Biroul Permanent al Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþidin România

Dl prof. univ. dr. Marin Toma – preºedinte CECCAR

Dl prof. univ. dr. Mihai Ristea – vicepreºedinte CECCAR

Dl prof. univ. dr Vasile Rãileanu – vicepreºedinte CECCAR

Dna Violeta Dimitriu – vicepreºedinte CECCAR

Dl prof. univ. dr Emil Horomnea – vicepreºedinte CECCAR

Dl Alexandru Man – vicepreºedinte CECCAR

Dna ec. Daniela Vulcan – director general CECCAR

Direcþiile de specialitate

Dna Marinela Nichituº – Direcþia Juridicã

Direcþia Relaþii Internaþionale

Dna Elena Stãnciulescu – Direcþia Contabilitate

Dra Adriana-Sofia Rãileanu – Departamentul Studii Contabile

Dl Alexandru Negoescu – Direcþia Dezvoltare Profesionalã Continuã

Dl Alin Marin – Direcþia Informaticã Tablou

Dra Andreea Grigorescu – Direcþia Gestionare Societãþi ºi Recunoaºtere Calificãri

Dna Nadia Marinescu – Editura CECCAR

Dl Francisc Vasile – editor imagine

Dna Cristina Boºcãneanu – Direcþia Comunicare – editor

Preºedinþii ºi directorii executivi ai celor 42 de filiale CECCAR din þarã

2

3

Cu ocazia Sãrbãtorilor,

CECCAR ureazã tuturor membrilor sãi,partenerilor, beneficiarilor serviciilor contabile, tuturorprofesioniºtilor contabili

Paºte fericit ºi luminat!

4

Dificultãþi ale implementãrii standardelorinternaþionale în România

Contabilitatea este judecatã,de mai bine de un an, în legãturãcu criza economicã. „A contribuitla crizã? Putea sã previnã criza?”Discuþiile s-au purtat la cel maiînalt nivel, inclusiv la nivelulG20. Situaþia nu este clarã, fiecareparte implicatã îºi apãrã poziþia,„trage spuza pe turta lui”, cumspune românul, dar cert este cãceva se întâmplã din moment ceapar tot mai multe întrebãri de genul Cât de justã mai e valoarea justã, mai alesîn cazul anumitor produse ale pieþii bancare. Astfel se ajunge la concluzia cãavem niºte lucruri de fãcut pe plan internaþional, dar ºi în þara noastrã. Contabilitatea,atât de hulitã, „cenuºãreasa” – consideratã de unii, mai ales de politicienii de lanoi, un „lucru inutil” – în viziunea afaceriºtilor, un „rãu necesar” – în opiniaoamenilor de afaceri, constituie în realitate un element de dezvoltare aîntreprinderilor, a economiilor naþionale, precum ºi un element de creºtereeconomicã – în general.

Iatã, pe baza unei analize atente a ultimilor zece ani, care ar fi principalelezece grupe mari dedificultãþi în ceea cepriveºte introducereastandardelor inter-naþionale de raportarefinanciarã ºi in România,ºi nu numai.

Unele dintreaceste dificultãþi pleacãchiar de la înþelegerigreºite ale standardelor,întrucât nu li se acordãimportanþa cuvenitã!

Existã chiar ºi problemelegate de terminologie, de origini de drept, dreptul anglo-saxon sau dreptul latin,pentru probleme extrem de dificile legate de traduceri.

5

O problemã care a generat confuzii, mai ales în noile democraþii din estulEuropei, este relaþia dintre standarde ºi reglementãri. Punem în mod voit, sau ne-voit, semnul egal între cele douã. Sunt lucruri total diferite, iar guvernanþii trebuiesã înþeleagã cã standardele, în general, au caracter de recomandare, nu suntimperative, ºi sunt emise de organisme neguvernamentale. Pe cândreglementãrile au caracter imperativ ºi sunt emise de instituþii guvernamentale.Aici intervine problema în sine: implementarea standardelor internaþionale într-un sistem naþional de reglementãri ale administraþiei. Aceastã situaþie nu are ofinalizare exactã, dar conduce în mod sigur la confuzie.

Unii profesioniºti se întreabã, când citesc un standard de raportare financiarã,cum se opereazã înregistrãrile contabile. Or, acestea sunt standarde de raportarefinanciarã, nu de þinere a contabilitãþii! Sunt probleme diferite. Punerea înpracticã relevã aspecte care demonstreazã cã batem pasul pe loc. Unde suntem noiacum, faþã de ce se întâmplã în lume, suntem avansaþi în ceea ce priveºteintroducerea standardelor, suntem în urmã, suntem în rândul lumii? Sunt întrebãriinerente.

Acestea sunt probleme care nu pot fi analizate decât dacã ºtim toate cauzeleºi toate situaþiile ce trebuie avute în vedere în situaþia implementãrii standardelor.

Termenii de raportare financiarã se referã în mod deosebit la situaþiilefinanciare cu caracter general. În legislaþia românã se vorbeºte prea puþin despreraportare financiarã cu caracter general. IFRS-urile exact la aceastã problemã sereferã!

Traducerile presupun dificultãþi întâmpinate nu doar la noi în þarã. Deexemplu, un episod petrecut recent a fost cel al negocierii timp de aproape o lunãºi jumãtate asupra traducerii exacte a termenului „appendix”; „apendice” sau„anexã”. Dacã cedam, ajungeam la „rinichi” sau alte organe în traducereastandardelor internaþionale de raportare financiarã.

O altã problemã esenþialã, care este omisã de regulã, mai ales când se discutãîn diferite cercuri la Ministerul Finanþelor Publice ori în altã parte despreintroducerea standardelor internaþionale de raportare financiarã, este aplicabilitateaacestora. Standardele sunt fãcute sã fie aplicate de întreprinderi! Deîntreprinderi! Deci nu înseamnã cã se aduc la nivel guvernamental, se face din eleo altã contabilitate, centralizatã la nivelul României. Nu acesta e spiritulstandardelor. Iatã una din cauzele pentru care batem pasul pe loc în România.

Un alt grup de dificultãþi este legat de rolul legislaþiei naþionale. În modnormal legislaþia naþionalã ar trebui doar sã impunã sau sã permitã utilizareastandardelor internaþionale. Ceea ce presupune, bineînþeles, existenþa voinþeipolitice. Aici apar alte impedimente, lumea se mai uitã ºi spre Bruxelles, undesunt reglementãri din directive, ºi se uitã la raportul dintre directive ºi standarde ºiIFRS. Astfel apare reacþia de tip „o lãsãm ºi noi mai moale pentru cã, uite, nu sunt

6

clarificate normele internaþionale”.Dintre cele zece caracteristiciesenþiale, calitative, ale situaþiilorfinanciare, sunt câteva care nu placcelor care ar trebui sã ia mãsuri deintroducere a standardelor. Mãîntreb, cât de mult este iubit principiulprudenþei sau prevalenþa fonduluiasupra formei ori echilibrul întrebeneficiu ºi cost, care este luat învedere atunci când judecãm problemelegate de standarde?

O alta grupã de dificultãþi se referã la precondiþii. În toate cazurile trebuie sãexiste niºte condiþii create, atât la nivel instituþional, cât ºi politic, tocmai acesteasunt destul de reduse în unele þãri sau chiar absente, în foarte cazuri. Nu existã unmodel clar de import al IFRS-urilor, unele þãri se zbat, pentru adoptarea ca atare aIFRS-urilor, altele pentru adaptarea la interior la standardele internationale deraportare financiarã ºi altele la elaborarea de standarde internaþionale bazate peprincipiile din IFRS. Noi încã nu ne-am decis pe care cale mergem, iatã încã unuldin motivele pentru care batem pasul pe loc.

O problemã nerezolvatã nici la nivel european este o posibilã relaþiecontabilitate – fiscalitate. Sunt douã abordãri diferite. Sunt douã probleme aicicare au impact asupra pieþei: în primul rând e vorba de cost, costurile legate deþinerea a douã rânduri de contabilitate, de a face douã rânduri de raportãri financiare.În al doilea a rând, este vorba de credibilitate. Cine citeºte bilanþurile pe douãreferenþiale ale unei întreprinderi ºi gãseºte rezultate diferite, nu se întreabã „caresunt rezultatele reale”? Seturile de raportãri financiare diferite constituie, deasemenea, un impediment foarte mare în accelerarea procesului de introducere astandardelor. Existã o scindare totalã între raportarea cu scop general ºi raportareacu scop special, cea pe baze fiscale sau prudenþã, supraveghere. De foarte multeori, cerinþele cu scop special intrã în conflict cu cele în scop general. ªi aici, la noiîn þarã, sunt prezente asemenea situaþii.

Aria de aplicabilitate este anevoioasã. În ultimul timp IASB a elaborat unIFRS (în mai multe secþiuni), pentru întrepriderile mici ºi mijlocii. Sunt însãfoarte mari probleme în ceea ce priveºte definirea întreprinderilor de la o þarãla alta, iar noi nu avem nimic clar! Aº da un singur exemplu: recent ParlamentulEuropean a aprobat niºte mãsuri în ceea ce priveºte contabilitatea (degrevãri deaplicare a directivelor contabile europene) la microîntreprinderi. La noi, printr-oreglementare recentã, Ordinul 3055, s-a extins aria de aplicabilitate a contabilitãþii.

Sã sperãm cã, în final, vom merge spre bine. IFRS-urile pentru IMM estedeja o realitate. România este una dintre primele þãri care le-a tradus ºi le-a publicat.

7

EFRAG – Grupul European Independent de Raportare Financiarã elaboreazãun studiu comparativ între IFRS pentru IMM ºi directivele pentru contabilitate.Comisia Euopeanã este, de asemenea, preocupatã de contabilitatea pentrumicroîntreprinderi. Comisia Europeanã, în prezent, deruleazã un proiect deconsultanþã referitor la aplicarea IFRS pentru IMM pentru þãrile Uniunii Europene.Din aceste puncte de vedere, noi am fost, ca membri ai Federaþiei ExperþilorContabili Europeni, întotdeauna alãturi de poziþia adoptatã de FEE în ceea cepriveºte aplicarea ºi urgentarea aplicãrii a IFRS pentru IMM.

O altã grupã de dificultãþi se referã la resurse, resursele financiare în moddeosebit. Statul, care nu vede marele avantaj în aplicarea IFRS, nu vãd cum araloca resursele necesare implementãrii. De-abia face faþã cerinþelor ºi obligaþiilorde raportare în ce priveºte contabilitatea publicã, are deja dificultãþi în aplicareastandardelor internaþionale de raportare financiarã în sistemul sectorului public.În mod normal, iniþiativa ar trebui sã o aibe sectorul privat în ceea ce priveºteprocesul de urgentare, de accelerare a introducerii standardelor internaþionale.

ªi, în sfârºit, o altã grupã de factori este legatã de profesia contabilã, factoruluman în mod deosebit. ªi aici sunt trei lucruri clare, de educaþie, de eticã ºi derolul raþionamentului profesional: În acest al treilea domeniu, contabilul româneste total deficitar. subordonarea totalã de cãtre fiscalitate l-a împiedicat sã-ºi dezvolteraþionamentul profesional ºi, dacã cineva îi ia din mânã planul de conturi, e unom terminat, nu mai ºtie nimic. Deci aici avem foarte multe lucruri de fãcut ºi neîntrebãm dacã noi putem sã facem faþã noilor cerinþe.

ªi, în sfârºit, sã vedem unde este România, astãzi. Am avut în ultimii zeceani încercãri nereuºite privind implementarea standardelor internaþionale deraportare financiarã. Sã ne amintim de faimosul Ordin94! Se doreºte în continuare ca stadardele sã fietransformate în reglementãri ºi, repet, este o confuzietotalã, chiar de fond în ceea ce priveºte înþelegereaproblemelor. Se merge în continuare, ºi e bine cãmergem aºa, pe conformitatea directivelor europene, darceea ce este mai dureros este cã nu avem încã o strategieclarã cu privire la aplicare standardelor internaþionale ºio strategie clarã cu privire la contabilitatea întreprinderilorîn România. Lucrãm în virtutea unor metode absolutînvechite, de peste 20 de ani, în domeniu, iar contabilitatease pãstreazã în continuare ca un instrument, cel mai perfidinstrument poate, prin care guvernanþii se amestecã înviaþa întreprinderilor. Aceasta este o problemã foarte serioasã a implementãriistandardelor internaþionale, la noi ºi, poate, aiurea.

Din prezentarea preºedintelui CECCAR, prof. univ. dr. Marin Toma, laForumInvest, 16 martie 2010.

8

Forumul de fiscalitate din Bruxellesorganizat de Comisia Europeanã

În zilele de 1-2 martie 2010, Comisia Europeanã a organizat la Bruxellescel de-al patrulea forum de fiscalitate care a adus în discuþie un subiect demare actualitate: „Politici fiscale pentru ieºirea din crizã”.

În acest context, încercãrile de gãsire a unei strategii pentru ieºirea din crizãau oferit o oportunitate unicã de a revizui echitatea ºi eficacitatea sistemelor deimpozitare existente ºi de a indentifica care sunt elementele care contribuie la opoliticã fiscalã sustenabilã pentru secolul 21.

La acest eveniment de actualitate au participat peste 600 de persoane interesatesã dezbatã teme de actualitate legate de politicile fiscale, cum ar fi legãtura potenþialãdintre politicile fiscale ºi criza economicã în care ne aflãm.

Conferinþa a fost deschisã de cãtre Algirdas Semeta – Comisar Europeanpe probleme de fiscalitate ºi uniune vamalã, audit ºi de lupta împotrivafraudei, care a fãcut referire la deziderate precum piaþa unicã, eliminarea dubleitaxãri ºi a discriminãrilor.

9

Este necesar sã privim pe termen lung ºi nu într-unorizont de timp redus ºi sã urmãrim o creºtere economicãsustenabilã bazatã pe o creºtere a competitivitãþii la nivelglobal, care impune ºi o eficienþã sporitã în materie demediu; de aceea, raþionalizarea consumului de energiedevine o prioritate pentru Uniunea Europeanã ºi impuneºi schimbarea politicii de taxe.

Algirdas Semeta a þinut sã sublinieze ºi faptul cã,fãrã cooperare, între state nu se pot înlãtura hibele actualelorsisteme fiscale. Fraudele fiscale ºi evaziunea fiscalã priveazãbugetele de miliarde de euro, iar pentru eliminarea acestoraeste nevoie, în primul rând, de punere în comun de mijloaceºi informaþii.

În continuare a luat cuvantul doamna SharonBowles – Preºedinte al Comisiei Afacerilor Economice ºi Monetare din cadrulParlamentului European – care a militat pentru: coordonarea ºi armonizareaacþiunilor statelor membre UE, cooperare administrativã, acorduri antifraudã, bunaguvernanþã fiscalã, relansarea pieþei monetare, echilibru, crearea de noi locuri de

muncã, favorizarea constituirii capitalului ºi aeconomisirii, luarea în calcul a situaþiei persoanelorcu venituri modeste ºi a piramidei de vârstã, etc.

Se doreºte reforma taxei pe valoare adãugatã ºimodificarea sistemului ºi a regulilor care sunt dejaprea grele. Din acest punct de vedere este agreat unsistem de TVA mai simplu, mai coerent, mai uºor deaplicat, cu mai puþine excepþii ºi derogãri. Alãturi dearmonizarea procentelor de TVA aplicate în diverselestate membre ale Uniunii Europene, trebuie sã se maiurmãreascã ºi armonizarea bazelor de impozitare ºidin acest punct de vedere se fac numeroase sesizãricãtre Parlamentul European.

Totodatã, se doreºte ºi introducereaEUROFISCULUI, dar pentru aceasta este nevoie din

nou de mai multã cooperare între þãri.Referitor la fiscalitatea întreprinderilor din UE, în prezent existã 27 de sisteme

diferite ºi aceastã situaþie nu este una favorabilã. Este nevoie de o bazã comunãpentru fiscalitatea întreprinderilor.

În ceea ce priveºte fiscalitatea energiei ºi a schimbãrilor climatice, UE ºi-apropus, de asemenea, obiective mari: se aspirã la alinierea fiscalitãþii energiei ºi larespectarea sistemului emisiei de noxe.

În încheiere, Sharon Bowles ºi-a manifestat convingerea cã politica fiscalãtrebuie sã fie o pârghie pentru ieºirea din crizã. Povara fiscalã apasã mult mai greu

10

pe umerii contribuabililor din cauza celor carefraudeazã sistemul, obligându-i astfel pecontribuabili sã plãteascã mai mult decât este cazul.

Carlos Ocana – Secretar de Stat în Spaniapentru finanþe – este de pãrere cã aceastã crizãactualã este cea mai gravã din ultimii 60 de ani ºiîncheie abrupt o perioadã de creºtere economicã.

Fiecare þarã are particularitãþile sale, nivelulsãu propriu de dezvoltare ºi este greu sã se gãseascãun numitor comun ºi sã se accepte aceleaºi reguli.Chiar dacã, din aceste considerente, este dificil sãse gãseascã o soluþie globalã este nevoie totuºi de o politicã comunã, de o strategiecomunã. În cadrul sectorului public, datoria publicã devine un bulgãre periculos.Se impune scãderea cheltuielilor publice în toate þãrile, creºterea economicã ºicreºterea competitivitãþii. Dacã dorim sã atingem obiectivele fixate pentru 2013,trebuie sã investim în cercetare - dezvoltare ºi în educaþie.

Carlos Ocana enumerã ºi câteva soluþii pentru ameliorarea sistemului, printrecare: scãderea concurenþei prejudiciabile între þãri, creºterea transparenþei,ameliorarea cadrului juridic, respectarea voluntarã a normelor legislative în vigoareºi evitarea cheltuielilor excesive pentru contribuabil.

În materie de fiscalitate, prioritãþile preºedinþiei spaniole se concretizeazã în:concurenþã fiscalã, schimb de informaþii fiscale ºi transparenþã fiscalã.

Obiectivele preºedinþieispaniole în domeniul fiscalitãþii

11

În continuare a luat cuvântul Dl. Mario Monti – Preºedinte al UniversitãþiiBocconi – carea vorbit despre cercetarea externalitãþilor verticale ale fiscalitãþii.ÎDiscursul Dlui Monti s-a axat pe relansareapieþei unice, ºi s-a axat pe dimensiunea politiciide impozitare.

Cu aceastã ocazie s-a precizat cã ºi înaintede crizã existau semne de uzurã în materie deintegrare, însã acestea au fost mult accentuatede crizã. Pentru ieºirea din crizã se impuncâteva imperative: creºterea economicã, creareade noi locuri de muncã ºi de aici rezultã onevoie ºi mai mare pentru piaþa unicã, careeste cu atât mai necesarã, cu cât dorim sãvorbim despre o zonã euro. Altfel nu poateexista o integrare monetarã veritabilã. Înlegãturã cu necesitatea aprofundãrii pieþei unice, aceasta este posibilã, însã nu cumijloacele tradiþionale. Sunt necesare atât iniþiative de relansare a pieþei unice, câtºi iniþiative de a face aceastã relansare acceptabilã. Dupã cum a spus Dl Monti;„noi nu trebuie sã reinventãm roata, ci trebuie doar sã o facem sã se învârtã”,deoarece beneficiile unei pieþe unice sunt multiple: o mai mare bogãþie, un nivelmai ridicat de educaþie ºi formare profesionalã ºi o mai mare mobilitate între þãrileUE; o gamã mai largã ºi calitativ superioarã de bunuri ºi servicii pentruconsumatori, posibilitatea de alegere oferitã consumatorului fiind vastã; mai puþinãbirocraþie de înfruntat de cãtre micile întreprinderi; pieþe de capital mai eficiente,care duc la o creºtere economicã mai rapidã ºi la crearea de locuri de muncã;dezvoltarea serviciilor transfrontaliere, circulaþia mai uºoarã a capitalurilor; limitareacompaniilor de a recurge la acorduri în vederea restrângerii concurenþei; etc.

Domnul Michael Keen – director adjunct la Fondul MonetarInternaþional – a adus în discuþie o problemã de larg interes: de ce ºi cum poatefi reformatã politica fiscalã pentru a putea preveni crizele viitoare? Concluzia lacare s-a ajuns este cã nu taxele ºi impozitele au provocat criza actualã, ci tocmaifiscalitatea poate reduce riscul ºi costul unei crize viitoare.

În cea de-a doua zi a conferinþei au fost abordate douã mari teme eseniale:Cum se pot reforma politicile fiscale în contextul actual? ºi Ce reforme se potaplica politicilor fiscale?

În acest cadru, Domnul Micael Castanheira, profesor la Solvay BrusselsSchool of Economics and Management, a vorbit despre politica economicã areformelor fiscale. Din punct de vedere financiar, criza economicã creeazã presiuneasupra statelor ºi astfel datoria publicã este în creºtere. Creºterea fiscalitãþii semanifestã tocmai din cauza nevoii de echilibrare a bugetelor de stat.

De multe ori, atunci când se recurge la o reformã fiscalã, variabilele politicecântãresc mai greu decât variabilele economice ºi de aceea este nevoie sã înþelegemteoria economicã a fiscalitãþii ºi a reformelor fiscale.

12

Societatea poate fi vãzutã ca fiind alcãtuitã din mai multe grupuri de persoaneºi pentru fiecare grup s-ar putea stabili un impozit. Alegerea unui procent maimare ar putea contribui la colectarea unor venituri mai mari la buget, dar grupurilede persoane sunt privite, totuºi, ca potenþiali alegãtori iar grupurilor mobile dinpunct de vedere politic li se acordã mai multe flexibilitãþi. Soluþia este sã se þinãseama de mobilitatea politicã, care face ca procentul de impozitare sã coboare, darîn acelaºi timp, pentru asigurarea unui nivel de colectare a fondurilor pentrubuget, taxele trebuie sã creascã dacã elasticitatea este scãzutã þinând cont de regulaRamsay (exemplu: pentru þigãri, petrol, carburant).

În concluzie, Micael Castanheira a afirmat cã reformele trebuie sã fie maiglobale ºi în interesul a cât mai multor persoane. Trebuie sã se atingã un echilibruîntre avantajele reformelor (scãderea deficitelor bugetare) ºi dezavantajele acestorace pot apãrea pe plan politic.

Wolfgang Eggert, profesor la Universitatea din Paderborn, a fãcut otrecere în revistã a literaturii de specialitate din domeniu, încercând sã conturezeun cadru adecvat pentru negocierea reformelor fiscale.

O problemã ridicatã este cea a concurenþei fiscale dintre statele membre.Evidenþe recente demonstreazã cã societãþile multinaþionale apeleazã într-o maimare mãsurã la resurse împrumutate în cazul þãrilor cu fiscalitate crescutã, profitândde posibilitãþile de deducere a cheltuielilor cu dobânzile ºi evitând astfel taxareaaferentã unui rezultat obþinut prin valorificarea mai ales a capitalurilor proprii,pentru care costul de oportunitate al utilizãrii în alt scop nu este deductibil.

Studii recente demonstreazã cã, odatã cu creºterea ratei de taxare corporativãcu un punct procentual, are loc ºi creºterea ratei de îndatorare cu 0,7 puncteprocentuale mai mult în cazul capitalului majoritar strãin decât în cazul capitaluluimajoritar autohton (dacã variabila proprietate capital este una endogenã). Deasemenea, din punct de vedere a locaþiei folosite, investiiþile strãine directe ºideclararea profiturilor sunt sensibile la tratamentul fiscal din diferite state membre.

În contextul interesului pentru buna funcþionare a pieþei unice interne,prelevându-se de prevederile articolului 100 din Actul Unic European, ComisiaEuropeanã a iniþiat, încã din 1975, propuneri dearmonizare a impozitãrii veniturilor corporative;datoritã unanimitãþii cerute la nivelul ConsiliuluiUniunii Europene (Consiliului de Miniºtri) înaceastã chestiune sensibilã, nici comitetul Rudingdin 1990 ºi nici raportul din 2002 nu au reuºit sãaducã la un numitor comun toate statele membreale UE.

În continuare George Zodrow, Profesor laUniversitatea Rice din Texas, a avut o prezentareintitulatã „Simulãri ale efectelor economice ale

13

consumului ºi reformele impozitului pe venit”,iar Tim Besley, profesor la London School ofEconomics, a expus câteva idei cu privire la ce artrebui sã impozitãm ºi cum ar trebui sã impozitãm.

În primul rând, pentru politici fiscale solideeste nevoie de o bazã solidã. De multe ori estebine sã se recurgã la simulãri pentru schimbãrileaduse sistemului fiscal, pentru a simþi mai întâi,pe cât posibil, care ar fi impactul unei reformefiscale.

S-au abordat teme precum: iniþiativele pepiaþa muncii ºi factorul vârstã, sfera de aplicare aimpozitelor indirecte ºi fiscalitatea economiilor.

În ceea ce priveºte impozitul pe venit s-avorbit despre scenariul impozitãrii în funþcie devârstã. Studii empirice au dovedit cã o fiscalitate diferenþiatã în funcþie de vârstacontribuabililor ar putea conduce la o creºtere a eficacitãþii sistemului fiscal.Scãderea impozitului este interesantã mai ales pentru grupurile mai reactive.

Persoanele care au copii nu prezintã elasticitate ºi nu reacþioneazã la o scãderea impozitului. Conform teoriilor, aceºtia ar trebui impozitaþi mai mult acum ºimai puþin apoi când copiii vor creºte. Astfel, concluziile studiul pe baza reactivitãþiiindivizilor a condus la concluzia cã, chiar dacã sunt penalizaþi la început, tineriivor putea recupera apoi ºi eficacitatea fiscalã ar putea creºte.

Referitor la fiscalitatea indirectã, autorul studiului este de pãrere cã uneoritaxele actuale nu sunt justificate, nu corespund realitãþii ºi nu sunt suficiente pentruo redistribuire corectã. Este nevoie de o reformã care sã-ºi demonstreze eficacitateaºi avantajele pe bazã de rezultate concrete. Aºa cum s-a mai spus, este necesarã o

analizã pe bazã de scenarii; spre exemplu,ce s-ar întâmpla dacã ar scãdea TVA-ulpentru alimente sau pentru hainele decopii?

În încheiere Ian Roxan, profesor laLondon School of Economics, a vorbitdespre impozitul pe proprietate ºi peterenuri, Ruud de Mooij, profesor laErasmus University Rotterdam, adiscutat câteva aspecte legate de taxa peemisiile de dioxid de carbon ºi GeoffLloyd, specialist OECD a adus în discuþieimpozitarea sectorului financiar*.

Aceste prezentãri vor fi încãrcate pe site-ul web al

Comisiei Europene.

14

ªedinþa Comitetului PMM din cadrul IFAC10-12 martie, New York, SUA

În perioada 10 – 12 martie 2010IFAC a organizat, la New York, lucrãrileComitetului PMM, la care a participat ºireprezentantul CECCAR membru alacestui Comitet. Dezbaterile s-au axat înprincipal pe implicarea Comitetului PMMîn procesul de normalizare de standarde alIFAC, sprijinul acordat IMM-urilor ºi rolul

Forumul de fiscalitate de la Bruxelles a reunit un mare grup deexperþi internaþionali, cercetãtori, precum ºi diferite persoane interesatesã dezbatã teme de fiscalitate cu scopul de a identifica caracteristicileunui bun sistem fiscal, în condiþiile actualei crize economice.

În cadrul forumului s-au abordat teme de actualitate referitoarela politicile fiscale ce se impun în condiþiile actualei crize economice,ce afecteazã în prezent economiile þãrilor, la nivel mondial.

Dupã pãrerea noastrã, astfel de evenimente sunt absolut necesaredacã se urmãreºte promovarea unei politici fiscale unitare ºi echitabilepentru toate statele membre ale Uniunii Europene ºi pentru toþicetãþenii.

Prep. univ. drd. Adriana – Sofia Rãileanu

15

practicilor mici ºi mijlocii în oferirea de consultanþã de afaceri pentru IMM-uri,precum ºi pe materialele elaborate de Comitetul PMM în vederea facilitãrii adoptãriiºi implementãrii standardelor internaþionale în cadrul PMM-urilor, între careamintim Ghidul de Gestionarea Practicii care urmeazã sã fie publicat anul acesta.

ªedinþa grupei de lucru FEE LegeaCompaniilor ºi Guvernare Corporativã12 martie, Viena, Austria

Federaþia Experþilor ContabiliEuropeni a organizat la Viena în 12 martie2010, ºedinþa grupei de lucru LegeaCompaniilor ºi Guvernare Corporativã, lacare CECCAR a participat prin reprezen-tantul sãu din aceastã grupã.

Principalele subiecte au fost: analizareaunui proiect de chestionar privind comitetelede audit ºi relaþia cu auditorul, guvernareafirmelor de audit din Marea Britanie ºi posibilele implicaþii la nivel european,evoluþiile înregistrate în ceea ce priveºte Legea Companiilor (printre care Proiectulde simplificare al Comisiei Europene) ºi evoluþiile înregistrate în domeniulguvernãrii corporative.

Consiliul Director CILEA22 martie, Buenos Aires, Argentina

În 22 martie 2010, reprezentantul CECCARa participat la întâlnirea Consiliului Director alComitetului pentru integrare latinã din Europa ºiAmerica ce a avut loc la Buenos Aires, Argentina.

Pe agenda de discuþii a Consiliului s-au aflat,printre altele, planul strategic CILEA pentruurmãtorii patru ani, planul de acþiune pentruperioada 2010-2011, precum ºi progreseleînregistrate în cadrul proiectului de contribuþietehnicã al CILEA la întãrirea mecansimelor decontrol ale guvernãrii corporative.

16

Conferinþa internaþionalã CFO„În vreme de crizã banii vorbesc’’16-17 martie, Bucureºti, România

În zilele de 16-17 martie 2010 a avut loc la AtheneePalace Hilton prima ediþie a Forumului Conferinþainternaþionalã CFO „În vreme de crizã banii vorbesc” („Intimes of crisis – Money talks”). Forumul s-a dorit a fi oplatformã de networking ºi training pentru directorifinanciari, experþi, consultanþi, avocaþi, oficiali dinMinisterul de Finanþe, oficiali ai Bãncii Naþionale, economiºti ºefi ai bãncilorcomerciale, preºedinþi ai organismelor de reglementare, reprezentanþi ai structurilorasociative, ºefi ai trezoreriilor, media. Printre cei care au participat la dezbaterileconferinþei se regãsesc nume cu rezonanþã atât din þarã, cât ºi de peste hotare.

Acest eveniment a fost organizat de cãtre Forum Invest împreunã cu ACCA

ºi CECCAR.

Întâlnirea Grupului de Experþi pentru analiza sistemului de TVA dinUniunea Europeanã26 martie, Bruxelles, Belgia

În 26 martie 2010, Comisia Europeanã încooperare cu FEE a organizat prima întâlnire aGrupului de Experþi pentru analiza sistemului deTVA din Uniunea Europeanã. Cu ocazia acesteireuniuni s-a solicitat în mod direct participarea reprezentantul CECCAR peprobleme de impozitare, opiniile susþinute de acesta bucurându-se de un mareinteres din partea audienþei.

Pe agenda acestei întâlniri s-au regãsit urmãtoarele subiecte: implementarealegislaþiei, implicãrile IT ºi transmiterea de informaþii, precum ºi documentaþia ºidovezile necesare în scopuri de TVA.

Pagini realizate cu sprijinul Direcþiei Relaþii Internaþionale,Ana Maria Racea Laura Borduºanu Gabriela Ionescu Diana Dincã

17

CECCAR a încheiat primul trimestru de activitate cusucces. Iatã numai câteva din acþiunile desfãºurate pe plan

internaþional ºi naþional.

Conferinþe

Bruxelles, Belgia19 ianuarie 2010Conferinþa europeanãImportanþa crescândã a contabililor pentru IMM-uri într-o nouã erãÎn 19 ianuarie 2010 a avut loc, la

Bruxelles, conferinþa cu tema „Importanþacrescândã a contabililor pentru IMM-uriîntr-o nouã erã” la care un reprezentantCECCAR a fost desemnat drept vorbitor dinpartea IFAC ºi a susþinut o prezentare în cadrulsecþiunii cu tema ”Douã elemente cheie aledezvoltãrii IMM: acces la finanþare ºiraportarea financiarã – discutarea rezultatelordin recentele studii”.

Bruxelles, Belgia7-8 februarie 2010Conferinþa Comisiei

Europene “Progrese internaþionaleîn contabilitate ºi audit”

În perioada 7 –8 februarie 2010a avut loc, la Bruxelles, ConferinþaComisiei Europene “Progreseinternaþionale în contabilitate ºi audit”la care a participat ºi o delegaþieCECCAR.

18

Misiuni economice

19 ianuarie 2010Bruxelles, Belgiaªedinþa Grupei de lucru FEE, IMM/PM

În 19 ianuarie 2010 reprezentantul CECCAR a participat la ºedinþa Grupeide lucru FEE, IMM/PMM care aavut loc la Bruxelles, Belgia.

Au fost discutate probleme deactualitate ale profesiei contabile lanivel global ºi european ºi au fostanalizate modalitãþile prin careprofesia contabilã poate susþineIMM-urile în depãºirea crizeieconomice. ReprezentantulCECCAR s-a evidenþiat în discuþiaprivind stabilirea etapelor pe careIMM-urile trebuie sã le parcurgãpentru a-ºi asigura stabilitatea în contextul economic actual.

Întâlniri

20 ianuarie 2010Barcelona, SpaniaÎntâlnirea Consiliului FCM

În 20 ianuarie 2010 a avutloc, la Barcelona, ÎntâlnireaConsiliului Federaþiei ExperþilorContabili Mediteraneeni (FCM).Corpul Experþilor Contabili ºiContabililor Autorizaþi dinRomânia a fost reprezentat laaceastã întâlnire la cel mai înaltnivel, prin participarea preºe-dintelui sãu.

19

27 ianuarie 2010Paris, Franþa

Seminarul AcademieiPreºedintele CECCAR a

participat la Seminarul membrilor deonoare ai Academiei de ªtiinþe ºiTehnici Contabile ºi Financiare ce aavut loc în 27 ianuarie la Paris.

În contextul intrãrii în noul an aapãrut ca necesarã dezbaterea privindlocul Academiei în sfera francezã ºiinternaþionalã francofonã, misiunea ºi rolul acesteia þinând cont de contextulfinanciar global instabil.

22-23 februarie 2010New York, SUAForumul Directorilor Executivi ai organismelor membre IFAC

În perioada 22 – 23februarie 2010 a avut loc, laNew York, ForumulDirectorilor Executivi aiorganismelor membre IFAC, lacare CECCAR a fostreprezentat de cãtre dna.Daniela Vulcan, DirectorGeneral. În cadrul acesteiîntâlniri au fost abordate teme deinteres pentru profesia contabilãprintre care s-au numãrat:

– Congresul Mondial alContabililor: Directorul Executiv al Institutului Malaezian a furnizat oprezentare cu privire la programul celui de-al 18-lea Congres Mondialcare va avea loc în luna noiembrie a acestui an la Kuala Lumpur, Malaiezia

– IMM/PMM: Participanþilor li s-a furnizat o prezentare a activitãþii grupuluioperativ, precum ºi a recomandãrilor acestora

– Naþiunile în curs de dezvoltare: Participanþilor li s-a prezentat mandatulºi progresul grupului operativ al naþiunilor în curs de dezvoltare ºi li s-auprezentat urmãtorii paºi ai procesului

20

– Guvernare corporativã: S-a prezentat rolul IFAC în domeniul guvernãriicorporative care a evoluat ºi a influenþat strategiile grupurilor IFAC ºi apãrþilor interesate

– PAIB: A fost prezentatã analiza activitãþii PAIB. Temele au inclusrezultatele analizei, precum ºi prezentarea implementãrii recomandãrilorgrupului de analizã. S-a discutat Planul Strategic al Comitetului PAIB ºimodul în care se vor încorpora necesitãþile PAIB în strategia globalã IFAC.

Cursuri

În cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã, în primultrimestru al anului 2010, s-au desfãºurat 45 cursuri profesionale.

Instruiri la nivel naþional

În zilele de 26-27 februarie 2010, la sediul Aparatului Central al CECCARa avut loc instruirea la nivel naþional cu conducerile executive ale filialelorCECCAR. Au participat 42 de directori executivi. Scopul întâlnirii a fost acela dea pregãti executivul pentru dezvoltarea strategiilor CECCAR pe anul 2010.

Târguri de carte

În perioada 23-27.02.2010, CECCAR, prin filiala Dolj, a participat la târgulinternaþional de carte Gaudeamus desfãºurat la Teatrul Naþional “Marin Sorescu”din Craiova.

Filiala CECCAR Dolj s-a ocupat de pregãtirea acestui eveniment în detaliu,conform instrucþiunilor menþionate în procedurile privind participarea filialelor latârgurile de carte aprobate de Corp.Prezenþa standului CECCAR laeveniment a fost pregãtitã din timp,printre vizitatori aflându-se membri ºistagiari, cadre universitare care deþincalitatea de formatori CECCAR,beneficiari ai serviciilor contabile.

21

Filiala CECCAR BrãilaÎnceput de an alãturi de profesioniºtii contabili

Pentru Filiala CECCAR Brãila,primele douã luni ale anului 2010 aufost extrem de bogate în activitãþi.Prioritare au fost acþiunile decomunicare, informare ºi pregãtireprofesionalã.

Astfel, în perioada 22-26ianuarie 2010, filiala a organizatîntâlniri cu toþi stagiarii aflaþi înpregãtire colectivã cãrora le-au fostdifuzate studiile de caz practice ºi calendarul acþiunilor de pregãtire pentru semestrulI al anului 2010, bibliografia necesarã pentru fiecare an de stagiu.

În 26 ianuarie 2010, peste 80 de membri ai filialei brãilene au participat laîntâlnirea profesionalã organizatã de conducerea filialei pentru interpretarealegislaþiei financiar-fiscale pe tema Închiderii exerciþiului financiar 2009, aplicareaelementelor noi.

Subiectele abordate au rãspuns interesului membrilor: Închiderea Exerciþiuluifinanciar 2009 - OMFP 2861/2009, noile reglementãri contabile 2010 ºi aspectelegate de aplicarea acestora conform OMFP 3055/2009, aspecte fiscale ale închideriiexerciþiului financiar ºi modificãri ale Codului fiscal, aplicabile de la 1 ianuarie2010.

În perioada 27-31 ianuarie, au fost organizate cursuri de pregãtire profesionalãla disciplinele IAS-IFRS, Contabilitate financiarã, Deontologie profesionalã, lacare au participat membri ai filialei care doresc obþinerea vizei de exercitare aprofesiei pentru anul curent.

În luna februarie a continuat organizarea cursului de pregãtire profesionalãla disciplina Fiscalitate ºi a avut loc întâlnirea profesionalã cu membrii, în 14februarie 2010, ce a avut ca temã informarea cu privire la depunerea situaþiilorfinanciare anuale prin intermediul filialelor Corpului.

Membrii prezenþi la întrunire au salutat acest demers de colaborare.

Filiala CECCAR ClujNoutãþile legislative, în atenþia profesioniºtilor contabili

La începutul lunii februarie, Filiala CECCAR Cluj a organizat un curs defiscalitate care s-a bucurat de mare succes. În 16 februarie 2010, filiala a oferit

22

celor care nu au putut participa la prima întâlnire de acest gen oportunitatea de adezbate aceleaºi probleme: impozitul pe profit, impozit pe venit ºi TVA, cu ajutorulspecialiºtilor CECCAR. Profesioniºtii contabili au participat ºi de aceastã datã înnumãr mare, impresionând moderatorul ºi organizatorii cu interesul deosebit pentruîmbunãtãþirea cunoºtinþelor în scopul asigurãrii de servicii de calitate beneficiarilor.

Filiala CECCAR Hunedoara,Noi profesioniºti contabili depun jurãmântul

Filiala CECCAR Hunedoara a organizat, în 19 februarie a.c., ceremoniadepunerii jurãmântului profesional de cãtre absolvenþii examenului de aptitudiniaferent anului 2009. Gãzduit de sala de ºedinþe a Primãriei Deva, evenimentul amarcat primii paºi în cariera de profesionist contabil pentru 42 de experþi contabiliºi 12 contabili autorizaþi.

Manifestarea s-adesfãºurat conformProcedurii aprobate deBiroul Permanent prinDecizia nr. 10/229, din 10ianuarie 2010, având dreptscop întãrirea responsabilitãþiinoilor membri, consolidarearelaþiei acestora cu profesiacontabilã ºi în sensul apãrãriiprincipiilor ei, prevãzute înNormele profesionale ºi înCodul etic naþional alprofesioniºtilor contabili.

23

Preºedintele filialei CECCAR a deschisceremonia la care au fost invitaþi ºireprezentanþi ai Tribunalului Hunedoara, aiParchetului de pe lângã Tribunal, ai DGFPHunedoara, membrii Consiliului Superioral filialei ºi ai Comisiei de Disciplinã,cenzorul filialei, dar ºi membri CECCAR.

Pentru a marca importanþaprofesionalã a momentului, ceremonia afost urmatã de seminarul cu tema „Relaþia

profesioniºtilor contabili cu instituþiile statului” la care au participat lectori ºiprofesioniºti cu experienþã din cadrul filialei, precum ºi specialiºti din cadrul DGFPHunedoara ºi ITM Hunedoara.

Mult succes noilor profesioniºti contabili!

Filiala CECCAR Dolj,Participare prestigioasã la târg de carte

În perioada 23-27.02.2010, CECCAR, prinfiliala Dolj, a participat la Târgul Internaþional deCarte Gaudeamus desfãºurat la Teatrul Naþional“Marin Sorescu” din Craiova.

Filiala CECCAR Dolj s-a ocupat de pregãtirea acestui eveniment în detaliu,conform instrucþiunilor menþionate în procedurile privind participarea filialelor latârgurile de carte aprobate de Corp. Prezenþa standului CECCAR la eveniment afost pregãtitã din timp, fiind invitaþi sã-l viziteze membrii ºi stagiarii, cadreleuniversitare care deþin calitatea de formatori CECCAR. În ziua deschiderii, lucrãrileediturii CECCAR ºi-au aºteptat oaspeþii într-un ambient profesional. Membrii ºi

toþi cei care s-au oprit la standul CECCARau putut obþine detalii despre ultimeleapariþii editoriale, dar ºi informaþiireferitoare la accesul la profesie în acestan. Un interes deosebit a fost manifestatde studenþii Facultãþii de Economie ºiAdministrarea Afacerilor Craiova care audorit sã afle modalitãþile de obþinere acalitãþilor profesionale ºi de pregãtireprofesionalã desfãºurate la nivelulfilialelor.

24

Filiala CECCAR MaramureºÎntâlnirea membrilor Comisiei de dialog social

Având în vedere situaþiasocio-economicã actualã,implicaþiile economice ºisociale pe care le genereazãîn mediul economic ºi socialo legislaþie ambiguã, Pre-fectul judeþului Maramureº,la solicitarea unor parteneride dialog social din judeþ, aorganizat o întâlnire, în 26februarie 2010, în sala deconferinþe a Palatuluiadministrativ din BaiaMare.

Au fost invitaþi sã participe membrii Comisiei de dialog social de pe lângãInstituþia Prefectului – judeþul Maramureº, având ca obiectiv prezentarea unorpropuneri de modificare a legislaþiei actuale, referitoare la retrocedarea proprietãþilor,fiscalitate etc., dar ºi generarea, împreunã cu autoritãþile din judeþ ºi reprezentanþiipartenerilor de dialog social, a unor soluþii la percepþia de marginalizare a judeþului.

Au participat numeroºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale, ai serviciilorpublice deconcentrate, Camerei de Comerþ ºi Industrie Maramureº, ai sindicatelorºi patronatelor. CECCAR a participat la întrunire prin reprezentantul sãu la nivellocal, preºedintele Filialei CECCAR Maramureº.

Au fost fãcute cunoscute rezultatele sondajului realizat pentru trimestrul alIV-lea al anului 2009 în rândul comunitãþii de afaceri maramureºene, sondajefectuat pentru a putea cunoaºte ºi aduce la cunoºtinþã factorilor de decizie de lanivel local, judeþean ºi naþional problemele cu care comunitatea de afaceri seconfruntã ºi care este punctul de vedere al acesteia în ceea ce priveºte desfãºurareaactivitãþii mai ales în contextul economic actual. Eºantionul ales a fost format dinmicroîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii, mari ºi foarte mari din toatedomeniile de activitate, firmele cuprinse în eºantion fiind reprezentative pentrueconomia judeþului.

Preºedintele Filialei CECCAR Maramureº a prezentat pe scurt sintezapropunerilor de modificãri legislative, precum ºi propunerile de modificare aLegii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, formulate de Filiala CECCARMaramureº.

Participarea CECCAR la acest eveniment face parte din eforturile Corpuluide a susþine asociaþiile întreprinzãtorilor români.

25

Filiala CECCAR CovasnaActivitate intensã la începutul primãverii

Membrii CECCAR ai fili-alei Covasna s-au întâlnit în 9martie anul curent, pentru adiscuta cu reprezentantul ITMal judeþului Covasna problemelegate de aspecte legate decontroale ºi depunerea decla-raþiilor, metode de lucru înurma apariþiei modificãriloraduse legislaþiei în vigoare,inclusiv referiri la aplicareaOrdonanþei nr. 4/5.02.2010(suspendarea contractelor de muncã). Participanþii au beneficiatde rãspunsuri profesioniste la problemele curente legate de aceste subiecte.

În 16 martie 2010, în baza Protocolului încheiat cu Primãria oraºului Tg.Secuiesc, Filiala CECCAR Covasna a fost invitatã la o întâlnire cu preºedinþiiasociaþiilor de locatari ºi primarul oraºului. La aceastã întrunire au fost dezbãtuteactele normative pe baza cãrora funcþioneazã asociaþiile de locatari nou înfiinþate,dar ºi obligaþiile administratorilor.

La final, participanþii au declarat dezbaterea ca fiind extrem de instructivã,propunând chiar organizarea unui curs de instruire pentru evidenþa contabilã încadrul Filialei CECCAR Covasna.

Filiala CECCAR BraºovEditura CECCAR,Prezentã la LIBRIS CULTURAL 2010

În perioada 11 – 14 martie 2010, FilialaCECCAR Braºov a participat la TârgulInternaþional de Carte ºi Muzicã LIBRISCULTURAL 2010.

Aflat la a VII-a ediþie, Târgul

Internaþional de Carte ºi Muzicã de la Braºova reunit manifestãri culturale ce au inclus:cartea, muzica, pictura ºi arta fotograficã.

26

Editura CECCAR, prin intermediul Filialei CECCAR Braºov, s-a aflat printreparticipanþii de prestigiu.

Standul Editurii CECCAR, amenajat cu profesionalism ºi eleganþã de echipaexecutivului braºovean, a prezentat celor care l-au vizitat noutãþi editoriale, celemai solicitate fiind IFRS pentru IMM-2009.

Oaspeþii standului au fost întâmpinaþi cu broºuri, cataloage de carte 2010,revista Corpului, Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, ediþia februarie aanului curent.

Publicaþiile CECCAR se bucurã de un interes deosebit în rândurileprofesioniºtilor contabili, dar au câºtigat un segment important ºi din categoriatinerilor candidaþi la profesia contabilã.

27

C.E.C.C.A.R. organizeazã în zilele de 25 iulie ºi 1 august 2010 examenulde admitere la stagiu în vederea obþinerii calitãþii de expert contabil/contabilautorizat.

În ziua de 25 iulie 2010 o probã scrisã cu subiecte din disciplineleContabilitate, Fiscalitate ºi Drept;

În ziua de 1 august 2010 o probã scrisã cu subiecte din disciplinele Evaluareeconomicã ºi financiarã a întreprinderilor, Audit, Expertizã contabilã ºi Doctrinaºi deontologia profesiei contabile;

Înscrierile la examenul de admitere la stagiu se fac la filiala C.E.C.C.A.R. dedomiciliu pe baza urmãtoarelor documente:

– Cererea de înscriere;

– Certificatul medical din care sã rezulte cã solicitantul are capacitate deexerciþiu deplinã;

– Curriculum vitae;

– Copie legalizatã de pe actul de studii, din care sã rezulte cã solicitantul arestudii superioare economice (pentru expert contabil), respectiv studii medii(pentru contabil autorizat), cu diploma recunoscutã de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului;

– Certificat de cazier judiciar, cu termen de valabilitate neexpirat;

– Copie dupã actul de identitate(CI/BI);

– 3 fotografii tip buletin.

Examenul de admitere la stagiu este organizat de C.E.C.C.A.R. înconformitate cu Regulamentul privind accesul la profesie, aprobat prin H.G. nr.227/2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 187/11.03.2008.

28

29

30

31

Noutãþile legislative28 februarie 2010 – 26 martie 2010

1. Ordinul nr. 4663 din 16 martie 2010 pentru modificarea Normelortehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului, aprobate prin Ordinulvicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 1.626/2009,publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 19 martie 2010,abrogã prevederile art. 5 alin. (1), literele b) ºi f) referitoare la:

– mãrfurile ce fac obiectul politicii agricole comune, a cãror expediere implicãîntocmirea exemplarului de control T5;

– produsele accizabile declarate pentru export ºi expediate pe bazadocumentului administrativ de însoþire.

2. Ordinul nr. 4634 din 15 martie 2010 privind modificarea anexei nr. 3la Ordinul vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 9.988/2006 pentru aprobarea normelor tehnice de completare, utilizare ºi tipãrire adeclaraþiei sumare ºi a documentului administrativ unic, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 184 din 23 martie 2010 modificã:

– tabelul aferent casetei 24, privind Natura tranzacþiei;

– prezentul ordin se aplicã începând cu 1 aprilie 2010.

Paginã realizatã cu sprijinul Direcþiei Juridice,

Consilier juridicMarinela Nichituº

32

Influenþa contului 711 asupra impozitului pe profit

Pentru a discuta despre influenþa contului 711 - „Venituri aferentecosturilor stocurilor de produse” - asupra impozitului pe profit, trebuie sãstabilim mai întâi care sunt veniturile ºi cheltuielile ce se iau în calcul la stabilireaimpozitului pe profit.

Conform Normelor de aplicare a Codului fiscal (HG. nr. 44/2004 cumodificãrile ºi completãrile ulterioare), “Veniturile ºi cheltuielile care se iau încalcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitatepotrivit reglementãrilor contabile date înbaza Legii contabilitãþii nr. 82/1991,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, precum ºi orice alte elementesimilare veniturilor ºi cheltuielilor, din carese scad veniturile neimpozabile ºi se adaugãcheltuielile nedeductibile conformprevederilor art. 21 din Codul fiscal”.

Astfel, potrivit Reglementãrilorcontabile armonizate cu directivele europeneaprobate în baza Legii contabilitãþii nr. 82/1991, prin Ordinul 3055/2009, veniturileconstituie “creºteri ale beneficiilor economiceînregistrate pe parcursul perioadei contabile,sub formã de intrãri sau creºteri ale activelorori reduceri ale datoriilor, care seconcretizeazã în creºteri ale capitalurilorproprii, altele decât cele rezultate dincontribuþii ale acþionarilor”.

“Venituri aferente costurilor stocurilorde produse” sunt înregistrate în contabilitateîn contul 711 sub formã de intrãri sau creºteriale activelor (ct: 331, 345, 346, 348), fiindincluse în categoria veniturilor din exploatare.Mai mult, veniturile din exploatare suntelementele care stau la baza determinãriiimpozitului pe profit, aºa cum sunt înscriseºi în Declaraþia 101 privind impozitul peprofit.

33

Pentru respectarea principiilorcontabile, aºa cum sunt prevãzuteîn Ordinul 3055/2009, Secþiunea7, pct. 36 (2) “Veniturile ºicheltuielile care rezultã direct ºiconcomitent din aceeaºi tranzacþiesunt recunoscute simultan încontabilitate, prin asociereadirectã între cheltuielile ºiveniturile aferente, cu evidenþiereadistinctã a acestor venituri ºicheltuieli”. Prin urmare, simultancu înregistrarea cheltuielilor privind realizarea stocurilor de produse, se înregistreazãºi venitul aferent costurilor stocurilor de produse (345, 346, 348 = 711).Neefectuarea acestei înregistrãri conduce la evidenþierea unei pierderi care nu esterealã. În perioada în care va avea loc vânzarea produselor (411 = 701), se vordescãrca din gestiune produsele vândute (711 = 345, 346, 348). Aceastã ultimãînregistrare are dublu rol: pe de o parte se diminueazã soldul produselor vândute,iar pe de altã parte se evitã dublarea veniturilor (atât în momentul produceriibunurilor, cât ºi în momentul vânzãrii).

Având în vedere reglementãrile legale prezentate mai sus din punct de vederefiscal facem câteva precizãri:

1. Sumele reflectate în debitul contul 711 – „Venituri aferente costurilorstocurilor de produse” – se comportã ca ºi cheltuieli deductibile sau, maiprecis, sunt sume translatate de la o lunã la alta, reprezentând de faptcostul efectiv al producþiei obþinute în perioada precedentã ºi vândute înperioada urmãtoare. Astfel, sumele înscrise în creditul acestui cont au oincidenþã asupra calculului impozitului pe profit deoarece reprezintãcosturile aferente producþiei vândute transferate asupra contului de profitºi pierdere.

2. Referitor la cheltuieli, amenzile ºi penalitãþile datorate statului, la fel ca ºicheltuiala cu impozitul pe profit, sunt cheltuieli nedeductibile. Art 21,alin (4), lit. b) din Legea 571/2003 precizeazã cã nu sunt deductibilefiscal “dobânzile/majorãrile de întârziere, amenzile, confiscãrile ºipenalitãþile de întârziere datorate cãtre autoritãþile române/strãine, potrivitprevederilor legale”. Astfel, acestea trebuie reintegrate la calcululrezultatului fiscal.

3. Rezerva legalã se poate constitui în limitele legale, respectiv Codul fiscalprevede: „a) rezerva legalã este deductibilã în limita unei cote de 5%aplicatã asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozituluipe profit, din care se scad veniturile neimpozabile ºi se adaugã cheltuielileaferente acestor venituri neimpozabile, pânã ce aceasta va atinge a cincea

34

parte din capitalul social subscris ºi vãrsat sau din patrimoniu, dupãcaz, potrivit legilor de organizare ºi funcþionare. În cazul în care aceastaeste utilizatã pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitã sub oriceformã, reconstituirea ulterioarã a rezervei nu mai este deductibilã lacalculul profitului impozabil.”- art. 22.

4. În concluzie, pentru determinarea rezultatului fiscal se scad din veniturileimpozabile cheltuielile deductibile (total cheltuieli minus cele cu amenziºi impozit pe profit). Apoi se determinã impozitul pe profit aplicândprocentul de 16%. Este bine sã se reanalizeze modul în care a fost stabilitimpozitul pe profit în anii anteriori.

Determinarea impozitului:

Din rezultatul fiscal se deduce rezerva legalã în limita unei cote de 5% aplicatãasupra profitului contabil retratat. Rezerva legalã se constituie în conformitate cuLegea 31/1990, pânã ce aceasta va atinge 1/5 din capitalul social.

Dupã efectuarea calculelor privind determinarea impozitului pe profit, trebuieavute în vedere prevederile art. 18, din legea 571/2003, privind impozitul minim.În cazul în care impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minimpentru tranºa de venituri totale corespunzãtoare, prevãzute la art 18 (3), esteobligatorie plata impozitului la nivelul acestei sume, existând câteva excepþii privindaplicarea acestui articol.

dr. Elena Stãnciulescuprep. univ. drd. Adriana-Sofia Rãileanulect. univ. dr. Delia Cataramã

1.809.098,44 vn imp

3.570,00 vn imp

746.292,84 vn imp

40.899,85 vn imp

145,35 vn imp

844,66 vn imp

- 273.889,69 sold 711

2.326.961.45 tot vn imp

2.297.839,29 tot ch

88.294,50 ch neded

24.390,00 ch neded

2.185.154,79 tot ch ded

141.806,66 RF

35

Editura CECCAR prezintã

IFRS pentru IMM-uriStandardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici

ºi MijlociiColecþia IFRS for SMEs

IASB – Consiliul pentru Standarde Internaþionale de Contabilitate – organismnormalizator al Fundaþiei IASC – Comitetul pentru Standarde Internaþionale deContabilitate - a acordat CECCAR, în exclusivitate, licenþa pentru traducerea ºieditarea Standardului Internaþional de Raportare Financiarã pentru ÎntreprinderiMici ºi Mijlocii.

Experienþa CECCAR în desfãºurarea proiectelor de traducere ºi editare, darºi calitatea acestor servicii au constituit un argument solid pentru acordarea acesteimisiuni. Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru ÎntreprinderiMici ºi Mijlocii este primul set de dispoziþii internaþionale de contabilitate elaborateîn mod specific pentru IMM-uri. Întocmitã de IASB pornind de la baza IFRS,

lucrarea este de sine stãtãtoare,separat de setul complet alStandardelor Internaþionale deRaportare Financiarã (IFRS-uri).IFRS pentru IMM este adresatutilizatorilor situaþiilor financiare aleIMM-urilor, tuturor entitãþilor, cuexcepþia celor ale cãror titluri devaloare sunt tranzacþionate public ºi ainstituþiilor financiare cum ar fi bãncileºi companiile de asigurãri.

36

Pachetul editorial conþine trei lucrãri: Standardul Internaþional de RaportareFinanciarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii; Baza pentru concluzii ºi Situaþiifinanciare ilustrative – Lista pentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor.

Pentru achiziþionarea acestora, doritorii pot contacta filialele CECCAR dinþarã sau Aparatul Central: Bucureºti-sector 4, Intrarea Pielari nr. 1, tel. 021330.88.69/70/71.

37

Programul Târgurilor de carte la careparticipã Editura CECCAR

Editura CECCAR vã aºteaptã sã vizitaþi standurile special amenajatepentru dumneavoastrã!

Oportunitãþi de angajare

1. ªef birou administrativ pentru Filiala AlbaCerinþe: studii superioare sau medii economice, capacitate de organizare,

analizã ºi sintezã, adaptabilitate, perseverenþã, bune abilitãþi de comunicare,cunoºtinþe operare PC.

2. Corector/redactor (contract pe duratã determinatã)Cerinþe: experienþã de cel puþin doi ani pe post de corector/redactor; buna

cunoaºtere a programului de editare word – prelucrare text, tabele, scheme, ecuaþii;cunoaºterea temeinicã a limbii române.

Toþi cei interesaþi pot depune scrisoarea de intenþie însoþitã de CV la sediulAparatului Central din Bucureºti – Intrarea Pielari nr.1, Sector 4, via e-mail:resurseumane@ceccaro.ro, prin fax - 021/3308888, sau prin poºtã.

Nr.

crt.

Denumire

Expoziţie

Localitate Locaţia Perioada desfăşurării

1 BRĂILA Liceul Gh. M 3 – 6 iunie2 LIBREX IAŞI Univ. Al. I. Cuza 19 – 23 mai3 LIBRIS BRAŞOV Univ. Transilvania 11 – 14 martie4 Salonul anual de Carte SLOBOZIA Liceul economic octombrie5 BOOKFEST BUCUREŞTI RomExpo 9 – 13 iunie6 CAMUFI SIBIU Casa Sindicatelor septembrie7

8 CLUJ Univ. Babeş -Bolyai noiembrie9 BRAŞOV Teatrul Naţional septembrie10 ACCENTE NOI BUCUREŞTI Sala Dalles septembrie11 AXIS LIBRIS GALAŢI Univ. Dunărea de Jos mai - iunie12 AMPLUS FOCŞANI Colegiul „Unirea” octombrie13 PLOIEŞTI Shopping Center 23 – 26 septembrie14 Oferta Educaţională BACĂU Camera de Comerţ 22 – 24 februarie15 Caravana Gaudeamus TIMIŞOARA Piaţa Unirii 5 – 9 mai

38

Legãturi utile

www.ceccar.ro

www.ifaromania.ro

Uniunea Generalã a Industriaºilor din România www.ugir.ro

Curierul Naþional: www.curierulnational.ro

CCIB – Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti : www.ccib.ro

Oficiul Naþional pentru Registrul Comerþului: www.onrc.ro

Ministerul Finanþelor Publice: www.mfinante.ro

Ministerul Justiþiei ºi Libertãþilor Cetãþeneºti: www.just.ro

Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri : www.minind.ro

IFAC : http://www.ifac.org/

FEE: http://www.fee.be/

Economistul

www.cnipmmr.ro

39

CECCAR – Corpul Experþilor Contabili ºi

Contabililor Autorizaþi din România

Acest newsletter este realizat cu sprijinul urmãtorilor, cãrora le mulþumimpentru contribuþia fãrã de care apariþia ºi distribuþia acestei publicaþii nu ar fi fostposibile:

Dlui preºedinte CECCAR, prof. univ. dr. Marin TomaDnei director general, ec. Daniela VulcanBiroului Permanent ºi Consiliului Superior al CECCARDirecþiilor de specialitate din Aparatul Central al CECCAR care au rãspuns prompt

iniþiativei.Tuturor filialelor CECCAR din þarã le

mulþumim pentru contribuþia exactã, imediatã ºiprofesionistã!

Publicaþia nu ar fi putut fi realizatã fãrã aportuldeosebit al dlui Francisc Alexandru Vasile, redactoral Editurii CECCAR, autor al graficii publicaþiei.

40