micsoreaza

int r-atat incat El nu este mai mare dedit suntem noi . Am putea aproape

sa-L puncm in buzunar ca pe un balon dezumflat. La adunare, el a fost

Cel Atotputernic, Cel Care se ingrijeste de toate, Cel Care ne rezolva

toate problemele dar dupa adunare, puterea Lui de a ne ajuta inceteaza.Suntem hipnotizati de problemele noastre, astfel incat nu vedem

maretia Dumnezeului nostru. Dumnezeu este un Dumnezeu gelos si nu

doreste sa acordam 0mai mare atentie problcmelor noastre decat Lui .

Vrea ca El s a f ie pe primulloc in vie t ile noastre si sa nu fie eliminat de

probleme din acest locoPe cand Isus se afla pc pamant, nici 0 problema pe care 0 avea nu

era prea m<!re.El era intotdeauna stapan pe situatie. El nu a spus niciodata

nimanui: "Imi pare rau, dar nu te pot ajuta." Numai pe acei oamenidin

Nazaret, care nu aveau nici un pic de credinta si care incercau sa-l

pacaleasca sau care s-au ridicat in mod deliberat impotriva Lui - numai

pe acesti oameni nu i-a ajutat. Adesea ne este rnai usor s a credem ca

Isus a fost stapan pe situatie cand a fast pe parnant decat sa credcm ca

El are sub control situatia noastra prezenta. Dar in Evrei 13:8 citim ca,"Isus Hr istos este acelasi ieri si azi si In veci."

Modul in care vorbesc multi crestini ne face sa credem ca diavolul

devine din ce ill ce rnai puternic, iar Dumnezeu devine din ce in ce mai

slab. Ei vad raul cum creste in toate privintele : ; ; i adesea ci teaza din

Biblic versete precum "Dragostea celor mul ti se va raci" (Matei 24: 12)

sau "Nu te teme, turma mica ... " (Luca 12:32.). Se vad ca pe 0 midi

69



grupa de marinari ce stau azatati demtra sub valuri: san incearca~:::Jsa:,', e ~;Po~u!, care este pe punctul de a

• C L aperc .tortareata E I I' .~I d em on ii l ui care se nasesc d ~ id . . ,. < , vang le lei" de diavol

D" . b upa 21 un ~I 11 asediaza. e jur unpreJur sunt numai frati cre tin' ~ " "

morn, tar ~a~[z~ pare sa le fie pierduta, Je ~ ~ ~ I 1 I P ,c,moarte sau chiarde nmp pana cand diavolul ,,' A nti . , I P e ca este doar 0 chcstlUnec. ~ " ,,1 1'\.11 lcnstu vor f3U"l ~ d I 'd' .tortaretei sr sa intre 'Ill ea ca ' c \; 'f sa esc 11 a portile

, ¥ < sa 0 cucereasca I . f I ..'pent ru a-~i ment ine stcagul f1 t " d d . ~I 00,sese uhimile puteri

D ' u uran ar nu-l 111' 'd ~.umnczeul Ostir ilor . Ei au ui tat m ~"t D ar va pe capitan -De~i este un fapt dovedit ~ d~I}(;'ll(j,l l!mne,zeulw lor.

. I ca iavo H I castraa It de inoastre, totusi el nu va castiga batali d " ~'f b I11U e run e III zileleC~ ..? """ ' a tcana ecrsiva At t t dartu. Noi suntem cei care cdstis ~ 'F'" i . ,1 CI' vreo ata sfarsitu!

datorita maretiei DUl1mezeului I o l g l . ; ! P ' III UI Dumnezeu vor castigapentru ca ne aflam "in zilele din ~rn ~["nu;' l1alputerea, celui rau creste

es!e tt~mat~ pe pamant inrr -un mod ~rh( or ~~~uter~a Duhului Stantmannnn mil de oameni de pe '( t ~, precedent. In fiecare Zl sunt

, 11 reg pamantul, Dumnezeul nostru nu va fi niciodata intr ~ ,s~ avem ochi ea sa vedem toate aceste I . ~Cl~tde Satan , dar t rebuiesa le vedem cu ochii nostri nat li ucrun..u mtotdeauna cste posibil

Rcgele Sinai a rrirnis in Sa~~~l, CI, cu ochii nostri spirituali

ServitomJ lui Elisei a iesit dis d ladpe11tm':.-I,pnl1de pe profetul Elisci

~" 'f - c- lmll1ea ta afa ~ . ~, .

armata 11 1 atara ora"tdui a fo t . d" ,,' ra si, vazand 0 mare--N " , , s cupnns e teama DEI' .ute, teme caci cei care sunt cu 11 . . la.. ar,' ',SCI a spus:. " A . ,01 sunt 111m 1111It deca .

cu Cl. pOI eI a strigat: "Do 'T 1,1 ecat cci care suntD

. amne ic rog deschide-i hii ~umnezeu a deschis ochii spir itu ' l i ' . til ~ . so 11 e-l OC II sa vada.'

era plin de cai ~i care de foe (~lr,al ,namlm, Jar el a vazut ca muntele~ . ~ mparan 6'16-17) A -

cer~asca a IU l Dumnezeu, care era cu I' ' .. " '. vazut annatadecat armata regelui Siriei. milt mal mare ~l mar numeroasa

~u trei ani in urma, in iunie 198':;, I . ,unnand sa am acolo opt saptar ' .:' am p e~at cu rnasma InAnglia,II . nam 111 care sa a ' '1 " '. 'relen ~lcopii urmau sa rna insoteas ~ . ~ . m,ll1t~run religroase.scolara: apoi venea concediul ncat lUm tarzru, ca~ld mcepea vacanta

vizitandu-ne rudele, prietenii i e ~~ir~ obisnuit 11 1 sanul familiei,

Anglia, am aflat ca, din anumlt/111 tiv ll~ rmsume La sosirea mea In

care imi fusese planificat nu iesise a n e. mtll1eranul de opt saptimani~ ~ 'f ~a cum sperase'm P .. d I'saraca de tem1ene stabilite', d I' , eu. flVll1 Ista~1~ . ., u~manll m1-a spus' "'Nca atone lunga. Iata-te sosit entm tr' .'.'. u prea pare sa fie 0adul1are. De unde ° sa-ti 111;:" . " bel h~)l1lI nu vel avea me! un tel de

pariisit. Ce ai de gand s~ fact ;~~~~1)~l. Dumneze~. te-a ~litat ~i te-aprea bmc ca tu uu e~ti sustil1ut de . ceasta t1-.epamea ~l lIntu!. Sti i

Era 0 tacere desavar~itii d vreo orjgal1lZat lC 1111slOnara." .

, oar sunetu valunlor care se spargeau la

tam1 se putea auzi la 0 midi distanta Dar atunci mi-am amint it ca, asa

cum Dumnezeu facuse ca aceste valuri s a vina si s a pIece de-a lungul

generati ilor , in ritm constant, cu atat mai marc era credinciosia Lui fatii

de mine - copi lul Lui.Mi-am inchis urechile spirituale la vocea diavolului ~i am inceput

sa eitez cu voce tare promisiunile lui Dumnezeu. In loe sa-mi concentrez

atcntia asupra notelor de plata neachitate care rna asteptau acasa si

asupra fami liei care trebuia sa fie aproviz ionata Cll de toate , mi-amintors ochii spre Isus. Mi-am amint it de editorialul pe care i l scrisesem

in revista noastra precedenta: "Sa nu pierzi niciodata din vedere rnaretia

Dumnezeului tau."Cat de des cantam in cor "Nu este nici un fel de secret pe care

Dumnezeu sa nu-1poata dezlega ..." In ultimele luni, Domnul imi vorbise

despre aceasta idee. [n Psalmul 78:41 citim: '"...L-amlimitat pc Sfanul

lui Israel in darea binecuvantarilor" [traducere dupa versiunea din limba

engleza - "Living Bible" - n. tr 1Estc posibil ca 0persoana sa-L poata limita pe Dumnezeu? Da, fiii

lui Israel au marginit lucrarea lui Dumnezcu din viet ile lor . Domnul i-a

spus lUI Iosua: "Orice loc pe care-I va calca talpa piciorului vostru, vil-am dat..." (Iosua 1:3). Din partea lui Dumnezeu, promisiunea era:

"Once lac ... " dar promisiunea nu putea fi aplicata, numai dad Israel

era pregatit sa se supuna lui Dumnezeu. Conditia care trebuia sa fieindeplinita era " . . .sa cake talpa piciorului vostru. . ." " acesta erarolulomului . Dumnezeu era pregatit sa-i dea lui Israel to t atata pamant dupacum emu ei de pregatiti sa calce pe el. Israel pusese hotar ca s a vadacat de mult poate sa lucreze Dumnezeu.

Hotarele sau limitele noastre se ivese 'in cazul problemelor, al bolii ,

al greutat ilor financiare, in cazul fami lii lor noast re, in salvarea eelor

dragi , in domeniul nost ru de act ivi tate, in viata biseric ii noast re. e tc.Cit de desillimitilln pc Isus prin inteiectl{lnostru san prin gandirea

noastra naturala' Noi l1U ne putem imagina cum ar putea Isus sa ne

rezolve problemele san sa ne vindece de boala. Parem hipnotizati de

problema noastra si prinsi precum 0 l1111SCa 'in piasa paianjenului -Iipsiti

de putere, de;;i facem eforturi disperate ca s a putem scapa. Panza

paianjenului se strange din ce in ce mai tare, musca face ultima sa111cercare ~iel l aceasta s-a tenninat - este moarta!

illimitam pe IS1IS pen tnt c6 i i punem Cuvantulla fndoiala. Atat demul ti cre~tini cred mai degrabi i ce Ie vorbe~te diavolul decat Cuvantullui Dumnezeu. Clt de multi dintre ei flU sunt mai convin~i de puterea

sutCrin~ei ~i a problemei lor dedit sa creada ci l Isus este mai puternicdedt boala ~inevoia lor, MulTi nu pot crede ca rudcle Ievor fi salvatc ~i

aeeasta doar pentru ca se nita numai la aparen!eie exterioare.

70 71



Jllimitam pe Isus prin cele cinci simturi ale noastre - vazul, auzul,pipaitul, mirosul si gustul. Avem 0intelegere gresita asupra a ceea ce ne

spune Biblia despre credirua Multi oameni cred ca, daca tot ce simt,

vad sau cunosc este in ordine, atunci sunt pregatiji sa cream. Darcredinm nu depinde de simturile noastre, Credinta nu se uita la ceca cepot vedea ochii; ea nu se lasa influentata de intamplari ci se bazeaza

doar pe Cuvantul hn Dumnezeu. Ceca ceputem vedea este foarte limitat.Auzul ne este foarte limitat deoarece putem auzi doar pe 0 anumita

distanta. Sim,turile noastre ne sunt foarte limitate, gustul si mirosulnostrusunt si de limitate, darnu exista nici unfel de limitepentru puterea luiIs11s.

Se poate intampla sa ne aflam lntr-un anumit loc sau sala si sa nuauzim nimic, desi In aeeasta sala este muzica , 0conversatie sau poatecanta cineva. Cum este posibil asa ceva? Exista unde permanente deradio si televiziune care sunt propagate in atmosfera, dar nu Ie putem

auzi pentru ca nu avem un receptor - adica un aparat de radio sau unte levizor. Credinta este "aparatul de receptie" care ne pune in armoniecu puterea lui Dumnezeu si 0 aduce in lumea noastra sau in punctn]nevoii noastre. P en tr u c a n e bazam credinta p e promisiunile lui Dumnezeudin Cuvantul Lui, ele devin realitate.

Avem nevoie de unIsus care s a fie mai mare decdt cele cinci simturiale noastre, un Isus care este mat mare decdt mintea si slaba noastra

intelegere.Moise i-a scapat pc fiii lui Israel din sclavia Egiptului, iar intentia

lui Dumnezeu a fost ca ei sa intre in posesia unci tari frumoase care sale apartina, EI a trimis 12 barbati care sa cerceteze pamantul Canaan si

care sa aduca un raport asupra acestei tari, pe care Dumnezeu a alesesepentru ei. Cei 12 soli s-au inters dupa 40 de zile. Zece dintre ei au spus

ca este 0 tara bogata :; ;iminunata. Ciorchinele de stmguri pe care l -au

adus era ata t de mare indit doi barbati au fast nevoi ti sa-l duca impreuna!"Este 0 tara in care curge lapte si micre DAR - orasele sunt foarte marisi au ziduri de jur impreiur. Oamenii sunt atat de inalti - incat n-am maivazut niciodata pe nimeni sa fie atat de mare si de puternic Exista pani!

si uriasi acolo, f ii i lui Anac. Ne-am sirnji t ca niste lacuste pe Hinga ei si

tot asa ne-au si privit. Moise, este imposibil sa putem pune mana pe

pamanr Mai bine am fi murit in Egipt, pentru ca aici situatia este

disperata, "Dar ceilalti doi, Iosua si Caleb, au spus: "Sa pornim imediat. Ne sta

inputeri sa il luam. Sa patrundem si sa cucerim acest pamant minunat. "

Toti cei 12 soli au vazut pamantul, cu aspectele lui negative si

pozitive. Ei au vazut vegetatia bogata si abundenta dar ~i oraseleimprejmuite eu ziduri si de asemenea pe uriasi. Ce i-a determinat sa

faca rapoarte diferite'? De ce zece dint re ei erau plini de teama si l ipsit i

pc cand Iosua si erau . ca putcau sa cucereasca

marc. Un muc deauzit cantecul:Dintr-un bob de

, este 0 pozitie pe

ULC'I.J,euu fizic ci spiritual. Dupa ce am

locul impreuna cu lsus, at~l~c~~l

problemele de sus, ' in loc sa ne ridicam

7273



Odata cineva a spus: "Daca ai vreun mesa] pentru Satan sa ti-1crii

pe talpa picioarelor", Ce insearnna aceasta? Va aduceti arninte de versetul

din Romani 16:20: "Si Dumnezeul pacii va zdrobi In curfind pe Satan

sub picioarele voastre." Acela este locul care ii apartine - sub picioarclenoastre spiritualc. El si problemele pe care ni le aduce ar trebui sa

priveasca la noi in sus, acolo unde stam impreuna Cll Hristos, de undel -am doborat impreuna ell El In ringul de bataie.

Pe coperta cartii lui Harold Hill. "How to be a Winner" fcngl.A

_

"Cum sa fii un biruitor"], exista un purnn uria~ intr-o manusa de box. In

planul din fundal exista 0 imagine a diavolulu i s tand pe spate , care este

pus la punct si care vede stele! Incetati sa va mai comparan ell uriasul

problemelor voastre si priviti aceasta imagine noua - marele vostruDumnezeu care va face sa fiti victoriosi.

Sa l1U va considerap 0 lacusta. Sunteti copi lul lui Dumnezeu,

rascumparar prin sangele lui Isus. Sunteti cineva care menta apreciere,care este imbracat in armura spiritual a si care este puternic inDomnul,

nu 0 lacusta care trebuie sa fie strivita sub calcaiul uriase] Griji.

Comportat i-va conform Cuvantu lui lui DUl1mezeu , care este adevarat.Prin maretia Dumnezeului vostru, rasturnati situatia, inamtati: ;; i cuceririchiar astazi propriile voastre cetati ale Ierlhol1ultJi. . , ,

cu mere

75



noastre. "A da," spunem, "reteta estc foarte buna, numai cit modul II I

care procedam cu ea si punerea in practica a retetei nu au produsrezul tatele dorite ." Cuvantu l lui Dumnezeu este vrednic de increderc

dar, pentru ca nu suntem pregatiti sa Iuam reteta cuvant cu cuvant ~i sao ducem Ia bun sfarsit, exact asa cum este scrisa, obtinem rezultate cutotul diferite fata de ceea ce ne promite Cuvantul lui Dumnezeu.

Niciodata nu ci tim in Bibl ie ca ar t rebui sa ne consul tam simturile ,

auzul, ccea ce vedem, gustam sau mirosim, ca apoi sa folosim reteta lui

Dumnezeu. Cele cinci simturi ale noastre sunt marginite si nu ne dau 0

imagine clara, asa cum vede situat ia Dumnezeu. Deci Domnul ne spune:

"Incearca retcta Mea ~i nu te baza pe cele cinci simturi ale ta le .

Folose~te-te de reteta Mea si vei vedea ce rezultate rninunate vor fi.'

"Dar," spun mult i, "daca nu iese?" 0 gospodina poate sa stea inbucatarie zile in sir, intrebandu-se daca poate sa aiba incredere sau nuin rete ta aceasta. Poate sa 0 intoarca pe 0parte si pe alta, in minte, si sa

nu ajunga la nici0concluzie. Dar daca este pregatita sa puna in practicar et et a a s a cum este ea , va vedea in scurt t imp daca merge sau nu. Acelasi

lucru se intampla sicu Cuvantul lui Dumnezeu. Tot astfel, mult i crestini

studiaza Biblia pana 0 fae bucatele. Si-o introduc in computerul gandiriilor si pentru ca acesta nu nmctioneaza bine, obtin un raspuns gresit.Isaia l:5 "Tot capul este bolnav. .." (vorbind desigur, despre ratiuneaomuiui natural). De aceea, citim in Iacov 1:22: "Dar fiti implinitori aiCuvfintului, nu numai ascuhston, In~eHindu-va singuri."

Daca auzim Cuvantul lui Dumnezen si nu ne supunem sau l1U

act ionam irnediat pe baza lui, atunci se ivesc In inima noastra indoielilecare submineaza autoritatea Cuvantului lui Dumnczeu si renuntamsinguri la promisiunile lui Dumnezeu. Nu vom actiona conform

Cuvantului lui Dumnezeu si nu vom avea niciodata rezultatele pe careni Ie prornite Biblia.

Milioane de oameni din zi lele noast re ~i din trecut folosesc si au

folosit reteta lui Dumnezeu. Slavit sa fie Dornnul! Ea se potriveste]Daca fiintele umane inventeaza retete bune, ell atdt mai mult reteta lui

D um n ez eu p o at e s a n e s c hi m he via/a. situatia s a u p r o hl eme le . S i I1U

doar sa ne schimbe problemcle :;; is ituat ia dar si pe noi tnsine.

Prietene. de ce nu incerci sa iei Cuvantullui Dumnezeu exact a~acum este ,seris, in zilele care urmeaza. Ce prostie ar fl ca 0gospodil1a sa

spuna: "In rereta spune ca trebuie sa folosec faina, dar s-ar putea ca

persoana care a scris sa fi inteles ca ar trebui sa iau aceasta in sens

spiritual ~i l1 U literal. Poate ca a avut il1 vederc ceva asemanator sau

poate ca , atunci ciind a scris aceasta, ex ista un alt tel de faina , care ntIsegase~te astazi. Pe vremea blUlic ii mele se gasea ceva asemanator, darastiizi nu mai exista 0 taina a~a de buna."

. a nd unii , ne: "Reteta Bibliei,te exact acelasi lucru ca atunct can unu ar spu. . . .:s v. .C < ., ··.Y A -ui ne mal putem

a +(')\'1 bund door pentru Biserica prtmara. ,~aZI nu . . ,.I , . f). c . "C It c vmte el spun caastepta la rezultatele pe cor e le-au avut el~ . u a e u ,. . '

reteta lui Dumnczeu nu trcbuie sa fie luata literal ( t1astazi, a~~~~~~r~~ta~ca la acca vreme. Atunci Domnul a vmdecat mu ,I oamem,.. .

., A I'" C' Tot pe vremea Bisericii pnmare,acesta fill se mai mtamp a~,sDazhl. . Stant dar nu mai face aceasta.Isus le-a dar oamenilor Pl!tt: rea ~ u uUl , , _

Atunci multi oameni au fost mantutp, da r nu ~I astazi. ti ," Da r n u a c es ta e ste a d ev dr ul ! R et e/ a lz~iDumn e ze up en tr u g en er a . 10

'.' N ' ,. ' . A Biblie I1U CltJ111 ca Dumnezeu are 0noastra nil s-o modificat. icaien III A • l~ ' ~ hi N de 0

reteta moderna pcntru anul 2008, un inlocuitor al ce ei ve,.e 1. u: .am~cde ori nul Reteta lui Dumnezeu este tot atdt deputemica .~'lapgcabl~

,. . . m a fest pc vremea lui Isus si a Biscricii pnrnare. epm. e~ ~ t ~ ~ L~:c~1.~untem pregatiti sa urmarim reteta aceasta in toate detaliile

,-, btine aceleasi rezultate pe care le-au avut ~l er. A

er, "\i~~ ~1/urmam mai indeaproape rete ta lui D.umnezehll, .cu atupltmtat

. . c.: ' 1 " ' f' rezul tate le pe care Ie 0 tinem. u emaprop i a t e ,~l_ma t pCl'~lcte v()srtr-'~etete cele ale reliziei sau traditiei, fiesa alegem - fie propru c noa \;; " c to , D 'reteta originala, pcntru a obtine rezultatele pe care dorcstc umnezeu

sa Ie avem. . . I' D ezeuIn ace st e zilc Duhul Sfant II1CearCasa ne prezmte. reteta U 1 ~mn ~

, t nod 1'01' Pretutindeni. acolo u n cl e o amenn sunt pregat iti sa 0m r-un I ". 1- - teC I . ,. A~I' dau searna ca felda lU I Dumnezeu este aetua a ~l ca poa0oscasca, I", < v<. ,

da rezultate ;;i astazi. _ . ", d }a in cevaExista un vechi principiu dupa care, ceea ce se ~ aug ,

d. '. v - l t a tu l obtinut Da c a voi p u nc z ec c penny intr-un automat.etermma lCZU - ,. .' B I,. t tepta sa obtin de acolo produse de 10 lire sterline. unun eu rna po astepta sa oo] ,.

au valoarea platii mele: recoltez ce am sema~at. ,. a namantul I' iel to tii cunoastem rmagmea fermierului care I~~r~ pa I"I~

pregateste solul siilnsamanteaza. La vrem~a culesului vedem rec_?te C,

vedem cum s-a facut fanul si toa~a. bogatia de fructe de toamna cum

sunt stranse pentru a hrani oamenn ~l vlt~le ,. . fi ds ~ fermierul arD, r v-ati zandit vreodata ce lume ciudata a~ 1 ~e,9- .. ,- a rt' t

91 " 1 ' ar iesi varza? Cit de teribil ar fi daca m Vl l ar crestesemana ca ot ..' ". . I

dovleci in loc de stmgun_ Ar fi un haos. . I .'G-' [. 11 - 17 citim ea Dumnezeu a pus semmte e Ul1Ul eopacIn t:neza. ~ . d ' ,. At " produce

:~:~~~ra~~ils~~eJ~u~~;:~ ~~~~~~~~. ~~~1~~t:~lVl~::nEf~.~~~~~int~ de

mar in interiorul merelor. Nu a pus semmfe de C a _ , s t l avetz. 11 1 l~e~e~Semil1tele de castraveti se gaseau la locyl .lor: 111 castravetl.

i l1curd.tura ar it dad. ~un~_nezeu nu ar figad'dlt aia~~~r!f~:~~cat ni seSuntem atat de obl~nUlp ell aceasta or me ~ u

. 'b 'I sa 11e0 imaginfun a fi altfel. Atunc! de c c n u ne-am a!?teptaare Impost I ' -

7776



ca acelasi principiu sa fimqionczc si in viata noastra? In Galatcni 6:7

citim: "Nu va In$elati, Durnnezeu rIU se lasa batjocorir. Ce seamanaornql, aceea va si sec e ra. "

. !ntc1cg ~aptul ca daca scmanam gdnduri ~iacriuni ale pacatului 1 1 1~[aJa noastra, acest lucru va produce 0 recolta catastrofaa, dar ce scIl1tal~lpla~ell toate acele .~emll1te de ingrijorarc si frica pe care le-arnsernanat 111 t o t , acesn am! Dad nu ne-am sccerat inca recolta 0 vornface in curand Singura cultura ce se va dczvolta tara nici un efort din

partea noastra ~or fi buruicnile Sal! poate ca lasari totul in grija luiDumnezeu,. ncdan?u-_va ,:;cama ca ~l voi aveti un rol in producerea uncirecolte de bmccuvantan 11 1 viata voastra precum fermierul din poezia luiHelen.

FERMTERlJL

Plantcaz-o adanc in duhul tau. En roada va aduce, dupa cum a

spus-o EL . .. . . .In credinta si rabdare, 0 sa vezi. prOl11lSIUllI1e devin realitate. .

Aceasta cstc legea lui Dumnezeu, de a semana ~ia recol ta . care ~1 la

t ine ea va lucra!

Aceasta lege a scmanatului ~1a c~!Iestdu~este um~l dint~e principiil~

etcrne ale lui Dumnezeu. Buruieni ale mgnjoraru, ale gal1d~1f11ornecurate,ale fricii si pacatului par sa fi aparut tara sa fie semanate ~~ totusr,probabil tara sa ne dam seama, am dat voie ca acestc senunte S ? picureII I zandurile noastre. Poatc ca ali vazut la tclcvizor 0 rcclama pentrucer~ctarea unci boli mortalc. Anuntul suna cam asa: "Unul ~m z~ceoamcni arc accasta boala . Putetifi unul dintre ei. Ajutati-ne sa luptam

im potriva ci . .. " . ~ f IAccst gand pune _:;tapanire pe voiv'Tocrnni CIl. as p~tea s~ lU ce

care arc acca boala. ' Incepeti s a cautati simptome ~l daca nu scapati deacest gand, atunci poate sa p u na stapanire pe voi si chiar sa va provoace

boala 1 1 1 trupul vostru. Doctorii ne spun ca ingrijorarile, nelinistea, frica

si depresia ne scad rezistenta la boli Dr .Taylor~dill Columbia, sta~u!

Carolina de Sud, a spus: "Nu am avut niciodata vreun .ea: de :rtnta

printre negrii si albi, eu exceptia cclor carora Ie este frica :;;1 I~J facgriji," ~.. .

In lov 325 citim: "De ce rna tern, aceea vme peste mme; de cemi-e frica, de aceea am parte!" Oarc accsta,sa fie unul dmtr? motiveleproblcmclor lui Iov? Era lov chiar atat de mgnjorat ;: 1 de 1~1fnco~~t:f i indu- i tcama ca binecuvantarilc pe care lcpnnuse nu vor ,dura? Accasta

frica a arras dupa sine rezultate negative in viata sa'? IngE1Jorarca ?frica lU I au facut ca gardul de protcctic pc care Durl1l:_czeu t l .pusese 1 1 1

jurul sau s a f ie daramat? Aceste idei men_ta a !i~uate 1~1eonslder~re.. Ca ~ighinda care cade din stelae ppnzand radacini ~I tra~ls~orma~ldu-

se apoi int r-un nou copac, tot astfel gandurilc de car~ n,: sc~pam. ~~ vorpicura din gand in inima si 'lor prinde ra?3.CmL 0 samanta de gnja, va

da nastere unui copac de grija, en toate fructe le lU I mortalc.. "")Ali citit vreodata povestea: "Leoparzii mict devin leoparzl man ,

Un b~~tina~ a ucis 0 data 0mama Jeopard dar a lu~t acas~ puiul ~\ I-atinut ca animal de casa. Seful satului l-a avertizat ea m~l tarziu, acesta

~a deveni periculos. Toti oamenii au ras si au spus cat de d~llce _es~e

micul leopard; !1U ar fi 'in stare sa omoare mel un ~once~. Omul !l~lraJ1eapc leopard Cll gri~ dc ovaz fiert in lapte, c~ sa BU prmda gustul carmi ~1

al sangelui ~i 1 1d ezm ierd a ca p e 0 PlSIC:lfa· . , ~

Cop iii se jueau ell leoparduL p e cand aeesta cre~tea,. ~l 11puteau

c5.1ari; ~cful i-a avertizat In ncnumarate randun, dar euvmtele lU I nn

erau bagate in seama.lntr-o zi, un copil a cazut in tr-un tufi~ Cll ghunpl

79

Mi-ar place sa am granc, spunea fermierul jnrr ..o zi

$i cI sc duse sa-si vada al san camp intins de-a lungul drumului

"Ai face rna i binc sa semeni cateva semime, ' nevasta-sa i-a spus.

"0, nul Don~1U1se va ingriji de toate," si chiar III pat s-a pus.$1 asa, el visa zilnic la 0 recolta auric

Si le spunea prie tcn ilor si vecini lor: chiar aeolo 0 s-o vedetiDarnici macar nu se ingriji sa are acel pamanr 0 data celputin

SI niciodata nu a scmanat 0 singura samanta ell neghioaba-i mana.El a spus: "Dumnezeulmeu, EI estc asa marc, incat nimic nu-i estepeste puteri,

El a promis ca va vcni vrcmea scmanatului si a c ul es ul ui , d eci s i ellaceasta VOl vedca!' ,

Tot asa, s ap t amani l e s-au facut luni si lunile ani

Dar grane tot nu crau, nici Lingraunte, nici un spic de aur.

Pana sa r ..dqi de acest batran care Ill!a semanat nirnic,Pune!i-va intrcbarea: "Ai tu vreo nevoie?'

Si doar stai si te intrebi de ce raspunsul nu vrea ca sa vic

Si pentru ce Domnul nu va raspunde si nu se face nimic.

S i de cc aveti atat de putini bani si problernele tot in fata stall

S i de ce famil ia nu e salvata inca, dece eu sunt bolnav ~{InnecazuristatL

De ce ai semanat s amanla diavolului . a grili i, a fricii ~ia indorelii,$1 tu a~tepti ea Intr-o zi s-apara recolta bineeuvantarii?

Aeeasta l1lciodata nu s-a intarnplat ~inu se va intampla nici azi

Dad. bineclIvantarea lui Dunmezeu 0 vrei, trebuie sa faei lueml infcluJ lu i Dumnczeu.

Deci, anmca a diavolulUl s amanta ~ipunc in loc saITlanta DonmuluibinecuvantatiL

78



si a inceput sa planga. Leopardul a akrgat la el $i a inceput sa-i l ingazgarieturile de pe picioarc ~i brate

Deodata, blana de pe spatelc leopardului s-a ridicat; ochii ~i-aupierdut privirea blanda si au devenit plini de ura mortala. Din gat i-a

rasunar un urlet puternic si s-a indreprar in fhga spre sat. Toti oamenii

au alergat tipand de groaza, pana cand0 sageata bine trasa (cea a

sefului ) i -a facut pe oameni sa scape de leopard, dar nu inainte ca acostasa nu- l fi atacat ~i sa nu-l fi ornorfit pe fostullui stapan.

"Loparzii mici devin leoparzi mart'. Grijile mici devin griji mari,

Nu trebuie sa Ie permitern sa-si afle loeul in vietile noastre, pentru caaltfel va veni ziua cand ne vor coplesi si ne vor distmge. ell cat vomperrnite mai mult ea ingriioranle noastre sa stea in inima, ell atat vordeveni mai putemiee radacinile lor. Precurn radacinile de papadie, care

patrund adanc in sol, cautand apa si care sunt atat de greu de smuls, totastfcl grijile .noastre Isi iufig radacini adanci in fiinta noastra. Accsteradacini ale ingrijorarii se impletesc cu modul nost ru de gandire, fae sa

se Inmu1teasea scmintele fric ii in mirna si ne paralizeaza credinta siereati vitatea.

incepe,ti prin a planta un au sot de seminte Seminre ale credinjei;seminte ale promisiunilor lui Dumnezeu serninte ale dragostei $1

adevarului seminje ale increderii: scminfe ale dreptatii si ale

optimismului. Uisatica puternicul "ingrasamanr: al sangelui lui Isus sava curete ~i sa vii ingra~e pamantul inimi i, numai astfel buruieni le ~i

acele radacini indipatanate vor renunta sa mai stea acolo.

Paziti noua voastra recolta eu prudenta. Prccum in pilda

semanatomlui pe care a povestit-o ISllS. exista dusmani care incearca sa

distruga CUv311tuI lui Dunmczcu ;;i recolta Lui cea buna. Grijile ;;i

placerile Iumii aeesteia vor incerca sa napadeasca graul e ll ghimpi i lor;

pie treic amaraciunn si dezamagirii vor face ca semintele sa nu intre bine

In pamant, daca accstea nu sunt Indepartatc din sol; pasarile aerului _

Satan si fortele lui dcmonice - vor incerca sa atace ~isa scoata cu ciocul

samanta, c hi ar i na i nt e c a a c ea st a sa poata p r ind e r a da c in i ; soarele nemilos

al mahnirii ~i supararii va usca pamantnl $i va arde mHiditele fragede.

Nu uitati: yeti manca ceca ce yeti pune in ;;tmdel; yeti da na~tcre la

ce semanati 1 1 1 pamantul vietii voastre. Verificati ce samanta semanati.Daca a fast 0 samanta buna, ingriJ iti-va de ea ell credinta ~i rabdare"caei la timpul potrivit vom secera, dad uu yom eildea de oboseala"(Galatelli 6:9).

Daca samanta yoastra a fost rea, opriti -va din cules;; i Inlaturati -o in

Numelc lui {sus. Incepeti apoi sa plantati sfunanta buna, pozitiva.

Udati-o bine ell mu1tumiri ~iva sosi ziua cand voi ~ia1tii Yetimiinca dinplin fmctele bune pe care le-at i produs.

15

Puterea Numelui lui Ism

. . t 1 r i si a situ atiil or 'in careNu ncta:cm gnji m~maaI I~a~tu~a d~e~t:t~rt _ acest urias monstru

ne aflam astazi, ct ne 1l1",n

J

1 oit 't~ ~

tarandu-se tot ma i aproape de~ andeste u co 1 ura, <. •ecunoscut care Bep -e

noi ell fiecarc minut c.are t.rece. t~ drept "gcncratia fara nici. ~t~ ~~este cunoscu a ,

Generatia noastra anara . t" dar lor le estc teama_ . , , ' . 1 . c - ca este "neCU110SCU, ..'

un vntor ..Viitoru I1U 1111l!1a1. c: Ide vi itor Precum generat iile din. 1fl mCI un le . ~

ca pentru ei nu van:a.. .~ . ormale in rivinta examenelor scolare,

trecut, er au ac.eleasi mgrljOla1fl n'l

C:t~loPrca tenul ~i f igurilc lor nu'1 de e fata ~I a c .nnun or re e ..' "

a cosun or e pc.. 'D ti iino " 1 1 - 1 - sunt ingrijorati ea.nu vor' eb . a fie ar men ,] , bsunt asa cum ar tre UI s .. . '. .. an Inca pe toti in aer cu bom e

. d 1 iipohtrctenn ne vor , ., .".mal avea e Hem,. c ~ . fi ~ antul nu vor mal exista viata ~latom icc sau ca, chiar dac3- ,:a mal pama .

vcgetatie din cauza poluarii. le idaca nu am cunoaste BibliaAcestea sunt probleme foarte rea ;;'. ,.. ,

. . y ea motive de mgnJorare.care ne spune al tceva. a tuncl_um a imit scrisoare de la un prieten

In primavara anului 198 7, am pr1l111 ~ E de Est predicandAd" 'I calatoreste 111 mopa ", " .

de-al nostru, olandez.. .. e sea c 1 EI _. spus povestea _unui fermiersi ajutandu-i p~cre:;;.tlllll d e aeo o. _ l~Cf~rma colectiva leA.p.] _nu

rus care avca 1 1 1 gnJa_ sa un colhoz ~ .v ..~de 2000 de vact,bal i ..a ferma el avca gnja e

departe de Cerna a. n ~ceas . d itt: mici. ;ultiviind de asemenea400 de Cal ~I de un numar marc e v .

grau, cartofi , capsuni ~iIeg~nne. 1 re Nicolai a fost foarte ingrijorat.

Dupa explo~l~ centralei nuc .ea_, ierdut slujba si se spunea ca

Multi oameru paraseau zona, a~n . : ; ; 1 au ~ iNicolai si sotia lui sunt

20.0'00 de femei gravide au . su ~ntdavo d rr~nt "se~ret" 'incompararie.. . N' lai 'lal curan un a e c , '

crestnu (desi ICO ar era II . de 0 redica despre binecuvantarea

ell soua lui) iar el si-a ad1.~saN·mtelI . lsus S-a hotarat s a incerce ~l

oamenilor ~I a lucmnlor!l1 ume em.

acea_sta. .. ~ 1 ~ ·1 2000 de vaci la ora cinci dimineata,Im~inte saplece ~a mu ga e~ e 'rcinata iintreaga casa, ' i 1 1 Numele

NicolaI ~l-a b1l1eCllvanta~ SOfia msal

.. ~ toate viteie. A trecut pnn1 . I Apoi a bmeeuvantat vaci e_ can ~l . . t. "VaUl :us. _ ~ intinzandu - : ; ; i bratele peste lanun: ~ stng~ ." <

toata f~l rna ~l . . !"' A filcut aceasta pana la amlaza. Abinecuvantez l~ ~u~1~le 1m . I~us .. b', autat toate onale de acolo ~lcoboriit chiar ~l pana In plvmta ~l a mecuv

8081



a bine:uvantat to~tcpadurile din jurul fermeiT re i z il e mal tarziu, ruste oficialitari din ead ·I]\; · . .

au SOSlt ell instrumcnte ca s" 111~ '. I ru fll1ls tcmhu S . anatalii. ... asoarc mvc ul de radi tivi '

Fermierul i-a purtat prin colhoz. ne . wac lVlt~tC.

urrna acasa la el d ..' pe la toate ammalcle, si in cdc dinL ci, ar nu era lUelun fel de r d' . '.

s-a pctrecut la fermele un de alti cin i a loactl,Vttate Acelasi Iucrucampurils ' e crestnu I~I bmecuvanLasera

. Persoana oficiala a ramas eu '-'lira ~, . ,saizeci ~l patru de 1 1 1 1 i de dolar'"'C cas~ata si a pus ? , intrcbare deraspuns: "Soria mea se roaga DI. um al] racut aceasta? F.enllieml a

, , L..... umnezcu c, a fa t . I"produsele erau atat de b ' . . eu aceasta: Deoarecc

• L c e une. persoana fi I~ ~~l oua de la fermier, si aceasta entru c~ .rcra a a eumparat came. laptenu crau contaminate. p L erau smgurele din regiune care

. Nicolai savars ise 0 expcrinta .. I~ .binccuvantarea 1 11Numele lui I ' spmtuala ~I a descoperit caradioactivitatc. una dintrc rcf~~~P?,~t,cS~h'll1?a contaminarca cucontemporann ce e mal de temut din lurnea

, Cand s-a produs explozia dela Cern b: I r .r., (11 1Angha, prcdicand Helen si co iii'0 a apt;he ,1)861. e ll rn a atlampovesnt ce s-a intamplat Eral p. rt

crauacas~ 111 Germama ~I ea mi-a

El.lfopa si in special il~ Seal rdapo ate I011VCle maltc de radiatie in toata

C b

' c c 11 rnavra arncnu e ' '. ~ .

erno alul era discutia zilei G di I erau III panica tar, ,- v ospo lI1C c au ~ ,l~lancarca la conscrva din mazazino si abi ,', cumparat aproape toatafusese curnparat tot. pentru cA""la t~l~/a:emal gase~.!apte pentru cavacilc care fusescra hranitc c dil~ . ace vrata IlIng~ . Laptele de lad.cascmenea si ouale de la '~iI11"I IP mtdl~aLllbunivel malt de radiatie.tv - - b -' ;::,L e asa e 111 1 ertate 0 >'1 1 'cdm~asa eaapa $1 crau preveniri sa 111.1 i. - _,' ame!ll Of e eraodata cu ploaia din nor se lasa S ' I ' p f I asdaafara cand ploua, pcntru cii. de . v L ra u ra ioactiv T '1 d

~l C joaca erau cercetate si daca .di ti . erenun e c fotbal, '. . "u ra Ia ta era peste lin a . .erau pernuse mCI lin fcl d " "0 .: p~ .' .. . l1.umltnrvel nu" . " em L anntu au fost t~h . ~ . '

copm se sc joacc In gropile de nisin si .. S aturn sa nu-si Iascgandul ea ar putea n:$tc c;pite~~l~l~~li,lnulte f~11elerau ingrozite la~1I1 aceasta cauza. Miiioane desalate v~~yatll.> nele chlar au avortatfost declarate necorcspunzatoar~' t ,~l altc legume proaspctc allt

~ ~ ~, . < C pt:nru vanzare tar 'j~ama sa man<lncedin produsel' . ~ '~ .oamel1l or Ie era

t'l I· ' e ereseute aeasa CaprIo' l' . .e (e vanat au <lvutun nivcl dc radiati' d ' b ' . A arc e ~l once aitmulte lum dupa cxplozie. ' I;: eose It de malt t llllP de mai

. T?tu~i. pc parcursul aeestui tim de . . ~ ~" . .~l-all lI1credmtatvitek tn mainl'l' T Pt~l Pjamca. au e:(]sta.tcre~tlm care

d. ~.' e a a UI or ceresc I' . .111 gradll1a, se rugan pentru dc' " I, , ' ~I scoteau legumeB'bl' ~1 e mancau ca deoble~

, I la 11e spune dinzilclc de e un ~; . " 1 ; :1 . -

la mcercare din callza fri ". p 11adlllTIlleoamel1l10rYOI' h puse< . Cll !ar groaza de la Cemobal i-a ilicut s a

anticipeze accasta. Aceasta era 0ingnjorare nu doar la nivcl personal,

ci la nivel national, continental si mondial.Nicolai a aflat puterca In Numele lui Isus Hristos ~i a adus

binecuvfmtarea ~iviata in caminul ~i domeniul sau. Imi aduc aminte deun tanar care tot astfel a cunoscut puterea "Numclui Domnului" si a

adus eliberarea intregii lui natiuni.Acesta a fast David. fiul lui Isai care, eu aproape 3000 de ani in

urma, a plecat sa-si vizitezc frati i din armata. E11-a gas i t pe rege si petoti soldatii tremurand de frica celui care ii apara pc filisteni, uriasul

Goliat. In fiecare zi, timp de 40 de zile, Goliat si-a lansat chernarea deprovocare, dar nimeni l1U a avut curajul sa iasa si sa sc lupte cu el.

David era un tanar de vrco 17 ani, iar sangele a inceput sa-i f iarba

cand l-a vazut pc "filisteanul accsta necircumcis care sfida ostireaDumnczeului Celui Viu.' EI s-a hotarat sa sc lupte ell Goliat si,

luandu-si prastia de pastor si cclc cinci pictre, a iesit ca sa-l intampinepe urias, Goliat 11disprctuia pc acest "rnucos inorezut" si a crezut ca

estc 0prada usoara; dar II subcstimasc pc David.Schimbu l psihologic de injurii a continuat , Gol iat amenintand ca va

da carnca lui David la pasari si animale ca sa 0manance, inschimbDavid avea 0 "arma secreta" dcspre care Goliat nu stia nimic side

aceca el mqi facea problcme."Tu vii unpotriva mea cusabie, cu sulita si CU I pavaza; tar eu vin

nmpotriva ta in Numele Domnului ostirilor; Dumnezeul ostirilor lui

Israel, pe care ai sfidat-u. Astazi Domnul te vada in mainile rode, tevoi dobm''I si-ti vo n taia capul;', Si toata multimea aceasta va sti diDomnui 'mfintuieste nu prin sabie, nici pri.n sulita; cad lupta este aDomnului si lEIva da in mai!1iienoastre.;." (lSamuel 17:45-47) .

David a alergat sa-l intalneasca pe urias, a aruncat piatra ell prastia~iGoliat a cazut la pamant. Dupa ce a luat sabia uriasului, el i-a taiatcapul iar filistenii au luat-o la fuga dinaintea ostirilor lui Israel.

David poate sa nu fi avut sabie, [J.1Sa e I a cunoscut "puterca numdui".

El nu a eunoscut numde lui [sus, pentm di Isus nu a venit pc pamiintdedit dupa aite catcva sute de ani. lar atunci, numele de Isus, Cll toataputerea ~i capacitatea de a-i elibcra pc eaptivi, nu a intrat in vigoare

pana cand Isus nu a murit ca apoi s a inviezc din nOll din morti.Pentm ca {susS--asmerit ea sa devina un om~iun slujitor, pentnl di

"'afast ascultator p a n a lamoarte, ~iinca moarte deemce", ..o• DumnezeuL-a ina1tat foarte sus ~iI-a dat Numele care este mai presus de m·icemIme; pentru ca 'In Numele lui [sus s a se piece orice gemmchi aieclor din cemri, de pc pamant ~ide sub pam ant (adica ingeri, oameni~idemoni): ~iorice limba s a marturiseasca, spre slava lui DumnezeuTaHii. di Isus Hristos este Domn" (Filipeni 2:9-11).

82 83



Puterea in Numele Do "aceasta p utere a fast. n!l1L!l l l l a f os t " ar ma seer' ~" . . '.c resun sa fie capabi l aJ?o;,! l1chmata Numelui lui Ieta a lU I David Jarcare i-ar sta incal~ I sa oloseasca aceasta anna :llS. astfel ca orice

S "' ll11potnva un '1a presupunem ca D id as r or

regc1e Saul ~ioasrea i . >aVI ar fi cedar Ingrijorarii . f ...noi uneori: '~O0 c lSl~1.?htI1or;ar fputut sa se r' ~I ncu, p!eeum

~':~ ~'aiW f : , ; ~ : ~ e~,~~~:~'~ca~~s~~f ~ ~ : e c i : ~ : : c ; ~ :pregatit sa ma lu t U~lL~na~. NICI maear nu sunr ~ ~I. Doanme, caDoaml1e'/ Ar fI c~ . Dcbcc l1u"mergl 7 1 1 sa Iupti c _Io~!ean ~I nu su m

A mal II1C ... ' , U e, 1I1 Iocul nostn, . sa s-a r~lgat David? Nul,. I,

de NUl11c,a ca~ti rat .,.' EI _a mas curalos 1naint " .Daca ar fi g . 0marc victorie pelltm int~ . ,. re ~I toJosmdu-semult si b i ,a~DtcPtatca Dumnczeu sa se I t·caganapuneaIsraeluluil

~ II1C. umlleze up c cu Goliat f .putin.ta, prin puterea L

Ua da~tc~tat de Ia ei sa faca tot ce', ar J a~teptat

,m Lipa c . , ca ce Ie Cl-ocupe de restul . li m I-a indrumar EI . a cu

At' des . . ' ca apoi El sa se. ,1 cscopent puterea d'

a dlstnrge intariturile c In aeest Numc? Ari folositDaca Ill!'Ill' . p.roblemc1or pc care S t' . -0personal pentru

c • cepe pnn a ·t di a an VI Ie a idi ,pcntru a aducc rn.i t . s 1I ra cum au folosit apo t J~ ~~I icat 111 viata?Numclc lui ISl is p :il/ llrCa ~I vindccarea; deseop ~ ~u., umcle lu i {sus

(Faptc4'12) N .CI1 HI VOl . Numa] prin acesr cnn cc.poate sa taea1

~ . . lime pc car' £ 1 J . ' - ' nurne pute fi ' '.a Tatal Lui (Evrei 14) L " e. -a obtlUut prin izbii d . 1 1 1 I m a ntU l !lastazi! . . ,Ua!1accsr I11munat Nume I~,a ~11_no,~tel1Ireade

~I oloslJI-11l1eredintj,,

16

Priviti departe "in viitor"

j

I i

Am observat trandafirul pentru prima oara in accca dimineata. Cu

siguranta ca am trecut pe la .nga elin fiecare zi, pe cand coboram treptele

ca sa iesim din Pension Chalet din Elvetia, unde Helen si en mine nepetreceam luna de miere. 0 mie de metri mai jos, apele albastre ale

lacului Thun straluceau ca niste diamante stralucitoare In soare, iarrnunteleNiesen, acoperit ell zapada, 0 atractie turistica locala, se ridicain fundal precum 0piramida impunatoare.

Dar, 1 1 1 aceea dimineata, pe cand stateam intins la soare siam deschis

ochii, primul lucru pe care l-am vazut a fast trandafirul - un cuib de

pctale rosu inchis, delicate. catifelate. Nu frumusetea lui rn-a captivat in

primul rand, ci faptul ca parea mai mare dedit intregul lac Thun ell

satele sale care imprejmuiau ~1.nnurilc:si mai marc decat muntele Niesen!Dar aceasta era imposibil , pentru c rt lacul seintindea pc mile intregi, iar

Niesenul avea mii de metri inaltime, Trandafirul avea un diametru dedoar cativa centimetri. Diferenta era ca ell r n a gaseam foarte aproape

de trandafir. Imi umplea vederea acolo jos pe iarba, desi in realitate eramult mai mic dedit obiectele care erau in jur.Trecusem pc ianga acel trandafir In fiecare zi iar el era inghitit cu

totul, neobservat, de privelistea extraordinara, Dar, deodata, el a devenit

important pentru mine, atunci cand m-am lasat injos, aproape de el. Sinu numai atat, ci a parut chiar mai mare decat orice altceva.

Putem sa trecem en vederea anumite lucruri din viata, iar ele nu ne

dau prca mare bataie de cap , dar deodata devin pat runzatoare si suntem

dureros de constienti de ele. Ele se Inalta prccum un deget inflamat, iarnoi ne ingrijoram si ne nelinistim; nimic nu mai conteaza ell exceptia

problemei noastre. Problema poate s a nu fie chiar a ta t de importanta,

dar ingrijorarea noastra 0 amplifica in asa masura incat ne umple

gandirea.

Ceva ce ne priveste pe noi sau familia noastra, ne loveste ell rnultmai puternic decat atunci cand acelasi lucru ise in tampla altcuiva. Un

cutremur din Mcxic sau foametea din Etiopia nu sunt atat deingrozitroare

pentru noi, cum ar fi0durere de masea sau faptul ca in aceea dimineata

ampierdut cheile de lamasina. Desimaseaua sau cheile de la masina nusunt a tat de devastatoare ca lID cutrernur de pamant sau foametea, totusi,

pentru noi personal, ele par en mult mai grave.

I i

i I



Trebuie s a ' a 1noastre imediate. sau de "e. " ,.:U ,mu t ll~~U::pcli tc

l1e!ini~tl!i_ dcoarece aceasta nec~~ene face sa nc mgn IOraln

lor ~l sa avem 0 .

Vazute In lumina

care par mai mari

semniticatie In.

seama cil aceasta nn,hl",,·,

acea problema sisal! putern face nOId . . caree dureros ar fi proccsul, aceasta vaAccst pnllcipill cstc . ,

care sunt ell mult mai : ; > ; In ". care ne stau indurere de mste chei de .

fiul sau fiicao sumcdenie

de a le achita.imediata. cat rc .

pcntru noi.

Pc candrastignirc El alllvierii.

confruntam toti, intr-o masura mai marc sau mai mica. iar tentatia de a

ne ingrijora, de a ne fi frica ~i de a intra 'ill panica este enorma.

Exista un verset in Isa ia 43:2 pe care l -am gasit foarte consolator:

"Cand vei trece prin ape, En voi fi cu tine; vei trece ~iprin rfiuri sinu te VOl' Ioeca; rand vei merge prin foe, nu vei fi ars si flacara nu te

va aprinde."Dumnezeu spune aici "cand" si nu "daca". ell alte cuvinte, EI l1 e

arata ca viata poarta cu ea atat incercari si clipe grele precum ~istralucirea soarelui. "Cand" treci prin aceste situatii, s a stii ca sunt cutine, ne aminteste EL

Problemele pot sa va apara ata t de coplesi toare 1 1 1 cat va simtiti ca

un am care sta 'in apa si simte cum ea crcstc tot mai multo iar el este

lipsi t de putere ca sa mai poata face ceva pentru a opri aceasta. I n oriceclipa apele se pot inalta peste capul lui si oricand il pot inghiti. Dar

Du mnezeu sp unc: Nu vi se va inp am pla a cea sta - " ap ele nu t e v or i ne ca "si chiar daca va simtiti ca intr-un cuptor de suparare si suferinta, chiar

daca le simtiti caldura, flacarile nu va vor putea arde sau dist ruge.Alt gand consolator din acest verset estc acela ca vom putea "sa-i

faccm fata". Este doar 0situatie temporara. Nu va dura 0viata lntreaga.Vremea incercarii poate dura cateva saptamini san luni, chiar si ani,totusi va sosi timpul cand Yeti fi in stare s a ajungeti pe partea cealalta.

Dumnezcu lle spune aici sa I1Uuitam "sa privim departe. In viitor ": saavem curaj, dincolo de acei nori, straluceste soarele Meu: Eu lucrez,

desi poate nu vezi inca rezultatu l: hai s a trecem raul acosta impreund;hai s a mergem impreuna prinfoc. Vei reusi. Nu tc lasa prada ingrijorarii

si fricii, ci pune-ti mana 'in mana Mea si incredc-te In Mine.Aceasta rn a face s a ma gandesc la Iov, personajul principal din cartea

cea mai vechc a Biblici, ell acelasi nume. Iov era omul eel mai bogat din

tinut, un am drept si care se temea de Dumnezeu, dar intr-o zi a inceput

sa-l loveasca nenorocire dupa nenorocire. Iov IlU stia ca. in lumeasprir ituala , cea nevazuta , a fost pregati ta scena pentru una din cele mai

mari drame din toate timpurile, Totul a inceput de la faptul ca Satan a

devenit gelos pentru ca lov I se inchina lui Dumnezeu ~i favoarea lui

Dumnezeu era peste acest om. Satan a declarat ca, daca Dumnezeu i-ar

Ina toatc lucrurile din viata lui loy, acelea care iierau lui at il t de dragi,Iov Il va blestema pc Dumnezeu si 'i~i va intoarce fata de la E1.

Aceasta fusese problema lui Satan inca de la inceput. Mandria si

gelozia l-au facut s a incerce s a - L t rureaca pe Dumnezeu, dar noi stim

cum a fast alungat din Cer acest fast Inger.Deci, in cazul lui loy, Satan a crezut ca stie mai multe dedit

Dumnezeu, dar el nu este atotstiutor. Dumnezeu stapaneste la modul

, ~l necazuri, nu

illpcrspecuva si privesr]

sunt imprejurari el l care ne

8687



supremo La crucc,

batandu-L In cuie pc Fiull a i n cc p um r il c -I

ultima sa batal ieDumnez-n dar

~. ~t d mul pe care trebuie sa merg ~ .El imi va ara a ru ... ~. fr~ 'ta ~ivo i incerca sa u rtSi nu imi voi face gnjr , n~ n:a VOl aman

Lucrurile pe care ar trebui sa le cunosc .

Intr-o zi vo i v e de a ca m-a condus bine ~ .

Deci ma vo i increde acolo und~ eu ~u pot sa-namtez.

Atunci in calea mea va straluci tot timpul

Lumina de pe chipul Lui mare]!

Heleniar acum ~isamltatea_p e f oe , s p un a nd u -i~imori' (Iov 2

Parea ca diavolul trage toate in timp ceo marioncta neajutorata. Dar, de fapt, Dumnezeu sescriind scenariul care s a n-r~r,"

avea incredcrc in

l ui A da m

acestei lumi InPamantului si

Expcnii II I Biblie ca c ec a c e e steloc In U l 1 U 1 sau doi ani .

~ii-a dat de don a ori mai multoFiicele lui erau cdc mai

f ratii lor carora lov le-a dat 0

toate, Iov a mai trait 140

vada si nepoti i vcnind pc

V i at a p o ate s a v a parao bucata de broderie.si Iipsitc

ca nu este

prin a vedea el l ochii luivedea modelu] pe

pentru EI, iar voi

Ce eu l1U 1l1feleg voi pc

, ' : 1u

I

88

j89



17scazute, problemele de inima din cauza stresului, tineri care incearca

sa-i ia locul . produsele japoneze care inunda pia ta ~i al te nenumarate

probleme care incearca sa-l copleseasca .Dar iat-o si pe istovita mama care se lupta cu un suvoi de nasuri

care curg, Cll rufe murdare si cu prea multi copilasi care abia incep sa

m ea rga si tea ma ca ar putea fi din nou gravida. S otu l e ste pepunctul de

a-~i pierde slujba, bea des si cu siguranta ca mai are ~i 0 am anta - a

vazut ea ruj pe batista lui si fire de par blond pe reverul de la haina.Cand sc uita la fcmeile de la televizor, frumos aranjate si cu chipul

precum zeita Diana, ea este tocmai pepunctul de a renunta.

Apoi exista teama de a deveni batran, neajutorat, eu 0artrita sau 0

alta boala sau de a deveni nedorit si de a fi un nernultumit, tinut la pat de

dureri sau nedorit de rude, poate vaduv, asteptand moartea, traind din

amintir ile t reeutului pent ru ca prezentul ofera ata t de purine bucurii.

Apoi mai cste si presiunea bolii eronice san vreun copil bolnav sau

handicapat; lupta de a duee 0 viata normala; team a de tratament si de

doctori si ce hotarare ai mai putca lua. Amaraciune si frustrare date de

intrebarea "de ce a trebuit sa mi se intample tocmai mie?".

Mai este si tanara femeie care si-a pierdut pruncul si nu mai poate

avea altul. In fata ei sc intind anii casatoriei lipsiti de copii, pe cand ea

isi doreste din tot suflcul sa legene un copil in brate, tanjeste dupa 0

viata de fami lie si sesimte 0femeie "de categoria a doua" in comparatie

eu ~namicile din pare care imping eu mandrie carucioarele. Cum pot

avorta oare ata t de multc femei?

Apoi mai sunt si politicienii care se confrunta cu probleme dedimensiuni mult mai mari ca inainte, Pastorul, cu problemele din biserica

lui. Nu exista nimeni catre care el sa se Indrepte - se presupune ca el are

raspunsul la toate problemelel Se presupune ca el nu are nici 0 trebuintapersonala , Cop iii lui t rebuie sa fie model in perfectiune !?lr um em n u su eca sotia lui se simtc trasa din toate partile, incercand sa traiasca conform

tuturor asteptarilor, .Toti oamenii din jurul nostru sunt ingrijorati si sub presiune, tar

Helen si eu mine am avut 9i noi multe astfel de crize. Chiar si acum, in

ti mp ce seriem aceasta carte, de exemplu.Doar peste cateva zi le voi pleca intr-o calatorie in Anglia, Scot ia !?i

Irlanda. Helen a vrut sa redacteze 0carte cu pocziilc ei care - ne-am dat

seama lntr-un tarziu - ea ar trebui sa apara inainte de pleearea mea.

M-am apueat sa Ie bat la ma~ina pentm tipografie. dnd ma~ina noastra

elet ric :. i de seris a inceput sa-~i faca de cap. Uneori a fost nevoie sa apas

pc aceea~i litera de ~ase ori, pentm ca ea sa 0 scrie.

Oameni sub influenta presiunilnr

A Doua din r el el e t im p u lu i n o st ru sunt singuraratca 91 stresuI. Blocur i lemalt~ parpentru oameni ruste Cl~!?tlau cutii micute unde fiintele omenestisunt inchise, ,Jar m~asac,?mpacta de beton gol, a mat toatei "arhitecturi"

m,oderne ne f,:cc sa ne,fie frig, sa ne simtim goi ~iamcninta ji , ca si cumperctn se VOl" inchide 11 1 jurul nostru. > ,

~ Este posibil sa ne~aflam in mij.locul~unci multimi de oameni !?itotusi

sa ne. slll1tl,n~de pare~ am fi pe o.llls.ula pustie, izolati si rupti de restulIumii; '~nnel11nu intelege cum ne srmtun sau nu are timp sa ne contacteze

Smguratatea poate provern din retragere fizica sau pentru ca restullumiieste sub presmne !?lI1U pare mteresata de noi.

_?amenii =.grabiti ~inu au timp sa observe: lumea este facuta

dupa scheme, ll1tallU~I,servitu] mesei a tunci cand famil ia ajunge acasa~l mste term~ne IU11Itacare trebuiesc indepiinito

~Pentm ca toate aceste Iucruri sunt necesare, putem deveni ca Marta

daca nu suntem arenp. Marta a vrut sa pregateasca 0 masa de . bitat I . . cose 1a

pen ~l su: ~l to}, I~usati~ii. dar a obosit. peste masura si si-a pierdut

lI~lI!?tca~ltenoara. [sus a laudat-o pe Mana ca ~i-a facut timp s a stea sisa-I auda vorbele. 0/

~~t d~ usor cste s a firn prinsi de tot ce ne apasa in viata, Incat sa

neghJ:m sa ne l11~ll:lamtirnp pentru Isus sau pentru altii . Ade~ea mergem

mat departc nepasaton: nedandu-ne scama c a poatc oameni i din jurul

,:ostm, chiar ~l cineva foarte apropiar - sotul sau SOf ia - au nevoie sa nefacem timp pentru a le asculta problemele

Biblia ne spunc"Purtati-va sarcinile unii altora ,,; astfe "",.."A j""I 0 I· H" ". '. ." ,,'aU"-I • ,,~J llfillP liEU

~bea UI ~nstos ~G!lI~tel1l 6:2) .. TrebUle sa dcvina mai profundasens,bllJ~atea l1?astra tata de nevoile altora si trebuie s a lnva!am sacomumcam mal Iiber. Ceea ce pentru voi este 0 problerna.j t' .t ~. idi . pen m rmne

poa e parea c~va ,n lcol: c:ca ce ma uirneste pe mine 1 1 1 acest moment se

poatec,: vc:ua sa l1U va fi [recut niciodara prin cap. Suntem atat de

d:fcn!l, meat cst~ bine sa ne punem in locul celeilalte persoane si savedem :uenmle A d m pu~c~ul el de vedere. Atunci cand griji le ne doboarasr nu l~ putem Imparta~l altcuiva se pare cii incearcj sa HC inghita 0

enorma smguratate.

Luati-I pe amu] de ataccri cre~tin care incearea sa trfu.asc~ d -d ~ . I . < a upa

cum ere e ca l-ar p ac~ ,1m Dumnezeu, in vreme ce colegii sai rad de

tralUIIUll11tegm, curat ~I Inadevar. Inflatia. taxele, concurenta. viinzarile

9091



D ~, aca a~ fi avut un calculator car' ,,' ..

textele biblice etc, ar fi fast d I:sa centreze poeziile si titlmik"d ... eoo~reaJ~ .' -sa ll.C. escurcam dupa mod h ~. r.pentru .mIne. dar a trebuit

.. c avec e' sa ~ ~ l's~ap. Ile, pentru a putea amplasa oe;i ,num~ran~ Iter~Ic, sa masuramtennrnar la ora 2 dimineata cu l v a/~ poz:(la corecta pe pagina , Amfie I~ tipograf ' - oua ZI e dupa ce de fapt ar fi trebuit sa

In timp ce da til f_ c 1gra lam aceste )0 ... )orgal~lzarea conferintei '~Euro-Visi' J 8 ' ~ ~ (6_ de pagi rn), ajutam si la

~l1esaJe prin telefax,' convorbiri telef .: cest Iucru implica numeroaseintreaga Gcrmanie. ell intarzieri i

re,o~lce ~u An~ha. SUA, Suedia si

pur sr simpln ~ greutl!l de toate telurile. Tirnpnl fugea

Conferinp, urmeaza sa aiba l I' -' ~este dela a treia saptamana din a ~~ie a~lceputul lui august iar acum

Atat Helen cat si eu verbis ,P I . dan~enll sunt deja stresati.s~ C ' . . y em a a unan ' 'ap amam, tar eu raeusem ultimele , C • - separate 1 11 ultimilc treiAngha' e aranJamente pent ~l~ .

~l mal trebuiau Iacute unele I difi ~ . : u ca arona mea ind~ vapor spre Irlanda. Ca de bi . no 1 .rcan cu prrvire Ia biletulmcu

~and ~u primesri informatiile I~e~~:~~~n~etahu se leaga de altul ~ipalla1l11egatura cu G. Uneori E' " F d pe~.ltru A, B ~I C nu stii ce sa faciC '. . ~1 se escura . d ,~, c

, ~I D llU sunt siguri nu poti ~ I' singun ar, pana cand A BD. E, F si G. . , sa rezo VI rczul tatul final al Iui A, B:C~

T~cmai in a~cstc momente de resii ' . ~. .panrca, dar daca ne facem ti ~ me~suntem tentat i sa mtram inD I 1 -I . Imp sa ascultam de ~ '.LIlli UI UI DUl11l1eZCllEl ns din . -. e martuna interioara a. , eva mja p d I" '

rniraculos Adesea trebLII'c s a .~ tarn n~ eta IIpractice Intr-un mod, . c s am nernI" t O O • •

mantuirea Domnului". scan , tar apor vom "vedea

Aceasta earte este aproape te . ~pat. ermmara (Hcle .ru capitole) si speram sa d~ , n 1 1 1 m are de scris inca

st~ . II .. am l11tregul m . -.arsi tu unu april ie. Mai exista 0sin ~ anu~cns unci edituri la

~I mal trebuic sa bat la masina eat ) Ig~lra problema. este scns de mana

alte Iucruri pana Sa plec pe 28 n - ili e ,c.aPItole ~Isa mai fac 0 suta de". .. - . apn te 11 1 A1 ,j A 'omnel1l. sub mfluenta presiunilor". ~ 19 r a. ceasta mseamna:

Apoi a mal fost si vremea ' db's~ldt~1Germaniei, iar ell avc~~ndoa !a :lemut~sem din Frankfi!rt in

saptamal1; l. pc care Ie inregistrmn 1 t ua em!SlU.lU la radio 111fiecaretrebUlau sa tIe trimise eu cateva s~ r- ? I1~tu~lO dm apropiere. Emisiuniledm anUl11ltemotive ne af:'!". " baPtam~m mamte la postul de radl'o "1'

eh' -' <1"-'11 su stres· ~l . .~ ., " y

!ar atune] am primit vest' ". ~ erat1) Iala~1 m mtarziere.

bolnav~ am putea oare sa mer em~~e~ tatal ! m ~elcn este foarte grav

aranJamcntele de u1timmomen~ .' e am gra~lt sa ne facem baga;ele ~i~I am a.luns dupa doua zile. i n Um1at~arele

92

trei saptamani l-am vititat pe tatal lui Helen in fiecare zi la spital, timp

In care am incercat sa lucrez la aceste emisiuni radio. Le scriam in

germana pentru emisiunile germane, iar Helen le traducea pentru

programele in l imba engleza. Fiecare predica trebuia sa fie dar batuta

la masina pentru ca ele sa poata fi citite usor.

Intr-o noapte, casa de langa noi a luat foe. Cu totii ne-am datjos din

pat tremurand, am inghesui t-o pe mama lui Helen ~ipe cop iiiin masina

~iam pornit-o de-a lungul drumului, departe de sirul de case pentru caexista pericolul unei explozii de gaz. Unii vecini binevoitori ne-au invitat

' in casele lor si ne-au oferit ceai ell biscuiti la ora 3 dimineata, cu 0adevarata prie tenie englezeasca , iar pompierii au reusit s a aiba focul

sub control destul de repede. Dar...mai era Inca putina presiune pc

deasupra.Situat ia tata lui lu i Helen se inrauta tea rapid ~i . era 0 marc durere

sa-l vezi atat de bolnav; dar, viata trebuia sa-si urmeze cursul. Ne

chinuiam eu transrnisiile radio - i8 ' i l l total , f iecare de cate t rei pagin i.

Trebuia sa rna grabesc la un studio din Eastbourne pentru a face

emisiunile propriu-zise, ca pe urma sa trimit inregistrarile in Portugalia,

la 0 static de emisie radio.Chiar cam pe vreme cand neprogramasem ini tia l sa sosim in Anglia ,

tatal Iui Helen a murit . Ul timi le lui cuvinte cat re Helen si mine, in seamanterioara, au fost: "Isus este minunat". In aceeasi dimineata, fiul nostru

Paul care pe atunci avea 7 ani, l-a primit pe Isus 'in inima. Ascultase

cateva dintre emisiunile mele de la radio pe casete. Aceste mesaje ~i

stiind ca bunicul lui ' in curand avea sa fie eu {sus, impreuna cu un tabloual "Rapirii" , care infati sa n iste oameni care se ridicau sa-l intampine peDomnul in aer (1 Tesaloniceni 4:7). Toate acestea au facut 0 mareimpresie asupra lui si a dorit sa fie si el salvat, 0 viata s-a stins, dar 0

alta s-a aprins in acea zi, iar Dunmezeu ne-a oferit bucurie in mijlocul

presiunii si al durerii .Uni i oamnii muncesc bine sub stres si realizeaza mai multe dacat,

daca totul s-ar misca in tr-un ritm constant. Este uimitor cate putem face

atunci cand suntem novoi ti. Totu~i, corpul ~i mintea HOastra nu au fostconcepute sd traiasca sub stres ~ipresiulle. U n timp ne putem descurca,

dar apoi 0 s a 1ncepem sa avem problemc.Helen ~i eu mine am·luerat pent ru difhi te organizat ii cre; ;t ine ~i

adesea nu existau ni~te ore regulate de munca. Trebuiau Iacute anumite

lucruri, dar dad. toate astea ne luau 4 ore sall 14 orc, aceasta nn tacea

niei 0 difercnta.lotr-o mi~illne unde aln lucrat, fapml cel mai suparator era ca se

stabilea un anumit plan~ se taeeau aranjmnente eu diferite tari, t ipografii,

93



chestiuni banesti, ~i a multime de a lte detalii, 'Ib

T - ' ' 1. c a a po r, p anti I ~ase 11 dif ,ruse, loata munca noastra de di , ,~< 10 Ice_ _ , ' ~ e mamte era aruncata s,' , 'saptarnani de munca si am fi fast in star> _ , < ~ rroscau are ~I

putern face fafa datei limita, c sa ne ornoram doar ca sa

De excmplu, s-a stabilit ca ar trebui s~ 6' ,de amploare InHong Kong pentru ca-era maj,taCCn1 oft'ctIun~ de trparire~ , " c ~ c U mal Ie 111ccat in E '.otusr, au fost trecute ell vcderea mai multe detalii ;. : uropatost elaborat cu sutlcienta Ufl'l'a-0' d' ~, ll1,trcgulplan nu a

'" ' m cauza istanter m d':edcre gcografic , comunieati~le erau di fie ilc ia~ t i ar:. 111 punct deintelegeau instructiunile saulimbajul materi I I' pografii de acolo nu

Cil:d ne-au fast t~imise Inapoi p;obcle cn~~! ~1 1 c,are u:ma sa fie tiparit.

ast fel de incurcatura, incdt a trcbuit sa ; n u r oreetura. totul e r a mtr-otunp, bani si efort. iar carti le au fas t ulteri~l~c~manda, , S -a i ro s rt mult

,La UI 1 sfarsit de saptamana, toti amra atir e:l~~n:e tot 1I1 Gormaniaau fost invi tat i impreuna ell faInl"l.'j'!-, I ",<J

1<" peru ,dm acea misumc,

, , ' <, e or a 0mtrururc in Austri A f~untimp de Imparta~ire de lnvaratun de ~ , " , ' us l~a, _ost

avut si discutii in grup, iar unddl'ntr'e' 'l'l'tPreabr~nl~1n timpdc odihna Am" ' ,- ,an e puse a fost: "N ' ,

crestiru, ar trebui sa muncim un anumit _ ,OL, ca ~If - ' , numar de orc san ar tr 'b -irn prcgann sa muncim pdna tcrrninam toata t _, b ',)" ' .. e U I sa

C" , < rea a

Ll totn am II1~CleS ca aceasta problem" f ' c"

mai multor ocazii (sal! din C<111Z< ' , " a a ost accentuata din cauza

a functiona sub PC" "CapOdiI , t lCl ionstante a aceste i misiuni) de" " ''", -on ucere Prill Criz.i", in f, I 1 ' "

supunand Ia man eforturi personalul Q l' C iliil " c u acostaG ' '1 rarnt 11 e acestUlarupul nostru a discutai despre aceasta It~ ,

tanarii femeic a spus: "Isus ad' , po I rca pro ~l contra, Jar 0

d~' ' esea nu a avut tunp s a rna , ' ,~

oarma ~lIll! a avut nici viata de fa! T' f\ _ <, a!mn~e sau sacate ore munci rn, a ta ta timp ~at 0 f;C:~11e~;1sa ~ nu tr~,bUle sa contezea raspuns: c. p tnt omnul". La care Helen

. "Citi ani a slujit Isus? Vreo trci ani! A' . ..'l11treaga Q i daca vrem sa- da-111 cec t' ,V C

bl11111 fata noastra 0 viata

'i < < ea ee es c mal 1" , '

11 C consumam de tot inainte de' a u\ '~a '-'0 d' U, 1 minol, nu ar trcbUl sa£ : " , < 'v) e am a r -~mlhe El a t11Ul1eltb bancul tfunplamlui p a n a 1~3(~d

S,US,!1U a avut

sa-;;1 concentrcze totul In ace~ti trei ani, Du a e ,L e abL, ca apOi

Adesca. ficcare dintre noi trebuie sa tIm preg~f t~ : e ,~tlIl s-a terml~at.bun star~lt" a~a Cllm am si clovedl't "a~do' 1,1 ,sa ucem 0 t reaba 1a, ,'-'< nm s-o tacem dar t 'b' -

avem 1 11 vedere ;; i a I te p r io r it a ti imediate", <. • rc me sa

Pnontatea numaml uou pe care trc'b " ~ ,I ~ - me sa 0 avcm In ' t,

.~~~~~:~~.,l~~a~r~a~t~t~~:;~~;l~:lit~~~~d1ostn~£:[sonal eu El. ~rebui;ss~

sa da m totulla 0 parte $i sa ne hotarii~l~~_s~a lU~llO!'~ceasta mseamnaunnam pe Isus, a~a cum EI

ne arata: sa facem lucrurilc 1 1 1 ordinea In care EIne conduce: sa Invi i !amsa spunem "l1U" atunci cand oamenii neimping siinsista sa facem anumite

lucruri. 1 1 1 timp cc tu stii ca Dumnezeu te conduce int r-o al ta directie.

Este grcu s a facem aceasta side aceea nu reusim intotdeauna. Adesea

suntem prinsi intr-un vartej de activitate si dispunem de putin timp.

Descopar acest lucru in special cand sunt intr-o calatorie. Am de pareurs

distante mari cu masina, iar drumurile sitraficul intens, rn a ameninta ca

ajung cu in tarziere la slujba sau inta lni re. Apoi, predic si rn a rag pentruoarneni , vand carti s i casete, discut el l pastorul, iar dupa aceea, la casa

unde sunt cazat peste noapte, oamenii doresc lI11COri sa vorbeasca ore in

sir.o data am stat la doua femei In varsta, necasatorite. Eram obosit

dupa 0 calatorie lunga ~idupa adunare si i rni doream foarte mul t sa amliniste. Deodata, cainele doamnelor a patruns inauntru ca un uragan, a

facut curse in jurul canapele i unde rna aflam, muscandu-ma de glezna

in timp ce trecea pe langa mine Cand am inccrcat sa-l dau la 0 parte,

doarnnele s-au prapadit de ras si au protestat, spunand c a nu face altcevadedit sa se joace! "0 scumpete, I1U altai","

Apoi, a doua zi am plecat din nou in alta parte, Este minunat s a tepori ruga II I masina si sa ai tovarasia Domnului, iar calatoriile lungi

sunt grozave pent ru asa ceva, dar avem nevoie sa ne aparam si periodelede linistc si rugaciune. Munca si activitatile noastre pentru [sus I1U

inseamna nimic daca nu izvorasc din viata noastra launtrica ~i dindragoste pentru {sus, In colegiu bibl ic aveam grija de 0midi placa, care

era ataruata la int rare p e care se putea cit i:"Ajuta-ma sa tc iubesc mai mult pe Tine, dccat slujirea pentru Tine",

Ceea ce facem il l sluj irea noastra pent ru Domnul estc important . dar

rnai importan t este ceca ce suntem noi.Cand grij ile si presiuni le incerca sa ne doboarc, t rebuie sii avem 0

ureche deschisa spre Domnul mai mult ca oricand inaintc, Tocmai atunci

avem nevoie de Intelepciunea lui Oumnezeu pentm a ~ti ce sa facem."Cad ganduriie Mele fm stmt gandurile voast.e ~idi.ilevoastre BU.

stmt diile Mele" :lice DomnuL "Ci c a t sllnt de sus ceru:riie r a t a deparnant, atat sunt de sus diile Mele r a t a de dilevoasire ~igandurileMele fata de gam:.lurile voastre" spunc E1in Isaia 55:8-9, Ar trebui sa

ciutam in!eiepciunea lui Dumnezeu tot a~a ca atunci cand cautam argint

saL!aUf, El ne-a promis ea ne-o va da ,Sa ilU fiti terorizati de stres, Acordati-va diteva minute: taceticeva

CLl totul diferit fata de munea pe care 0 avcati practic de meut.Plimba~i-va: aranjati-va florile: ascultati ni~tc muzica buna: citit i eeva

care sa va inspire. sa va lil1i~teaca san care sa va faea s~i rade!i; faeeri

954

ii i

II ''I

:1Ii

III

II



dragoste: pictati un tab lou: cantati la un in '. ..apusul de soare: cur;i~ati un strat de flori: s~Ul~e~lt s~u eu voeca: privitio pr~ lJ l tu r a . Vetif refacur si Y eti te . ~ l,,~!l va $1 inchinari-va. Iacetidupa aceea, ' pu ea merge mult mal bine mai departe

Daca cste posibil faceti doar un sin' I '0

nu se poate si sunteti navait ~ b gl!r. lien! odata Dar daea aceastaincercan totusi sa' va·o' ., ri sa a ordaii mal multo lucruri deodata

, y c men men pacea intc x:. d ~ . c .

P~CCUI11Marta. dar eliltiv~ti ~titudinea t~lOtra. aca trebule, muncin

va vet; putca mentine tara s a ~ fiti . .~ p mtul Mariei. IlUl11m astfel,. 1 ,1 SUpU~l prcsiunn.

96

18

Cum s a 'invingeti descurajarea

Unul dintre cei mai mari oarneni ai lui Dumnezeu din Biblie s-a

rugat sa moara (lImparati 19.4). Este 0 adevarata mangaiere sa stim

c a . atunci cand ne confruntam cu ast fel de perioade, nu suntern singuri.Majoritatea dintre noi au umblat intr-un fel sau altul pe caile pustii ale

descurajarii. Dar foarte putini am gustat din resturile descurajarii , unde

rugaciunea de a rnuri era singura solutio de scapare.Hiea fast unul dintre acesti putini oameni. EI urease pe cea mai

inalta culrne a carierei sale, pc dud intregul popor al Israelului 11vazuse

pe Dumnezeu confirmandu-i rugaciunea de pe muntele Carmel . A cazut

foe din cer care I1lI l111l11ai ca a mistui t jertfa de pe altar , dar sip iet rele deacolo Fara indoiala ca a fost 0 victorie fara precedent Oamenii austrigat: "Domnul, EI este Dumnezeul Domnul , El este Dumnezeu!"(lImparati 18:39.)Fuga in fata cailor lui Ahab, pc cand mana Domnuluis-a asezat peste el. distanta de aproapc 20 de mile, a fast un alt triumfpentru el.

Deodata, victor ia de la Carmel. este intunecata de un rnesaj care

venca de Ia regina Izabela, care ameninta sa-i ia viata. Inainte, Hieindraznise sa-l infrunte pc regc, dar acum, frica, oboseala, tensiunea

nervoasa si descurajarea l-au fortat s a ia a hotararc sub panica .. Lainccput , lucrarile lui de sluj ire au fast di rijate de Domnul, f iecare pas pe

care l-a facut: el s-a supus sa mearga la rau si la casa vaduvei. dar inacest caz nu a mai avut timp s a rnai ceara indrumare. Condus de frica ,

cl a fugit pe 0 distanta de peste 80 de mile, pana In Beer-Seba. Inca

nemul tumit, e l s i-a paras it acolo sluji torul s i a plecat int r-o calatorie de

o zi In pustiu, asezandu-se sub un ienupar,Departe de falsa splendoare a faimei, el a avut timp sa se

gandeasca ..."Destull Acum, Doamne, ia-rni sufletul" (lImparati 19:4).

Dar daca ar fi dorit cu adevarat sa moara, ar fi fost obligat de regina

Izabela. Ilie ajunsese Incea mai mare decadere a victii; schimbase victoria

de pe muntele Cannel cu disperarea din pustiu; se lasase prada

autocompatimirii si descurajarii.

Iata-l s tand abatut. descurajat frustrat s i s ingur. Rugaciunea lui nu

este cea a unui om al lui Dumnezeu ci a unuia care se afla sub drogul

hipnotic al descurajarii.

Numai lui Hie i-a fast mila de el. Este normal sa ne placa sa avem In

jurul nostru oameni. la care sa le poata fi mila de noi. "Vai, saracul de

97

I



tine ... " Accasta 11' f ,v '.

. O bosit Hie a eal~cr~~~ nE csl,mt ll11 atat de binetlll1pul 1 . . stc poslbI l ca ~I v • f .

somnu H I - aeeasta.., fi P • c S; 'H ;;I !dorit s a 1110" rV ,

Dar n ' ..r I tost calea ~.. ct a m. 'va ost attns de lin Inger care i-a .d cea mal usoara de scapare

m,asa" cu aJlIton~lcarora cl a fast in a, u~ rmcul dc.JunJa r apoi 0 altade zile ;; 1 nopn tara hrana, stare sa supravlelm3.sca timp de 4()

Nt! a' t ..SOS! mCI un raspuns la ~.

De~ar~c~ DUl11nczcucun~a~tel11~ti~~~ac~t~n~aui Hie de~amuri De ce?unt;ILasttei de rugikiuni I a evarar care scgase.:; ;tcin spatclc

v -am auzit pc Lance La'nb~ ."lcg~tu[a cu Hie. "Doar pcntru1ca ert" me~lt:onand urmatoarea remarca in

nu Il1se~r~na ca mergi in dircClia l~~:~;I~:~tl::epara micul dejun, aceasta

~hlar pan a la Horeb ..ell atat d tr 'b " ' ~ u cat fhe a mers mai departc _mto<l.rccrc. C tilt sa meargil mai mult p" d I

-r c ~ C r l lmu de, ( alator. ta care estc 1711?'I ' .II I' . . ·,n In 1171 s c a r > IiDnp / 1 1 ! ~lcj()(~a/['i planul perfec/ al ; C 7 ) cattza de,\'Cllraji'iri i nu va

}'dmnc.zcupusa Iui Hie in Horeb' . '~C,.gU! .. umnezeu Kntrebarr'a Ilil'ca e fapt '1 . I,; lael tu alCI Il . ')" v

fast. '~D I . . ' ~u ar fi trebuit s a se afle acol R ' : lC.. Hedemonstrcazil, E .' ~I:tc, ll1toarcc-tc." (lImparat i 19~ l ..?sP_usullm Dunmczeu a

XIS[.a multclucruri In v ia ta n oa t '~ .. : j, IS. )DC~Cl~raJarca provine di n mai mlllt

S, fa c are mccarca sa ne descurajeze

astazr? S... '.. e moUvc. Dc " ~ .: .. au apucat COpIll de dl'o' . cc suutC!l dcscuraia· t

voa t ~J S . " gun sau ~v t~ I' ". s ra, oua voastr" ' . exis a pro )Icmc in cas .... . • <. " arc vrco b la i SU!Clapnvitearc la bani s v oa a !UcurabiJa? ' ....., .d' .,'. . . ' au nu va puteti ~. . mgrlJoranCZall!a~lt de blserica voastril'J SUI t' g~Sl. un loc de mUl1ca? Sunte!i

s~r~llI1ul J Poate cj Dumnezeu Uti v - ~ ; :mgu~ ;;1 "". avcti cu i sa-: cercn

Vld!a t rcce pc Janga voi? Lista est' a;puns_ ,anlgaclUne sau simtiti cj

propnu de dcscurajarc. Deci. cumel~~~t~lar;;~t~Putetl in c d t~~I~!1Regclc David a luptat si a c:i ti 11 s a l ll vm g em descurajarc~!')

celc n~ai. l!11portante bat51i i aJ~ ~~~tl~nultc?atalii. uila di~tredezamaglfca. l Samuel ' () f ,. 1I a fast cea cu u ria "I' .

d ~,. .J • ace referire I . r-r- ~ .9 cr culnva .asera Jlc laguL arseserii ora ul i t a ,3::-casta sItua!ic AmaJccitii

~UIDavid. Insu;;1 oamcnii lui Da~'d;; ' uascr.?-captlVl pc copiii;;i sotJilc

arD.?-vld nu avea la cine Sa"C d ~~ sc prc~atcall sa -J u cidii cu pi~tre

d~V~l~ cnld~i sa-l invinuiasc~ eu~a ca S,~-~lll1cura.JczeEl ar fi putut sd

des II ll1Vll1uun p c Du mnezeu 0 ~ t l~I~111c;zeue accast:. l situatic. Cit de

dfl_icut,Dumn.ezeu este i I1vinuit epne~:ntllclrun p e l ' care El niciod~ta l1Ule-alavolul UI1' . '1' . . ucwn e pe c'lr' I 'f~. eon 1 l11VlI1Ulmpc 0 . "e e m aptu;es+'~care I~: . , Ull lneZClI pc t l' 1 ,tv

• e lacem nOI ll1~inc. n n! ucrunIc prostc"ti,A _ . y ~

<"l..fla sentunentclor" d"111vlala noastra este atat de schimbatoare.

99

se rnodi fica rnai repede decat vremea. Aceasta estc zona cea mai dific ila

in care se poate repurta 0 victorie. Cum s-a simtit David in aceasta

situat ie grea? Prcsiunea apasa asupra lui, Ce ar putea face? Nerabdarea

oamenilor lui crestea cu fiecare clipa. Pulsul 0 lua si el razna impotriva

timpului. David si oameni i lui plansesera de atat amar de timp, incat nu

mai avcau putere niei s a planga, iar e l sc gasea int r-o mare primejdie .

Inmijloeul acestui cadru dramatic, citim urmatoarele cuvinte: '~...dar

David , , > ' -C I intent In Domnul. Dumnezeul lui" (1 Samuel 30:6),In acea vreme. David nu-si dadea seama ca aceste cuvinte VOl'

incuraja milioane de oameni care vor avea de infruntat situatii similarede-a lungul a secolc intregi. Cea mai importanta batalie a fost ell sine

insusi!Multe lucruri au t rebui t sa fie invinse pana cc David sa poata sa

inceapa sa se incurajeze in Domnul. Si el ar fi putut sa se roage samoara. Din nou. aceasta ar f fost calea cea mai usoara de scapare. El arfi putut sa fuga sa sa-si paraseasca problema sal! se putea lasa pradaautocompatimirii, iar descurajarea ar fi fost bucuroasa sa 0 ajute.

David ar fi putut sa incerce multe lucrur i, In schimb cl a facut ceva

care, inmod normal, poate parea 0prost ie , dar care de fapt a fost solutia

la problema lui . Este bine sa primim incurajare dinpartea altora, laadunari, prin Cuvantul prcdicat al lui Dumnezeu, Este foarte usor sa-i

incuajam pe al ti i, dar eel mai grcu estc s a te incurajczi pe tine insuti. A!i

experimentat vreodata acest lucru?

Cum s-a incurajat David? Sunt sigur ca el a inceput prm a-~Iaduceaminte de vremurile trecute, cand Dumnezeu II ajutase: leul, ursul silupta cu Goliat . Pe cand medita la aceste lucruri. a inceput sa rasaracredinta in in teriorul sau . Da, Dumnezeu rn a va ajuta din nou. Pot iesi

victorias din aceasta situatiel Din aceasta cauza descurajarea este un

dusman atat de marc pentru credinta. Ne impiedica ca sa mai asteptam

ca Dumnezeu sa actioneze. Prin descurajare ne infrdngem singuri'

Autoincurajarea ill Domnul i-a oferit lui David claritatea pcntru a ac!iona.

El a cemt indmmarea Domnului ;;i batllia a fost ca;;t igata (1 Samuel

30)Intrcaga situatia s-a schimbat pentru ca David s-a incurajat In

Domnul. Descurajarea nu reprczinta raspunsul. Ea ne va priva de

vlctonile pc care Ie-a pUinuit Dumnezeu pentru noi. Ie~iridin descurajare

~i autocompatimire ~i l1curajat i-va in Isus. Viata va menta din nOli sa

fie tr5.ita. Isus a~teapta sa va ajute sa faceti primul pas pentm a sdipa de

descurajare. Este doar 0 problema a vointei l1oastrc!

Avem alegerea - sa pennitem fic descurajarii, fie incurajarii, sa ne

domine, Cand s11ntem deseurajati nu putem zambi ci avem 0 f a t a lunga,

98

I,



dar atunci cand lsus nc-" ,v _

l:l r n . __ .1<l;JLIt:l t:l dCp aSll1 1des " . .~ bOI put! l l sa spuncrn imprcuna c' . I c d ra J :l re ; :L t ot u l s e s ch imbazam esc dm nou" (P 1 I. - ' U psa l11IStUJ '"El m- ca. ,

8 bJ " V sa 1 1 1 , . , . . , ) I d . I a va s aI c - n tr.] -". a aptare d up a v crsi un cn en g] "L' .: e.

T-'b' v • lvmg, .1 e we sa avcm marc "rUi I .CllP_fll:~1dc descur<l;jarc Nt: e ~tc ~ il ~l um a cp on am a tu nc i cand suntcmh ot ar an 1 l 11 p o rt an te s al ! de> c. "p u l eel mal potrivit p entru I 'viata D,' a ne lace plallun care . a uai " ' , cscur<l;Jarea He detcrmina sa vedc arc, ar putea sa ne schimbe

n a:\t~c1de momen tc nu putem sa v:~elem totu~ III !legm si distorsionatAm auzn dcspre Oat11' . , 11 sau sa ganduTI clar

o -b' ,'. em care au to t l' de .'.::>raIt;;1 au dlvortat d e so t sau sot', I s a at e descur<l;Jati [ncat s'autot restul . 'C ' A" " re. ucru pe ca ' J 'cei disno VIC,!! . ltii rcnunta la m~scric femcilc ~c -a u rcgrctat pcntru, Isp cra t', recurg la sll1ucidere, atur . ', mel V I~! provoaca avortun,conduce Ia (jepI '~slC ~idispcrare. ic: cand descUf<l; larea prclungita Ii

~u u!ta~ ca nu SUl1tcti s ine:un j "

A~rodpe In fieca re z i ne eOl1frunt~ I c~rc; afost vreodara descuraatdeveni deseurajat i Or i e fii _ am cu sitautii c.are ne of era .' d

J.

" , _. .,,' ce Iinta orncne. . - . ,0caZla e ar p:na ~I eel mai valoro~i bJrbati s·efl,se~adavut '"~ansa" de a fi deprim;tuptc cu accst urias , ,1 erne: m lurne au fost ncvoin sa sc

DescuraJarea cstc 0 alta . -. ' "place sa 0 foloseasca impo~i':~1~a di n aresenalul diavoluhn, pe care Ii

msrno devcnim deseurajat i Iar " ,opllk~r, lu i Dumnezeu. numai .care poseda " _"." lIse p are ca m fie _ h ' . '. . , dl nOlf I , o ,SC ~ accasta lucrare speciala de I .. care. i se nc a e xr sr a eineva

? ~OS~~(cImpotnva aJtora. Am vazut e s ~,~m;;.~deseura]arii", pe carern '. I11t,nca, dar ~ I i n India. Ori d ~ ,'. oamcrn dt, acesta in tu ro aOalllel1l sunt siguri ca nu v ' c cate on se dlscuta un proiccr ~, estino '.' . a rcu~1 I1Iclod;,F p. ,. A " aces 1d II COl1vertl~1,dar imediat ce cl 0 A . U( a. astorul u mcurajeazii pc

ecuf<l;J;:lLoriIncep sa-~I toarne in ~e lI1toaree CLi sparcle, cei care sunt

~Ir~ch!le noilor COl1vcr ti t i Ar treb dO!~l~ lc : ; > 1 cuvrntcte de descuraiar' '

l l1:anm in loc sa tragem in ' jo s s r : a ~i~~~tl:lc~pem sa DC incurajam : ; ; ' j s l i~~

pc;ntru Dumne'zc'l, ., I lZaln to t eeea N a Cost d v, .. vc" 11 Csavaqlt

, Pc v:~mea cand cram Ja colc(,iul b ib ' .' v

se rllg~., 0, Doanme, uda sc5.ntei'" '''. hC~,:m LanaI' student pasionatMa mtrebam dae- D a ccr"asea

met at; 'd '. a ol11f lul nu era amuzat'd ' ~. '_ ~~c, ar accasta mi-a amintit d, " ' C aeeasta combinatic de

~~e,ale,su m prcgat!( i dqa eu fur tUl1uleccel

c~fe Oblpl1l l leSc S a descurajezetarama de a c tl v it "t e s a ll b' ' .. 1 Iapa, turnand apa P'cc' pc r'·'.'~ " ~ . mccuvant' d" . v H:caresa C!ltl,ee. Critica este ieftina. E st c ~ ~c n li~cadnll blser!cii. Oricinc poate

~Isa te dlstrczl p c seama eclor care . 1~ t l~l~!u~or sa stai ca spectator

Iqacol0 pc pistil ~is a transpili p ,_allea~ga mtr..un maraton, dedit saana a c;pUlzare.

100

Atunci cand David s-a dus sa A ornoare pe Goliat. frat ii lui au dis de

eL regele i-a spus ca BU este In stare sa fa d aceasta, iar Gol ia t l -- atratat

cu disprct. Dar David nu a fost impresionat; el ~i..a inchis urechile In

critica lo r si a fost invingatorul zilei .Adcsca vedem imagini a le lui Petru care se afunda 1 1 1 apa, dar cat de

des IIdeseric un artis t cu m merge pe apa, ceca de de fapt a si facut. La

ce se gandeau ucenicii atunci cand el a pa~it afara din barca? "Tipul

este nebun. Chestie caracteris tica pentru Petru! St iam ca va merge preadeparte". Natura omulu i arc tendinta de a ridicu liza lucrurile bune, de a

fi negativista si pesimista, mai degraba de a descuraja decat dea incuraja.

In consecinta, descurajarea vine la noi de pc dona fronturi;

descurajarea interioara, care provine din ceca ce vedem sau simt im, sau

p rintr-u n a nu mit a ta c de la Satan: si descurajarea exterioarea care °aduc oamenii impotriva noastra, en cuvintcle lor descurajatoare.

Dumnczeu vrea sa nc poarte dincolo, de partea celui care incurajeaza

si a celui incurajat - a unuia care iiincurajcaza sipe alti i s i a unuia care,

el insusi este incurajat. Daca suntet i ca siDavid, daca IlU aveti pe nimcni

care sa va incurajcze , putet i sa va incurajat i in Dornnul ca apoi, la randulvostru. s a cautat i pc cineva pc care sa-l pute ti incuraja . Calea de iesire

din ncvoia voastra 1111 este prin usa disperarii si a indoielii, ci prin usaincurajarii. Iar dad v-ati gasit printre aceta care au "slujit dcscurajarii",

atunci ingropati-va acest talent c a t mai curand posibil .lntocmai ca un lucru mic, 0 sageata a dcscumjarii poate fi infipta

printr-o crapatura a armaturii, tot astfcl un simplu gest de bunatate

poate sa incurajeze pc cineva la nevoie. Poate doar un sirnplu zambet,

pc cand treccti pe langa 0 oarccare batranica intr-un magazin, sal! 0

mana de ajutor intinsa unci tinerc marne , care are in grija 0multime de

copu.o strangere de mana ~iadcvarata c a l d u ra di n vocea voastra pot face

pe cineva sa se simta mai important. Scrieti 0 scrisoare unui misionar

singur sau dat i acel tclefon pc care intentiona~i sa-I dati de ata t de mul t

timp. Spuneti--anamlui cuprins de descufaJure ~ de deprimare, ca ~ielva reu~i, sa nu sc lase biitut. Fi!i 0 persoana care incllrajeaza ~iyeti

vedea ca inCUf<l;jareade care ~ivoi aveti l1evoie va eurge inapoi ~isprc

yoilLa Inceput e posibil sa nu va fie u~or. Partea cea mai grca este

intotdeauna la Inceput. Cand pome~te un tren, rotile locomotivei ineep

sa se mi~te faarte Incet apoi ca~tiga viteza ~iincepe 0nona catatonc.Uria~ul Boeing, la inceput merge pe sol Incet, de-a lungul pistei,

pana in capatul aeropOl iului, pana ce I~lgasc~te loc sa se avante de pc

pista de decolare ca apoi sa tii~ncasca sprc eel' . Atunci cand imi eonduc

lOt

Ii ,j

i i



,?la~ina nu pot sa pornesc In viteza a atr ' 'v

III prima vrteza si numai eand pnndf~' treb~lJesa-!TI! pun schimbatorulpatra. SU tctenta vrteza po t sa: ' tr '

Dc> ~ v . 111 III mtr-aa r tara aceasta . v , , '

in m i ,v v ,prlmel mvartlrc a r or ii . t~ v,_ ,: d sca re, calatona d e m il de mile 'fi' ar a a~casta p u ne re tn i t ia l il

ca n rotile s e 1 1 1 1~ cao a rt e meet I:U ar I p~slbIl~, La I'nceput a tu n .

lDar ell cat rotdc mcrg mai reped~stce pat r~ursa 0 dl . stanta foarte SCUlt~JOcomotlVCl "I c t'· c, u a at este rna .

'I v '1 U a at mal mare va f di t I mare randarnenn.]n calatorl'a .v , . I IS anta pc ca .,, v v c

voastra de iesire din d ' , ",f,C 0 va parcurge,po~te s , :! va fi~lent Ia 111CCput. Oa r I ,escurcuare ~l I~grijorarc, rnersul

u:_vat,a:Invcurand pcisajuii'l1tunecat ~e~~metl-Lv Vetl cCl§ tiga viteza Yetiva VQl gr ab l sa mcpeti . .", cscuraJ<JTI lva f las a t in II .~.

apor sa v a r id i ca t i p~ ~ C ~ ! ~ I : : ; ; I ~ t d ~Ucrederii si pe calea credil~~~aC~

Un alt sec.ret important . fUjg.aclUUl la car e VI s-a raspuns I'despre ""1 da' care -a <!Jutat 0'1~ v

e au a , ]\Jenumarati psalm ." pc avid a fost adevarn]tudam/c Dumnezcu; ini~a ~ihI n e I ~CU ra J ea z a si ne p_oruncesc sa-l

U:lgU~~c de unda cerc~ti E1 s-a ~rpa til DavId au f o s t acordate Ia

slgu~;a top oamcnii ar trebui sa fa l~cu:a~.e Dumnezcul lui si a fost" and a dus chivotu! JU1'O ca ace asr Iucru.

ca ttl ' . umnezeu f

.n a a mstumcntc iar David ' " a ost 0 marc bucuric si s

a-l s l v . u . msu~l a dansat ,cd' v . '{ -asa fi ,avl ! J C K.?,umnezeu(2 Samue16: 14 N nsa . : 0 rasputcri" pentrurc c

~rcan~a .~tDumnezeu, ci David )'d u numai tn aeeas!(j zi trebuia

f 5c~)11~asc~ l!1COn~U1uU"(24 de ore a a~ ?rd~n ca anumip .levqij sa-Loal~~" . I trebuian sa cante din gura pse~~ Inlata Chlvotu lm (I Cronici

C~1i pnceput ! care sa -i adu ca lu i i/ a .:n~tnlment'?_ :ar e l . ,; > i· ·alesto' Lauda nu a fost nurnai pentru Davi~l~nez,eu 0 lauda tmmoasa,

, t~ Una dll1trc eaile cele rnai bunc de .. ' '0C~ es~cde ascmenea pcntrll Hoi(;:t" acccn de a invara sa-Ilaudam a l e, ,1 I II mgnJorarc ~idescuraare

tv simp b .me .~i incepc sa c d n t i totP:_lOludmne:cu. Lauda nu inseam~la~ a'este c~,' ic U e ~alte . ,eva ce rae pentru c" -', , C 1 ece SI rmnur, r audL d " ma SU1lt b in ~ ; , . L a I1Uau, a este 0problema de voint(i I I e ~! ~oate lucmrile merg perfect

sa.li tau hotararea sa L I . ' au 10tararea sa-L pD· .D 1" "I1U- aud Da 'd e umnczeu,omnu '" Elluase de 'a ho ~ A ' VI, a spus adesea: "'Voi,

c lrcUinstantc lor , J tararea de a face acest lucnI In CI' 1 pc

L d' una tuturor

au a este pI v v,'. _, . aeuta 1 1 1 l m i i lui 0 ' ,pre~mant. Ar t rebui sa-L I'd- umnezeu ~l EJ este vredni' ~ fi'decat on. . au am pcntru eee.' . J::: (sa Iec . ce, yentru ceea cc este ' ' ' I f C' d' .a cc a H1CUt ,dar mai mult~nc~ntr"eaza sa-L l aude c L ,a~ Inl1na ~l gandurile noa ' ,paSlVaa If~grijorarii~idcsc~ra'ariaqeast~, aC!lvltatc nc scoate ~~~c:c

~~r SOSI, raspunsurilc la ruga:~im~'il~~;~qrur~nle,seor modifica: d c o J : ~ ~vor deschlde iarg, pentm ca cste pusa ~"trc" tl~l care au ramas inchise

III actmne am1ata I'l l' D' c < wllnezeu,

10 2

I

l

care ci~tiga victorii ' in favoarea noastra, Landa este 0arma din arsenalul

lui Dumnezcu, care poate aduce adesea rezultate acolo unde nu reuseste

mgilcillnea,Pavel si Sila i l Iaudau pe Domnul lamiezul noptii cu pic ioarele puse

in butuci ~ispate le sangerandu-Ie Ei erau inchisi pent ru ca predicauEvanghelia. Toti prizonierii Ii puteau auzi cantand, pe a ces ti d oip re di ca to ri n eb u ni , d ar D u mn ez eu a tr im is un cutremur de p am a nt ; p e re ti iinchisorii s-au prabusit ~i lanturile tuturor s-au sfaramat.

Regele Iosafat dorea s a faca ceva sa-l placa lui Dumnezeu, asa incat

el a t rim is un cor de oameni care sa-L laude pe Dumnezeu Infata armatei,

atunci cand ci vo r infrunta dusmanul , iar Dumnezeu a t rimis cap cane In

fata dusmanilor sai. Dumnezeu iivorbise mai inainte si i-a spus: "Nilva temeti ~inu va inspaimantati de aceasta marc multime, cad luptanu este a voastra, ci a lui Dumnezeu.; Nu Yeti avea de luptat de dataaceasta: asezati -va, s ta ti acolo siveti vedea mantui rea Domnului careeste co voi. ..nu va temeti si nu va ' inspaimantati ..." (2Cronici 20:15,

17)Iosafat crczusc acest cuvant a l Domnului si a tr imis cantaret i pentru

Domnul, iar al doilea lucru pc care l-au aflat a fost ca dusmanul a cazut

mort pe campul de batalie.Si Hoi trebuie s a intelegem ca batalia este a Domnului ~i ca El vrea

sa le lupte pentru noi Dar trebuic sa implinim 0 conditie: "Asezati-va.s tat i acolo. . ", dar acesta estc lucrul eel mai greu defacut. Frica, spaima,

ingrijorarea ~idcscurajarca ne fac sa int ram In panica ~isa incercamdisperari sa gasim 0 calc de a iesi din situatia noastra. Dar Iosafat s-asupus, to-a crezut si Lv a preamarit pe Durnnezcul lui, iar Dumnezeu

S,·a luptat in batalie 'in locul lui.Lauda nu este ceva pe care ar trcbui sa 0 facem cateodata, c i ea ar

trcbui sa devina un stil de viata pentru orice crestin. Ar trebui sa luamhotadirea de a invinge deseuraJarea ~1 ingr i jorarea prin landa,

Am auzit povestea adevarata a unei doamnc care era misionara ~i .

care era pe moarte di n cauza variole i, Fi ind singura lntr-un post izola t

de misiunc, fara nici un ajutor medical. moartea era inevitabila, Ea s-a

rugat ~i a plans, dar nu primea nici un raspuns: ii era din ce In ce mai

rau, Intr-o zi 'in timp ee ea sc ruga, Domnul i-a aratat 0 viziune, Ea a

vazut 0 balanla care avea un taler care atama mai mult decit celalalt,Dmlli1czeu i - a " arata ca in,partea grea se gaseau plansetele ~ivaicarelileei, Impreuna en variola, In partea mai u~oara era iauda ci, Ea ~i-a da timediat seama ce avea de tacut. A inecput sa-L laude ~isa,-I mulp1fneasdi

lui Dunmezcu, a~a cum nu 0mai tawse nic iodaHi inainte, ta ra sa ti nacont de toatc simptomele fizicc ~ide cimeri. Oamenii care aveau grija deca, au auzit cum il Uiuda pc Dumnezeu ore 111~ir ~iau crezut ca boala

I·-a aiectat ~imintea ,

103



D A A I -: ar cu eat I lauda mai rnult pe Domnul "

a tarna mm greu iar e el " I ~> ~ I>J ' ell ata td. ,< > <A valeare 1or rnai > fA .

1 1 1pat vindecata' Ea "-a con ' usor, n scurt timp S - a da r io s~ . " ~ oncentrat asupra rnaf'f " I . .

preamanru Lui, si nu asupra nevoii ei i .c,leJ u i ~ia~Este usor sa-L laudam du Xl ce ve. ~r E ! a mtcrvemt ca sa 0ajute.

faca aceasta. Adevfuata Inee! dem raspunsnl. oncme poatc s aved '. c rcare este de a face . A <

ea vrctona, solutia la problem, ~ acca~ta mainte de a!emmta .descur<l:jarii : impovaratt~~al n~astra. Atunci cand ne aflam in

m butuculimitei omenesj] _a m ' . ,an,llfllc problemelor ell picioarclc"I ~ "< nc r e st e momentul s~ I r~ d~'f sa ne incurajam in El. Diavol I ~ . ~ ~ a~·. au am pe DomnuJt-ar place sa Iaudam ceea ce el c. u uraste laudatofll lui Dumnezeu lui

Pe . I lace ~l sa ne concc t ~ .' '~ car~ O J ··a varat In viata 0 . . . ' vl1 ram atcnpa la haosulsa-~l - i nvinga grijilc" trebui ~r aceta dmtre 1101care tocrnai lnvataDa id P A ,!Ie sa procedeze asa '

VI. e cand rna aflam la cole i1 bi .. yC cum a cum a facut-oSfJ_llS cam asa: "David si -a scos st rJfe

uIbh~. unul dintrc predicatori a

a meeput sa-i vorbeasca: tul afara, sc una la el in mana lui Q !'

"Pentru ce te mall'· ti n 9

Nadajdllie~te in Dm11lIrl::ui, s~ .~te ~trneu, si gemi

me a ~i D umne ze lU l i r ne u " ( P' C13C 141K2H:aIivo i la!Jldlll: IE!este

S" f. . . - . sa m .11) "'""'''e,,,,'

a racem ~l 1101acelasi lucru] .

19

Cuvintele v a pot zidi san v a pot distruge

V-ati imaginat vreodata cum ar fi lumea noastra Tara cuvinte?Din star t, lumea si pamantul nu ar fi exista t, daca Dumnezeu nu ar'

fi vorbit cand a dat nastere pamantului ~i intrcgii naturi. El a contiuat safoloseasca cuvinte cand le-a vorbi t lui Adam si Eva. iar ei , la randul lor,

i-au invatat pc copii lor acest limbaj. Cuvintele au fost un mijloc de

comunicare intre Dumnezeu si oameni si de asemenea intre oameni,

pentru a trans mite sent imcntc si idei .Apoi a aparut cuvdntul scris, cand oamenii au inceput s a faca desene

si semne pentru a putea comunica. Acestea puteau fi pc un perete depestera, sau zgariate pe 0 bucata de lut moale sau pe 1.U1 papirus egiptean.Mai tarziu, aceste semne s-au schimbat 1 1 1 alfabete diverse care se folosescsi astazi 1 1 1 diferite parti ale lumii si care formeaza sistemul nostru de

scnere.Dumnezeu acorda ceo mai mare importantd comunicarii ,~i

cuvintelot: El i-a inspirat pe oameni sa scrie Biblia, care ne aduce mesajul

vie ti i e ter nc . El n e-a scri s n um el e In C arte a V ie ti i si le-a gravat p e p a lm e lemainilor Lui Cele zece porunci au fost scrise de degetullui Dumnezeupc table de piatra. Multor profeti li s-a spus nu numai s a transmitamcscjul pe care l-au primit de la Dumnezeu, dar sa-I si sene intr-o

carte.in timp ce animalele ~ialte fiin]e sunt capabilc sa comunice intr-o

maniera foarte esentiala si instinctiva, numai fiintele umane - cele facutedupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu - le este data puterea ~icapacitatea de a comunica prin cuvinte si de a-si exprima ideile si

sentimcntele.Ce ar fi viata Tara aceste cuvin te? Ar fi 0 lipsa totala de intelegere

intre oameni, daca acestia nu ar putea vorbi. Nu ar exista nici un cantec

scris san auzit , IlU s-ar putea citi nici 0 carte, ziar sau scrisoare de

dragoste . N-ar exista.radio si televizor: nu s-ar putea tine nici 0 slujba

religioasa fara cuvintc; nici 0 scoala in care sa fie educati copi ii nostr iFoarte purine lucruri s-ar inventa sau ar putea fi studiate. Ar fi limitate

pana si lucrurile practice, lucruri de fiecare zi pentru ca nimeni nu ar sti

cum sa Ie faca sau de unde si cum sa obtina materia le le.

Se spline ca 0persoana obisnuita vorbeste 30 .000 de cuvinte pe zi ;

aceste cuvinte ar constitui 0 carte brosata . Daca acestea ar fi tiparite, in

cat iva ani am avea propria noastra b iblioteca .

104l05



fntre,bar~a care se poate pune acurnfiecare Z!? Ti-ar place ca cuvintele ' este ce an~me spunem noi in

de pe pr~~a pagina din ziarul vost~ f~~~/~~ste~t1 astazi sa fie tit lulSO~hlI ~1 ~"Domnu] Meredith isi critica ' . oa~~ Jones a spus",fi sa se intample asa ceva] pastorul. Cat de neplacut ar

~ Am citit despre 0 persoana ca ~' " ,I t '1' " re n cntlca III permanent; "n r-o ZI, e SI-a vizttat niste prier ' nnanenta pe altii

, ' y em care p ., ,casetofon ~1 au inregistrar tot c '1' e ~scuns, au dar drumul la

~ ~ eea ce e a vorbit C d v

~pus ,ca au 0mregistrare speciala c I ' ' am upa 0 ora, i-aumreglstrare si , spre marea supara<r'c are -aIrmteresa, Au dat dr umul Ia

Citi ~ ~, a omu Ul propria I' ~n .ica - a rasunat pnn toata ,Ul voce - dura "1, a camera, Toata barf di bi '~, y

p~cante despre pastor $i sUibiciunilc I '. a a m ~se~ca ~l noutatilebarbatului a devenit din ce in ~1 auputut fi auzite, III timp ce fara

, ce mal ro~)le D ~, ,putut suporta st a iesit fugind di ~ ,upa un nmp el nu a mai

A ' 'I. Incas a~ rt!eolul nu preciza daca acest om a in ~ .',sa spcr~ ca asa s-a mtamplat. Toti tr b ,va~at 0 lecjie din aceasta, darpe care Ilfolosim pentru ~ , e~ me sa fim atenti Ia vocabutamt

I' ' ca se pare ca este n It 'ucrun negative dedit pozitive 0 '~ ~ ,1U mat usor sa spullem

Acest foe poate fi folosit pent~ c~~~;cante le'poat~osa ~prinda un foe.

a ne fen de al1imale salbatiee D ' IPe~tm a pran carnan si pentrnto ar, ace aSI foe pu int I

poa e provoca dlstmgeri ".' chia ", s Il1 r-un oc gresit, y r moartea S I c int I y

pot apnnde un f oe care sa aduca cald ~ : ,U'::IU e e pe care le rostim~l moarts ura ~lmangaiere, dar si dezamagire

Exista numeroase versete ~lI1Bib lste ce 0 I ie care ne arata ~t d 'es e ceea ce 11mspunem At ' ~ d vorhi ca e Important

~ '~, '.. unCI can vorbim 'sunetele sa ne rasa din gura '. '1· , nu penmtem dear ca, di . cuvmtc e sunt cxpr '

gan rm sau simtim Ele sunt vas "esla a ceea ce credem

O' " c vase cu contmutt ri I' d ~ ,

, nee cuvant pe care IIcitesc sau IIr ' !~~me e mte1es,nunte Daca spun: "Castanul tr bui ,of iste~~uni tr.ezeste 0 Imagine In

'~ , e me sa e tmat R 01 "groase ~l urn umbre~te casa " M'. 0 ,amun e 11 stint prea, dei " ' mtea contmua cn ~t '

~l eja 11 pot vedea pc oan1enii' '~ urma oarea Imagineacel loc gal. care vm sa doboare copacul, iar apoi,

Aceasta este 0 ilustrare foarte sim I~r~stesc cu_vinte ca: "Sunt si ur ca p a, dar, ce s-ar lntampla dadi

vazuttot t ,lmpul ~aa$a se vagintfun ~~nt unul dmtre eel de prisos, Amdatoflde ~IIlU eXlstii nici 0 calc d p, N~lvom fi capabl ll sa ne pla tim

, ,In, timp ce spui a~a ceva. mil~~~~:fe, 1 1 1 acea~ta, ~' ~ ,t l-al ple~~ut shlJba, vede cum int r! In c ~l~vede p~~e,fAcum,ltl spune ca

spm sotlel ~l cum aceasta incepe sa I ~ S tnec3,jlt ~l mgfIJorat, cum iidoamna respectiva cia din cap' nIlt,nr_a,, e veZIla Camera de Munca;

Pnme~ti ajutorul de ~omaJ d. x~s~ mel lill Ioe de mucea liber,, ar va este foarte greu sa va descurcati

106

doar CLl acesta. Te gandesti sa va vindeti casa, ~i te simt iti ca lll1 am de

nimic, neajutorat si suparat din cauza situatiei tale, Exact cand apar

aecstc idei, incepi sa simti cum esti napadit de emotia provocata de

aceste imagini inchipuite, imagini de deprimare, teama, suparare si

frustrare.Dar nici macar nu s-a ivit aceasta s i tuat ie l S-ar putea sa nu apara

niciodatd sicu toate aceste v-a puteti imagina foarte bine, vorbind despre

ea si aproape actionand de parca deja s-a si produs!Cand cop iii Israelului i-au auzit pe cei doisprezece spioni dand

raportul, mintea lor a vizualizat imediat uriasii, marile orase imprejmuite

de ziduri s iau spus: "Nu putem merge sa luam pamantul' Deja tremurau

desi uriasii se gaseau la mile departare de ci. Cuvinte le dau nastere unei

atmosfere, iar deasupra tabcrei israelite s-a asternut 0atmosfera de frica

si infrangereCu mai multi ani in urma, am stat In casa unui fast boxer, care acum

este predicator. Cei doi baieti ai nostri, Paul si David, iipuneau intrebari

despre anii petrecuti In ring, iar eI a facut 0 remarca interesanta: "Una

din modali ta tile cele mai bune de a-ti infrange adeversarul. este ca mai

intai sa-l bali psihologic."Accasta este ceea ce a incercat sa faca Goliat atunci cand i-a spus

lui David ca Iivada carnea pasarilor si animalelor salbatice de pe camp,

Mohammed Ali a crcat 0 imagine a sa si a utilizat presiunea psihologica

atune: cand a spus: "Ell sunt eel mai mare!"Dar mai exista aic i s i ca teva adevaruri mai profunde dedit 0 simpla

batalie psihologica, oricat de puternica ar putea fi ea uncori. Bibliavorbeste despre moartea si viata care sunt in puterea limbi i (Proverbe18:21) si ca limba actioneaza asupra trupului precum canna la corabie(Iacov 3:4,5), Iacov spune aici di omul care invapi sa-si controleze limba

si sa vorbeasca inte lept ~i discret, va putea sa-si cont roleze si actiunile

si dorintcle.La prima vedere, aceasta poate sa para improbabil, totusi, Iacov

prin inspiratia Duhului Stant, scria un adevar eu 2000 de ani in urma,

care a fast verificat de ~tiin~a medicala a seeolului 20, Neurochirurgii ne

spun c a s-a descoperit ca centrul vorbirii din creier are un cont rol tota lasupra celorla1ti nervi, Ei au descoperit c a modul'in care vorbim ne

afecteaza restul corpului ~i te lul cum reaqioneaza nervi iA~i vazut vreodata un om in pragul pensionarii? Este apatic, lips i t

de energie sau putere ~i se gande~te cu groaza la gandul ca va mai putea

merge la serviciu, Se simte ca un om fad valoarc pentm ea singura

contributie pc care ~i-a adus-o in aceasta lume va fi in curind Intrempta,

Yiata Ii devine tara sens, Acest lucm Ii se intampHi multor oameni, Ei

107



incep sa-si exprime aceste sentimente:

~ ~"ACU~l '!1-am pensio~na!. Nu mai sunt bun de nimic. Zilele dear setarasc. ~fa srmt slab ~I batran. Nu mai menta sa rna mai uit inainte.' Se

retrage mtr-o gog()a$a de au!oeompatimire si resemnare; nervii incep sa

s~mnahzeze reaelu n~gatlvc. 1 11 e<_)rp.Sanatat~a sa mintala si fizica incepesa ~e ~ubrezease~. Este mal putm actrv, Jar m final s-ar putea sa moaramal ~devreme decat este necesar.

In I?e s~ considere pensionarea ca pe 0ocazie de a deschide un nou

eaplt?ll~ viata lUI, 0 sansa de a face uncle lucruri pentru care I1Ua avut

t imp l?amte , e! se considera deja iesit din cursa si renunta .

C~t de ului tor este fapt~Iea Dumnezeu ne-a facut t rupurile ' i l l felul

aeesta. Ce mare. re~p.onsab!lltate avem atunei cand ne dam seama de

~ceasta; ce ~oslblhta!~ mmunate cand vedem acest potential! Ce spuneti

m ~~leare ~1~Rostiti m permanents cuvinte?e ingrijorare, cuvinte de

frica ..Daca este a~~, centrul nervos al vorbirii va transmite atunci acele

reactu negative prm tot corpul, iar cu timpul va Yeti comporta inconformitate eu aceasta. '

Sau rostit i cu~inte de credinta , de incredere in Tatal vostru Ceresccare aduc armorue, sanatate si bunastare in duhul. sufletul si trupulvostru?

, ~tiint~a crestina invata ci i~nt re~ga l ipsa de armonie , boala si pacatreprezmta do~r 0 stare a mmtu. Ea mvata Gil,daca va gdnditi c a . suntetiboln~v, atunci eu siguranta ca sUlyte!i bolnav,~dar daca va ganditi ca n ; /s~ntetl bolnav atun~1 eu siguranta ca suntep sanatos. Ei neaga existenta

pacatului ~l a b~ll1, precum proverbialul strut care lsi vani capul i nmsip, ! ,dese~ se face~referire la ac~asta ca la "a fi eu bagare de seama".

~at ~e prosteasca ~ldistructiva este aceasta invatatura! Daca un am

ne~ga ca este un pacatos, atunci el se va gandi ca nu va avea nevoie de

n:~antUlre. El va m~n ~I va. m~rge in iad ~iacolo, poate el sa protesteze

cat de mult vrea , ca nu exista lad, cand el se afla chiar in el si nici unprotest sau vreo negate nu il va mai scoate de acolo! '

. No~ discutam despre ceva ~u totul diferit. Aici ne ocupam de un

pn?Clpl~ allm Dunmezeu refentor la cuvinte ; nu cuvinte le ocazionale

mtam~latoare pc ?are Ie rosti~ ci modelul euvintelor ~i ideilor pc car~

Ie-am mtreblll~nt~t m d~ecursul~l~tI~,are ne mode1eaza ~ipe noi ~ipraetict~t eeea ce se mtampla eu nOi zldmdu-ne sau distmgandu-ne", fie c a . nedam ~eama de aeeasta sau nu. Cuvinte le exprima ceca ce cxista In inima:

pur ~l slmplu ele reprezinUi 0 revarsare a inimii, en tot ce este ea plina:

. La ace~~ta s-a refent lacov cand a vorbit despre limba care

I~Uel1!eaza !~treg~l trup. Este esntial sa cunoa~tem acest adevar atunei

cand ne ataea mgnJorarea, deoarece tcntatia eea mai mare pentm noi va

108

fi de a vorbi in permanenta desprc problemele noastre, de a ne spune ell

voce tare incapacitatea si thea, de a pune la indoiala pe Dumnezeu si

scopurile Lui.Dar cum sa. ne comportam atunci, cand ne confruntam ell 0 mare

ncvoic? Cum ar t rebui sa vorbim? Sa presupunem ca problema voastra

este de ordin financiar. Formularul oficial de la banca va arata ca aveti

un deficit de 2000 de lire. Intuitia v-ar spune: "Nu ered aceasta, pur si

simplu ne este adevarat". Crestinul care cunoaste puterea cuvintelor salesi putcrea Cuvdntului lui Dumnezeu va spune: "Tata, imi vezi nevoia ,

iar Cuvantul Tau spune ca Tu esti Pastorul nostru ~inu ar trebui sa nelipsesca nimic, Eu refuz sa-i s~u saraciei si l ipsei dreptul de a-mi stapaniviata, illNumele lui I sus, si Iti multumesc Tata, G i l . mi-ai raspuns la

aceste nevoi. Tu esti eel care se ingrijeste de mine." ,Problema poate s a f ie chiar c ineva drag care inca nueste mantuit . Ii

vedeti viata, modul in care nepasatori, se indreapta sprc iad si v-ar fi

atat de usor s a va spuneti temerile siingrijorarile. Dar un crestin intelept

ar spune: "Tata, Cuvantul Tau spline ca noi ~ioata casa noastra noastra

vom fi mantuiti; caci marc va fi pacea copiilor nostri, pentru ea multa

pace au cei care iubesc legea Ta. Asa incat i'ti multumesc ca lucrezi in

aceasta situatic; in credinta iivad pe John / Mary sluj indu-te, ducand 0viata curata, iar puterea diavolului va fi rupta de peste ei!'

Problema poate sa fie 0boala. Durerea si s imptomele exista, dar eu

toate aceste credet i ca Dumnezeu va poate vindeca. Nu negat i existenta

bolii , ci negati dreptul e i de a mai ramane ' in trupul vostru, atat timp cat

Dumnczeu ne-a promis sanatate deplina. li negi dreptu l de ate distruge,pent ru ca [sus fie-a vindecat cu 2000 de ani in urma prin rani le Lui. ("EI

a pur-tat pacatele noastre 'in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind

morti fata de pacate, sa traim pentru dreptate; prin ralll.ile Lui ati

fost vindecati." I Petru 2:24)Asa incat incepeti sa-L laudati pe Dumnezeu pentru ca v-a adus

vindecarea 'in trup.Poate te rogi pentru intelepciunc 1 1 1 ceca ce priveste doctorii ,

tratamentul ~i regimul recomandat de ei . Dumnezeu vii poate conduce

sa abordat i una dintre acestea, sau va poate detennina s a aveti incredere

numai in EI pentm vindeeare, rara nic i un ali a jutor medical. NIIse puneproblema ori a~a / Ol i a~a, ci adesea reprezinta un caz de ajutor atat

omenesc cat ~idivinoSubiectul de fafa nn este vindecarea. Este vorba despre un subiect

mult mai important ~icomphcat care nu poate fi abordat doar in cateva

propozi!ii. Fiecare persmma trebuie sa actioneze a§a cum 0 conduce

Dwnnezeu. Fiecare eaz este diferit iar Dumnezeu dispune de muIte

109



I~0?al.itati pentru a -~iai uta co ... .-sa.-I. ajutam si sa ne ruiam pe~lU. Nudtrebme ~a le dictam ahora cicrrticam mel, ar nu sa-l condamnam . ", .

. . ~l sa-l

_ ~a once necaz, oricare ar fi roble .. .ramane acelasi. Elne-a dat p .. rna, poncipiul lui Dumnezeu

a!e~~ sa rostim cuvinte cons~~:fv~nstbIl~ate ~lunprivi I~giu, acela de a

~I sa ll1va!am sa ne despartim d 1 ? tel, e ~redi~lta, cuvinte de dragoste~ .. . e cuvmte e de ind I~ ~ fr~mgrnorare ~l critica, ora a, m angcre, teama,

Nu urtap: cuvintele voastre pot sa v 'i zid. ~a Z1 easca salt sa vd distruga.

110

20

Ingrijorarea sau Cuvantul?

Mai devreme sau mai tarziu, orice crestin trebuie s a faca alegerea

pcntru orientarea vietii sale si sa se gandeasca daca aceasta iieste

dominata de lngrijorare sau de Cuvdntul lui Dumnezeu. Haideti s acomparam rezultalele ingrijorarii cu cele ale increderii in Cuvantullui

Dumnezeu.!ngrijorarea mi ne da nici 0 solutie pentru problemele noastre.

Increderea 1 1 1 Cuvantul lui Dumnezeu ne arata calea de iesire.

Meditarea asupra problcrnclor neadanccste simai mult In dccadere.

Medi tarea asupra Cuvantului lui Dumnezeu ne aduce supunere,

prosperita te si succes deplin (Iosua 1:8).Ingrijorarea a ucis mi i, poate chiar mi lioane de oameniCuvantul lui Dumnezen aduce viata si vindecare "indul l, sufle t s i

tmp (Psalm 119:50 ~Proverbe 420-22)Ingrijorarea nu a facut niciodata pc nimeni fericit .~uvantullui Dumnezeu ne umple de bucuric (Ieremia i5: 16).lngrijorarea ne face s a credem in frica si in minciunile diavolului.

Cuviintul lui Dumnezcu da nastcrc credintei si ne ajuta s a credem in

Dumnczeu. (Romani 1 0: 1 7)Ingrijorarea iidist ruge pe cei singuri ~i Iiaduce la disperare

Cuvantul lui Dumnezeu si Cuvantul Viu - [sus - au fost fost trimise

pentru a-i vindeca pc cei ell inima zdrobita si pentru a-i clibera pc

cei captivi (Luca 4: 16-21).Ingrijorarea face ca mintea noastra s a fie intunecata de confuzie,

astfclnu vom putea vedea dar drumul pe care trebuie sa-l urmam.

Cuvantul lui Durnnezcu va f lumina pe cararea noastra, astfel nu

ne vom pot icni (Psalm 1 1 9 : I ( 5 ).Ingrijorarea ne determina sa fim preocupati en Ho i insine si ell maretia

problemelor noastre.

Cuvantullui Dumnezeu ne va indrepta privirea catre Cel care estecu mult mai marc si care merita toata lauda noasta (Psalm 18:1 -3 si

28-30).

lngnjorarea ne va scurta viata .Celor care se incred "inEl si se supun lui Dumnezeu si Cuvantu lui

Sau, le este promisa 0 viata lunga (Psalm 91).

Ingrijorarea este un intrus care incearca ~a-~ifaca culcus in viata

noastra.

ill



Cuvantul lui Dumnezeu ar t rebui s a stapaneasca in inimilc noastre,

nelasand nici un coltisor liber pentru acest musafir nepoftit (Filipeni4:6-7 si Coloseni 3: 16)

lngrijorarea ne face sa ne concentram doar asupra problemei noastre.

Cuvantul lui Dumnezeu ne arata solutia (Psalm 119: 130)

Ingrijorarca cste 0 forta negativa.

Cuvantul lui Dumnezeu este 0 putere pozitiva (Evrei l:3 si loan

6:63)Ingrijorarea ne deterrnina sa marim ceea cc face diavolul.

Cuvantul lui Dumnezeu proslaveste modul cum lucreaza Dumnezeu(Isaia 55:8-11)

Ingrijorarea ne face sa devenim introvertiti

~uvantullui Dumnezeu ne face ne uitam la El si sa respectam si sa

pnem eont de nevoile altora (Iacov 2:15-17)

Ingrijorarca este 0 fundatura.

Supunerea fata de Cuvantul lui Dumnezeu ne poarta spre un viitorglories (Deuteronom 2 ) \: 1 - 1 4 )

Ingrijorarea este 0 piedica in slujirca noastra pentru Dumnezeu.

Cuvantul lui Dumnezeu ne face puternic i s i eficienti (Psalm I :2-3 ~i2 Timotei 3: 16-17) ,

Ingnjorarea este 0 arma a lui Satan folosita impotriva noastrd,Cuvantul lui Dumnezeu. sabia Duhului, lupta pentru noi (Evrei 4:12~iEfeseni 6:17)

Ingrijorarea ne va lasa l ipsit i de aparare impotriva atacurilordiavolului.

Cuvantul lui Durnnezeu ne da discernarnant si proteetie (Proverbe71-5; 24-27) ,

lngrijorarea si frica ne vor murdari gandurile, umplandu-le decondamnare.

Cuvantul lui Dumnezeu ne purifica (Psalm 119: 11 si loan 15:3)

Ingrijorarea esre 0 samanta negativa, care odata sadita in inima. neva distruge pana la urma. .

Cuvantul lui Dumnezeu este 0sama.n!il pozitiva, care daca este sadita

intr-un pamant bun, da nastere vietii si victoriei (Psalm 126:6 siMatei 13:2-23)

Ingrijorarea ne doboara prin nefericire si descurajare.

Credinta inCuvantul lui Dumnezeu ne imbraca int r-o haina de lauda(Isaia 6l:3)

Ingrijorarea nu ne creaza 0 imagine reala a sitatiei noastre.

Cuvantul lui Dumnezeu actioneata ca 0ogl inda in care vdem cIar

11 2

lucrurile (Iacov 1:22-25)

lngrijorarea este 0 situatie temporara. . ,. .Cuvantul lui Dumnezeu va exista pnet ru totdeauna (Isa ia 40.8 ~l

Matei 24:35)

Ingrijorarea provoaca slabiciune si neputint~· .. ~ .Cuvantul lui Durrmezeu porunceste ell autontate divina ~lcu putere

In situatia noastra (Luca 436 si Matei 8:8)

Ingrijorarea aduce neliniste !? i apasare. _Cuvantul lui DUl1111ezeuaduce pace (Psalm 119:16))

Ingrijorarea ne va aduce 'in pragul disperarii. ~. ._Cuvantul lui Dumnezeu ne ofera 0 noua speranta (Psalm 119.49-)0

si 147) . ~ . .Milioane de crestini de- a lungul secolelor au dovedit , ca, ~olosmd ~!

ascultand Cuvantul lui Dumnezeu, in loe sa permita ca mgnjorarea sa

le domine gandirea, acesta le-a schimbat complet si tuatia. Un ex~mplu

eleocvent este povestea doctorului Paul Yonggi C]10, cea pe care elinsusi

o povestcste, despre 0 doamna din biserica sa. (In 197~ am ~vut marea

bucurie de a traduce pentru Dr. Cho, la0mare conferinta din Strasbourg.

El este pastorul celei mai mari biserici din lume, el l peste 700.000 de

membri. 'in Seul, Coreea). ~

Intr-o zi, aceasta tanilra doarnna, a venit la pastorul Cho ca sa seroage pentru ea . Ea avea cancer, iar doct~rii i i~maidaauseril lnc~ p~*~

timp de trait. E~ i - a spus s a mear~~ acas~ ~l sa s~ne de z ec e m _nde or~"Prin ranile Lui eu sunt vindecata , ~l sa crteasca cu voce tare fiecar~

rind pe care l-a seris . Doamna respect iva s-a dus acas~il~la lu~t 0bucata

mare de hattie. A inceput sa scrie: "Nr. 1 Prin ramie LUI, eu __su.nt

vindecata!", apoi a ci tit el l voce tare. Apoi a scris: ..~r. 2 Pnn,.ram1e

Lui, eu sunt vindecata" - si a citit cu voce tare: dupa aceea: Nr. 3

Prin ;.." ~Oricat de obositor ~i oricat de plictisitor era, ora de ora ea~a stat

acolo, scriind ~i apoi citind. Dar stia ca era 0 I?roble~a ?e ~lala §l demoarte si tot continua sa scrie, zi de Zl. La sfarsitul unei saptamam ea aterminat si a alergat sa vorbeasca cu pastorul Cho. A fluturat un teanc

de hdrtii, strigand: .... c , . ~. .

"Am terminat, pastore! De zece mn de on am scns Pnn ramie LUI

eu sunt vindecata!" ."Cum mai merge ell cancerul?" a intrebat pastorul Cho. ~ ~

"Cn cancerul? A, pai am siuitat complet dec~cer. Acea_:>ta~nse~1U:~

ca 111-amvindecat!" Ea a stngat de bucurie - era ll1t~-adevar v~ndcca~a,)Cc anume a facut -0sa se vindece? Supunerea er!F aptul ca a scns ,

Dumnezeu a vindecat-o pent ru ca ea a fost mai preocupata cu Cuvantul

113

i

I

I

II



Lui, d~c~t ell p!oblem~ ei. Ea s-a concentrat asupraso!u!iei si nu asupranf!vOl~ei . Cuvan!ttI lU I Dumnezeu a inceput sa prinda radacina in inima

el,mal mul t ca mClOdat~; ~ P~IS stap~nire pc ea; a oeupat primul loc in

gan~lrea,el.aproape fli~a s~sue, credinta el a crescut sia luat locul grijiis t d isper a r ii , cdc care mamte 0 [mean captiva.

Problema noastra poate sa nu fie cancer sau vreo alta boala insa

Dumnezeu are mul te cai d~ a ne aduce vindecare si de a ne ajuta . E I esteun DUm!lezeu . al diversi tat ii . Nu da m aeest exemplu ca pe 0 reteta

bre;reta ta de vmdecare a eancemlui . Aceasta a fost ceea ce Dumne~euI-a indrumat pe pastorul Cho sa-i spuna acestei doamne - ~ia functionat

Problema Ia care facem referire aici este ca aceasta doamna a

descoperit ca, ate Iasa safii a~sorbit si cuprins de Cuvantul lui Dumnezeua adus un lucru mal bun decat ar fi adus lugrijorarea. Ea a ales sa facaaceasta. Ar fi putut sa apuna

"Vai,. cat de as~m es~e past~rul nostru. Nici macar nu s-a rugat

pentru mine, sau_ma~ar s~-ml fi unpartasit necazul. De parca nu as fi

destu~ de bolnava, ma mal ~l pune sa scriu un verset biblic de zecc mii

de on. Nu 0 VOl face Nu , asa ceva n-am de gand sa fac!' In loc s a se

r~vol~e: :a a urmat sfaturile pastoruiui Cho, iar supunerea sa a fostrasplatita

Un cvanghel is! mergea ~ntr-o noapte spre casa . Conducea pe timp

de noapte pent ru ca era l:'aI racoare, Jar cauciucurile lu i ise cam uzasera.~ra pe v!eme~ r~ces1Unll [": I\: farea Depresiune" din anii '30 n.r. ], iar ellm~reuna ell tanara lui fanuhe cunoscusera deja multe crize financiare

Se mt?rcea de la.? campanic deevanghelizare sinu millavea alte activitatiplamfI~~tc. Pc ~at~dcondl~cea,.~iavolul incepuse sa-i dea tarcoale pentruca el sa !ncea~a sa_-~~aca ~nJI. De unde 0 sa-i mai villa bani? Nu 0 sa

mal alba ce s_~manance. Ce 0 sa-i spuna sotia? Cine 0 sa plateascanotele de plata)

D~pa catva tin~pis-a parut ca aude rotile, prin fereastra deschisa

care cantau ""~~V~l face acum?" La Inceput 0 roa ta ; apoi cea de alaturi:apoi a t reia panacand toate patru rotile au cantat in cvartet - monoton si

an~etltor, "Ce ,~~l face acum? Ce vei face acurn? Ce vei face acum? devel face acum?'

, Dar,. in loc sa lnt~,e in jocul dil1tee~tlui ingrijorarii, al rotilor,evanghe!tstl!l avstngat CveVOl face acum? 0 sa va spun ce voi face

acum: a~l s~ma duc acasa ~I am Sa donn ca un prune ~ivoi actiona ca~'l cum (_uvantul luz Dumnezeu este adevarat " .

E::~ct a~a a .~i Iaeut. In ziua urmatoar~, Dumnezeu i-a deschis

P0os1blh!atea mal ..m~!tor intii lniri i~rv~l a repurtat 0 mare victor ie,mvmgandu-~l gn.J11~. El a ':l le~sa alba ll1credcrc in ceea ce DumnezeupromlSese prm Cuvantul Lm, ~l nu numai cil putea dar E1 ~i dorea sa

114

faca aceasta, ast fel incat a facut -o pent ru evangheli st si pentru fami lia

sa.Ne-ar face mult mai bine daca ne-am lasa patrunsi de Cuvantul lui

Dumnezeu dedit deingrijorariie noastrc. [sus a spus: "Ccrul si pamantul

vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece niciodata" (Matei 24:35).

Ceca c e D um ne ze u a sp us, va avea ecou de-a lungul t impului si a

eternitati i. Atunci cand EI a vorbit Univcrsului s i a inceput sa-l invarta

si sa-l puna In funct iune, eI a inceput sa se miste ~i nu s-a mai opritniciodata de atunci. El va cont iuna sa funct ineze, pal la cand Dumnezeu

ii va spune sa se opreasca diu cursul lui.Toatc lucrurile din univers sunt

sustinute de Cuvantul puterii lui Dumnezeu. Dumnezeu crede InCuvantul

Lu{ : E1 crede ~iI n Cuv a nt u l Lui scris s i n i- l p u ne i n fata ca p e 0prioritate,

dupa care sa traim noi, copiii Lui.

Dumnezeu i-a spus lui Iosua; "Cartea acesta a legii s a nu se

desparta de gura ta; cugeta asu'pr~ ei zi ~~l1,oapte, .ea s.ilpoti f~c~

potrivit cu tot ceea ce este scris mea; cacr atunci vel face sa- ifreuseasca toate caile si atunci vei prospera". (Tosua 1.S). DU~llezeuIi oferea lui Iosua 0 formula a succesului; 0 strategic a victonet. Iosua

trebuia sa tina minte si sa se supuna tala de cuvintcle lui Dumnezeu,

cuvinte adresate lui s i intregulu i Israel. E1 trebuia sa medi teze asupra

lor ~isa le spuna in pcrmanenta , precum si sa se supuna.l~r. ..Atunci c3.11dnegandim la "rneditatie", adesea ne unagmam un indian

Guru sau un calugar budist care sta eu pic ioare incrucisate, medi tand in

tacere; sau pe niste hippies pletosi care ingana monoton si care invoca

spi ritele . Dar la inceput rneditat ia a inceput de la Dumnczeu.

Ce inseamna, de fapt, "a medi ta"? Ali observat vreodata ? vaca

care rumega hrana? Ea are patru compar timente 1 1 1 stomac ~l poate

sa-si aduca iarba, inghit ita ccva mai dcvrcmc, din nou In gu~a. Aeea~taestc 0 parte a procesului ei digestiv. Dumnezeu ne spune sa rumegam

toata bunatatea d in cu vi nte le L u i, p c care l e- am p r im i t inauntrul nostr:l.Trebuie sa ne gandim In permanata, sa le intoarcem pe toate fetele mminte si il l inima si aceasta nu superfic ia l ci contemplat iv; sa absorbimtotul in noi asa cum am sorbi razele soarelui; sa lasam cuvintele lui

Dumnezeu sa ne umple fiecare particica din fiinta.

Meditat ia mai inseamna ~i '"a murmura", '"a repeta in tacere".

Dumnezeu 'dore~te ca noi sa rostim Cuvantul pe caad ne indeplinim

sarcinile zilnicc ~i s a lasam ca puterea energizanta, purificatoare a

Sfintelor Scripturi sa patmnda IUllo i. Promisiunea lui Dumllezeu nu a

fost numai pentru Iosua, ea cste valabila ~ipentru noi. Yom avea un

mare sucees dadi urmfun sfaturile lui Dunmezeu.

Am citit povestea adevarata a unui pastor, care a dat un c U 1 u n t in

115



ziarul local· !. ,prm care c ccrea oan .nil ~ . .aveau nevoie. L-a sunat un barb. 1C111 or s~ done~ze Blbli ile de care numulnme de Biblii. at care I-a spus ee l avea sa-: dea doua 0

Pas~oml1-a vizitar pe acel barbat car' , . , .l-a dus mtr-o camera din sp: te S . . . e era propnetarullmel local siB·b l·· . a e. trvuitc pe I -~. 'I IInoi, negre. nasa. erau 0mU1t imc de

~~DelI~de la aveti 'J" a intrebat pastorul

. Atl_vazut biserica de peste drum? T .,. "

pnmese 111 dar 0 Bibl ie de Ia preot 0 .v

op ~el proaspat easatori!i, acolo,ee.'va.~l sa petreacr, ~i as a aiei B ·b ·j ··11~PNaa_satone, el vm aici sa serveaseaca B 'bli _ I II e. u l~l doresc ce _ d _

I ia, Innoua lor cast)" ~ . ceva atat e mvechuPastorul a luat bucllr~s ~i~~~f~I~1S~ro,pnetarul ~zand.

bucuria ~l speranta pe care le-o va l ste 70 de bucati, lamgin,il1du-~i

de Fier, ~imultUl~indu-i lui Olml1~r~ u~e erc~tll1iloc din spatele Cortin~i1I11ma,.. ' . leZClI ca ,-·araspuns I ~..

II era mtnsta ta pent ru ca V• a rugacuun. Totusi

bi 1 acesn trncn ~ ,v •• , ,

o iectu de care aveau cea mai . casaton tt aruncau insa~sib i ... mal m are n eVO I" t' , "o .ICCtUJ care ar trebui sa-i i'ndnnne s~_ .C pen r~1noua lor viata; insasilU I Oumnezeu. ' a 1 ajute ~I sa-] conduca - Cuvanrul

. .Ei~aveau incredere in dragostea I _ .viata tiecaruia. mai devreme sa <. o~ 111 tll1crctca lor ~iuitau cil inv fi fie: IImal tarziu dra t ..or I su rcrento pentru a-i ajuta s~ , f .. gos ca ~I tmerel.ea !1 UD . C . a IIIrunte probl>j , '

. ragostea orncneasca devin ' f I· ~ erne e care vor aparca. . e a unentara d. - 0 < .

parte, tar tmere!ea sc "a di ,. , . aca umneZCll estc dat I" 0o. " ICC ~l ea intr b ~ . cz

, Stngurelc lucruri care nu se vor .,.-0 u~la ZI. .

.sunt valortle eterne Casa ca schimba .> 1 nU-F vor pierde valoareat eb . £:0. .. re nu este con t ·t~' ...-s ;r~ Hie racut pnn Cuvantul lui Du ,: nil a p e stanca, a ceca cevern furtuna. mnezeu, se va prabu~I atunci cand '

S~, \aA •. ~ incepem prin a-i acorda Cuvantulni luiIIIvietile 110astrc. Este responsabTt ~ Dumnezcu Iocul cuvenit~ Duhului" _Sfinte le Scriptu ~_: Ifa.,ea n~a~tra de a folos] aceasta"sabic1Il I ' n ll1 ata oncarel n .. _

0C. sa cedam ingriJ·orarii fric ii . ; f • .. eVOI ~11l1 orice situatie"I .. '. . , 11~l Il1 rangeru ' ,ngrijorarea sau Cuvantul'!" H ·d· ~.

"Cuvantu!"1 <. aI etl sa alegem de ficeare data

11 6

21

Va ingrijoreaza pnrtofelul?

Mare parte din ingrijorararile noastre zilnice au in vedere probleme

financiare. Se spune ca in mul te casnic ii aceasta este cauza principala

pentru divert. Ficcare dintre noi a cunoscut macar odata aceasta presiunefinanciara, si ne-am gandit cum sa facem tala aceste i nevoi, insa unii

dintre noi traiesc in felul acesta ani de zile sau poate chiar intreaga lor

viatii.,Cand Helen si el l mine ne-am casatorit, eu cram ajutor de pastor in

Elvetia. Locuiam impreuna cu familia pastorului si plateam intretinearea

sichiria din salariul pccare il primeam dela biserica. Nu nernai ramaneau

multi bani dupa ce ne achitam facturile, iar atunci cand am plecat din

Elvetia pentru a trai 0vreme InAnglia, mi-am luat 0slujba intr-o fabrica

de dulciuri. Invartitul in uriasele vase en zahar ars si halatul meu albacoperit de amcsteculnegru sidulceag nu prea faceau din noi '"0pereche

bogata si fara griji", mai ales dupa ce ne achitam chiria si celelaltecheltuieli. Singurul apartament pe care ni-l putcam permite era deosebit

de friguros, iar mobila era ingrozitoarc, dar nu ne pasa prea mult pent ruca asteptam sa facem urmatorul pas, pe care Dumnezeu urma sa ni-larate, s i aceasta foarte curand: st iam ca era doar 0 perioada de tranzitie .

Int r-o zi c ineva mi-a dat un exemplar a l cartii "Saman!a credintei".

Era yorba despre un principiu biblic ~ianume de a semana ~idea recol ta ,de a da si de a primi. Daca aveti nevoie de prieteni, atunci inccpeti prina va arata bunatatea ~idragostca r a t a de cei din jur si astfel Dumnezeu

va lasa sa curga dragostea inapoi spre tine. Daca aveti nevoie de banLdati asa cum va arata Dumnezeu si astfel veti vedea cum Dumnezeu vava raspunde In nevoi. Searnana 0 Samanfa din ceca ce at novoic siasteapta-te ca Dumnezeu sa-ri dea 0 recolta inapoi.

Intotdeauna femlierul prime~te 0 reeoita mai marc (dadi sunt prielni ce

conditiile), deeat eant itatea de saman!a semanata. Este 0 lege a naturii

~i daca nll ar fi a~a, probabil cii pana aeum am fi murit eu to~ii de

foamc. Aceasta cste ceca ce a~teapta un fennier ~inimeni nu ar putea saspuna, ca cl arc 0 preten~ie grc~ita atunci dil1d se a~teapta sa primeasca

inapoi mai mult dedit a semanat la 111ecput.Intotdeauna am dat 0 parte - a zecea parte din venit - lui Dumnezeu,

dar nic iodata nu ne-am a~teptat sa primim 'inpoi ceva, orid t a r fi fost.Ne-am gandit ea ne yom descura tutr-un feI, dar ea Oumnezeu era

intr-adeviir interesat in problema bmlilor no:;; tri... M-am howat sa'ineerc

11 7

!'

I

(



ceea ce scria in Malcahi 3: I0 ~ianume ca Dumnczcu ne provoaca sa-Lpuncm la incercarc. EI a spus ca daca aduccm toatc zeciuie li lc in casa

visteriei , E1ne va deschide zagazurile cerurulor ~iva turna peste noi 0

binecuvantare care va da pe dcasupra] Era intcresant ca niciodata nune-am mai gdndit Ia aceasta inainte

Astfel ca atunci cand data urmatoarea ne-arn dat am rna iadaugat niste bani ca pe 0jertfa si i-am trimis acolo unde ne-a aratarDomnul ca cste ncvoic de ei.

Ne-am rugat In felul urmator: "TaLa , it i da m ca pe 0samanta pcntru lucrarea ta ~inc rugam ca tu sa-i i ' llmultc~ti ~isa-iacolo unde Hoi avern nevoi de ei. Daea dore~ti ca Hoi sa stam In

atunci da-ne bani ea sa-i putern investi intr-o casa, dar daca doresti sane intoarem in Europa pentru a predica Evanghelia (ceea ce noi simteam

ca este intentia lui Dunmezeu), atunci da-ne bani ca s a . - i investim intr-o

masina. (Nu'mai avusesem nieiodata 0ma~ina) . I tiTIu1rumim,o vreme nus-a iummplat nimic, dar dupa un timp, oamenii au inccput

sa ne aduca lucruri de care avcam nevoie sau diferite dragu!e

Apoi a venit ziua cand un om ne-a dat un plic ~ine-a spus: pe

care voi t rebuie sa-i investit i int r-o rnasina, iar voi sa mcrgeti~i sa

predicap Evangelia in Europa .. " Erau exact cuvintcle ell care Herugasem.

Ne-am cumparar ma~ina, am renuntat Ia apartament ~i am plccat inElvqia ; baie telu! nostru Paul, care avea aproape t rei ani, era

pe bancheta din spate printre gcamantanc si cutii, iar rcstul sc

aflau su s pe masina. Dupa 0 nunta la care trebuia sa luarn parte, rnaiurmau doar doua saptamani de adunari, dar stiam ca Dunmezcu avea degand sa nc rnai deschida si alte usi . . Era un lucru nebunesc, ilogic sii rcsponsabi I. .. totusi , aceasta ne aratase Dumnezeu sa

Celc doua saptam5.ni s-au transfonnat 1 1 1 trei luni in Elvetia, apoiInca p atru Iu ni In Gennania , Norvegia, Suedia si Olanda. Am

in biserici ~iadunari, Ia scoh biblicc ~ila conferiute, Demnezeu

ne-a deschis 0usa. Aceasta era 0aventura in "crcdinta",

foarte putini bani In banca si foarte putine contacts,

ne-a ajutat i'ntr-un mod minunat Ratele pentru ma~ina platite

infiecare l una , mai erau pe deasupra si reparati ile necesare si benzinapentru parcurgerea a mii de kilometri pe care Ii aveam de Tacu t apoi

biletele pentru vapor etc., etc.

Nu avea nici lin rost sa ne facern griji eu privire la cum va avea de

gand Dumnezeu sa ne ajutc, pcntru ca El ne-a mal pus la ~l

ne-a mai aprovizionat II I inulte feluri. lm i amintcsc, ca in 0misiune

aranjase 0serie de adunan in diferite erase ~ine-a dotar cu un Lraducator

U8

I

1

11 9



120

rusinati pcntru ca nu am avut mai multi incredere in El.Care este at itudinea lui Dumnczeu fa!a de finante le noastre? El este

oarc orb sau nepasator furi de faptul ca starea portofelului sau contul

de la banca ne ingrijoreaza? Se pare ca multi dintre noi, crestinii , suntem

foartc ipocriti in privinta banilor. Pacem rareori referire la bani in

hiserica. exceptio facand daca condamnam acestea ca fiindrradacinaintregului rau' si "diavolul nedrept si nccredincios' sau "paganul' ori

"Mamona' si luam adesea atitudinca ca suntcm "spirituali' daca cu

greu ne putem plati notele de plata si reparatiile masinii noastre, tot la

doua saptamaniTotusi exact aceiasi oameni fac greve pentru un salariu mai bun, se

plang incontinuu de cat de scump este totul ~i sunt porniti impotriva

cclor care par ca 0 due mai bine din punct de vedere financiar.

De parca am 1'1nghitit minciuna e a Dumnezeu vrea s a firn saraci:abia dcscurcdndu-ne, abia mergand inain te. pe cand diavolul cste eel

care ne ofera bani, lux si bogatic, dad urmam modul de gandire si cailelumesti . Suntem prinsi intre cclc doua, nedorind sa mergem impotrivavoii lui Dumnezeu, ~itotusi inirnile noastre tanjesc dupa ceva care s a nefie suficient asa incat sa ne putem pune si ceva deoparte.

Prcdicatorii predica desprc Isus e a nu a avut un loc uncle sa-si asezecapul si cum uccnici i Lui au renunta t la resursele lor financiare numai

ea s a - L urrneze, iar Petru si loan I1U au avut "nici aur si nici argint" casa-i dca cersetorului de la poarta ternplului. Citirn cat de grell Ii esteunui bogatas sa intre In lmparatia Cerului, scapand din vedere C[l!SUS a

spus intradevar c a t de greu cste pentru cei care "se incred in bogaii!"

sa patrunda 1[1Imparatie.Dar sa examinam toate accstc rnai indeaproape. A fost Isus cu

adevarat a ta t de sarac? Els-a nascut intr-un grajd, intr-o familie umila.

Totusi, tatal Lui, Iosif avca propriul lui atelier de tamplarie. Nu scrie

nicaicri ca {sus mergea fara hrana si haine, tara 0 casa unde sa stca sitara nevoile obisnuite ale victii. Vesmantul Lui era atat de deosebit si

frumos, incat soldatii romani de la cruce au aruncat la sorti pentru d.

Isus a lucrat pana la 30 de ani labancul de tamplar sia avut probabi l

un trai bun. Cand a intrat in cei trei ani ai lucrarii sale de slujire ~i a

devcni t un predicator cala tor, nu ni se creeaza impresia cii a dormit il lfiecarc noaptea sub un gard viu si ca a devenit un ascetic care sa se fgandit ca este mai "spiritual" s a posteasca si sa suferc de foame decat s amanance.

Dimpotriva, Elera adesea invitat la petreceri ~imese; uneori ramanea

In casclc prietenilor ~ise bucura deospitalitatea lor Unii chiar IInumeau

"un om mancacios si bautor de vin" pentru ca bea si 111anCa normal si nu

121



postea atat de des ca loan B -Isus nu a cond;mnat-o ot~~~toml. (Matei 11 : 1 9 )

scum~, de;;i .ipocrin. au spu/eea :~~l~e~~~ie a, n:?11at pes~e EI par f irm

, Barbafu ~l fe rn ei le b o ga te I e dade. . t sa fie da r l a s a ra c rfemedc d in ca sa l ui Irod In . . at.' damn Lu i ~I IJcenieiIOl-.p a ' , .. . 1agll1atl-va r ' . ' c ua;>1

p nn ora;;e;;i sate, um1ati de u n gru ; d~l sU S ~ I ucen~cii Lu i care mergeaucare, p.robabd, ii aj utau in "tr cb e

1.eme i care Iusesera vindecate S1 '

evan h 'lIe un c gosp d~ , --, >

g, c rc: e e luau care ceva de-ale ". 0aresn pe acest grup

"Ca~l~a am mai tarziu, apostoh 1 pgU : 1! ? l s~ ~lgnJeau de ci.~atco,da,ta cal:i torea impreuna ell ~ma,veL in~alatoru1c lui de misionar,

Jm~racammtc, bam pcntu tr . gmp. Ei aveau nevoie de hrana

SUflCICllt dadi puteau sa ia d:~~~o,ltul cu corabia, ~ideci ei ave;~;

nevOIe, rar ei Ill!erau soconn niste Im ~al1l?e la blscrica pentru cei 111

corturi probabi l ca uneori t;eb:l l~c ~an~~nl saraci Pavel fiind facator de

un nusionar calator nu prea 111 ' 11 'sa-I re de ajutor, dar pcntru ca el "I'''Cd' c uvea t 1 l 1 1 P de f ..1' ....LL

. an trebUiau sa-~i pl'ltcao e a accu e lUI propriiprmtr-un miracoL din zura p~~te<lslcataxcle, {sus facca rosr de 'bani

De d ~ . , ~c» y H., . Qua on, El a facut rost de hran ~di~ de;;e~ .;>1e prcocupa ca ei sa nu ~s~a~n ?d~t~en_tru.mii de oamcnii

t' n bogatas r-aprocurat un loc de mP A ca $1 sa nu fie lipsi ti de hranaost C if . ormant pel t El' ' L

d Il_'CI .icat i-a gasit rnarnoi Lu i M', 1 U_ .!$! aeolo undo EI a

un e sa fie ingrijit.l. cand El nu ve. an~lun loe Incare sa Iocuiasoa !$i

loan, care "a luat -o fa El ...' ,'" L mal f acolo, las<lnd"o In mainl 'lc' I .I ' .: , ,.. ...casa. U 1

sus stra ca atar timp cat tra"1 1 • d . < 1 1 1 1 pe ace t ' A

cvoi, e accca EI era bucuros sa-i " s parnanr 0 sa avem ditcriteBlblia spune despre D I Iajute pc oamel1l.

bo r-. t S .~ ~ c ornnu nostm Is H' . ", gar, -a facut sarac pentru voir»- us OSt05. El macar ca eraunbogati/i" (2 Corinteni 8 9 A 0 ~entn: ca, pnn saracia Lui , voi sa va

dhpslInle .spirituale ~ifinanc:ia~~ p~nCtarustamseamna ca vor ti lndepartat~1!1 blesten 1 I " ca nevoile q , - ... v lU egu (Dcuterol101 78) . 'f saraela meeau parte

legu pe :rucea de la Goln-ota (~al(t.' la~Ils~IS a venit sa rupa blcstemuiClivantul "bogat" 'In'=' , < a em J . .).

, seamna \' ' 1 . , j.' .~~;:~~!'l1-1 a/uta pe al(ii Tn ;e~~i7; ' \ ; ~ / : C ~ n tentli tine ~i un surpills

, vu nostnql de zbatcrile no ~. un1l1ezeu se preoel! a de

g:rte, dm vlafa nO,astra _finantel:s_t~~lf:::~l~lare. El vrca sa dam afeasta

i t ; re este VOlaLUl Il1aces! dal11~niu U n" apamrea LUI ;;1 s a descoperimc~? Ie sunt ,salvate portotelelcl . IIoamem sunt mantuiti In masura

J n om a pa~lt In apa pentru a' fi b, 'aC~:Dstala~a, portofeluli ti este inca fte~at can~'pastorul a spus: "Hei

a ~t1U, pastore a " n llzunar', raspuns Jack dar i' .

~ portotelul are nevole sa fii

i22

botezat!"P en tr u c re di nc io si , b o te zu l c u a p a c ste s im b ol ul de a c ob o ri in moar te

si de a veni la 0 innoire a vie ti i, iar Jack a inte les ca ~ipartea baneasca

din viata lui are nevoie de s ch im b ar e s i p u r if ic are . E l d ore a ca Dumnezeu

sa-i binecuvanteze banii si sa-l a jute sa-i foloseasca pentru a raspandi

Evanghelia, In loc sa-i risipesca si sa-i cheltuiasca nechibzuit.

Jack isi dadusc seama de ceva, lucru pe care multi dintre noi I1U

l -am inteles , s i anume cii 1110dulnostru de gandire el l priv irc la bani ,modul nostru Incare i i chel tuim, sti lul nostru de via ta si tot ce estc legat

de finante, trebuie sa fie aduse la crucea lui Isus.Banii nostri, partea financiara a vietii noastre, crcditele : ; : i datoriile

noastre, ceea ce avcm si ceca ce ne lipseste, ar trebui ea toate sa fie

lasate III grija lui Dumnezeu. Privim atat de des bani i ca pe "Mamona'

_ ceva lumesc, nespiritual ~i 'in mod hotarat.un lucru despre care sa

nu-l intrebam pe Dumnezeu. Dar banii ne sunt necesari pentru traiul

nostru zilnic ~ide aceea trebuie s a descopcrim calea lui Dumnezeu pentru

a-i obtine si a-i uti liza.Dumnezcu doreste ca noi sa invatam sa nu folosim gresit banii sau

sa faccm din ei un scop 'in viata. Totusi, EI nu este impotrivd co noi sd

avem bani, ci EI este impotriva ca banii sli ne aibd pe noi!

Bani i sunt neut ri - n ici buni, nic i rai - depinde de cum Ii folosim noi.Biblia lUI a spus ca sunt radacina tuturor relelor ci ca "iubirea de bani

este 0radacin3 a tot felul de role" (1 Timotci 6: 10). Acciasi bani caresunt folositi lajocurile de carli , ar putca hrani mii de oameni infometatiAceiasi bani care sunt folositi pentru tiparirea literaturii pomografice,

ar putea fi folosit i pentru tiparirea materialului evanghel ic si a Biblie i.

Banii sunt neutri; tot astfel sunt si multe altc lucruri. Apa, care

reprczinta una dintrc necesitat ile vie tii , poatc sa provoace dist rugerc,

inundatii ~ moartc. 0ma~ina mil poate duce de la A la B dar, il l mainile

unul ~ofcr impmdcnt ~ibaut, ca reprczinta capcana mor!ii

Nu, banii nu sunt ceva diu, eeva "lumesc" pe care DUl1U1ezeusa-i

indeparteze cu dezgust, Uisandu-ne sa ne zbatem cat putem de mult de

uuii singuri ~i aceasta pentm cil El nu poatc sau nu vrea sa ne ajute in

problemcle noastre financiare. Pc E l II procupa foartc mutt stareaportofelului nostru sau contul de la banca ~i E1vreasa ne ajute.

Traditia rcligioasa ne-a 1l1vatatca a fi samc reprczinta 0stare foarte

buna pentm noi, c a atun~i am t1 Llmi l i si tentafiile pc care I e producbogariile nu nc-ar atinge. Intr-un fel acest lucm este adeviirat, totu~i, CLI

to!ii cunoa;;tem oameni care au toarte putin ~icare, In caznl Incare Ii se

otera ceva mai mult, ei sunt prca mandri ca s a acccptc. pori sa fii mandm

123

I ' l ,

I'

II'

1 : 1 '

'I

I,



cu numai cativa banuti in buzunar] Totu~i, exista a1tii care sunt adesca

la ananghie, dar care si-ar Imparti ult imul hiGu! C L I cineva care este 1 11

nevoic, ia r inimile lor s u nt p l in e de dragoste. Dcpindc de atitudinea in imiinoastre, de aceea este periculos sa generalizam.

Cunosc oarneni care au mul te din bunurile aeestei lumi si care sunt

mandri ~i zgarciti, dar cunosc ~i pe a1tii care sunt simpli, naturali si

intotdeauna domici sa dea. Unii au dar mii de lire si milioane de dolanca sa raspandeasca Evanghelia si sa-i ajute pe altii. ,

Vechiul Testament ne ofera muIte exemple un de Dumnezeu Isibinecuvanteaza slujitorii, pe Avraam, Isaac, Iaeov, Iosif Iov ;;i pe mUlti

a 1 tii~i Ii face b oga p C an d S olo mo n i-a cerur lui Dumnezeu InJe1epciune,

El i-a da t bogatia pc deasupra.

Exista comtmitati crc~tinc, unde to~j i~i unese bunur ile , Vfulzandu-~i

cluar casele ~iturnand banii Intr-un fond comun. Ni se spunc ca, deoarece

Biserica primara facea aceasta, si noi ar trebui sa facem acelasi lucru.

Totusi, aeesta estc numai 0jumatate de adevar, Cand crestinii au

faent aceasta;;i 'can avut toate lucmrilc 111comun", ei au !acut-o pentru

a-i ajuta pe cei care stint intr-adevar in marc nevoie. Atunci nu cxista

nici un fel de sistem social, nici un ajutor de fa stat, iar acesta era un

mod de ajutorare intr-o asttci de situatie Mai existau si vaduve ;; 1 orfanicare trebuiau sa fie hrani ti.

Totusi, nu toti ~i··auvandut casele si nu au renuntat Ia caminul lor

penm, a se reuni ca sa formeze 0singura '"familie fericitiJ". Cind Anania

si Satlra si-an vandut "mo~ioara" ~i i-au mintit pe Petru ~ipe Duhul

STant in privinla prclulu i, Petru le-a spus: "De ce ati f iieut aceasta? Ati

fi putur sa va pastrati 0 parte din bani. Eraji liberi sa 0 facet], dar de ceat i mint it?" (Fapte 5: 1-4).

Daca nu nc dam searna ca Dumnezeu estepentru H o i si nl! impotnw,

noastra inceca ce prive~te partca financiarii a viepi noastre. atunci acesteintrebliri. aceasla nesiguranlli ne vor bloca fncrederea "i n Dumnezeu,

pentru caEIsa ne ajute sa scapam de "fngrijorarile pentru buzunare ..Daca avem sent imentul ca orice crest in ar trebui lnt r-adevar sa faca

':iuriimantul saraciei" dar, nu este suficient de spiritual, cum putem

sa-i ajutam pe altii si sa damim pentru a evangl1eliza lumea luainte de

sosirea lui Isus?i n timp ce Ill! dorim sa aeumulam bogat ii ~i averi pentru noi, sa

ris ipim bani i ~isa fim egoisti si orbi Ia nevoile al tom, s a nu credem cil

eei care sufera de hpsuri sunt mai aproate de Dumnezcu decat cei care

tfaiesc in "vestul capi tal is t bogat" . Adesea se cfeeaza acesta imagine incercurile cre~tine din zilc1e noastre.

12 4

• 'L sa-fii un consurnator"- ndecaL. _,. . "Mai bine sa mo . . _ At" fost vrodata m

Sloganun prccum. Isuntpropagandiipo!ztlca. !l. If nu putet inil sunt scriptumle, Cl e e movate? Daca da, atunci sigt ,

., a cestea suntpro ..!anle~n care ~ minciuna . nu otrivit pensie i,crede m aceasta. - unde tuturor nev01JOr1~Oastrc.,> Pn Hristos Isusl

Dumnezeu va r~sp. ivit bogatiei Sale m glorie, pn d _ it cu

nu potr~vit salari~~~~ c~p~~~t~cuta 'ace1or cre~dtin~iPc:~~il~l~or,a;eeurnAceasta pronus _ di rplusul lor ci ~l m

. >

neaparat m su _ . _genero~ltat~, nu ea doar doi banuti. . D mnezeu de a vaacea vaduva care av . Durnnezcu, calea lUi. .u _ . dorinta

Aflati intelepcmnea lui rtofel: fiti convisi ca estey_ f' irezolva ingriJorarile produse de :~veti suficient pentru VOl SI sa dati ~

. . -'. iu din datoru, s ,LUI ca VOl sa ies , tc care

. . _ rada despre un pe~ _ahora.. 1b ptist Spurgeon obisnuia s~. . mai fi suficienta

Predicatoru a., ,_ intr-o buna Zl nu va, .' rijorandu-sc ca I

inota 1 1 1 ocean, mg ... , lac sa ne

apa pentru cid·_ dreptul prosti atunci cand ne face:::clJli~;rijorarileSuntem e a'ntru ane nsipi

, ,'. Tatal nostru, pe .

incredem 111" . '1emii de ~umbun"buzunarului '. _ . iiikilomctn de cablu sau ca _ a urc si s a

Nu am neVOICsa stiu cs :._ ~ 'd. trebuie doar sa m, 1 .

. , . te sa rna urc III ". '1 ' mana ce UIsunt intr-un avion .m%~: lasand cablurile ~~l §u_mbll~l~el:ceasta.zbor spre dcstmapa I· Este treaba lui sa alba gnJa, ci doar

construieste aVlOnu . . . _ . cum va face Dumnezeu, .carer acelasi fel, nu am nevoie sa stiu fata de eel caruia I -a pronus.

n. t ca este credll1clos ,ca 0va [ace, pen ru

125



22

Ganduri de Anul Nou

At .,uncI cand noul an He sUi In fata ea . - . _. ..necunoscut nu si-a seas inca I . l_0 pagma nescnsa , tar vi itorul"d. . "t a Ivea a expenent I, I .

gan urile m se i ntorc automat in v echi 1· P ,e c pc care e cuprinde,

comorilc de mult pierdutc int r-un sc~<~11 ,recum aeel~ care descoperareclte~!e scnsorr dragi, tot asa miracolurl~ ,e cer~.eteaza cu dr~gost~. ~I

~l nu sa reexpenmentam trccutul. cmorrer ne pernute sa retraim

_ Lumini si urnbrc, bucurie si durerc s er~ - . .sanatate _ aceste perechi t ' p. anta ~l disperare, boala si

. con rarc tree pnn . t . ,.Atingerea unui tel dorit l1C c, - bucuri VIa, a orrcarci persoane, ' olera llcune 0no - t . " ..foarte adesea parem sa n" taO" . fie ua pu ere. ~I implinire, dar

_ ..., ram pnn iccare Zl " tre Sramura care sc clatina incoace ., I care rece. untem ea 0cand valuri de problemc bo;l ~ ~I I~CO 0 pe ape. ~c S.lI11tllTl neajutorati

, Dam nastere la noi ~ta~al1~c~~t~c~:~r~e ~ezlal1lme asupra noast ra.intrerupte Cfite casatorii 11U d _ te VCChl relatii ~I prietcnii sunt

•. c , s-au estramat anul tre t ne --~l. femei deopotriva sc lasa dusi d . rccu pentru ca barbati

L , L con U~I copas' . 'de a merge pc drumul pro riu ide . _. . . , IUne .ncstarorruca, egoista

fara sa Ie pesc daca part~l1cn;1 c~t~ ~~s~tJstacdeor!ce dorinta personala,copiilor lor? . c ill sau aca sunt distrusc victile

. ~ncori suntcm coplcsiti la randul· '"N ". -... 'ajute? Dumnezeu este intr ' d -

g· .. u exista ntment care sa Be

"i ce este mai important ~ a v ' ,,~vaarEllnt~res~te 11.0I,personaJ '> Poa te El -"" • _ L '" sa ma a t 'f" M·I·mtampma anul nou singuri E· , _. )u_e, ,Iwane de oamenisingure, iar atunci cand se g·'a'nids,emlspalmal~a la gandul unei alte zile

d' L . L esc a un an intr t - , .

~a mtr-o profunda deprcsie Cel ,.eg,. III r~!h panica sal!incredere i-a tradat sau i . , _pc care I-a iubit ~l III care a avut

, I-a parasrt p . .nesuportat, strapungandu-le inima ca flltl_mdoarte ~l durerea cstc de

Od '" . . 0 su a e cutiteata am citrt accste cuvinte scrise de ,. . '

noapte am avut un vis. Merge Do e un autor necunoscut: "Intr-o

marii . Prill fata ochil~r Inelctarenc1

~u omnudl~unm. e.zeu.lmeu pc famml. ' eau scene 11 1 1 t . ,

Imagine an1 dCSCOpC'fl·tlnl1.l·1 v a,a .mea ~I, Il1 fieeare, e e pasl or pe n'· U .percchi de unne apoi d,·n . , _ lSlp. neon vedeam dona

, nOH 0 smgura perech' Apentm ca am observat da-d t~ d _". _e. eeasta m-a demtat

e lecare ata CaIld . f· - 'san aveam selltimentul infrangerii t. d m-era fica, cram suparatde pa~l pe nis ip A"a ca- m"" "t pu cam ve ca doar 0Slnr;un'i pereche

. ."t -<.UTI m ors sprc D 1· < ,_

promlS, DOaITIl1e [sus, ca vei mer e in' omnu ~l am spus: MI-aIDar toemai am descoperit ea in r;o:Ottdl~aunla en ~nme,dad te urn1ez.

men ecce e mal grelc ale vietii era 0

l26

singura urma de pasi pe nisip. Atunci cand am avut eel mal mult nevoie

de tine, de ce nu ai fast acolo ca sa ,ma ajuti?"Atunci Dornnul mi-a raspul1s: "In accle momente cand ai vazut doar

o singura pereche de PW?ipe n i s ip , Intotdeauna Eu te-am purtat pe brate."

Cat de minunata este imaginea cum Dumnezeu ne aju ta in furtuni le

vietii, chiar ~iatunci cand noi nici nu ne dam seama de aceasta. Cat dedes ne-au salvat ingerii Lui de la moarte sigura si c a t de des ne-amlaudat propria inteligenta si am ras la gandul ca El nc-ar fi ajutat.

Dumnezeu nc atragc spre El in nenumarate situatii pentru a putea merge

impreuna cu noi prin viata si a ne sustine. Dar, EI este un "gentleman"

si nu va forta niciodata intrarea El IlU ne forteaza cu prezenta si eu

prietenia Lui. El ne cheama ell dragoste si ne ofe r a 0 viata eterna si

ajutorul in nevoile noastre.Si Isus a spus aceasta cand a venit, ca Fiu a lui Dumnezeu, aici pe

parnant. EI s-a numit Pastorul eel bun, care are grija de oile sale. Ne

putcm irnagina cum lsi poarta pe umeri mici s labuti ~iobositi , exact asa

cum vrea El sa ne poarte pe noi, prin situatii1e grele, aparent tara speranta,

din viaja.Ne incrcdem doar 'in intcligenta, eduea~ia sau experienp noastra, ca

singurc sprijine care sa 11Cnrovaraseasca in acest nou an?Avem incredere

ca ne vor sprijini rudele, prietcnii san vreo filozofie de viata? Umamsmul

ar dori sa ne invete ca omul este bun ~i' in~elept, ca isi poate construi

propriul viitor, dt nu arc nevoic de nici un Dumnczcu, pentru ca el este

propriul lu i mantu itor . Umanismul ar dori sa ne minta ca lumea este din

ce In ce mai buna si incearca sa ne zapaceasca spiritual.Dar on trebuie sa ne lasam pacaliti. Oricat de eivilizap, educati si

intcligenti am fi, adesea plini de auto-neprihanire si mandri de talentele

si realizarile noastre, totusi nu suntem inca 'in stare sa ne infrangem

frica. mania, gelozia si nenumarate alte tendinte negative din natura

noastra umana. Ascundem aceste lucruri si aratam un chip zambare]

lumii, dar numai Hoi~ iDumnczeu stim eu adcvarat cum arata in inima

l1oastra. Isus nu vine s a ne condamnc ~i sa Indrepte un deget acuzator

sprc noi. EI vine cu dragoste ~i iertare. in acest moment al anului, b ine

este sa nc facem un invcntar spiritual ~i s a indepartam din vie!ile noastre,ceea ce nu ar trebui sa exista acolo ~i sa punem in ordine noi provizii de

rabdare, iertare ~icredin!ii , care sunt at&t de nceesare.Noni all va euprinde ore minunate de binecuvantare ~i feriei re, dar,

vor mai exista ~imomente de nesignrata ~i perico!. Nu am mai fost

nieiodata a~a, deci avem ncvoie de cineva care sa ne conduca, cineva

care a mers deja pc aceasa calc - de Isus Hristos , Fiul Dumnezeului Viu,

127

'I



~jutoml ~ui nu va vcni automat, trebuie sa-l cerem ... . ~incredere 111 dragostea Lui in fiecare ~ di .'. aceasta ~l sa avem

L ~ . , '" " ora 1 1 1 Z I a acestur an nouasat~ m mainile LUI once grija ~inecaz rara reze . ~. '.' ~

EI merge~/mpre~md ell voi, traind in voi si purtandu-va ~n§l ~a~t* ':.a. :entm ea, dupa cum spline si vechiul imn . ,p " one~ enz~.mtregului necunoscut "~idesigur si , ' acea !TIana poarta chela

... 'I ~1mana noastra.

si tot ca nc c ia posi tilitatca sa neindreptam chipu I voios si

in acea

compar vcchiul an care a trccut eu

Iosua I: 1-2, citim: "Domnul i-a vorbit luilui "Slujitorul meu. Moise a aCUrD.,

scoala-te, Iordanul acesta .." Moise, anul a avut sansa lui.

In lui vine acum Iosua. Mi-i pot imagina pc copii, lui israel spunand:

"De ce faci aceasta , losua? Moise nic iodata !1U a facut asa Trebuie

sa faci asa cum a facut Moise."Dar Iosua c a trebuic sa-si croiasca drumul lui propriu, dupa

curn I-a indrumat Durnnezcu. Dumnezcu este un Dumneze al divcrsitati i

si nu este lipsit de cailc si mijloaccle de a se dezvalui poporului San.Peate ca losua nu ar fi chcmat ncnorocirilc abatute supra Egiptului, nu

i-ar fi dus pc fundul uscat al Marii Rosii si Btl ar fi primit

cdc Zecc scrisc en dcgetullui Dumnezeu pc t ablitclc din piatra,

asa cum a facut dar losua a fast eel care i-a cerut soarelui s astea nemiscat din rotatia lui si tot Iosua a fost eel care i-a In celcdin urma pc oamenii lui Dumnczcu in Canaan ... chiar sicauza nesupuncrii nu a putut patrundc acolo niciodata.

acordari noului an sansa care i sc cuvine. Ceca ee

si nu a~ivazut a se matcrial iza 1 1 1 vechiul an a lui "Moise"

intample il l anul nou a lui "Iosua". Privi ti inainte el l c>,"''''I)'t,;B

priviti inapoi, facandu-va griji si nclinistindu-vaomasina arc pat ru vi tcze Inambrcia j. care 0 s a mcarga inainte

si numai uno pcntru :1 merge inapoi. Ar t rcbui s a mcrgem de patru or!

mai repcde inaintc , dedi t inapoil Punct i-va 1!1 acceleratie credinta si

encrgia care va vor ajuta sa mergeti inaintc si sa acordati eat mai putin

timp posibil incercarii de a merge inapoi. Istoricii ne spun ca Alcxandrueel Marc a plans atunci cand a vazut ca nu mai are nimic de cucerit. EI

era condus de pasiunea de a cuccri, dar cand acest scop a fast atins,

viata i-a dcvenit goala. Cu Dumnczeu intotdeauna exista noi lumi de

cuccrit, dar trcbuic s a inccpem prin a lasa t reelltulin urma si de a ajunge

si de a . in noile lucruri ale viitoruluiUn statea liinga 0pajiste, uncle fcrmierul tocmai cosisc iarba.

Era locul lui prcferat; In ziua preccdcnta el urmarisc tluturii care zburaudin floare in Hoare si [:'Ii trageau ncctarul. Desigur ca si in acea zi a veni t

un fluturc ca sa se aseze pe una din florile de acolo Dar nu mai era

nectar, florile erau taiatc si moarte.Tanarul accla s-a intrebat cc va face [luturclc acum. Va ramane

acolo pentru cii ell 0 zi in urma gasisc nectar II I acel Ioc? Va zbura

Inca ace ~iincolo ingrjorandu-sc ca nu mai gascstc n imic astazi? Poate

TRAIT! PREZENTUL

Nu am nevoie sa-mi cunosc vi itorulCe se-ntinde in fata mea

S~u amanunte indeparta~c;

CI am n~voie s a st iu care pas e urmatorulPe care il am de facut -

Unn~tomllucrll care asteapta s a fie facut.Nenascut ii am ce semnc-imi fac din departare

Nu sunt ~I mel, ca sa mi-i apropii acum.

Zmms,lIta .sunt pentru a trai prezentul

$1nu III vutor sau In trecut .

~lmoa~t~rea a ceea ce poarta cu ea 0 zi.de maine

h~lpov~ratoare ar fi acurna pentru mine:

9~daca din nerabdare, curiozita te sau fricaSa 0descopar caut

Nu-~ni va aduce decat mai multa tulburare

La fel cum si nisipul se scurge in clepsidra

La fel ~I~mea viata, eu vreau s a 0 traiesc

Sc?unde, mtr-un an, mi lioane de sunt ,Nel l1~etaL_ cate una, la fiecare timp. -

Ca_~~masma care pe drum lumina are,Aratand urmatorii pasi din drum .

Lmn~~ Cuvantului irni va f lumina pe a mea carare .

Elma inveseleste , ma-ndruma, rna fereste de pericolul ce-a are

ges~op~rmdu~I planul si vointa , a mea ambit ie 0voi Iasa s i c ad asa ~laIog ~l 0 sa rnuncesc , facand acuma totul cat mai bine c '

p~~ u

A v a n d incredere ca EI I~i t raieste - prin mine a Lui viata

c: Poezia de mai s u s a fost scrisa de Helen. Eu i-am dat cate ideiretentoare la ea. ' va I el

Prin aceasta atitudine ne vom indeparta necazurile si ingrijorarile,

128 129



ca aceasta am fi Tacut noi - sa traim in trecut , s torcand Uirnaiacare dejaestc uscata.

Dar fluturele a avut mai rnulta Intelepciune. Si-a intins aripile~i a

zburat spre un alt camp care era plin de flori care abia asteptau sa le ia

"comoara". Omul a zambir, s-a ridicat din iarba in care statusc,Indreptandu-~i umerii, si-a Iasat dezamagirea proprie Inspate si a pornitintr-un viitor plin de posibilitatil

de pe . Acosta

130

I



strada merge in directia VI'l'tOI' 1 '. ") , c .0 LI Ul. .

, ~ar ~1,0l, Pe cc strada locuim noi? P" ~ ,no i sa t raim? Este foartc usor d ' t'l c ce strada ar don Dumnczcu cao ~... 'I e 11 1 e cs aceasta

aca mgnjorarea ~i resemnarr-; ne fac ~', ' '~ ,neganv , atunci elc l1U pot sa vina niciodTsal gandim SI sa acponarnDumnezeu plin de creativit te ,a a e a Dumnezeu El este un

D. c a C, acuvitate dive it t I

umnezeu al progresului, al noului 0 " ~Sl a~, cu oare; un- Iucrarea sa _ e sto plina d 't-', lImneze~ll urun nou mceput. Naturafiints e via a, Jar aceasta r- I - '

unta crca.tiisau lucru din univers Dumneze v~a,a ,pn s~aza pnn oricenu a cedat niciodata resemnarii iltfel El eu ~u este ingnjorat niciodata.

, Cum fil~ctioneaza de fapt 11';;~iv:tia') ar Irenunjat de m~ilt la noi.11 1 bine sau U1 ran Sa vede .. '," _0 persoana poate fi motivata"b " em ce inscamna a fi motiva t -'::'un , . ca sa laCl ceva

~ 5=and DUl1UlCZeU a facut Creatia El ' '"fiecarui animal si a fiecarei flo ,,' , . a avut 0Imagine tnterioara acanteen] pasarii, inainte chi n 1 1 1 ~artc, ~ l a vazut trandafirul, a auzit

C' d i ar ca acestea sa fie create_ an ,I-a creat pe Adam si Eva, ei i-au '~ "

placere a trumn lui Dumnezc'tl de satIstacut dorinta sau marea- I a avea pc cme - L '

care sa s~ supuna de buna voie. va care sa- iubeasca si

Acest tel de "a vedea" si de "a dori 1- ' " ,Durnnezeu sa creeze aceste 1M ' au II1splrat ~I l -au mot ivar pe

, c· 'lICnln, otrvati ., d ' - -'acpune pentru a realiza s ' > a ne ctermma sa mtram inf '- au a expnrna ceva C· 'D 'ost monvat sa crcezc din ac 'a . t '" ' , , , ' a ~l umnezeu, care a

, , c t; S allnag1l1e~ldll1 . ~d ' .~' . ,~l nOI putem folosi aceasta ca a' 0 ' ,aeeasta ,or~lp mtenoara,

pe care ni le-a dat, pentru a n~ s~~~~:u~agm~tlel ~nllnll ~I a duhului,vrctone ~l motivatie 111 tngnjoraro ~l resernnare spre

, Scoateti -va "ochelarii" pe care ii urtati ,Prin acesn ochelari v-ati vaz t d I' P tl de. atata amar de vreme." " ,u oar imite le greuta til I' d

~Imfrangerea, Lasati Cuvantul I 'D ' _ ~,l C, Ipsa e capacitate, " ' UI umnezeu sa va ad - - '

a vrctonei, un raspuns divin la roblcm, <, ~ ~Ica~ n~ua ~agineochilor vostn spirituali. p a voastra, m rrnma ~ l 1 1 1 fata

, Folositi-va imaginatia pentru "a icta" I' - ,

intervenna lui Dumnezeu decat d p di nar degraba tabloun desprc

noua viziune de la Dumne Avem lstmgerea diavolului. Primiti 0<um zeu . vem ne d '

Proverbe 29'18 citim: "C~ d ' . vale e aceasta, pentru ca inr. ~ '" an nu este nici 0 "rrau; dm' ferice de ee l ce aze t J " ' vlZlu~e , poporul este faracum va vede Dumnezeu _pPn'nI~ e , eg ea . Incepet) prill a va vedea a~a

Cand D, ' ,sus,_ ,umnezeu I-a tnmls pe Isus EI - 6 '

naastra, NOl nu ne-am fi l Plltut I " ,a ost motIvat de ncvoiaI -"" ", sa va smgun • 'd-a ~acut sa ne aJlIte, Exaet acelea i ' " l : ~ ~ .mcat rag?stea Luivlet1le noastre pentm a produce ~ t treI ,pnnclpll pot fi.mctlOna « i in

rno IvatIa d -, ~ , ' ", , aca mca mm locuim pc

"Calea Resemnarii". Sa le aplica In situatia in care ne gasim si noi

astazi.

1,Noua viziuneProbabil in umblarea noastra de crestini sau in sluji rea pentru Isus,

am cxperimentat dezamagire sau frustrare. La inceput ne-am maniatsi

am vrut sa lovim inapoi la randul nostru, dar acum am intrat 1 1 1 stadiulin care stam resemnati s i pasivi, cu maini le incrucisate in poala , in coltul

nostru de autocompatimire. Traim ~i visam la victoriile trecute si lazilele in care Dumnezeu putea sa ne foloseasca - dar acum?

Dumnezeu ne spune: Ridica-te . Spune-i omului din tine sa se rid ice .

Primeste 0noua viziune' Dumnezeu nu a terminat inca cu tine! Nu te-a

dat la 0 parte, Cand I lie statea lungit sub enupar, dorindu-si sa moara,

Dumnezeu i-a dat 0 nona sarcina, El a plasat sau i-a vorbit despre 0

noua imagine in inima lui Hie, Cuvantu l lui Dumnezeu ne va da 0 noua

imagine, 0noua viziune.Pe dud Moise statea lungit cu tap la pamant inaintea lui Dumnezeu,

langa Marea Rosie , in t imp ce poporul i srael it s tr iga ca Faraon sioastea

lui iiva nimici, Dumnezeu i-a spus lui Moise: "De ce strigati la Mine?

Spune fiilor lui Israel s a porneasca inainte. Si tu, ridica-ti toiagul,

intindc-ti mana spre mare sidespic-o (Exod 14 : 1 5 - 16) , Primeste 0noua

viziune in inima - ui ta-te la valurilc care se rostogolesc inapoi si care vafac lac sa trecet i. Alunga vechea imagine a disperii rii ~ia mortii.

2, Urmatorul nostru principiu, a fost dorinta tnterioara arzatoare.Dorinta san telul unui sportiv de a fi Nr. 1, i l motiveaza sa dea la 0parteorice altceva. El se antreneaza, I~i tortureaza corpul pana acesta sesupune, iar perforrnanta creste. Dorin ta arzatoare si imaginea minta la

interioara, aeolo undc cl se vede ca~tigand 0medalie de aur la Olimpiada,1 1 motiveaza sa mearga permanent inainte si sa nu cedeze pana ce l1l1

si-a atins tinta.Ce vise si dorinte v-a pus Dumnezu 'in i nima? Poate ea le-ati inchis

intr-un dulap si ali ascuns'Cneia, pentru ca va ganditi ca nu yep putea

nic iodata reusi sa va real izati sarcina; sau din cauza dezamagirii pent ru

ca visului vostru i-a luat asa de mult timp sa dcvina realitate. Sunteti

ingrijora!i c a ati Hisat sa va scape voin!a lui Dumnezeu pentru viata

voastra. Scoateli din nou aceste dorinte ~iv ise din dulap ~ipune!i- le sub

proiectorullui Dumnezeu, La.sari ea Duhul SIant sa va arate cum pute!i

lucra impreuna cu El pentm ca aceste vise sa devina 0 realitate.

3, Al treilea motiv pentm 0 motivatie a fost acela de a vedea ~i aduce la bun sIar~it 0 trebuin!t7,Un copil este pe cale sa seineee ~iun om

13 2

I

, I



sare In apa pentru a-l salva. Oarnenii sunt ca s a . (;1111fc lcgnenoroc irea supravietuitorilor dupa 0 catastrora. No! suntemmotivari sa ajutam pe cineva, fiindca iivedem Cu altodragostea ~ieompasiunea ne mi~cii_si ne fac s aa alina sau a pune capat nevoi], In 2 . Corinteni 5:scrie : "Dragostea lui Hris tos ne constra.nge . .. · '

"DragostealuiHristos esteforta motrice din

Pentru a icsi cu adevarat din starea de resemnare la avern

nevoie de i rnpulsuri proaspete , de0

viziune proaspata, dar mai avemnevoi si de credinta, rabdare si deterrrunarc.

Motivatia inseamna mai rnult deeth

dimensiune si putere. Entnziasmul pentru un anumit este

rnolipsitor IiVOl' lua ~ialtii $1,intr-o anmita

personal si putcti sa-i motivan si pe altii cu cntuziasU1uRvostru.

Dar motivatia este mai profunda dedit cntuziasmul.

motivat i de Cuvantul Iui Dumnezeu, insuflct iti de Duhul Lui si 1I'I""11"O>,'nin acelasi pas ClI EI, rnot ivatia voast ra nu va depinde de opini ile

oameni din jur, Entuziasmn] nu va dura mult timp daca nu vi sc alaturanimcni. Daca nu este nimeni interesar in totul sc va In

scurt tirnp. Dar motivatia data de Dunmezcu vii va purta toateobstacolele care vii stau in calc. Entuziasmul poatc s a dureze timp

cat ci rcumstantele vi i sunt favorabi le, dar va scadea 0 vreme 'In

cam! in care n~1are 0 baza mai salida.Lucrarea de slu jire a lui [sus a durat 0scurta

trei ani. Primul an este cunoscut ca Inaugurarii", In care Ksus

face primul Sa u miracol si incepe sa Se arate lumii. Cel an

este "Anul Populantariii", 'In care multirnca se in Lui : : ; ; i au

loc multo miracole $i lucruri nemaipomenite Oamenii VOl' sa-Limparat ~i sc pare ca nimic nu-l s ta impotriva

Dar eel de-al treilea an este "Anul Opozitiei".miracole, multa inviitiitura si numeroase intamplari

face auzit si tumultu] vocilor care Stint impotriva lui

intensificau pana cand s-au dovedit a fi tradare si respingere ";"'01'11.",,,

Isus este crucificat.

Dad! am fi fost Isus, in acei primi doi ani, ar fi putut fi sa ne

Iasam dusi de entuziasmul mulrimii si al popularitatii, asa cum s-aintamplat in cazul ucenicilor. Ei au fostpurtati de curent,

pene de mandria de a fiucenic i ai Marelu i Inviitiito.r, calarind pcentuziasmului.

Dar ar f fost posibil sa trecem prin eel de-al an

suferi tortura si moartea doar din "entuziasm"? Imposihi l. Totul a fost

. . d e imaginal interioara pe care 0profund - Isus a fost mult mal mot ;a t c

ia Lui insusi, ca Mid a lUI

avea, aceea a unei omenm rle~ c~:~1 ~cesteia. EI a fast mot ivat ~e ?Dumnezeu, care ia asupra L~l ~~u Dumnezeu si de a face VO la Tatalui.donnta arzatoare de a ne irnpac . d .te. la vederea nevon noastre -

EI a fost motivat de compa:lU~eara;:V~~~tei motiva ti i. . .cei mal important} p.roducato::l ' t devarata motivatie, Jar entuz1as~ul

Mai tarziu ucen~el l au pnm,i'd:zbracat i" de toat~ ipocriz ia , dupa ce

firesc s-a stins. Dupa ~e a ~ ~o~t 'timpul crucificarii lui Isus si a~si-an vazut lasitatea ~1 slablen~nea II1d vr insemna sa fii diseipol a l LUI"{ . v Co tV ceea ce intr-a eva h 1 SC: tfost pust fala 111 raja ~u.. And uterea Lui _puterea Du u . lal?-dupa ce iiacceptasera iertarea, lua P hi be lumea cu 0 motivatie

. lccat sa sc 1m ,- in loc de a l~r, = = au p.. nu le-o putea indeparta. .."profunda, neabatuta, ~e care mrmc inta e "Calea Resetnnam - totul

Dupa Golgota el s i-au a~ut resedi l' p u Duhullui Dumnezeu, eid v rere ~l ump erea c .. " c

parea pierdut. Dar upa mv "B levardul Motiva~lel. e-armutat 0 data pentru totdeauna pe u

s-au , .' I1 1 sa n e a la turam ~1 1 1 m lor.

134 135

I,I,



24

Este bine s a iertati

, Viata crestina incepe cu iertarea A, ~ ~ A

nnportanta atunci, cand II ~, '. cea~ta hotarare este extrem de

aduca intr-o noua viata careruc'sgteamp~ Isu~ sa ne ierte pacatele si sa ne

d t ' , guvernata de legl s ' "III ~e care unul este acela de a ierta. au pnncipn spirituale,

A In permanenra trebuie sa invatarn sa i - ,atata vreme c a t suntem impreuna cu ;;:am, tar a~cst proces ~onti?ua?amelU pe pamant care fae adeseazr . li mnul. Arata tunp cat cxista

rertarea. Dupa cum spune un v~ehr ;~c I,~o~~,~vea ocazia s a practicamsa terti este ceva divin. " paver, 5a gresesti este omeneste,

~ Nu e~te u.)'o( sa terti Uneori cek . ~. 'sa le spur sunt.t'Imi pare r~ " M 1 e mal grele cuvmte pc care trebuiesa-si ceara iertare. au, u tor oamem le este aproape imposibil

Ne este mult mai user sa iertam ne c ,cearta iertare de la noi D. J . pe ~me.va,. a tunci cand vine sa-si

, ar. sus a spus ca trebu ~ "arc ceva impotriva noastra De ' ~ f me sa mergem Ia eel care

drcptate ~i aceasta persoan'a~ e t : e sa acem accasta~J Poate c a el l am

ds e cea care trebuie s ~,~,

iertare c Ia mine! Uneori 1 1C ~' ~ ~ a Vil la sa'":;)!cearaiustificaacri gasim a gramada djusti rca actiunile c c scuze a ne

~~ eand tradl;ceam pentru' fratele D id d > h '

urma In Elvctia, am inteles inca odata ceaVl, u PleSSIS ell c31t1vaani in

v~~ra nOas!ra. Ieratrea era a caracteristi; '? Importa~at Jro3:caiertarea in

Can?,~I-a Incep_utlucrarea de slujire, D O ~ U ~ l f ! l lui D~v~d ~u Plessis.pou ierta, atunci Eu nu te pot folosi N" ~ a spus, Daca nu tu nu

sa nu te rogi, pana cand nu ai In~at;~~~fc~: ~lgacnll~ea Tatal Nostrulucrarea de slujire prin recor '1'. ' A er tl. Am vazut 0 narte din

, leI tere mtre b ",,' d . It-'. ,

c.ar.e.o practica fratele Dr'VI'd "I' d _ I Se nC I " ,I enommatmm pe, c. "cu a evarat pot s ~ .c: ~

acest tip de slujire ar fi imp) -ib 'I Ad or spune ca lara iertareadesea cineva este atacat si a~~~a~', esea cm~va ~"te gresit inteles,

sau CUlva I i sunt atribuite cuvinte e~~~e~rer' ca a tacut u! la say alta,DavId du Plessis a trebul' t sa~A Pt ~ ~ e apt uu le··a rostlt mClOdata

d ' ll1VC e sa lertc <: d t '~ , 'e lertare, DomnuI a pumt sa~I f' " ~A "I a of_ltaacestCl atitudini

No oseasca III'lcesta ~ Iu avem de ales atunci dind este vorb <'d ' Illl~ort~,ta ~crare,

Isus ne latta pc 1101·' o r z · nu 'rt~ , a e Jertare, On lertam, lar, Ie am Iar no '"

Dumnezeu nu va accepta nic i 0 ~ 1 nu pnmun lertarea Lui,refuzfun sa punem in practl'ca~l 'eSrtcuzaau vreun fals pretext atunci mnd

A A· area, .

desea mandna este 0 piedidi in calea icrtarii. Cc vor spune a1 ti

136

oameni despre mine, daca rog pe cineva sa rna iertc? Cc s-ar intampla

daca nu-mi accepta scuzele? Dar lsus ne spune simplu C{l noi suntem

cci care trebuie sa ne cerem iertare si de restul se va ocupa El.Trebuie sa iertdm - chiar si atunci cdnd nu ne simiim in stare sa

facem aceastal Mai devreme sau mai tarziu, in calea noastra crestina

descoperim ca scntimentcle ne sunt adesea mai mult a p iedica decat unajutor. Credinta noastra trebuie sa functioncze independent de

sent imentele noastre. De asemenea, in iertare, trebuie sa facem primul

pas Tara sa a~teptam s a avem anurni te scnt imcntc , Trebuie sa iertam,indifcrcnt daca consideram ca acea persoana ne este simpatica sauantipatic{l. Trcbuie de asemenea sa iertam indiferent daca cele cinci

simturi ale noastrc vor sa ne dovedeascii contrariul. Si, eel mai importantlucru, Dumnezeu dorestc sa vada bunavointa nostra In a ierta. "Doamne,

fa-rna sa-mi doresc sa pot icrta..." este un inceput bun, daca simtim ca

I n c a nu am ajuns la punctul iertarii dep line ,Nu numai ca ar trebui sa iertam, dar ar trebui sa ~i binecuvantam

persoana care poatc ne-a facut un rau si sa iidorim binele . Chiar daca la

inceput mgaciunea nostra pare rcce si Tara via ta , totusi , dupa un timp,vom fi in stare sa ne rugam din convingcre si din inima. Foarte des,Duhul Sfant nu poate sa lucreze asa cum ar vrea in slujirile noastre

pcntru ca noua ne lipseste iertarea!In Marcu l l : 25 Isus a spus: "Si, dind v a rugati, s a iertati daca

aveti ceva Impotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este 'in

cerur i a v a ierte grci;feliie vonstre."Isus a pus mgaciunea si icrtarea foarte strans legate una de cealal ta,

in accst pasaj din Scriptura. Pare ca si raspunsul la 0 rugaciune depindede icrtarca din inima noastra. Foarte adesea nu I1C dam seama de acestlucru si inccpem sa punem la indoiala dorinta lui Dunmezeu de a ne

ajuta, daca nu primim raspunsul. Problema depinde mai mull de noi,pentru ca nu stim sau pent ru ca nu am indepl ini t condit iile - si nu pent ru

ca Dumnczcu nu ar dori ca sa ne ajute.Stiinta medicala Hespune ca un procent marc din cazurile de cancer

si artr ita sunt rezultatu l di rect a l lipsei iertarii ~i al resent imentului .

Aceasta demonstrcaza di medicii sunt mai cUl1oseatori in acest domneniu

dedit mul ti predicatori ~i cre~tini . Adesea traim cu impresia ca cineva

are ncvoie doar sa iasa in fata pentru mgaciune ~ipentm punerea mainilor~itotul va fi in ordine, Dar cand se pare ca I1U '"merge", tragem concluzia

ca persoan bolnava nn a avut credinta sau ca a avut purina credin!a,

care nu I-ar fi putnt a juta, sau poate c a pastomlui sau evanghelistului

care s-a mgat pet ru d , i-a l ipsit credinta , Dar nu intotdeauna seintiimpla

astfel. Poate exista un alt motiv din cauza caruia nu s-a produs

vindecarca, Persoana bolnava trebuie sa ierte pentru a obtine sau a

137

,

I

, I

I,

'I III =

i

'II

I

I

I



Cil l

mgrijorarea? Cele doua sunt strans legate inre ele.Daca nil pot s a iert pe cineva, mintea si emoti ile se mentin asupra

jignirii sau raului care mi s-a facut . Retraiesc cuvinte aspre, retraiesc de

rnii de ori scenele traumatice in gandurile mele .Amaraciunea si mania se ridica in mine ~icresc in decursul aniLor;

de apar oride cate ori este mentionat numele persoanei ~ioridecate ori

se intanlpHi sa rn a gandesc la ele.

Desigur, depinde de situatie, dar multe probleme au aparut din cauzaa ceea ce s-a intamplat. Cu cat port in inima mea neiertarea, cn atat r n agandesc mai mult la aceste probleme si ingrijorari cresc in interiorul

meu.Pe de alta parte, cu cat r n a ingrijorez mai mult de ceva, cu ata t devin

mai inversunat pe faptul di aceasta persoana mi-a provocat aceasa nevoie

in viata. Deci 'ingrijorarea si neiertarea sunt strans legate in tre ele .Atunci cand iertdm, dam drumul situatiei din interiorul nostru, si 0

lasam in grija lui Dumnezu, sa se ocupe El de ea, ca apoi ingrijorarea

noastra sa se micsoreze ;;i cu timpul sa dispara cu totul. Tensiunea seevapora, iar ' innoi vine pacea; necazul este pus la 0parte, iar mangaierea

lui Dumnezeu vine sa ne vindece.Actul iertarii nu este ceva pe care sa-l facem ocazional; el ar trebui

sa constituie un stil de viata. Probabil ca in fiecare zi am avut ocazia de

a purta pica sau de a ierta; de a ne aduna in memorie cuvinte aspre sigreseli pe care altii le-au spus sau le-au facut pentru ca s a le prezentamintr-un anumit moment si sa lefolosim impotriva lor. Avem de asemenea

sansa de a scapa de acestc lucruri si de a ierta, asa cum am fost si noi

iertati.Capacitatea de a ierta nu este 0 calitate en care sa ne fi nascut. Nu

este un dar pe care i l primim cand suntem mantuit i - este ceva ce trebuie

invdtat. Este de asemenea un act de supunere la poruncile din Bibl ie, de

a ierta,Nevoia de a ierta si de a uita apare la oameni de toate varstele ~ipe

toate caile viet ii, dar a tunci cand suntem tincri ~iavem multe de facut,avem tendinta sa nu ne gandim sau s a nu ne lasam prada amintirilor caoamenii mai in varsta. Acest lucru se intampla deoarece oamenii care

avanseaza in varstanu

mai pot fi la fel de activi ca inainte, asa ca autendinta de a trai in trecut. Madularele nu mai sunt atat de agere, iar

orele par lungi pentru a umple fiecare zi, astfel mintea lor devine mai

act iva In a t rai din nou expcrientelc din t recut.In timp ce bunicul povesteste despre "zilele bunc trecute", If}i

retraieste succesele si momentele importante din via ta, bunica poate sa

cada in depresie ;;i sa-si aminteasca de momentele dureroase, pericolele

~icsccurile din trecutul ei. Natura unei persoane, starea de sanatate

139

1,1 'II

III

11\ I

'\ I,

II c

III

1

'1'

I ~

1 1 1 ' 1

1 1 . [ .

I 1 1 I I

'ii I

~ 'i II I II'



fizica si rnintala precurn si pcrspectiva asupra vor hotari dacatraieste in lumina sau in umbra trecutului sau.

Bunica mea rni-a povestit adesea cum, cu ani urma, bunicul a

Inecreat sa 0omoarc cu un topor. Dar chiar In momcntul In care a vrut

sa 0 faca, pe usa a intrat un strain. Aceasta se intampla la tara, iar pe

acolo treceau destul de putini s traini. El a ajuns pe neasteptats si tot asa

a si dispamt, dar pana cand s a plece, momentul pericoluho a trecut.

Aceasta noapte de groaza era inca proaspata in memoria ei, pe care

o retraia mereu si rnereu, cu toate ca, cu cateva minute inainte citisem

niste versete biblice, pc care nu ~i le-a putut aminti Poate ca atacul

amenintator sa-i fi fost atat de dar in minte pentru faptul ca ca I1Uicrtat cu adevarat niciodata.

S-ar putca ca cincva sa nu incerce sa ne omoare, totusi, cuvintelecare au fost spuse la millie pot sa raneasca ~isa desparta.

In familii exista situatii ncnumarate care sunt greu de iertat:infidclitatca unuia dintre partcneri ~i suferinta viselor unci casatorii

ck1_ramate;oroarea si frica care umple inima victimei supusa l·l.lVJ:;lUH.1l

pe cand sta sub plapuma ghemuita, ingrozita la gandul ca

sau frate le vor veni din nou Inacea noapte - ~iura care 0

provocata de alcoolic sau drogat : ; ; i furia ~ifrustrarea

care 0 simt unii membrii ai familiei; ura impotriva """"''''YI"'n<1

te-a pacalit si membrii bisericii care te-au defaimar;

i'mpotrivesc la tot cei-ai i'nvatat si care au plccat decapul lor.Odata un om mi-a spus: "Frate George, sotia mea si cu

casiitoriti de 50 de ani si nu am avut nici un cuvant unulceluilalt" M-am uitat ncincrczator la cl ~i am dat din cap:

prea bun pentru pamantul acesta," am spus cu. "Ar trebui sa fiiparadis. "

Nu stiu daca acest am avea 0memorie proasta, sau

san daca el si sotia lui erau prosti, san daca unul dintre ei avea 0 asa

marc teama de celalalt incat nu indraznea sa-si exprime vreo parere

diferita! Realitatea este ca este imposibil sa traie:;?ti50 ~i sa nu te certi

niciodata, chiar ~i incazul disatorii lor celor mai armonioase.

Casatoria probabil ca este scoala cea mai buna in care se imrataiertarea. Este relatia cea mai apropiata, imagine a lui Hristos si a BisericiiSale.

Biblia ne spune sa icrtam repede, nu s a a~tepUim sase ani. Ea nespune: "Maniati-va §i nu pacatuui. Sa nu apuna soarele peste mania

voastra." (Efeseni 4:26). Cu alte cuvinte, pocaiti-va de mania voastra §icereti-va iertare inainte de caderea noptii. Nu lasati ca situatia s a v a

140

ccarta.

Ea trece pc

loco Furia aparc din BOlL..

'.. < '. '" PclIur-o stale .

de cc sa-i dea accstui

en

urmatoare ei sc trezesc" . ......---o--'d"""re si Ii vine saQUSIC .0<-", ~ "

ocazia sa vada ca ea estc

ca merge la

Elnu

i41



dirijeze, EI va incepe, in primul rand sa indrcpte lucrurile care au

dctcrminat problemele noastrc. Am invata t aceasta in casnicia noast ra

si inca mai aflam, pentru ca fiecare zi poarta ell ea noi provocari de aierta.

Si in lucrarca de slujire avem nenumarate ocazii unde suntem

provocati sa iertam. Uneor i chiar si familia, chiar si cei mai apropiati

prieteni va vor intelege grcsit Indrumarea lui Dumnezeu 1 1 1 viata fiecaruia

dint re noi este atat de personal a , incat daca va asteptati ca intotdeauna

sa primiti zambetul Lui si lauda oamenilor, curand yeti fi dezamagiti.

Vor exista momente in calea voastra crestina, cand daca vrcti 0 rclatieapropiata siprofunda ell Durnnezeu, veti fi intelesi gresit, veti fi defaimati~I rcspmsi.

Helen si ell mine am cunoscuttoate aceste lucruri, precum si

dragostea si acceptarea. Dumnezcu permite aceasta ca sa va apropie si

mai mult de EI, sa va agatati voi In~iva de dragostea Lui si sa scapati de

sprijinul si ajutorul laudei ~irecunoasterii pamantene.

Biblia ne spune sa cautam pacea si sa aspiram la ea; atat cat esteposibil, sa traim In pace eu toti oamenii. Dar din cand in cand sc ivescsituatii care demonstrcaza ca nu toti doresc sa "caute pacea". Satan vaavea grija ca nu tot ceea ee incercati sa faccti pentru Dumnezeu, sa

treaca taxa dispute. EI va face tot ceea ec iiva sta in putinti i sa stinga

orice flacara pe care 0 aprindcti.De cc credem atat de des 1 1 1 barfa si calomic In loc sa descopcrim

adevarul? De ce tr im item sagcti de ura si suspiciune catre fratii nostricrestini, care nu Ie-au meritat de lac?

V a voi spune eu de ceo Facem aecasta pentru ca este ClI mull mai

usor sci credem () minciund. decdt sci ne framdntam sci descoperim

adevarul. Este mai usor sa indrcptam un deget acuzator, decat da nedeschidem bratele plinc de dragostc. A

Ce facem cand au loc astfel de lucruri? Ingrijorarea si agitatia nu

ajuta, mania si frustrarea nu ajuta niei ele. AI' trebui sa invatam sa

icrtam, sa iruclegcm ca accsti oameni au intrat pe mainile lui Satan sii-au dat voie sa-i foloseasca impotriva noastra. Ne rugam pentru ei: Ii

b inecuvantam sicredem ca Dumnezeu ne va face dreptate Infelul Lui si

la timpul potrivit; El nc va apara si pe noi si luerarca noastra de slujirc."Reputatia' noastra a fost problema lui si l1U a noastra. Noi proclamam

promisiunea di n Proverbe 16:7:"Cand sunt placute Domnului caile cuiva,

iiface sa fie in pace ell el chiar vrajmasii lui"

Uneori oamenii ne spun: "Ce bine ar f sa lucram la 0 firma unde

exista numai crestini - viata ar fi minunata!' Dar acesti oameni sepacalesc singuri. A munci alaturi de crestini nu inseamna neaparat ca

142

l

dar adesca suntcm de de. d.He-am descurca

in la copii, a

.. suverane a lui Dumnczeu, sau daca

nccaz. si tot asa, la ... daca au am avea

noi .

sa-i tratam pc1 1 1 Hristos."lui Dumnczeu,

,

\,1

,

143

,

I:



Iertarea dcgaja 0adicre pace a f '. .'."ncicrtarea lasa i- .p r um ~l dragoste 11 1 vietile noastre:

• a InUl111a sa un I11I[oS ncpl ~ t din cs . ' . -adunate de care IlU vrern sa~ ~ v acu 111cauza amintirilor urate,

• ' v V " c scapal11.Exista un proverb chinczesc care s . '~U· ,

mer.eu l ip i t de mana care iti d~'t P du nf~ " _ , np,c.~dcparfumr5mancbinecuva ' a ran a If! Daca vom A"~ v

inecuvantam pc cei care s-au folosit de n ., . v v Il1Ccpe sa-Ibinecuvantare se va intoa I. . oi mtr-un mod rautacios, aceeasi

milost ivi . caci ei vor nasi Inrclc~.a nor cal un ~ul11cra.ng. "Feriee de cei. o I a a spus Sll M t . - 7' .

noi tp tiavcm nevoie de accasta! s 1I1 a er o: ~l dcsigur, ca

Incetati s a va mai agitati si ~a V v . • . .. v .

Renuntati la cleo icrtati, primiti . damal mgryorap p C ! 1 tru ~am trecute.

Oferiti hi ~ -. ' _vm ecarea pcntru VOl msivaen) c iar astazr, trandafiri cuiva!

144

25

o a venit la mine ca sa-mi ceara sfatul. Sotul ei murise eu

20 de ani In urma desi nu avea nici un motiv real, se acuza de moartea

lui. Retraia fiecarc grqeaia, fiecare cuvant aspru pe care 11spusese ~i

traia condamnariil-am spus: "Cu toti i faeem gre~cli , dar Dumnezeu ne iarta. Nu doar

iarta ci si uita. El nu este ca si oamenii care ne spun adesea - prin priviri

si fapte, daca nu prin vorbc - te-am iertat, dar as vrea s a - timai aducaminte ca te-am ierta t, el l aceasta s a ne putem simti din nou un picvinovati . Chiar daca ai fi rcsponsabi la pent ru moartea sotulu i tau, cecacc eu personal nu cred, Durnnczeu te va ierta si va stcrge trecutul tau caell un burctc. Problema estc ca tu nu vrei .1'6 te ierti pc t ine insdti si I i. vote diavolului sa te tina sub condamnare. Adesea suntem mai aspri

cu Hoi dedit ar fi Dunmezeu ell Hoi".M..am pentru ea, iar apor i -am ccrut sa rcpete dupa mine: "Ma

icrt pe mine insumi. Remm! la toata vina si la autocondamnare pentru

ca [sus rn-a icrtat pe minco In El sunt Indrepta~ita, prin El sunt curatita,

a til t de curata de parca fill as fi pacatuit n iciodata. I ti multumesc lsusepent ru ca m-ai cl iberat chiar acum!' Deprimarea i-a disparut de pa fata,

iar aceasta doamna a plecat radiiind - povara pc care 0 purtase 20 de

era data la 0 parte.Nu ne putcm schimba trecutul . Nu cxista nici 0 persoana vic care s a

nu fi facut gre~cli nic iodata . Unora dintrc oamenii leeste atat de frica sa

nu gre~casca, incat nil incearca s a faca nimic care sa meri te ostencala ,

iar accasta cste adcsea cea mai marc grc~eal3 a lor Ar trebui sa invatam

din propriile grescli ~idin grqelilc altora, dar trcbuic sa punem accent

;; i pc lucrurilc Hoi.Diavolul trebuie sa-i fi amintit destul de des aposlOlului Pavel de

grc:;?elilc lui din trccut. El persecutase Biserica, ajutase la torturarea lui

Stefan si se luptase impotriva pretent ii lor lui Hris tos . dar ~)-adar searna

cii totul facca parte din trecut si ca eldevenise lin OIl1I1OU. In 2 Corinteni5: 17, el scrie: "Caci dad este cineva 'in Hristos, este 0 creatie nona;

cele vech] s-au dus; iata, toate s-au facut noi." Batranul Saul a murit

pe drumul spre Darnasc si a aparut un nou Pavel, care a devenit un uriasputermc at lui Dumnezeu. El s-a iertat pe sine insusi, lasand trecutul in

spatele lui.Am mai eunoscut 0 femeie care iiaducea tot timpul arnintc sotului

145



ei de ceea ce facuse acesta ell 18 ani in urma. "Daca n-ai fi facut aceasta

si aceasta, nu ne-am fi gasit acum in incurcarura in care suntem." IIcicalea , infuriindu-se In mod repetat . De fiecare data cand 0 auzea, un

val de condamnare se revarsa asupra sotului ei , paralizandn-i orice gand

creativ si impulsul de a face mai bine lucrurile de astazi.

S i ce daca el a facut 0greseala? Poate ca era una foarte grava, dar

ea nu-si dadca seama ca neiertarea ~iagi ta tia e i erau Ia tel de rele, poatechiar mai mult in ochii lui Dumnezeu. Proverbe 14: I ne spun: "Femeia

inteieapta i~i zideste casa, iar cea nebua 0 aiilf'ami CUI ili1isi~imainiieei". 0 casatorie si 0familie fericita trebuie sa fie construite tot asa cum

se zideste 0 casa. Uneori este greu sa zidesti cate 0 caramida de dragoste

~i iertare una peste alta. Aceasta ferneie pur si sirnplu I~i distrugea

casatoria ~icaminul cu cuvintele ei distrugatoare:?i cu lipsa ei de dragoste.

Exista unele lucruri care se 'i nt am p la I n asa fel incat par niste greselisau infrangeri, dar ele nu sunt astfel. Cand Isus a murit, accasta a fast

cea mai mare tragedie pentru cei care L-au iubit. Totusi, lEIa venitpentru a muri ~i a plati pretul pentru pacatele noastre cu sangele Lui. Elnu a venit doar ca s a faca lucruri bune, ca apoi sa aiba 0moarte demartir. Nu, EI a venit cu scopul final de a muri si invia din nou pentru a

elibera omenirea Moartea Lui nu a fast 0 greseala. Ea a fost planulperfect a lui Dumnezeu Moartea Lui a fost un sacrif iciu sinu un marti riu.

Iuda ~iPetru I-au tradat pe Isus. Iuda s '·a spanzurat; Petru a devenitun marc apostol. Care a fost di ferenta? Amandoi au inte les ca gresisera.

Iuda si-a inreles greseala, dar nu a acceptat iertarea lui Dumnezeu,

Vinovatia lui era atat de marc incat el si-a luat viata. Petru "a plans

amar" pentru ca L-a renegat pe Domnulla orajudecatii. EI se Iaudase si

se falise ca, daca I-ar parasi toti pe Isus, el nu va face aceasta si c il era

gata sa rnoara pentru El. Aeum statea euprins de propria condamnare,

un om eu inima zdrobita. [ sus $tia c a Petm era un om sensibiI, dar mai~tia ea Petm avusese ilevoie de aceasta experienra. Petm avea multe

calitatiimportante dar, atilt timp cfit avea inercdere munai 'i11 c 1 , flU puteadobandi n imic de valoare pentru Imparatia lui Dumnezeu. Isus ~t ia ca,daca inima lui Petru nu era sehimbata, euprima oeazie elpulea deveniun luda!

Dar lsus nu ne lasa sa ramanem in propria condamnare, atunci dind

cu sinceritate ne podiim de paeatele Si de gre:;;elile noastre, iar El eragata sa-J restaureze pe Petru. Cand femeile au venit la momlant ~i al ldescoperit c a Isus rnviase, un Inger le-a spus: "...Dar ducep-va

9spuneti

ucenidlor ~ilui Petru ..." (Mareu 16:7).

Isus a trimis un mesaj special pentm Petm, ca sa,·l incurajeze

Cuvintele Lui au oferit iertare ~iintelegere fa~a de Pavel Si0promisiune

pentm 0 nOna rela!ie eu Domnul sau. Era ca ~icum i-ar fi spus: "Nu

146

- .. " , En te iubesc. Accepta icrtarea Me~ .~iconteaza ce ai f;iCLl~ Pctr,~l, ...• de sub belstemul condamnarn,iarta-te tupe tine insuti . Petru a le~ll

dM,"'nmn un om schimbat. ~ ceva aceasta distruge increderea

Atunci cand ne condamnam pentr~ lnt r~un mod folositor , deoarece

noastra in Dumnezeu. N~l pllten~~r~ ef: t5 . ca 0 fantoma, barand caleade nevredmcle ne sta III a, I .. . 1 "Vocea

un ' , , tlucrarea de s lIJlre, aNu mult dupa ce ne-am incepu ···1 dio facand in

. 1" apucat de ermsturu e ra ,

Interna!lOUa e ,ne-an:. leza si unul in germana:ficcare saptfunana un prowam. m htmbaneenagllg"ian astfel de cheltuieli

dar si area pen ru a c c.J

Ideea era ar smcromz 'I'd am avut 0 nota de plata atat de_. fost inteleapta n curan . d lit tfinanctare nu a , _ ·1.)' 'tnu am gasit nici 0 mo a 1a e~. de 72 l ·)O OOM (7.)00 Ire, meaffidre, . ~ . .

prin care sa 0 l?utem achita eau cheltuielile, nemaivorbin~. bam care ne vcneau n~1~co~er asaltat cerul cu rugaciuni ~I

de unei astfel de SUl_nC LU~l HI~1I,am st sens Era greu sa luptam

dar nu am primit m~ld1.~rals~tm~ l~;~~a nOl·smguri ne-am bagatc- pentru ca ravo U ne a ~... Dar DumnezeuvU , ~ ~. t t sinzuri va trebui sa ~l le~lln. . ~in aceasta incurcatura 3,1,0 "l~'" . d ' diavolul si vrea sa ne ajute sa

este un Dum!1e~eu m~l mdu~atOi , c~~~ n e~am b'agat in de. .din greutan, chiar ,daea n~R ms t l.n-a ruzat sa-i due LU1Cl

• ~ v n l = ;l v ct la H l .Fun pas or ~ . .Zl ma gaseam I l . . O " • • • tart! lucrunoriginara din Anglia un aparat ,de fotograifIa! ~l':g~i~ C~nd am~~ I 'and '1 fast ill conceo IU ill ca , ~ ~

pe care le lasase ac~.o ~ A ~lia ile-arn i rnnanat, iar acea doamna

cu ocazieIII n",",. deosebit de int eresata de ceea ce~ E rcstma ~I ~ c ' <

no-a invitat la masa sra ~" 1 d ~ ceca doamna ne-a telefonat'G ia Cateva zi e upa a ~ <" . d 1

facearn cu. m erman . ,. e sa 11(' lateasca la aIDandOl rumu

91 fie-a SpES ea Domnul l~ccr~~Ol;tcr;n~e ill Newcastle Ea se rugasc:la FOlU1t:1.m rus ~ l' Dornnul sa 0 cilauzcasea

C" . de sostrea noas~aaco o, ca mo tenire Domnul i-aA bani pc care ca n pru11lse ca . ~ 1 . dio datorie

~ c a dea 0parte dm ei pentru datona deb a ra t <

ea " . 1 t distribUlt prm a onamen .cafe citise In buktmu nos rtd dm partca Pat Robertson

ell un at ar 'lC' > m intr'o emisiune decam treim! dill dalOlle. (l'USCs~ -"Cl b I 700" _ 'i11; . 'nd diseutu crqtmc - u u ~. ~.

lc:vr,LHU.'" a h!! c luPdnnzSaUA) R"stul de bani am putut sa-i platun, Beac} m . v_ 1 t nOl d'lrm Dt;mnezcu taclIse un mmunat 1111racopen m , ~ell 1 • J ~ d~t de condamnare Sl ne-

accasta s..a datorat faptll~Ul c a . !1e-am epa a

increzut 'in El di va face ~Imposlbtl~;. rqtim care niciodata nu-~i dau

Cat estc de tragIC sa vezi Dmu

,1 ~ J pentru Cl. El sunt nascuti din, 'dragoste a lUI unmezeu .. . t

seama ae marca, ~. b a~arca condamnarn ~Ise Slm

PC lsus dar tralesc su apnOll, '

l.j.7

II

I



in pClmancnta nevrednici. In unele biserici. se predica mult despre

smcrenic si necesitatea de a fi umiLdar adesca se confunda en

"condamnarea". In tata privirilor ascultatorilor se aduce in mod repetato "Evanghclic care arc constiinta pacatuhn".

Uncle dintre cantecclc pe care lecantam vorbesc despre noi ca despre

"un vienne in tarana" si "pacatosi nctrebnici", iar viata crestina este

prezentata ca 0 "vale de Iacrimi" : ; ; i 0 "cale cu ghirnpr". Desi este

ca in ochii lui Dumnezeu noi amfost ca niste pacatosi netrebnici dar

acurn suntcm nascuti din nou 'in familia lui Dumnezeu - "imparati : : ; ipreoji in Dumnezeu", pentru proprii Lui copi i.

In plus, exista si inccrcari prin care trecern, iar viata nu era un

strat det randafir i, dar, daca viata noastra crcstina este numai 0"vale de

lacrimi", atunci am fi fast l ipsiti de uncle dintre adcvamrile vitale ale

Bibliei Unii crestini sunt atat de il1covoiati, incat prcfera s a stea maidegraba sub un scaun, decdt pe el ~i sa se tarasca in lestrangcti mana, aceasta pare tot la fel de rnoale ca 0

mort! Nu exista nici un fel de urma de viata sau incredere.

I n romanul lui Charles Dickens. "D~vid Copperfield",pcrsonaj nesuferit pe nume Uriah Heep. Era secretarn] unui

la sufler, dar mai dcgraba slab si miop; un anurm:

Trii satura principala a lui Uriah, una despre care ii

sa vorbcasca, era umilinm lui deosebi tadescarnatc ~iprivind pe fl. lfi~ el l ochii i 'mo~it i, el se

plccaciuni si l ! ? i indoia spatele, spunand: atat de limitumil"

Cu c a t povcstea avanseaza, dcscoperim ca dcosebitaUriah de a f umil nu este autentica "Cartea . desantaju] asupra domnului Wiekfield, cruzimea : ; ; i

au fost adusc la lumina inainte sa reu:;;easdi sa prcia ~l sa 0

fortcze pc thunoasa tiica a domonlui Wickfield, Agnes, sa se maritc eue 1 , ~iau dat in vileag starea adevamta a in im.ii ~i a ga.ndirii sale.

. D c~ i nn Incerc sa spun ca crc~tinii care vorbesc muKt despre smerenie

sunt cu totii ca Uriah Hecp, doresc sa scot In cvidenia totu~i, cD .

cxista smerenic adevarata ~i falsi'i Adevarata smercnie uu sc cia

intotd~atma In viicag, dar l 1 i c i nu mcearca sa sc ascunda. 1sus uu nc-aspussa oCl ipam cdc mai bune IOClni la 0 pet rceere sau la 0 adunarc, iar

in cazul 'ill care am ocupat locul altcuiva, sa ne dam la 0 parte,

sim~iI1du-ne foartc prost. El a spus ca ar trebui s a ocupam un loc care sa

nu fic in caplll mesei , iar atunci !=and mcritam un loc mai bun, va veni

gazda ~ine va conduce ea spre acel loc, In timp ce toli musafir ii ne vorobserva ~i l1e vor trata cn respect (Luca 14:8-11).

148

d ., care obisnuia" pi an ume o a l1111C ,. " . ,1\.1'1 auzit povcstea adev:1rat~ a ~ll,_t; .L ~ sa stiti ., Cand a SOSll in• , c . ~ 1ana oacatoasa. y > • d. ,1

S" spunc: "Sunt doar 0 san 1. c. I r'I11'·care s-au tinut seal c e.UJ • f t pnntrc p I V , .. tavizi ta un predicator, ca a os . .irilor ci sffirsindcu obisnui

c. • ~ .. '1 t t ovcstea nenoroCl '.'dupa slujba, ~I I-a rc a a ~p~ aditoasa sa stiti.".".fraza: '-Sunt doar 0 sarmana pc. bi '''I·care se cam saturasc deI.' .. c.. di fC 0 stia mc '? ~ .. ~

[ntr-o scara un pre. icator c.a :, -11iurul lui si le-a spus: "~tl~J ~aarc statcau 11" ~ f '

ca, i-a chcmat pc oamcn~l ~ ,,"') Nu crcdeti ca it sosit vrcmea sa redoamna cutarc estc 0 pacatoasa. " . ~

A • ~ 'P spectlva s-amantutta: . d 1:1nt in tirnp cc doamna rc 1S-a lasat 0 tacer,C c mO~~l ~ ,'I . s tor. Accsta privind-o cu ca 1~

- . 11 .cput sa upc a pa . . t teinrosit de marne ~l a I C ·d· de zilc nu mai cstc mCI 0 nOll. a ..'I. .asta cam • ..... ~ r

i-a spus: "Pai. t t~ne spur ace;, F' lsa ci srncrcnie fusesc dcmascata, raSi a plecat , l_asan~-o s~n?ura. a C . ,

111a'11·1n3.-a tost ealcata. in plclOar.

j.1 ~I·icrtarca lui Dumnczcl. ql.sc

cU > cp t a lanl " .... • ~ . f ;' 1Adcvarata smcrcrue va acc; L drc [HiDumnczcu sa-t re~lIzan

Ic Estc 0 insulta la a rcsa u ... . ~ N .prihanircava bucura ceca. . - , , ' =nevredmcia noastra. ~ C . Iofcrta 'O J sa contmui sa mergl,;l~ 1 1 1 1 _ a noastra. St irn ca Ill!.maiharul

" -, 'p u tC l l1 la 1. t1Uel l ,c ., fie Z I A bLui cstc cca el l care nc .. t -'I' care ue mcntm 1 11 icca re .

. d ' susunc sun cc e c ,

~iputcrea LUI e a DC ~ :.' ~ " t de condamnarc. , , ."umiru inscamna sa fll apashcl ·t·' momentul in care tc-ai II1ta lmt .cu

. .. d t· sting en 111 ~A 1 r.'Te-at snnut vrco a a . . int ., '01·'1 Aceasta intamp a Lv c , ., ~ [_ petrccute 1I1 rv'\. .,cincva, din cauza Ul1elll1tamp ~nl I tau ' 1 1 1 prCzel1.la acestci persoa.nc.

. t nnu 11 1 argu c , ~ .. tcsta intrc voi ~l nu tc pO: l S > • ~ I .esti in ochi pentru ca muna L

Conversatia Int5.rzie ~l l1UP,O\\St~ P~l~l'c~re vorbestc dcsprc aceasta.condamna. EXlstii un vcrsct 111 . oan ~.-

II I !egiiturii ell noi ~iDum~1ezcu. o"'d"mn.a inima noastr a, avem._. . ., dac: IHl ne c " ea"Preaiub atl l or, < ca " ~ .

!ndldzne~~Hia I.lilmnez~e~.'). snunand c a t de minunat este sa V~l~l:~

Accst versct schlmba sltuupad,sp ~ .ste nimic intre nol.. F.lec. .dc"J . n "I stun ca Ill! co, - de c'-;nd nelr orczcnla lU I ..Jumnezet. .. -I . 1 isus "j avcl11mcre erc a. ~

J :at " f<Jst "lers ell puterea sange HI u., -i ""11truc5. nu ne eondamnapac.,.,. '. t 'I' noastrL c, p I: . t larug5.m - inercdere nU.~l l~l~rh~~~lla lronul harului ca sa avem 3JU or <

. . ') Plt"'ll vem eLl maraznc c

1111111cL L~ ., . ,._

momcntul potflVlt .. " ., B e s im t i1 1 1 condamnap pentru ca

jar. exista sltuapl 111\.-arl.'.. "at!lit ,jam mers pc dmmu, at Vl3.lJ. Am pac. . 'I . . C ;; t J] l'lJltr-'ld'''vir ne-al.l1 .mcurc. '.'! tr" .'1·1111potnv!t UV.tl1 U l.

'v .. _. d .- ottc e noas v ~ . . r110S'1l1 proOflU. Am traIt UP,l, P " da·~lnseama ca lucrunk ar. 11• l L • (" d ·'111 111umlJ. I1C .. ~ ,1 mlui Dumnezcu. an pnv •.. , 'Tednici intristati.ra tap ea ~Ia\.-c 0

. ~ i" altfcl qne Sll11tl111 nc\ .putut sa Ie. .' " ' .I· 0 'z; ') 11'1Robert Burns.Iil p e ILL •



--_Pestecampur i l e zilei de ieri

E l vine uneori l a m in e,

Un baietandru de la joaca

Cc l c c -o b i sn u i am sa fi u

SI,desi zambeste cu regret

Can~ pe ncsimtite se furiscaza

SI ma-ntrcb de spcra ca sa- d - -o va (1

mu l care as fi putu sa fiu od ata '.

_E."ista numerosi oamcni in Biblie· - --A fost regc1e SauL care a inccput a ta t ~~~ror vIat

aar fputut sa fie alta.

care a murit din cauza propriei ..d c me ca ~l rege al Israclului, dar

A m ai fost s i G h c ha z i. SPfVI'tsoPall·rcEs1Pmsde .DuI1mezel.L

I. ..... ru L1 1 rsei EI t" . d

0111 a L1 1 Durnnczeu, iar miracolcle crau . a rait ZI. e Zl ell acestim rna lu i nu a fost m isca ta E I d _ un lucru d ej a o bi sn u it . T otu si~ . I " ' / < nu orca sa cunoasca t I ' ' / -II1propIa UI vrata, indcpartand a - _ ~ .. ~ p u crea UIDumnezu i:nIl1CI~na au pus stapanire p~c~~tai~~azle favorabila. Lacomia siinbolnavindu.I de lepra de Is N _. Oumnezeu l-a pcdcpsit

A . . c a aamannama ~I Safira, in toiul trczirii. cand in fiecr .

de oamcni, au crczut ca pot _ I -'... 11 iecarc Zl s-au adunat mii_ .. sa- nunta pe 0 I Isr .tost duse afara _Dumnezeu i-a 10 it d LIm ant. Trupurilc le-au

0, " VI e moarte-. __ ar pcntru VOlcel carc poate taniiti duna , . .. .ap f putut fi". exis!a ()calc J, _ ~ I~, pa barbatul ~l fcmcia care• l~ _ __ . UL teL.ovore Dum" '" , _rasp an ann pc care i-au rnancat I~ I ._. "1lezcu a prorrus s a "va1 1 1 . d 0 < u acuste c }1[7IC 11 t dpO L ar urnnczcu are CG i d

",.,' t . '. ~. u pu em a ceasul

ea " c V .< II1 oarc" aCCIa~1a ni . d f, rc urrncaza sa fie ny u b ",i de 't .v <.. <. - ' 11~I c a ace ca ani iam trai ti il l pacat au' --'V.lLl11t·'ca cct care all fost inaintc Daca acci.II r «collsecmle oroa . .nuc cp crunca lu i Du mnczeu E I I~ I S c Z I1 lC C~ ru ga u-v a p en trusituuc. va va arata CLIm sa IC$I[I din accasta

Nu sta ti p r i nsi '' ,,1 1 1 cap e ana condarn ~ .. I . _ _scuturap-vadeoricefclde ., de _ < narll. csu: chiar astazi.

., urma c vma care-e t ' d " ,m crg cu m lumina iertarii lu i Dumnez ~ I ,~' me. C _VOl~ I invatat i s atrccu tu lu i. da r EI ru ne si p te c~I.SUS .1U nurnar ca nc i a rt a p a c a tc l e

, . r - y u erca pacatului din viau ~. . .accasta pnn crcdinta. Credeti ca bl ~' _ .,~ noastra. Primitisuntcn libcri sa traiti a-a c . cstemul condarnnarii cstc rupt si ca

C

' < \l< l im a avut Dumneze t . - - y

e vii cere Domnu l? " - 4' ' d . eu 11 1 entia sa fit i, . ,..sa laC! reptate sa ib ' . .'s ,m en t e ll Dumnezeul t au" (Mica 6X) ~'l " c HI , e s n miia s] sa urnblit ac cm a cc :1 st ai' . L 1 1< .;a o a ~ l capacitatca ca sa

IS O

L

26

IIn psalm pentru cei care l~ifac griji

in edi tia din dccembrie 1964 a rcvistci Reader 's Digest, am dat peste

urmatorul articol:

pASTORULSIPSALMUL

de James Wallace

Rctiparit cu pCD11isiul1carcvistci Reader .\.Digest

Batranul Fernando 0 ' Alfonso a fost un pastor base. unul din tc d intre

cci mai buni din tinut. Si cu siguranta ca Cf:1 asa . pent ru ca inaintea luicxistau 20 de gcnera!ii de paston ibcrici. Dar D-Alfonso era mai multdccat un pastor: c lera patriarhul brcslci sale . ale carer t radi tii s i secrete

au fo st In ma n ate di n generafie In generatie. E l era pi in de lcgcndele,

mistcrclc ~izclul religios al mcleagurilor sale natale.Am stat lmpreuna cu cl sub cerullimpedc si instelat, In timp ce oilc

lu i d01111CaUn culcLl~ullor ianga 0balta sclipitoare. P c c a nd n c pregateam

s a ncInfa~uram in paturile noastrc. el a inccput 0 dizcrtatic lntr-unjargongrec ~i base. Cand a tell11inaL l-am intrcbat ce anume a spus? Drcpt

rilspuns a inccput sa-mi recite Psa lm ul 2 3. Acolo si atunci am aflat

interprClarca Iiterala a pastorului eu privirc la accasta frumoasa poezic

"David si stramo~ii lui:' spunca D-Alfol1so_ -·cllno~teau oilc si caile

lor , iar David a talmaeit mcditatia oiler 'in cuvintc simple. Repetarea

zi lnica a ncestui psalm Ii facca pc paston mandri de mescria lor. Breasla

noastra considers acest poem ca pe 0 piatra calauzitoarc Pentm noi

psalmul estc fortarcata noastra. a tunei cand zilele sunt ficrbint i sa u

furtunoase, cand noptilc sunt tnrunccatc ~icand ne inconjoara animalele

salbatice. Multe dintrc versurile lui sunt afirmatii ale cerintelor si ale

datoriilor simple ale piistorului din Tara Stanta. indifcrent daca traicstc

astazi sau daca a avut acecasi mcscrie cu 6.000 de ani in urma, Fiecare

cxprcsie din psalm arc un intcles bine cunoscut noua."

DOMNU L ESTE pASTORU L MEU : NU VO l DU CE u p sA DE

NfMIC"Oile stiu instinctiv," a spus D'Alfonso. "ca inainte sa se culce de

noapte. pastorullc-a planuit deja locul unde sa pasca, a doua zi dimineata.

S-ar putca sa lc duca pc acclea~i dealuri: s-ar putea sa mearga pc altii

15 1



pa~Ul1e [~e nu l~i fac griji. Calauzirca lui a fast buna in trccut si de au

incrcdcrc 111VlItOL pentru ca stiu ca cl arc in vcdere binelc lor.' :

ELIMI DA ODIHNA IN P;\SU NI V ERZI

A•• "Oile pasuneaza de pc la ora 3.30 dimineata pana la ora 10. Apoi sc

intind pentru trci sau patru are ca sa se odihncasca" spunca D' Alf .--At ' d ansa., un~l, ~ an. rume.¥a I11UI!Ul:1Itcrana. pastorul stic ca el e sc ingrasa.

h 2 consccmta. U~l pastor, bun 1~1 scoatc turmele in pr imele are pc ic rbur isalbaticc, mergand tot mamtc in timpul diminetii, spre loeuri tot mai

bogate ~I,mal gLl:to~se_ ca. apoi .sa rev ina intr -un lac umbras pentru

odihna de dinaintc de anuaza. a pa;;UI1I1verzi ell iarba cca mai buna din

Zl. Oilc car.e sc odihncsc In aceste rninunatc imprejurinu, .

I

.. J . se simtl1lU tumitc.

SI !'V IADU CE LA A PE U NISTITE

"Oricc pastor stie. a spus bascul. ca otic nu obisnuiesc sa bca din

apa c:1.reclipoccstc Sunt multo izvoare mici. sus pc dealurilc Tarii Sfinte

ale caror ape curg l~ vale pent ru a sc evapora in soarele de~c~tului Des;

~I!C au lleV~IC d~a.?a~cle "" vor bca din aeeste izvoare care curg rcpedc.

I asto~ul tr~bUle ,sa gascasca un loc undc rocile sal! croziunca au format

o mica balta. altfcl cltrcbuic sa faca ell mainile lui 0adancitura suficicnta

pentru a [me acolo eel punn 0 galcata de apa.'

• f~1 l INV IO~EAzA SU FLETUL S f ! 'V IA CALAuZESTE PEC AR~L\RI D REPT E_ D IN C AU ZA N UM EL UI sA u, :-h~ :rara Sfanta", a u~mat D'Alfonso, "ficcarc oaic i$i ocupa locul

(;1de pa~un~t dimineata ~I 1;;1mcnune aceeasi pozitic pc parcursul intreuii

Zl!C. 0 data pc z~_tOtU~l~ ficcarc oaie i$i parascste locul si se duce lapastor. AtUl:Cl pastor=" I? intl l;de mainile si freaca nasul ~i urechile

animalului. 1I, sea~pll1a barbia, II soptestc ell dragoste la ureche. Intre

tll~lp_~al~lsc,trc~ea d~piciorul lui, ,sal! dad pastorul sta jos, 11ciugulcstc

de u~,-,c:le$1 1~1t :e~ca obrazul de tala l U I . Dupa catcva minute de astfcl

de partasic ell stapanul, oaia se intoarce la locul ci. de undc se hrancste."

CHIAR DA~'A AR rr sA UMBLU PRIN VALEA UMBREIMORTIL NU !'V IATEM DE NICI U N RAu . cACI TU ESTI CU MINETOIAGUL S f NU IAUA TA MA. MANGAIE .

. "In Palcsti~la_c~ista 0Vale a Umbrei Mortii 'adcvarata si orice pastor

d~n Spania pa~a Il1Dalmatia 0 cunoaste. Estc la sud de soseaua

!enhonuhu care duce de Ia Ierusalim la Marea cca Moarta, un dctileu

l l1gust pnn lantul muntos. Condi[iile de clima:,?i celc de pa:,?lll1at11obliga

152

pc pastor sa treaca prm aceasta vale in fiecare an, pentru 0luana adecvata

cu sezonul.are 0 lungime de patru mile :,?ijumatate [7.2 km-rr.tr.]. Peretii

lateral] sunt pe alocuri aproape drepti, de peste 1500 depicioare lna1time

111- n.tr .] , iar la poale sunt doar 12 picioare latime [3,66 m]. Este

periculos s a mergi prin vale, pcnt ru c a fundul ei are fagasuri de ~apte

san picioare adancime [2,1 - 2,4 mi. Cararea existenta pc stancadura este atfit deingusta in multe locuri, incat 0oaie nu se poate intoarce

pc si exista 0 lege nescrisa a pastorilor, ca turmele sa uree valea la

orele diminetii si s a coboare spre seara, pentru ca turmele s a nu se

uauieasca in defileu.Cam la jumatatea viii, drumul trece de pe 0 parte pc cealalta intr-o

por~iune unde calca este taiata indona de un san] de opt pieioare adancime

m] . 0 a san tului este mai inalta dccat cealalta cu aproximativ

18 toli [45 . Oile trebuic sa sara peste ea. Pastorul sta la acesta falie

~iinduplcca sau forteaza oile sa sara. Daca 0oaie aluneca sau cade In

aceasta falie , estc pusa in functiune nuiaua pastorului. Nuiaua, in sti lul

avea 0 curbura la capat care inconjura gatul unei oi mari sau

mijlocul unei oi mai mici, iar animalul este ridicat tara. accidcnte. Daca

se folosestc un toiag modem mai ingust, oaia este prinsa cam din zona

picioarclor :? i apoi este ridicata pe poteca.umbrele vai i s tau la panda mult i ca ini salbatici, care cauta prada .

Pastorul care stie bine cum sa arunce toiagul, 11 foloseste ca 0 arma.

Astfel ca oile au Invatat sa nu le fie frica de nici un rau In Valea Umbrei

Mortii, pcntru ca aeolo este stapanul Ior care le apara de rele."

TU 1M! PREGATESTI 0 MASA fNAINTEA VRAJMASILOR

"Ccea ce vrea sa spuna David aici estc simplu," a eont inuat pastorul,

"atunci cand se cunosc condi ti ile loeulu i de pasunat a le oi lor , din Tara

StanuL Abunda plantele otravitoare care sunt fatale pentru animalul

care se hraneste cu nutret verde. I n fiecare primavara pa.stoml trebuie

s a tic in permanenta atent . Cand gaseste acele plante ot ravi toare_ el is i

ia sa.paliga ~imerge inaintea turmei, scotand fiecare tulpina si radaeina

pe care le-ar putea vedea. Pc cand seoate radaeini lc, el le int inde pe jos,

pc mici ruguri depiatra, unle din elc fiind construite de pastori din vremea

Vechiului Testament. iar p a n a dimineata sunt sufic ient de uscate ca s aarda, Cand pasunea nu mai are plante otravitoare, oile sunt eonduse

acolo ~i,n prczen!a plantelor o triivitoare, du;;manii lor , ele mananca

acolo In lini::;te."

153



IM I UNGI <;;APU L CU U NTDELEMN SI PAHARU L MEU ESTEPUN DE DA PE DEASUPRA

La fiecare tare de oi exista un vas mare de pamant ell untdelemn de

masline si un vas mare eu apa. In timp ce oile intra acolo pcntru a

innopta, e le sunt conduse la 0poarta. Pastorul isi pune nuiaua ehiar In

partea de sus a portii, chiar dcasupra spatclui oilor. In timp cc trecc

fiecare oaie, el le cerceteaza repede sa nu aiba ierburi negre In urcchi,

ghimpi pc falca sal! laerimi in ochi, datoratc prafului sal! zgarieturilor.

Cand sunt dcseopcrite astfel de lucruri, el lasa sa cada nuiaua pe spinarea

oi i s i 0 t rage afara din rand.

Ranile fiecarei oi sun! curati te ,ell grija . Apoi pastorul is i vara mana

In ulciul de masline ~iunge rana. in vasul Cli apa cstc afundata 0 cana

mare, care cste tinuta rcce prin evaporarea din vasul tara smalt [urcior

- n.r. ], ca apoi s a f ie scoasa - nic iodata doar pe jumatate , ci asa incat s adea pe deasupra Oaia I~i afunda nasul in apa pana la ochi dad are

febra, s i bea pana se inviorcaza binc.

o CfU1~ toatc oi le se odihncsc, pastorul is i pune la indemdna toiagul ,!n cazul 11 1 care aor, :vca neyoie de cl pe timpul nopti i, Apoi se infasoara11 1 straiul lui de lana ~I se intinde de-a curmezisul intrarii, cu fata la oipcntru odihna de noapte." ' ,

"Deci,' a incheiat D 'Alfonso, "dupa toata grija si protcctia care i-a

acordat -o pastorul, oaia poatc foarte bine sa vorbeasca de una singura

' in amurg, dupa cum estc t ranspus In cuvintc de David:

D A, F ERIC IREA SIINDU RAREA M A V OR INSO TI fN TO ATE

?IL EL E V IE TH M EL E SI VOl LO CU IIN C AS A D OMN-C LU I Z ILEINDELUNGATE."

(J1988 The Reader 's Digest

Acest articol mi-a oferit 0mai buna injc lcgcre a pastorului s i a oilorlui.

Poate ca nici un alt psalm nu a fost atat de des citat si indragit de-a

lungul secole lor ca Psalmul 23, scris de David , c iobanasul.

David, care ulterior a devenit eel mai marc rege a Israelului. din

urmasii caruia s-a nascut Isus Mesia, a avut un inceput sm erit. E I a

pastorit pe dealu ri Ie palestinicne turma de oi a tatalui sau, ajungand

sa-L cunoasca pe Dumnezeul lui si invatand lectii care i-au dat mai

tarziu capacitatea sa se conduca pe el si pe altii. '

Im i place sa citesc ~isa medi tez asupra psalmului lui David in felul

acesta:

154

DOMNU L ESTE PJ\STORU L MEU Nu trebu ie s a ma ing ri j or e z.Nu trebuie s a rna ingrijorez pentru hrana, pentru ca E1 rn a con~uce p~

pa~uni verzi. Nu trebuie sa fiu nelinistit pentru apa, pentru co. El ma

conduce langa ape linisti te.Sufletul meu se poate odihni fiind asigurat ca EI rn a va pune pe

picioare. Iar ealauzirea pe caile dreptatii este tot a ~c~. D~mul pnn

Valea Umbrei Morti i nu trebuie sa mil faca sa-rni fie frica de rau, pent ru

ca E l este eli mine' N uiaua si toiagul Lui sunt dovada grij ii Sale pentru

Mine. ., . dNu trebuie s a rna ingrijorez de du~manii mei pentru ca El imi mtm e

omasa in fata oehilor lor. Ungerea Lui imi acopcra capul - paharul meu

se revarsa ..Sunt sigur ca in permanenta voi fi insotit numai de lucn~i bu?e ~

bunata tea ~i indurarea Lui - atata t imp c a t VOl trai. Intr-o Z1 faragnJl VOl

parasi aceasta viata pentru a merge si a locui cu ~l in glo_na LUI, pentru

a rna bucura de binecuvantarile Lui pentru vcsmcre, tara sfarsit. _

Domnul este pastorul men deosebit . El nu este doar un p_astor

preocupat numai de oi, ci se ingr ijeste de mme ~ oaia lt~ldeos~b~ta. _Nu sunt doar 0 oaie obisnuita, c ar e a re nevoie nurnat de apa ~l iarba.

Am ncvoie de mult mai multe. Am nevoie de haine pc care s a le port, dehrana pc care s a 0 mananc, de incal taminte ell care s a merg. Am nevoie

de un loc 'incare sa Iocuicsc , 0 casa, 0 camera . .. Am nevoie de bam, amnevoie sa calatoresc, am nevoie de bilet de autobuz, de 0masina ... Am

nevoie de bani pentru incalzire, am nevoie de bani pentru sotia mea,

pentru hainele ei. Am ncvoic de bani pentru copui mel - pentru

il1caltaminte, hrana, educatie, pentru toatc nevoile lor. _Am nevoie de bani ca sa fac lucrarea Ta. 0, Doamne, dupa cu~

vezi. sunt 0oaiecam cost is itoare pentru Tine. Cateodata rna int reb daca

l t i potipermite eu a~evarat sa_n~aIntrq~iell catn~agandes~ ma~ multla aceste lucruri. ma asalteaza ingrijorarilc Nelinisti le mele nu ar dasentimcntul ca Tu nu poti implini toate nevoile mele. ..

Cand r n a gandesc ca ai milioane de oi ca mine - unele a,u chiar mal

multe nevoi decat mine"" mintea mea mica renunta sa se mal int rebe cum

le rezolvi Tu cu adevarat pc toate. ...

Apoi incep sa inteleg ca Tu nu esti doar un pastor obisnui t. T u e st iCreatorul. [nunnezeul odor: esti nelimitatl , . .

Ineep sa pricep ca totul, da, totul din lumea ac~asta IJ1 apartll1e~

Acum pot s a stau linis ti t, s tiind ca Tu ~~tl eel care _ar~in eontl_nuare_gnJade viata mea. Asa cum 0oaie obisnuita nu poate sa-l inteleaga pe pastor,

tot a ~ anici en nu pot 'intelege pe deplin toatc call~ Tale pe care ma ~or!1.Oaia obi~nuita are incredere 1 1 1 pastor, ~tHnd ca vrea ce este mm bun

155



pentru ca. Tot astfcl am si ell incredere in Tine. anume ca vrci sa facinumai ce este mai binc pentru mine. .

Arunc tote gr ijilc si nclinistile mele asupra pentru ca Tu esti mai

in tclept dedit mine. I ti accept propuncrca de a te ingriji pentru mine. Pot

zburda cu un mid plin de bucuric, pentru ca Domnul rn-a facut atat de

fericit incat pot merge de pawl plutesc. Poverile ingrijorarii au disparut

Mi le-arn schimbat in favoarea vietii Lui - 0 viata FARA GRillCu siguranta ca lucrurile bunc ·dinviata - asigurarea permanenta ca

EI sc va ingriji in pcntru mine atata timp cat voi trai, prin indurarca Sa

nesfarsita - El imi cunoaste slab iciunile, EI stie c a t de mult doresc sa-i

f iu pc plac si sa nu rna ingrijorez , desi adcsea nu reuscsc - indurare, care

sc reinnoieste in fiecare di rnineata. Hand Lui dainuie mr nurnai pentruviata aceasta, CI ~l pentru vcsnicie.

Elmil scoate din grij ilomclc prin grija Lui . Pot sa stau l inist it pentru

ca EI poar ta toate grijile mele. EI rna conduce pc calea Lui - cole lipsita

de grlJI.

Il las ~e pastorul mCLI sa se ingrijoreze pcnt ru toatc Iucrurile pe carenu le pot face eu. Dcsigur, si ell imi voi face partea mea. Voi munci, irniVOl ta~e planuri, ma voi ruga - dar in mod voit iivoi lasa Lui partea mea

de g_r~lI:pentru ca EI S-a ingrijorat atat de bine 'in trccut pentru minco Els-a l I~gnJorat binc pcnt ru milioanele de oarneni de-a lungul sccolclor si

nu vad mCI un monv, pcntru care nu ar face un lucru bun in privintagrijilor ~ipcntru minco '

_ EI mi~a luat to.ote grijile la cruce, si a Tnvins-o pe fiecare ,ficcarc ...dintre elc. El le-afacut s a fie chiar ale Lui! Imi dau scama caISllS, Pastorul meu, cste ell mult mai intelept dedi t mine. Ell sunt doaroaia LUI~EI este Creatorul tu turor lucrurilor , s i Creatorul mcu.

J \ i l a bucur ca El estc pastorul meu. Acum pot sa due 0 viata lipsita

de gnJI, pentru ca r-am dat voie pastorului mel! sa-mi ratoate nelinisti le;

toate ternerile , toate ingrijorarile - cele t recute. prczente si vii toare - ;;i

deci sunt liber eu adevarat si traiesc asa cum m-a creat EI ca sa traiesc.

Ma pot concentra ca sa due 0 viata care sa-i faca Lui placere. Pot

sa-mi folosesc toate energiile ca sa- i slujesc Lui - In loe sa Ie irosesc

ingrij orandu -ma.

, V O L continu~ sa due 0 viatafara griji, pana cand intr-o zi fara griji,Il VOl vedea in fata mea. Stiu ca mil va.primi ca acasa, de vremc ce EI a

pEi tit un pret a tat de marc - pretiosuJ Lui sange, insa~i viata Lui pent ru

mme: lar ell VOlputea sa privesc cu uimire, uluire ~iin lnchinare cumS-a ingnjit Elpentru mine.

~ Mil voi luchina stand Ia12ieioare~cLui. ramanand tara clIvinte, pentru

ca I~us a taent un lucru atat de mmunat pcntm mine, purtandll-mi de

EPILOG

Un student a vazut in vi tr ina unei l ibrarii U~lanunl~ "!'-eeasta carteva va scapa de jumatatc din munca.' Impresionat, tanaml a alergat

inauntru si a spus: . . ""Repede dati-mi doud carp din acestcal . ~Accasta carte. "Biru irua peste griji '. , nu va va face toata ~reaba~

nu va va acorda toatq invatatura, dar va va fi de ~n real ajutor IIIa vascoate din "Dc~crtullngrijorarii", in Tara Promisa de Dumnezeu, Tara

fncredcrii. .. ... cia b . ~V -am ajutat sa porniti pe acest drum lipsit de gnji, r va~tre Ul s~

continuati s a mergeti singuri pe aceasta cale. Inaintarca voastra depinde

de propria voastra detefl11inare, credinta ~~idorinta de a merge pc cale~

lui [himnezeu; pentru a putca descopen raspunsun lapro?leme. N~memI1U poatc manca 'in locul vostru, vCJ_iingun trebuie sa manca!!. Nimeninu poate s a mcarga pe acest drum III locul vostru, indiferent ea! de multar dori s a va ajute. Se va ajunge Ia un punct de unde va trebui sa mergeti

singuri, ell ajlltorul lui Dumnezeu. , ~ ~ t: ~

Pcrsoana care sta 1 1 1 pasrvttate, curand va stagna. Saptamana trecuta

am scrvit 0masa buna dar si astdzi trcbuie sa mananc ca sa-ml mC~!1~1

tmpul putcrnic. Painca de icri .l1tl imi poate satisface fom_nea de,ast~zLAsa incat nu irnprumutau bucuna sau nccazul zilei de ..maine, CI

trait i-o pc cea de astazi laintreaga capacitat~. Invingeti-va griji le, pent~

ca ast fcl vct i devcni capabil sa ducc]i 0vrata creativa - sa ducet i 0viata

~~a cum, intr·-adcvaL a avut-o DumnCZCll I ,n ve~erc pcntru VOl.

Ingrijorarea estc un lux pc care nu ni-l putcm penn~te. ,~ Niciodata vreo problema, vreo nevoie nu va fimal mare decat I?uterea

lui {sus de a va ajuta. Nu va ducep poverile d~ len ~au , de n~alll~ pcumerii zilei de astazi Traiti ficcare ZI in .pa~e 111 telul ~1. ~and va prtvin

in oglinda, 'ill fiecare dimineata, zambiti-va st~sp~netl-~a: ., ."Cu ajutoml Domului l sus Hnstos refuz sa ma ne~aJe~c ~l sa-rm fa~

griji . Nu rna voi ingrijora pentru ..(nurru]t prob~ema). Ingl~o!area BU ma

va-apasa si I1U rna va domina pentru ca Isus se ll1g_nJoreazan~ lo~~! n~~u

siimi poarta de grija. lar pacea lUIDumnezeu car~ mtrece once pncepere,

imi va pazi inima si gandurile ill Hristos Isus. . ".Spune!i '"Adio" ingrijorarilor ~ BU ""La rcvedcrc . - doar nu vret1

'. ?aceasta. llU-1 a~a. . .~" ···1

Haide!i. rilsfatati-va - 111cepetisa ducet1 0 vla!a tara de gnJL

BIRUINTA ASUPRA GRIJILOR

Documents

Transcript of BIRUINTA ASUPRA GRIJILOR