7/24/2019 Bipolar A

1/7

Universitatea Apollonia IAI

Facultatea de

Medicina Dentar

Specialitatea: Medicina Dentar

Anul III

REFERAT: Psihiatrie

Tema: Tulburarea bipolara

Grupa: III

Prilepov Andrei

Tulburarea bipolara

7/24/2019 Bipolar A

2/7

Tulburarea bipolara sau tulburarea depresiva maniaca este un diagnostic psihiatric

care descrie o categorie de tulburari emotionale defnite de prezenta a mai multor

episoade de energie anormal crescuta, cognitie cu sau ara unul sau mai multe

episoade depresive. Starile energetice sunt denumite clinic manie sau daca sunt

mai usoare hipomanie. Indivizii care experimenteaza episoade maniacale prezinta si

episoade depresive sau simptome sau episoade mixte in care caracteristicelemaniei si ale depresiei sunt prezente in acelasi timp. Aceste episoade sunt separate

de perioade de aect normal, dar la unii indivizi mania si depresia pot alterna oarte

rapid. Episoadele maniacale extreme pot conduce la simptome psihotice cum sunt

iluziile si halucinatiile. Tulburarea a ost impartita in bipolara I, bipolara II, ciclotimia

si alte tipuri in unctie de natura si severitatea episoadelor experimentate.

Diagnosticul se bazeaza pe experientele relatate de catre pacient si pe

comportamentul observat. Debutul simptomelor are loc in adolescenta tardiva.

Episoadele anormale sunt asociate cu stresul si risc ridicat de suicid, mai ales intimpul episoadelor suicidale. In unele cazuri poate f o tulburare de lunga durata

devastatoare. In altele a ost asociata cu creativitatea, atingerea scopurilor si

evenimente pozitive in viata individului. Exista indicii semnifcative care sugereaza

ca multe persoane cu talente suera si de tulburare bipolara.

actorii genetici contribuie substantial la probabilitatea dezvoltarii tulburarii

bipolare. Tulburarea este tratata cu medicatie stabilizatoare a aectului si uneori

medicamente psihiatrice. !sihoterapia are deasemeni un rol, recvent cind exista

recuperarea stabilitatii subiectului. In cazurile serioase, in care exista riscul deautovatamare poate f olosita spitalizarea involuntara. Aceste cazuri implica

episoade maniacale severe cu comportament periculos sau episoade depresive cu

ideatie suicidala.

"auze si actori de risc#"auzele tulburarii bipolare variaza intre indivizi. Studiile pe

gemeni indica o contributie genetica substantiala precum si in$uenta mediului

incon%urator.

Anomaliile in structura si unctia unor circuite ale creierului pot declansa tulburarea

bipolara. Studiile arata cresterea volumului ventriculilor laterali, a globus pallidus si

a ratei hiperintensitatilor materiei albe prounde.

Studiile sugereaza ca actorii externi %oaca un rol semnifcativ in dezvoltarea si

evolutia tulburarii bipolare, iar variabilele individuale psihosociale pot interactiona

cu dispozitiile genetice. Exista indicii ca evenimentele recente in viata si relatiile

interpersonale contribuie la debutul si recurenta episoadelor bipolare. & treime

7/24/2019 Bipolar A

3/7

dintre indivizii aectati raporteaza experiente traumatice'abuzive in copilarie

asociate cu debutul timpuriu, o evolutie severa si alte tulburari mentale. (umarul

total al evenimentelor stresante in copilarie este mai mare la cei cu diagnostic de

tulburare bipolara ata de cei ara. Experientele timpurii de aversiune si con$ict pot

determina modifcarile de dezvoltare a personalitatii in adolescenta. )ulti copii

talentati sunt diagnosticati gresit de catre medici.

Semne si simptome#Tulburarea bipolara este o conditie in care indivizii

experimenteaza stari emotionale anormal de ridicate *maniacale+ sau depresive

pentru perioade de timp care interera cu unctionarea. Simptomele nu sunt la el la

toti pacientii. Tulburarea poate apare ca o depresie unipolara. Diagnosticul este

recvent difcil. Depresia unipolara este dierentiata de tulburarea bipolara prin

episoadele de depresie si maniacale. recvent indivizii se simt mai mult depresivi

decit maniacali. Tulburarea bipolara debuteaza in copilarie sau adolescenta la

ma%oritatea pacientilor. Deoarece diagnosticul bipolar necesita un episod maniacalsau hippomaniac, multi pacienti sunt initial diagnosticati si tratati ca avind depresie

ma%ora.

Episodul depresiv:

Semnele si simptomele azei depresive a tulburarii bipolare cuprind sentimente

persistente de tristete, anxietate, vina, urie, izolare tulburari ale somnului si

apetitului, oboseala si pierderea interesului ata de activitatile placute, probleme in

atentie, singuratate, apatie sau indierenta depersonalizare, lipsa interesului in

activitatea sexuala, timiditate sau anxietate sociala, iritabilitate, durere cronica cu o

cauza cunoscuta sau nu lipsa motivatiei si ideatie morbida suicidala. In cazurile

severe individul poate deveni psihotic, conditie cunoscuta drept depresia bipolara

severa cu maniestari psihotice. Aceste simptome cuprind iluzii sau mai rar

halucinatii de obicei neplacute. -n episod depresiv ma%or persista pentru cel putin

doua saptamini si poate continua pentru luni daca nu este tratat.

Episodul aniac:

)ania este caracteristica tulburarii bipolare si in unctie de severitatea acesteiadepinde clasifcarea tulburarii. )ania este in general caracterizata de o perioada

distincta cu aect pozitiv care poate lua orma euoriei. !ersoanele experimenteaza

recvent cresterea energiei si nevoie limitata de somn, multi dormind doar / 0 1 ore

pe noapte in timp ce altii nu dorm de loc. & persoana poate maniesta limba% si

gindire competitive. (ivelul de atentie este diminuat, iar persoana este distrasa.

7/24/2019 Bipolar A

4/7

2udecata este aectata iar pacientii se anga%eaza in comportamente anormale

pentru ei.

!ot abuza de substante ilegale, alcool, cocaina si alti stimulanti sau somniere. Acest

comportament poate deveni agresiv, intolerant sau intrusiv. !ersoanele se pot simti

ara control sau de neoprit, ca si cum ar f 3cei alesi3 sau 3intr0o misiune speciala3.

4e poate creste apetitul sexual. In azele mai extreme ale bipolarei I o persoana in

stare maniacala poate incepe sa experimenteze psihoza sau rupere de realitate.

-nele persoane in status maniacal experimenteaza anxietate severa si sunt oarte

iritabile in timp ce altele sunt euorice si grandioase.

Episodul !ipoaniac:

5ipomania este in general un status moderat de manie, caracterizat de optimism,rapiditatea gindirii si a vorbitului si nevoie limitata de somn. 5ipomania nu inhiba

unctionarea precum mania. )ulte persoane cu hipomanie sunt mult mai productive

decit de obicei, in timp ce indivizii maniaci au difcultati in completarea sarcinilor

datorita atentiei limitate. -nele persoane au o creativitate crescuta in timp ce altii

demonstreaza %udecata slaba si iritabilitate. )ulte persoane experimenteaza

hipersexualitate. (u au iluzii sau halucinatii. 5ipomania poate f difcil de

diagnosticat deoarece poate f recunoscuta drept ericire, desi poarta acelasi risc ca

si mania.

5ipomania poate f resimtita ca o stare de bine pentru persoana aectata. De aceea

chiar si amilia si prietenii invata sa recunoasca schimbarile de emotionalitate,

individul va nega de obicei ca ceva este in neregula. Deasemeni se poate sa nu0si

aminteasca de evenimentele care au avut loc cind experimentau hipomania.

!roblema apare cind modifcarile de emotionalitate apar incontrolabil. Daca nu este

acompaniat de episoadele depresive acest comportament este denumit hipertermie

sau ericire, care este perect normal. Defnitia tulburarii bipolare este oscilatia

incontrolabila, violenta intre hipertermie si distimie. 4asat netratat, un episod de

hipomanie poate dura de la citeva zile la citiva ani. "el mai adesea simptomele

continua pentru citeva saptamini sau luni.

Episodul a"ectiv i#t:

In contextual tulburarii bipolare, un status mixt este o conditie in care simptomele

de manie si depresie clinica apar simultan. Exemplele tipice cuprind plins in timpul

unui episod maniacal sau ginduri de competitie in timpul unui episod depresiv.

7/24/2019 Bipolar A

5/7

Indivizii se pot simti incredibil de rustrate in acest status. Acestea sunt cele mai

periculoase perioade ale tulburarii timp in care individul recurge la consum de

substante, anxietate, suicid.

Mani"estari asociate:

)aniestarile asociate sunt enomenul clinic care acompaniaza de obicei tulburarea

dar care nu sunt parte din criteriile de diagnostic. Exista citiva precursori la copiii

care primesc tardiv diagnosticul de tulburare bipolara. Acestia pot prezenta modele

subtile timpurii ale anomaliilor aectului, episoade ma%ore de depresie si AD5D.

Tulburarea este acompaniata de modifcari in procesele cognitive. Include reducerea

atentiei si a capacitatilor executive si aectarea memoriei. "um vede individul lumea

depinde si de aza tulburarii, cu caracteristici dierite intre statusul maniac, depresiv

si hipomaniac. -nele studii au gasit asocieri semnifcative intre aceasta tulburare si

creativitate.

Diagnostic#Diagnosticul este bazat pe experientele relatate de individ si anomaliile

in comportament raportate de catre membrii amiliei, prieteni si colegi, urmate de

semnele secundare observate de catre medic. Exista o lista de criterii pentru

diagnostic. Acestea depind de prezenta si durata unor semne si simptome.

Evaluarea se ace de obicei ara spitalizare admiterea in spital este considerata

daca exista riscuri ata de individ si persoanele din %ur. "ele mai olosite criterii de

diagnostic pentru tulburarea bipolara sunt cele ale Asociatiei Americane a

!sihiatrilor.

Evaluarea initiala cuprinde examenul fzic. Desi nu exista nici un test biologic care

sa confrme tulburarea bipolara, se pot ace teste pentru a exclude boli precum hipo

sau hipertiroidismul, tulburarea metabolica, inectia sistemica sau boala cronica. Se

oloseste un EE6 pentru a exclude epilepsia si scanare "T pentru a exclude leziunile

cerebrale. Investigatiile nu sunt repetate in cazul unei recaderi decit daca nu se

introduce un nou medicament.

$riterii si subtipuri:

Tulburarea bipolara I#

Subcategoria specifca daca exista unul sau mai multe episoade si tipul episodului

cel mai recent. -n episod depresiv sau maniacal nu este necesar pentru diagnostic,

dar apare recvent.

7/24/2019 Bipolar A

6/7

Tulburarea bipolara II:

ara episoade maniacale, dar unul sau mai multe episoade hipomaniacale si unul

sau mai multe episoade depresive ma%ore. Totusi diagnosticul de bipolara II nu este

garantat daca nu vor sueri de un astel de episod in viitor. Episoadele

hipomaniacale nu a%ung pina la manie sau aectare proesionala. Episoadele de

hipomanie apar drept o perioada de productivitate de succes si sunt raportate mai

rar decit depresia.

$iclotiia:

-n istoric de episoade hipomaniacale cu perioade de depresie care nu intrunesc

criteriile de depresie ma%ora. Exista un grad scazut al modifcarii starii emotionale

aparind observatorului drept un model de personalitate care interera cuunctionalitatea.

Diagnosticul dierential cuprinde mai multe tulburari mentale care pot implica

simptome similare tulburarii bipolare. Acestea cuprind schizorenia, tulburarea

schizoaectiva, intoxicatia cu medicamente, psihoza indusa de droguri, tulburarea

schizoreniorma si personalitatea bordeline. !ersonalitatea bordeline si tulburarea

bipolara pot implica modifcari ale aectului. & depresie bipolara este in general mai

persistenta si aecteaza mai mult somnul, apetitul, in timp ce distimia in

personalitatea bordeline ramine marcat reactiva iar tulburarile somnului nu suntacute.

Diagnosticul tulburarii bipolare poate f complicat de coexistenta conditiilor

psihiatrice cum este tulburarea compulsiv0obsesiva, obia sociala, tulburarea de

panica sau AD5D. Abuzul de substante poate masca simptomele bipolare.

Tratament#Exista citeva tehnici armaceutice si psihoterapeutice olosite pentru a

trata tulburarea bipolara. Indivizii pot olosi autoa%utorarea si urmari o recuperare

personala. Spitalizarea poate f necesara mai ales in cazul episoadelor maniacale

din bipolara I. poate f voluntara sau involuntara.

Psi!oterapia:

Doreste ameliorarea simptomelor de baza, recunoscind declansatorii episoadelor,

reducind expresia emotiilor negative, recunoasterea simptomelor prodromale

7/24/2019 Bipolar A

7/7

inainte de recurenta. Terapia cognitiva comportamentala, terapia amiliala si

psihoeducatia sunt cele mai efciente pentru a preveni recaderile.

Medicatia:

Terapia de electie este medicatia stabilizatoare emotionala cum sunt lamotrigine si

carbonatul de litiu. 4amotrigine a ost descoperit a preveni mai bine depresia, in

timp ce litiul este singurul medicament dovedit a reduce rata de suicid la pacientii

bipolari. Aceste doua droguri cuprind citeva componente care s0au dovedit a f

efciente in prevenirea recaderilor in episoade maniacale si uneori depresive.

Anticonvulsivantele olosite cuprind carbamazepine si lamotrigine. In unctie de

severitatea cazului anticonvulsivantele pot f olosite in combinatie cu produsele

bazate pe litiu.

Tratamentul agitatiei in episodul maniacal acut necesita olosirea de medicatie

antipsihotica cum este clorpromazina si antipsihoticele atipice. )ai recent

olanzepina si 7uetiapina sau dovedit la el de efciente in monoterapie pentru

tulburarea bipolara.

olosirea antidepresivelor in tulburarea bipolara este dezbatuta, unele studii aratind

ca ar declansa mania mai ales daca nu se olosesc stabilizatoare cu litiu. Totusi cele

mai multe stabilizatoare sunt de efcacitate limitata in depresie. Antidepresivele pot

agrava ciclitatea rapida. Topiramatul este un anticonvulsivant prescris uneori ca

stabilizator de aect. Acizii grasi omega / in plus ata de tratamentul normal pot

avea eecte benefce asupra simptomelor depresive.

Pro%nostic:

!entru multi indivizi cu tulburare bipolara un prognostic bun rezulta dupa un

tratament bun. Tulburarea poate deveni debilitanta sever. Totusi multi indivizi pot

duce vieti satisacatoare. -neori este necesara medicatia. !ersoanele aectate au

perioade cu unctionalitate normala intre episoade. !rognosticul depinde de multi

actori cum ar f medicamentele corecte si doza%, cunoasterea bolii si a eectelor lor,

o relatie pozitiva cu un terapeut competent, sanatate fzica buna incluzind exercitiifzice, nutritive si nivel regulat de stres.