Biomul reprezintă un complex de ecosisteme, având un teritoriu mare, factori abiotici specifici și o floră și o faună specifică.

BIOMURI LIMNICOLE : izvoare+ape curgatoare din biomul lotic, lacuri-biomul lacustru, baltile-biomul palustru, mlastinile, zonele de delta-biomul deltaic.

Pelagosul reprezintă asociaţiile de organisme vegetale şi animale aflate înmasa apei care nu au contact cu ţărmurile sau cu substratul solid. Componentelepelagosului sunt neustonul, planctonul şi nectonul

Bentosul este alcătuit din totalitatea organismelor animale, vegetale şimicroorganismele care trăiesc pe fundul lacurilor. Aceste organismele vegetale şianimale componente ale bentosului sunt întotdeauna dependente de un substrat maimult sau mai puţin solid şi stabil.

5.3.1.1 Biomul loticUn biom lotic este alcătuit din apele curgătoare de pe un anumit teritoriu alTerrei; fluviul cu izvoarele, pârâurile şi râurile pe cale le colectează formează un biomlotic. Prin izvoare, apele curgătoare se află în contact cu apa subterană ce reprezintăparte componentă a unui biom terestru, şi cu Oceanul Planetar (biomul oceanic) pringurile de vărsare. Astfel biomul lotic face legătura între două medii de viaţă diferite castructură, volum şi componenţă biotică şi abiotică.

Caracteristici: rizomi puternici pt fixarea plantelor de substrat, pestii au corpul filiform si inoata bine, algele secreta mucigai ca sa se fixeze mai bine de substrat si sa permita trecerea usoara a apei

Producatori primari: microfite(cloroficee, diatomee) si macrofite (bobornicul, bradisul, muschiul de apa ; Fauna piscicola: lostrita, pastravul de munte, boisteanul, crapul etc.

BIOMUL LACUSTRU: Biomul lacustru este format din totalitatea ecosistemelor lacustre de pesuprafaţa Terrei, asemănătoare sau diferite ca origine. Lacurile ocupă 1,8% dinsuprafaţa uscatului.

Caracteristici generale: cuprind 2 biotopuri: masa de apa(pelagialul) si substratul (bentalul).Exista cenoze strict specializate la viata in anumite zone ale ecosistemului:

-neuston: nevertebratele foarte mici si bacterioneuston

-plancton: alge, zooplankton(viermi, protozoare)

-zoobentos(scoici, melci, larve de insecte)

-necton: animale ce inoata activ in masa apei: insect acvatice, broasca testoasa de apa, pestii.

B.L. prezinta un ciclu circadian si unul sezonier ; pet imp indelungat, poate trece ireversibil de la forma de ecosystem acvatic la ecosystem terestru.

5.3.1.2 Biomul palustruBiomul palustru este reprezentat de bălţi care ocupă o suprafaţă importantă din

suprafaţa Terrei. Bălţile sunt situate în depresiuni de mică adâncime, iar suprafaţaacestora este variabilă în timp şi spaţiu. Caracteristic este faptul că datorită adâncimiimici a acestora pe întregul fund al cuvetei se poate instala macrovegetaţia.În funcţie de mărime bălţile se clasifică în bălţi mari, relativ mici şi băltoace.Bălţile mari sunt cele cu suprafaţa de câteva sute de hectare şi adâncime depeste 2-3 m, cele relativ mici au adâncimea până într-un metru, iar băltoacele auadâncimea de câteva zeci de centimetri.

Caracteristicile ecologice generale ale biomului palustruBălţile se alimentează permanent sau temporar cu apă din apele curgătoare întimpul inundaţiilor de primăvară, din izvoare subacvatice şi/sau din precipitaţii.Pierderile de apă din bălţi se realizează prin evaporare, infiltrare, scurgeresuperficială şi consum biologic. Cantitatea cea mai mare de apă se pierde prinevaporare.Bălţile prezintă oscilaţii mari de nivel atât în cazul celor ce au legătură cuapele curgătoare cât şi pentru cele izolate.Culoarea apei bălţilor variază şi este influenţată de următorii factori: cantitateade suspensii organice şi minerale, floră, precipitaţii şi inundaţii.Spre deosebire de lacuri, bălţile nu sunt stratificate termic. Datorită adâncimiireduse, transferul termic se realizează rapid având loc uniformizarea temperaturii.Oscilaţiile termice sezoniere şi cele diurne se resimt pe toată grosimea apei.

4 ecosisteme palustre:

1. Oligotrof: in balti cu substrat nisipos sau argilos acid din zona padurilor.2. Mezotrof3. Eutrof : au cenoze bogate in fitoplancton cu alge verzi4. Politrof: vegetatie macrofita bogata, productivitate foarte ridicata.

BIOMUL mlastinilor EUTROFE: apa are ph acid, slab acid sau neutru si este bogata in saruri minerale. Activitatea biologica este mai active in aceste mlastini => turba macerata si pamantoasa.

Flora: muschi, plante lemnoase si ierboase. Ex: papura, rogozul, muschiul de apa, aninul , mesteacanul, plopul

Fauna: majoritatea sunt animale nevertebrate: gasteropode, viermi, insect, spongieri. Vertebrate: broaste, unele reptile, pasari, rozatoare.

Biomul mlastinilor OLIGOTROFE: Se dezvolta in climatul rece si umed. Substratul este silicos, dur (gresii, sisturi cristaline) deci nu elibereaza elemente biogene. Ph 3-3,5 => aciditate ridicata. Au suprafata bombata, cu tendinta de extindere.

Flora: putine specii, insa cu o populatie densa. Muschi de turba (bungeac), plante vasculare, ferigi.

Fauna: variata si numeroasa, in special organisme mici/ microscopice: protozoare, viermi, scoici, larve de insect etc. acestea constituie sursa de hrana pt animalele din padurile inconjuratoare.

Biomul DELTAIC – caracteristici:

Deltele sunt unitati ecologice complexe, aflate la intersectia dintre procesele marine cu cele fluviale. Sunt intr o permanenta si rapida schimbare, datorita transformarilor geomorfologice, biologice, chimice si hidrologice.

DIVERSITATEA: brate, canale, balti, lacuri, terenuri inundabile – determina varietatea biocenozelor necton, plancton, bentos (in apa) si paduri, tufisuri, pajisti (pe uscat)

Fauna: bogata ca nr de specii si indivizi. Pesti: somon, mourn, stiuca, sturionii, scrumbia de dunare anghila etc.

Amfibieni: numeroase specii de broaste, salamandre, tritoni.

Reptile: testoasa, soparle(iguana verde, anaconda, piton, cobra, sarpele de apa etc)

Pasari: O mare diversitate ornitologica, in special in D DUNarii. Se evidentiaza mai multe tipuri:

Tipul European- rate, gaste salbatice, starci, pescarusi, pasari rapitoare

T medit: vulturul plesuv sur/alb, soimul, lacustarul

|T Mongolic: Vulturul plesuv negru, soimul dunarean.

MAMIfere: nurca, nevastuica, mistretul, chitcanul de apa, rinocerul, hipopotamul etc.

PRINCIPALELE BIOCENOZE ALE BIOMULUI MARIN:

Planconul(fito, zoo si bacterioplancton) si bentosul ( fito, zoobentos, descompunatori si necton).

Fitopl: alge unicelulare(diatomee, cloroficee, dinoflagelate) de apa dulce, aduse de apele curgatoare.

Zoopl: organisme animale mici(larve de moluste, copepode, protozoare) si mari (meduze, cefalocordate) ce se hranesc cu fitopl.

Fitobentosul: alge unicelulare(diatomeele) si alge mari (rosii, verzi, brune)

Zoobentosul: nevertebrate si vertebrate litobionte(de piatra), psamobionte(de nisip), pelobionte(de mal). Cuprinde scoici, viermi, crustacee etc.

Nectonul: pesti+moluste(serpi si caracatice).

Domeniul pelagic

Epilagialul: masa de apa de la nivelul litoralului pana la 15 m adancime

Mezopelagialul: masa de apa de deasupra circalitoralului pana la 100-120 m adancime

Infrapalegialul: masa de apa de la marginea externa a platformei continentale (120-200m adancime)

Provincial oceanica: zona de la infrapalegial in larg

DOMENIUL BENTAL:

Etajul supralitoral: tarmul stropit de valuri.

Etajul mediolitoral: Fasia de fund din zona de spargere a valurilor, pana la adancimea de juma de metro

Etajul infralitoral: portiunea de fund imersa intre 0,5-15 m, cu sectoare maloase, nisipoase si pietroase.

Etajul circalitoral: de la limita inferioara a fanerogamelor marine (15 m ) pana la 120 m

Etajul periazoic: marginea exterioara a platformei continentale pana la cca 200 m adancime. Specific exclusive marii negre.

Fauna piscicola a Marii Negre:

Ichtiofauna: aprox 140 de specii. Pesti pelagici ( scrumbia albastra, palamda, scrumbia de dunare, hamsia, sprotul, rechinul cainele – de – mare, pastrugul etc). Pesti bentonici: barbun, calcan, cambula, vulpea de mare etc.

Fitoplanctonul oceanic: este format din organisme vegetale mici (alge) ce cresc in zona luminata. Lumina corelata cu temperature, miscarile apei si existent unei ape dulci in zona duce la variatii locale, longitudinale si sezoniere ale dezvoltarii planctonului. Specii: thalassiosira Antarctica, planctionella, peridinium.

Zooplanctonul oceanic: totalitatea organismelor animale, de la protozoare la pesti, ce plutesc sau inoata in masa de apa, de la suprafata pana la cele mai mari adancimi. Protozoare(radiolari, foraminifere) , cnidari (meduze, hidre, corali), rotifer, viermi inelati, moluste etc. Animalele zooplanctonice au numeroase adaptari la mediu: presiuni ridicate, temperaturi scazute, curenti puternici, lipsa luminii etc.