Biologie Pentru Grupele de Excelenta(2)

8/13/2019 Biologie Pentru Grupele de Excelenta(2)

1/69

f.ss S;$r-.f,s;n slFsJr{i,{.J StriJPfiag 13fl ;'8*#f"sidf,4 . flfss* st,4-d?

o Papilele senzoriale se g;sesc la baza staminelor unor flori. DacE o insect;aclioneazd ca excitant, filamentul staminei se curbeazd brusc, atinge ovarul 9i srproduce a utofecu ndarea,

. Parenchimul senzitiv se gdsegte la baza peliolului gi la baza frunzelor de Mimostpudica. Acesta formeazi o umfl5tur5 motoare, pulvinul, in celulele cdruia, prin ac iunea unLfactor mecanic, se produc modificiri in permeabilitatea gi in forla osmotici a celulelor ;rezultatul va fi aplecarea peliolului ;i alipirea foliolelor fa 5 in fald.. Formaliunile optice pot fi:

o Papilele senzitive funclioneazd ca o lentilS concentr6nd razele care cad pf runzd intr-un focar situat in centrul celulei epidermice transformat5 in papilS;o Ocelii senzitivi sunt formati din douS celuie suprapuse: una mare, intercalatprintre celulele epidermei si una micd, ocela, care funclioneazd ca o ientilbiconvexb concentrSnd razele intr-un focar situat in interiorul celulei rnari. Cdnfrunza igi schimbS pozi ia, focarul se deplaseazd 9i exciti citoplasma, iar frunzexecutS migcarea care o readuce in pozitia in care si primeasci luminS.

L.2. ORGANEI-E VEGETATIVE METAMORFOZATE AI.E PLANTELOR

L.z.L. NAOACI ru I M ETAMORFOZATEPe l6ngd funclia de absorblie, rdddcinile mai pot indeplini, dupd mediul in care triies

9i alte funclii dec6t ceie specifice. Schimbarea funcliei determini o serie de modificdri dordin morfologic gi structural, procesul fiind denumit de metamorfoz6. Dintre rddicinilmetamorfozate:. rdddcinicontractile sunt caracterizate deinsugirea de a se scurta, de a se contractiservesc ia addncirea in sol 9i o mai bunS fixare a bulbilor 9i rizomilor (Crocus, Colchicum);. ridicinisuprateranefixatoare sunt rdddciniadventive cu care unele plante urcitoar(Hedera helixJ se fixeazi de suportul pe care se ridic6;e ridicini proptitoare sunt rSdicini adventive care se formeazi din ramurile uncarbori aparlin5nd genului Ficus;. riddciniinmagazinatoare de ap5, constituie o particularitate a multor Orchidaceasau alte epifite tropicale; acestea absorb apa din vaporii de apd din atmosferi prin intermeditlesutului velamen radicum;


2/69

:r.rols::'i: :gil"ir r,rn3 rjszrta:i{ iil,;gi"lnint;i rirtr.ll:xuepl _lelr,uasqo aieuJrut atr-inlns.?j r$ arulrlaEarr "rolarrg_isJo E-[n1rn.r3$ g*s;]l uuri rjr:luez*;dt"r _

talernlue t:n]ns, 1 rlrp rxij ::r.rrcia"rd ri .l3ezr1ea: tgetr:-iud;l-lr{ iio:sc;trlu e1 riea"r;s


3/69

Sjor#6rr pF#?-ff{.t fiupEtg sE fxestsrvfx flsss e X-c158

- realizati corespondenta fntre rslrturile icientific:rte si funcliile organelor vegetative;* stabiliti ccnciuziile.

@ Analizeazd si interPreteazdExpticali procesul de formare a organelar vegetative pornind de la celula-ou, conform

ipotezelor lui Honstein gi Hoberlondt.tndicafi rolurile cambiuluiin corpul plantelor pi porticularitdlile structurole ale organelor

vegetative ale gimnospermelor pi ongiospermelor care derivd din octivitateo acestui .tesut.Comparalilesuturile conducdtoare ale plantelor din punctul de vedere ol:

' originii. diferenfieriifilogenetice. coracteristicilor onatomice. csracteristicilorfunclionale.Realizafi o comporofie structurald Sifunc,tionald intre ritidom 9i suber.Explicali in ce canstd importanla practicd a sclerenchimului 9i indicali porticuiaritdlile

structurale care ii conferd aplicabilitote economicd.Indicofi trei particularitdli structurole ale organelor vegetative ale plantelor epifite care

constituie adaptdri la mediul lor de viafd.Campord fesuturile vegetale cu cele onimale pe boza urmdtorului plan:. demonstrarea oriEinii gi etapelor diferenlierii acestora;. evidenlierea onalogiite funcfionale intre lesuturile gi organele vegetale 5i animole;. identificarea porticularitdyilor structurale ale lesuturilor care determind speciolizareo

f unc.tionald;. localizorea fesuturilor in corpul plontelor 5i al animolelor.fiI


4/69

#i#{,#$fs F#"$r*rs# SFLiFf;,d'f #F gxfsd.#,urd. ' flf#s# #.4'-rT v#g

2. PARTICULARITATI STRUCTURALE Si FUNCTIONALEALE TESUTURILOR ANI MALE

lesuturile sunt sisteme organizate de materie vie cu funclii biologice definite, formate: n celuie similare, careindeplinescin organisme aceeagi func ie sau acelagi grup de funclii.Celuleie sunt unite intre ele printr-o substan 5 intercelularS, care atunci c6nd este in

:anlitate mic5, se numegte,,substan 5 de ciment", iar atunci c6nd este in cantitate mare se- imegte,,substan{d fundamentalS".

in ciuda complexitSlii sale, organismul animal este alcituit din patru tipurifundamentale:: lesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular 9i nervos. Aceste lesuturi nu se gdsesc sub forma-ror unitSli izolate, ci sunt asociate intre ele, in proporlii variabile form6nd organele 9i sistemele:crpului. Majoritatea organelor pot fi impdrlite in doud componente: parenchim (alcdtuit dincelulele responsabile pentru funcliile indeplinite de organul respectiv) gistromi (care constituietesutul de suslinere). Cu exceplia creieruluigia mdduveispindrii, stroma este alcdtuit; din lesutco n ju nctiv.

2.1". TESUTURILE EPITELIALESunt formate din aglomeriri de celule poliedrice 5i substan 5 extracelulard in cantitate

foarte redusS. Celulele sunt st16ns unite intre ele prin rnolecule de adeziune, interdigita iinrembranare gi joncliuni intracelulare. Aceste proprietd i le conferd capacitatea de a formastraturi celulare care acoperd suprafala corpului gi ciptugesc cavitSlile organismuiui, precum 9ide a alcdtui unitSli secretorii tridimensionale,

Celulele epiteliale sunt foarte variate din punct de vedere morfologic: cilindrice, cubicesau pavimentoase. Forma lor poliedricS este consecinla dispunerii in straturi suprapuse,tridimensionale. Forma nucleului unei celule epiteliale este oarecum similard cu forma celulei:celulele cubice au nuclei sferici, celulele pavimentoase au nuclei aplatizali.

O caracteristicd a epiteliilor este asocierea lor cu lesutul conjunctiv. in cazul epiteliilorcare tapeteazd organele cavitare, acest lesut conjunctiv formeazS un strat denumit laminapropria. Aceasta asigurS, pe 16ngi iunciia de suslinere, nutrilia epiteliului 9i mediazi atagareaacestuia de structurile invecinate. Suprafafa de contact dintre epiteliu gi lamina propria estecrescutd datoritd unor neregularitSji prezente pe suprafala lesutului conjunctiv sub forma unormici evaginalii denumite papile. Papilele sunt prezente ?n specialin lesuturile epiteliale supusestresului mecanic, precum tegumentul gi mucoasa lingualS.


5/69

'-''_-_''**_'-- --\'FffiT] #f$L#sf{. Bc,ry",s}eL, Sttt-r+*glc *s &xeri.rr*}'.S " f,f#sex ev.H*c?in cazul unei celule epiteliale, regiunea care corespunde lesutului conjunctiv este

denumitd pol bazal, in fimp ce regiunea opusd, este denumitd pol apical.Suprafala apicali a multorcelule epiteliale conline structuni specializate care au rolul de

a cregte aria suprafelei sau de a transporta substanle ori particule aderente de epiteliu.Microvilii (mikros - mic; villus - smoc de pdr) sunt prelungiri digitiforme, prezentein special pe suprafala celulari liberS. Celulele cu rol de absorblie - celulele epiteliale aleintestinului subtire;i segmentele proximale ale tubilor renali - prezinti pe suprafali sute demicrovili.

Stereocilii sunt prelungiri alungite si imobile ale celulelor din epididim 9i ductul defereni- microvili lungi pi ramificali- care faciliteazd deplasarea moleculelor intra- gi extracelular.Cilii sunt structuri mobile de formi cilindricS, care realizeazS mipciri prin consum oe

energie. Se estimeazd ci o celulS ciliatd din mucoasa traheald are aproximativ 250 de cili.Flagelii, prezenliin structuna spermatozoidului, au structuri similari cu cea a cililol da'

au lungime mai mare.Majoritatea lesuturilor epiteliale au inervalie

senzoriale cu originea in plexurile nervoase din laminalesuturile epiteliale sunt dinamice, iar celulele

mitoticd la niveiul celulelor stem localizate in stratulbaza 15.

bogatd asiguratd de terminalii nervoas=proprie.

lor sunt reinnoite continuu prin diviziu-=germinativ, cel mai apropiat de lami',

Epiteliile de acoperire pot fi clasificate dupd doui criterii: numirul straturilor celulare .caracteristicile morfologice ale celulelor din stratul superficial.

Funclii principalefaciliteazd miscdrile viscerelcrtransportul activ prinpinocitozd

acoperr re,

protec ie, I ubrifi ere, a bsorbli:secretieprotec ie, secre ie, tra nsportciliar al particulelor captate c=stratul de mucus

Forma celulelor Localizare

Simplu(u n istratificat)

pavimentoase endoteliul vaselorsanguine, mezoteliile,pericardul, pleurasuprafala ovarelor 9ia tiroidei, mucoasabronhioielor terminale,canalele excretoare miciale glandelor salivare

cilind rice mucoasa intestinalS, avezicii biliare, a uteruluiPse u dost ratifi cat cilindrice, cubice mucoasa traheei,bronhiilor, cavitS ii

naza le


6/69

lrf ,q#C"j*, tnijr t ji;, .sFir.'* {'{ f ilr" d hj r''. j:1 :: ; r" fi J r"'-u

Celulele neuroepiteliale sunt celule de origine epiteliald care au dob6ndit funcliisenzoriale specializate (ceiulele din rnucoasa olfactivi). celulele mioepiteliale au rol contractil,,n special la nivelul unit5lilor secretorii ale glandelor mamare, sudoripare, salivare'

Epiteliile glandulare sunt alcbtuite din celule specializate cu funclie secretorie. De obicei,noleculele secretate sunt in preaiabil stocate intracelular ?n vezicule membranare mici, numitegranule secretorii.

Celulele epiteliaie glandulare sintetizeazS, stocheazd 9i secretd proteine (pancresul),cide (glandele suprarenaie, sebacee) sau complexe de carbohidrali 9i proteine (glandele

,alivare). Glandele mamare secretd substanle din toate cele trei categorii. o alti clasd este-eprezentati de celulele glandelor cu activitate de sintezS scdzuti (glandele sudoripare), caresecretd in principai substanle transferate din sAnge in lumenul glandular'

Glande e unicelulare sunt reprezentate de celulele caliclfornne prezente in rnucoasa-iestinului sublire, ciile biliare extrahepatice gi in mucoasa tractului respirator. Termenul de,-::andi" desemneazS, de obicei, structuri complexe, de dimensiuni rnari, formate din celule:liteliale, asociate cu lesut conjunctiv, vase Sanguine 5i terminatii nervoase'

Glandele se formeazd din epiteliile de acoperire in timpul vielii fetale, prin proliferarea:: ulelor epiteliale ;i pitrunderea acestora in lesutul conjunctiv subiacent, urmatd de-:.rtinuarea diferen ierii. Glandele exocrine (exo - exterior; krinein - a separa) pdstreazi::rtactul cu epiteliul de suprafald din care s-au format, conexiunea transformAndu-sein ducte:-:ulare tapetate cu celule epiteliale, prin care secreliile sunt transportate la suprafa 5'

Glandele endocrine (endo - interior; krinein - a separa) sunt glande care pe parcursul:e:voltir.ii pierd contactul cu epiteliul de onigine, nu prezintS ducte, produgii lor de secrelie,,_-r preluali 9i transportali la lesuturile inti de citre fluxul sanguin. Celulele secretoare sunt: iouse sub formd de cordoane, mase epiteliale sau mici vezicule (tiroida).

3#9

Stratificat

protec ie, previne Pierdereaapeistrat superficialpavimentos -cheratinizat

protec ie, secrefie, Previnepierderea apeicavitate bucalS, esofag,faringe, laringe, vagin,canal anal

strat superficialpavimentos -necherati n izat

protec ie, secre iegiande sudoripare,foliculi ovarieniindezvoitare, canale miciale glandelor sudoriPare

protec ieonjunctiva, mucoasafaringianS, laringiandcilindrice

protectie, distensibi litatevezica urinarS, uretere,calice renale

de tranzi ie


7/69

6tu#,\Fr*i##ig Frfrip#{,r ffimffprc.s *r &xrrc,m*p1 - {dsss d} tsrr.}

in func ie de modul in care produgii de secre ie ajung ?n mediul extracelular, glandeleendocrine pot fi clasificate in trei categorii. Glandele merocrin e (meros- parte), ex. pancreasul,elibereazS produsul de secretie prin exocitazd, fdrd a se pierde alte componente celulare.Glandele holocrine (holos - intreg), ex. gl. sebacee, elibereazi produsul de secretie odati curestulceiulei. Glandele apocrine (apo- la distantd de), ex. glandele mamare, elibereazi produsuide secretie in spatiul extracelularimpreuni cu o parte din citoplasma apicalS.

Localizareglandele Lieberkuhndin intestinul subtireglandele lacrimale

glandele sebacee

glandele Brunner dinduodenprostataglandele sudoriparegiandele salivare,pancreasul endocrin

Majoritatea tipurilor de celule epiteliale pot da nattere unor turnori benigne sau maligneCarcinomul este o tumord maligni de origine epiteliald. Tumorile mallgne derivate dintr-un tesu:epitelial glandular sunt denumite adenocarcinoame, fiind cele mai frecvente tipuri de tumoi-,intdlnite la adulti.Epiteliile senzoriale sunt formate din celule specializate pentru receplionarea stimuliior-externisar; internigifac parte integrantd ciin organeie de simf. in structura acestora erist5 douitipuri de ceiule: unele senzitive, altele pseudosenzitive. La poiul bazal, aceste elemente sunrinconjurate gi au contact cu dendritele unor neuroni senzitivi.

Glandele piuricelulare:Tipulglandelor Tipul glandei

tubuloase se deschid in lumenul organuluipor iunea secretorie dilatatd,cdptusitS cu celule epitelialepirarnidale ce deiinriteazd unlumen

alveolare asemindtoare celor acinoase,porliunea secretorie este maid ilatatdmai multi tubi care fuzioneazi lanivelul suprafefei de evacuare asecretiei

Compuse

tu bu I oase

tu bu lo-a lveola re formate din tubi glandulari gi saciglandularitubulo-glomerulare porliunea secretorie tubulardinfdsurati in ghemtubu lo-acinoase glande tubulare care au la capdtun acin


8/69

fff#t#sfg -5F#?E+- Ssi;p*ng pg frxrEllwr:{ " ffiexss m 'V-sr *F 3F#

2.2. TESUTUR LE CONJUNCTIVEAu rolul de a asigura 9i menline forma corpului. Prin acliunea lor mecanic5, aceste

lesuturi formeazi o matrice care interconecteaz;9i susline celulele 9i organele, asigu16ndcoeziunea structuralS a organismului'

Tesuturiie conjunctive provin din mezenchim, lesut embrionar alc;tuit din celulealungite, mezenchimale. Aceste celule au nuclei ovali, cu nucleoli proeminenli 9i cromatind fin5'PrezintS numeroase prelungiri citoplasmatice, subliri, care pStrund in substanla extracelulariabundentb gi v6scoasi, cu conlinut redus de fibre. Mezenchimul se formeazd in principai dinstratui embrionar mijlociu, mezodermul. celulele mezodermice migreazS de la locul de origine'se dispun in jurul organelor aflate in dezvoltare gi pdtrund in interiorul acestora' Mezenchimulnu reprezintb numai originea tuturor tipurilor de celule ale esutului conjunctiv, ci formeazi 9icelulele sanguine, endoteliale 9i musculare'

Jesutui conjunctiv este foarte variat ca aspect morfologic 9i functional. Din punct devedere structural, lesutul conjunctiv este alcdtuit din treicomponente: celule, fibre si substanldf undamentald. constituentul major al lesutului conjunctiv este rnatricea extracelulard formatdciin fibre de naturd proteicd (colagen, reticulind si elastind) 9i substan 5 fundamentalS'

Fibrele, compuse in principal din colagen, formeazd tendoane, aponevroze' capsule aleorganelor 9i nnembrane dispuse in jurul sistemului nervos central imeninge). Fibrele

alcStuiesctrabeculele gi septurile din interiorul anumitcr organe, constituind cele mai rezistentecomponente ale stromei acestora.

Fibrele colagene sunt prezente in toate tipurile de lesut conjunctiv, sunt omogene/dispuse in fascicule, care prin fierbere formeazS gelatina.

Fibrele elastice sunt formate din elastinS, sunt subliri, ramificate, dispuse ?n relea.Fibrele de reticulini formeazd o relea in ochiurile cbreia se afl5 substanla fundamentalS'

Acestea sunt caracteristice organelor limfopoetice, lesutului conjunctiv lax 9i membranelor bazale'Substanla fundamentald este o componentd amorfS, ce ocupd spafiul dintre celule 9i fibre'Substanla fundamentalS, pe 16ngi funclia structuralS, are rolde rezervor pentru hormoni

care controleazi cregterea 5i diferenlierea celularS. La nivelul matricei se realizeazd schimburilede elemente nutritive gi produgi de metabolism intre celule gi s5nge, intervine in metabolismulapei 9i al sdrurilor minerale.

Celulele conjunctive pot fi impdrlite in doui grupe: celule autohtone 9i celule migratorii(leucocite, limfocite, monocite). Celulele autohtone, la 16ndul lo1 sunt variate ca formi 9i functie'

Fibrocitele au formd alungitS sau stelatS, pot fi fixe sau mobile 9i indeplinesc funcliimetabolice fundamentale {de edificare a fibrelor 9i a substanlei fundamentale)'


9/69

#g d:,ry#fid,ftrF;ri. . df*ss * H-ss4 fl , trr r-.;lf F.4r'u''i "'P"r 4-'ff fu *6', I

componente: elemente figurate, la fundul eprubeteiplasma sanguinS, deasupra, un lichid transparent, de

Histocitele au formd variabilS datoritd prelungiriior citoplasmatice, sunt mobile _.reprezinti elemente reactive.Mastocitele pot avea formi rotund5, ovalS sau neregulatb 9i reprezintd coordonato.-proceselor metabolice localizate la nivelul fesutului conjunctiv.

celuiele pigmentare 9i adipoase, au formi rotundd sa_proteinelor; lipidelor gi pigmentilor.

celulele de origine embrionard asigurd reinnoirea continud a celulelor conjunctive.Fibroblagtii se formeazi din celule mezenchimale nediferentiate si rdm6n localizaf iin acest lesut.La adult, rata de diviziune a fibroblastilor este redusS, dar numdrul mitozelor cregte in functiede necesitSlile organismului. capacitatea de regenerare a lesutului conjunctiv este evidentd incazul distrugerilor tisulare' in aceste situalii, spatiile care apar postlezionalin tesuturile ale cirorcelule nu se divid (miocard) sunt ocupate de tesut conjunctiv, formdnd cicatrice. Vindecareainciziilor chirurgicale depinde de capacitatea reparatorie a fesutului conjunctiv, implicit deactivitatea fi broblasfi lor.

dune.Dupi consistenta lor, lesuturile conjunctive se clasificiin:tesuturifluide, moi, semidure,

TESUTUL CONJUNCTTV FLUTDEste reprezentat de s6nge. prin centrifugare se produce separarea s6ngelui in doui

Plasmocitele reprezentate deova15, sunt specializate pentru sinteza

, ca un lichid v6scos de culoare inchisi sculoare galben-citrin.

Elementele figurate a e sdngelui reprezintd 45% dinvolumul sanguin. Acestea reprezint-hematocritul sau volumul globular procentual, Hematocritul variazd cu sexul (mai mic la femeicu v6rsta (scade cu vArsta) sau in functie de factorii de mediu (expunerea la cdlduri determir-;cresterea valorilor hematocritului). Toate celulele sanguine au aceeagi origine, celula ster-pluripotentd din mdduva osoasd.Eritrocitele sunt celule anucleate in stadiul adult la mamifere (hematii)^ l-a copilul n :numSrul eritrocitelor este mai mare,5 500 000-6 000 000/mm3, iar la locuitorii din podisuri,-inalte numdrul acestora ajunge la 8 000 000/mm3. poliglobulia poate si se manifeste gi ,persoane cu afecliuni pulmonare sau cu defecte congenitale ale inimii. in compozitia chim jcia membranei hematiilor se gSsesc enzime ce favorizeaz5 transportul activ al substanfelor.'-interiorul hematiei se afl5 o cantitate mare de hemoglobind {Hb). Hemafia nu conline organ ::celulare, nu este capabilS de sintezd proteicS, metabolismulsdu este extrem de redus, ca urma-=consumd foarte putin oxigen.


10/69

d3J#r##fff F{:r-v,rnr., S$#stritr $s #.trfs{stuS . fljssm # "}.i-sHemoglobina este o cromoproteind, alcStuit5 din doud componente: o proteini numitd

5iobini gi o grupare neproteicS, hem. Globina este formati din patru lanluri polipeptidice, la'ecare lan se atageazd o moleculd hem. Datoritd prezenlei Fe in moleculS, hemul poate legaabil oxigenul, printr-o reac ie de oxigenare reversibilS a fierului bivalent. Cdnd este saturati,rolecula de hemoglobini poate transporta 4 molecule de oxigen, fiecare suti de ml de s6nge:rterial transportd 20 ml de oxigen (100 ml plasma transportd doar0,2 ml oxigen).

Hemoglobina formeazi in combina ie cu bioxidul de carbon carbohemoglobina sau:arbamatul de hemoglobini.

Cu oxidul de carbon, Hb formeazd carboxihemoglobina, o combinalie reversibilS cu CO,:ar afinitatea Hb pentru CO este de 200 de ori mai mare dec6t pentru oxigen. Sub acliunea:


11/69

F** Srd?issJ# tss$d.v,q{J #s#Fsr"f ## ff.H*#;.,r't#I**{ ' fli#srr e.S-s?

ln cursul limfopoezei se diferenliazd zeci de nnilioane de familii limfocitare, numite cloneFiecare clond este specializatS pentru recunoapterea unui singur antigen. Diferenta d ntre u-limfocit T sau B si dintre clonele acestora se afl5 la nivelul mernbranelor celulare. Celula -posedi markeri de suprafati ce funcfioneazi ca receptori si permit diferenlierea subclaselc-de limfocit T si receptcri: celulele T au receptori antigen specific ce functioneazd ca sitir=pentru recunoagterea antigenului. Celula B posedd ca markeri de suprafa 5 un tip special c:imunoglobulind (lgM monomerici) ce functioneazi ca situs pentru recunoagterea antigenuli.;DatoritS acestor caracteristici, linnfocitele reacfioneazi numai cu antigeneie corespunzdtoare.

La contactul cu antigenui specific, are ioc actirrarea gi transformarea lor in fibroblasrcare se divid intens. Se activeazi numai limfocitele cionei specifice antigenului respectiv. pri-diviziuni succesive, limfoblastii B se diferentiazE in doui populaiii celulare: plasmocite, celul:capabile si produci anticorpi specifici gi iimfocite B cu memorie, care recunosc antigenu ircazul prezenlei lui ulterioare in organism.

Celulele cu memorie trdiesc mai mulli ani, asigu16nd imunitatea la antigenul specificLimfocitele T helper stimuleazS activarea limfocitelor B, iar limfocite e T supresoare il reducprevenind un rdspuns imun exagerat. Aceeagi reacfie se declan;eazd in prezenta unor grefestriine sau a unor celule denaturate, canceroase. Limfocitele T activate se multiplicd intens sse diferenliazd in celule T de atac gi celule T cu memorie.

Unele limfocite activate de antigen dob6ndesc proprietS i secretorii, elibereazilimfokine. Aceste substanfe stimuleazi multiplicarea clonei de limfocite T activate, granulccito-gi monocitaza, atrag polinuclearele spre iocarul de infecfie, Vaccinarea declanseazi aceleas,mecanisme, dar cu intensitate mai scdzutS.

Granulocitele pi nnonocitele se formeazi in urma proceselor de diferentiere a celulelorstem unipotente derivate din ceiula stern oluripotenti care std 5i la originea hematiilor.

Trombocitele provin din megacariocit, o ce ul5 cu nucleu mare, polilobat. Elesunt fragmente citoplasmatice gi nu celule propriu-zise, Reglarea trombocitopoezei estesplinodependentd, splina secretd stimulatori si inhibitori ai acestui proces.


12/69

i ,curi ogbEsutu "1

A j# J # # f tr pf;ijli F* ti *ii{ i,5fi gi" ff # gj $ff e'& t{ Fi I'41

TESUTURILE eoNJUNCTIVE MOI

?f,,";f

- hipoderm;- in iurui unor organe(rinichi, globi oculari, tiroidS,su pra rena le);- mezenter;- regiuni axilare, inghinale'

- fasciile musculare;- tendoane, ligamente, caPsuiearticula re;- capsulele organelor interne(rinichi, ficat);- derm, fir de Pir'

::-iCULAT

:]IPOS

1-ASTICI,iucolD

Ele

LocalizareCaracteristici- stroma conjunctivd desuslinere a organelor, cu roltrofic;- ocuPi sPa iile libere dintreorgane;- stratul PaPilar al dermului'hipoderm;- insole9te ePiteliile'

- este cel mai rdsp6ndit in organism;- conline in proporlie egaiS componentelespecifice;- prezintS celule fixe: fibroclte' celuleadipoase, celule pigmentare' mastocite'macrofage, histiocite ;i celule mabile:limfocite, leucocite;- substanla fundamentalS este abundentd;- are consistenld redusS, este flexibil' binevascularizat, cu rezisten 5 scdzuti la solicitiri

- ganglioni limfatici, miduvaosoasd, sPlinS, ficat, mucoaserespiratorii 9i digestive'

- celulele reticulare prezintd numeroaseprelungiri;- nUrut" de reticulini predominante formeazaun sistern trabecular tapetat cu celule carese pot transforma in histiocite macrofagecapabile de fagccitozd'

f rigului.

- este cel mai mare depozit de energie' subformi de trigliceride, din organism;- mocjeleazd suprafala corpuiui' are rol irofic'mecanic, termoizolator;- eelulele adipoase se grupeazi in iobuliadipogi;- cel uniloculo6 predominant la adult' esteformat din celule cu o picituri voluminoaside grdsime in citoPlasmd;- cJ muftilccular, caraclei"istic primelor" lunide via15, este format din celule cu numeroasepicbturi lipidice, asigurd proteclie contra

- tunica medie a arterelor;- ligamente interveriebra e;- cordonul ombilical'

- prezinta fascicule de fibre elastice groase'paralele;- nbrobla;ti aplatizali predominE substanlaf undamental5;- celule de tiPul fibrobiagtilor'- este rezistent, are rol de proteclie;- conline puline celule 9i substanldf undamentalS;- predomind fibrele de colagen 9i elastice'IBROS


13/69

?6# #t#t#6s ptrtrr'g{-r {i$*pr*tr *r 8"q*'rg.#iv*tu5 " ffn-scr t*.9.-:?

TESUTUL CONJU NCTTV SEM I DUR (CART|LAG I NOS)Se caracterizeazd prin: rezistenld elasticd la presiune 9i mare rezistenld mecanicS la

frecare. Jesutul cartilaginos este invelit de o membrand fibroasi, putin vascularizatd, numitSpericondru. Membrana fibroasS formeazS o interfatd intre cartilaj silesutul sus inut de acesta. Eaconline vase de s6nge care asigurd nutrilia lesutuluicartilaginos avascular, nervigivase limfatice.Cartilajul care acoperd suprafe ele osoase ale articulaliilor mobile nu prezint5 pericondru,viabilitatea este asiguratd prin procesele de difuziune din lichidul sinovial. Componenta cea maiabundentd este matricea cartilajului, formatS din substan 5 fundamentalS gi fibre. Deoarececartilajele nu sunt vascularizate, activitatea metabolicd a condrocitelor este redusd.

TESUTUL CONJUNCTTV DUR (OSOS)Este adaptat pentru funclia de suport 9i protecfie, fiind cel mai rezistent gi mai :-"

esut mecanic, datoritd impregndrii substan ei fundamentaie cu siruri de calciu pi fosfor l=altfel, scheletul conline 99% din intreaga cantitate de calciu din organism. lesutul osos :-:o vascularizalie bogati 9i activitate metabolicd intensS, funclie hematopoetici prin mac-,,osoasi hematogenS. Structurile osoase formeazS un sistem de p6rghii care amplificd fo':= =generate in timpul contrac iilor musculaturii scheletice gi le transformd in migciri ale co'c- -Toate oasele sunt delimitate at6t la interior, c6t gi la exterior de straturi tisulare care c.-: -celule osteogene. Stratul de la nivelul suprafetei interne este denumit endost, cel de la r' ,= *suprafelei externe este numit periost.

Tipurideesutu ri Caracteristici Loca liza re

HIALIN

- substan 5 fundamentalS abundent5,- omogend, rezistentS, impregnatd cucondrind;- condrocitele tinere au formd elipticS, celeprofunde sunt rotunde asociate in grupuride p6nd la opt celule provenite din acelasicondrocit;- cregterea cartilajului depinde de STH.

- scheletul embrionului;- cavitate nazald;- cartilaje traheale, brongice,costa le.

ELASTIC- asemindtor cu cel hialin, dar mai bogat infibre de elastinS. - pavilionul urechii, trompa luiEustachio;

- epiglota;- cartiiaje laringeale.

FIBROS

- condrocite izolate sau organizate in grupuriizogene;- fibrele de colagen formeazd fasciculeneregulate sau paralele cu girurile decond rocite;- nu prezintd pericondru.

- discuri intervertebrale;- simfiza pubianS;- meniscurile articulare.


14/69

#.i#r##f fr trE,{jiF si*;JSgn F #f $ "F. :Flgt"{ I"ji f"'r":;e, * .H it {s#

celulaosoase,numit5osteoblastinstadiult6nSrgiosteocitinstadiuladult'arerolosteogen. osteobiastere prezintS o bogatS activitate secretorie prin producerea de osein;,participi la procesele de dezvoltare a oaselor, de reparalie 9i regenerare' DupS terminareaprocesuluide osificare, osteoblastele se maturizeazS, transformdndu-sein osteocite' osteoclastelesuntcelulernari,cuformeneregulate,polinucleate.AcesteaaUoputernicSactjvitateenzimatic5sifagocitarS,curolinformareacanaluluimedulargiinremodelareaosoasd'

substanlafundamentaldcontinedouScomponente:organici-oseinasianorganic5-mineralS.

Oseina (34%) conline o substan 5 glicoproteici in care sesubstanla colagend, reprezentatd de sistemele de fibre conjunctive

depun sirurile minerale siale lesutului osos.

Localizare

d t

=lti

Componentamineral;){66%)estereprezentatSdemicrocristaledefosfattricalcic,:arbonat de calciu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu, hidroxid de calciu'Substanlafundamentalssedispunesubformddelameleosoasegiln funclie de modulspongios.:edispunerealacestora,sediferenliaz5dou5tipuridelesutosos:compactgi

Tipuridetesuturi - diafiza oaseior lu- stratul de lasuprafa a eoifize:- lama interna s'externi a oase :'late.

.OMPACT

SPONGIOS

- epifizele oaseic'lungi;- interiorul oaselorscurte 5i late.

2.3. TESUTUL MUSCULAREste arcatuit din cerure diferenliate care conlin proteine contractire, fiind adaptat funclieiie contraclie. ProprietSlile structurale ale acestor proteine genereazi forla necesari pentru

-eaIzarea contracliei, proces care st, Ia baza migcSriicorpuruisau a diferiteror segmente ale acestu ia ',,rlajoritatea celulelor musculare au origine mezodermicd 9i se diferenliazd in principal printr-unsroces progresiv de alungire in timpul cSruia se produce sinteza de proteine miofibrilare'

Caracteristici- canale Hawers dispuse in lungimea osului;- substanla osoasd dispusi sub forma unor iamele osoaseconcentrice (5-30);- intre lamele sau in grosimea lor osteoplaste cu osteocite;- un canal Hawers impreund cu lamelele osoase formeazdosteonul sau sistemul hawersian (unitatea morfo-funclionalS a osului) legat de alte unitS i similare prinsisteme interhawersiene;-canaleleVolkmannprincaretrecVaSedes6ngeginervi(lipsite de lamele osoase) perforeazd osul dinspre periostspre profunzime.- lamelele osoase denumite trabecule delimiteazd cavitSfi'cu aspect 9i mdrime diferitd, numite areole;- areolele comunicd intre ele 5i conlin mdduvdhematogenS;- areoleie gi lamelele osoase reprezintd sisteme hawersiene


15/69

1Jh

SCHELETIC

S lma {: mcc Fff ry ? ff d_s {3f* #ss i tr a", r E.a*g.* e rv, yS #Js.r"ra m,4'-*

Caracteristicifuncf ionale

contracfii rapide,voluntare, precise

contracfii lente,slabe, involuntare

contrac i iinvolu nta re,moderate

Caracteristici structu raie- fibre musculare multinucleate, cilindrice, foarte lungi(30cm);- diametrul celureror 10-100i.im; nucreii dispusi ra periferiacelulei;- sarcoplasma; mai densd la periferie; prezintd numeroasemitocondrii care conlin mioglobind (transporto r, rezervarde oxigen);- reticulul sarcoplasmatic = relea de microtubuli careinconjoard longitudinal fiecare miofibrild _ sistem L;- sistemul de tubuli transvers - sistem T intenvin incontraclia musculrd datoritd prezentei unei mari cantitdtide Ca la nivelul acestora;- miofibrilele sunt formate din micfilamente: groase ciemiozind care formeazd discul intunecat gi subtiri de aclind,troponind gi tropomiozind ce se intind de la memb rana Zin toatd banda luminoasd, trec gi se intercaleazd 9i printremiofilamentele de miozind gi se opresc la stria Hensen(banda H).

- fibre musculare paralele, arezate in straturi sau izolate delesut conjunctiv;- celule fusiforme cu rungime de 10-100 i"tm si diametrui de2-4 p.m sunt uninucleate;- sarcoplasma: omogend, mai abundentd in centrul fibrei;- miofibrilele dispuse longitudinal mai groase la periferie simai subtiri la centrul fibrei sunt formate din aceleasi tipuride proteine, dar nu sunt organizate in sarcomere.- fibre musculare uninucleate (cu nucleul dispus centra ),individualizate, alungite, ramificate, conectate prinjonctiuni intercelulare speciaiizat e _ strii scalariforme;- lungimea fibrei este cuprinsd intre g5_L00 pm sidiametrul de aproximativ 15 pm;- sarcoplasma; mai abundentd la periferie siin jurulnucleu lui;- mitocondrii mai numeroase dec6t la celelaite tipuri defibre (ocupd peste 40% din volumul citoplasmafic);

- miofibrilele prezintd aceieagi caractere morfo-structuraleca si ale fibrelor schelefice, dar sunt mai groase;- yesutul nodsl este format din fibre musculare cardiace,cu caracter embrionar, de forme variate, dispuse ?n noduli,releie 9i cordoane;- celulele sunt bogate in sarcoplasmd, con in glicogen,au 1,-2 nuclei, mitocondrii puline, reticul endoplasmatrcredus; miofibrilele, reduse ca numdr, formeazd o reieaprin care excita ia se transmite ?n toate directiile la fibrelemiocardului contractil.

STRIAT DE TIPCARDIAC


16/69

dir*{##ff &fr&,Fstu' Gse"="**rs trs #.'YflFiFnr*Y'E ' flTss* ru '4"e} tV't2.4. TESUTUL NERVOS

Provine din ectoderm Si este format din celule nervoase (neui'oni) 9i celule glialerevroglice).

Nevrogliile formeazd sistemul de suslinere al lesutului nervos, cu aceea5i origine ca 9i:ea a neuronilor, ectodermicS, cu exceplia microgliilor, care provin din mezoderm.

Din punct de vedere structural sunt formate din corp celular, de formd 5i dimensiuniiiferite gi prelungiri,in numdrvariabil, Corpul celular nu conline neurofibrile 9i corpitigroizi, dar:rezinti in structurd centrozom, ca urmare se pot divide si pot fi de 1-0 ori mai numeroase dec6treuroniiin corpul mamiferelor superioare, Celuiele gliale inconjoari deopotrivd corpii celulari 9irrelungirile neuronilor asigurAnd un mediu adecvat funclionalitdlii neuronale.Tipuri de nevroglii

- sunt localizate in substan a cenugie 9i albi anevraxului;- prezint5 prelungiri pu ine, scurte, cuingrogdri punctiforme, care se dispun in jurulaxonilor mai multor neuroni.

Astrocite(astron = stez;kvtos = celuldj

li4icroglii(micros = mic;)

Celulele Schwann

Oligodendrocite(oligos - mic;kytos = celuldj

Neuronii sunt celule specializate pentru receo ia, transmiterea 9ideclangarea unor activitS i celulare, eliberarea mediatorilor chimici ;i ainformalional. Structural, neuronii sunt alcitui i, in marea lor majoritate,corpul celular (pericarionul), dendritele gi axonul.

procesa rea stimu lilor,altor molecule cu roldin trei componente:

Caracteristici f unc ionalearacteristici structu rale- producerea tecii de mielind aneuronilor din nevrax;- izolare electricd.

- suslinere;- controlul compozitieiionice gi chimice a mediuluiperineuronal;- captareaneurotra nsmi Storilorprezenli in exces gi eliberareade molecule cu rol metabolicgi neuroactiv;- meta bol ize azd glucozatransformdnd-o in lactat careeste transferat la celulelenervoase;- infl uenleazd producereamielinei de cdtreoligodend rocite.

- astrocitele fibroase sunt localizate insubsianla albS; astrocitele protoplasmatice segdsesc in substanla cenugie;- sunt celule stelate cu prelungiri lungi- astrocite fibroase sau cu prelungirinumeroase, scurte gi r:mificate - astrociteprotoplasmice;- unele prezintd terminalii podocitare caretransferi molecule gi ioni din s6nge inneuroni;- prezintS receptori adrenergici, pentruaminoacizi (GABA), peptide;- prezintd joncliuni prin care formeazdrelele de comunicare intre ele sau cuoligodend rocitele.

- sunt localizate in substan[a cenugie, in jurulneu ron ilor;- celule alungite, de dimensiuni mici, cuprelungiri scurte, bogat ramificate.

- fagocitozS, intervin inprocesele reparatorii alesistemului nervos centraldeclan;ate in urma unorleziu n i;- sunt atacate de HIV-]-.- produce mielina in jurul unuisingur axon.- reprezintd nevroglia sistemului nervosperiferic;

- conlin pu in5 citcplasmS, mitocondrii,aparat Golgi 9i numerogi ribozomi.


17/69

in funclie de caracteristicile morfologice, neuronii se crasificd:Tipul neuronului Ca racteristici morfologice Loca liza reU nipolari - globulosi;

- o singurS prelungire.- ovali, rotunzi sau fusiformi;- cu doui prelungiri orientate spre poliopuSi.

Bipolari

Multipolari - stela i, piramidali, piriformi;- prezintd numeroase dendrite si unaxon.Pseudou nipolari - prelungire in ,,T" - dendrita sedistribuie receptorilor periferici intr6ndin alcituirea ran'lurilor periferice alenervilor spinali, iar axonul pitrunde inmdduva spiniriisi intrd in alcdtuireardddcinilor posterioare ale nervilor

spi na I i.

slt;3r:,r..}#1ff Frfi$"i'atlL. #f.i{-;.ur,r,,{{ filf: f:rr'"hf {il,"#iuf",+ . {"i1r'gy5g gt .v-6;"-*

Pericarionul

in structura retinei - celuielefotoreceptoare cu conuri Sibastona se.retina, mucoasa olfactivd,neuronii ganglionilor Corti siSca rpa.cornul anterior medular, scoarlacerebeloasS, scoarfa cerebralS,

ganglionii spinali

Axonul- lungime si diametru variabil in funcf ie de tiprneuronului - neuronii somatomotori medular. , -axoni cu lungimea de 40 cm;- segmentul ini ial al axonului (intre pericariorsi inceputul tecii de mielind) sumeazd stimuli,excitatorisi inhibitor"icare au ca finalitategenerarea sau absenla impulsului nervos;- toate ramificaliile axonale se numesc ram -colate ra le;- axoplasma nu con ine corpi tigroizi, fapt p;-.--care. in cazul secliondrii axonului, segment-periferic degenereazd;- conduce influxul nervos centrifug;- teaca de mielini lipsegte la nivelul neuro: :-postganglionari din sistemul nervos vegeta: ,(fibre Remack) gi la nivelul neuronilor sorfla:: :,ivitezd micd de conducere;- teaca Schwann este formatd din celule g . =fiecare segment nodalde mielind este prc:-. ::o celulS Schwann din jurul acestuia; are r: -.:-gi de protectie;- teaca Henle este formatd din fibre conj i- :: -,elastice dispuse in refea si substantdfundamentalS; asigurd permeabilitate sirezisten d.

Dendritele(dendron = arbore)

neurilemaeste sub ire,lipoproteicd;neuroplasmaare consistentS de gei;corpii Nissl suntagregate de reticulendoplasrnic rugossi ribozomi liberi,numero;i in neuroniimotori;neurofibrilele au rolmecanic, de sus inerea influxului nervos;nucleulsferic, voluminos; inganglionii simpatici sisenzoriali neuronii potfi binuclea i.

- cresc considerabilaria de recepliea neuronului-dendritele uneicelule Purkinje suntconectate cu p6nd la200 000 de terminatiiaxonale;- citoplasma areaceeagi compozilie cucea a pericarionului,dar nu conlinecomplexe Golgi;- conlin corpi Nissl sineurofibrile;- conduc influxulnervos centripet.


18/69

ffl#t#{ifs psruns{-j Gsigpgrg mg S.;s.'eftsrruy,4 . f,f*;e,'m.H"m ftr{Neuronul prezinte doud proprietSti fundamentale: excitabilitatea - proprietatea derdspunde la stimuli prin generarea unui irnpuls nervos si conductibilitatea - proprietatea depropaga impulsul nervos prin prelungirile acestuia.Sub actiunea unui stimul, dendritele cu rol de receptor 9i membranele postsinaptice'eactioneazd prin generarea de potentiale locale, gradate in raport cu intensitatea stimulului, inimp ce dendritele lungigiaxonul reacfioneazd prin generarea de potenliale de acliune, conform

egii ,,totul sau nimic".Conducerea impulsului nervos constd in propagarea potentialului de actiune pe toatd.uprafala neurilemei, bidirectional, at6t la nivelul dendritei, c6t si la nivelul axonului.Potentialul de acliune se propagd pas cu pas in fibrele nervoase amielinice, respectivsiltitor in fibrele mielinizate, in acest din urmd caz, se reduce consumul de energie si cregte

,lteza de propagare a impulsului nervos care poate sE sard p6nd la 4-5 noduri. Cele mai mari. teze de conducere de p6n5 la 120m/s sunt caracteristice fibrelor mielinice groase, de cca 20;.i,:in alcStuirea cSilor proprioceptive, iar cele mai mici viteze, de numai A,5 mf s, sunt inregistrate in:brele subliri, de cca 1p, amielinice, vegetafive. Viteza de transmitere a impulsurilor nervoase se3oate modifica sub influenla unor factori externi, (temperaturd sc5zutS, analgezice, anestezice).au in urma unor leziuni ale sistemului nervos.

Transmiterea impulsurilor nervoase interneuronale sau intre receptori si neuroni, respectiv''tre neuroni si celulele efectoare se realizeazd prin intermediul sinapselor (synapsis = unire).in lumea animalS existd doud tipuri de sinapse: chimice gi electrice.Sinapsele chinrice sunt predominante la nivelul sistemului nervos central. La nivelul::estora se stabileste contactulfunclionalintre celulele implicate prin transformarea impulsului^ervos al neuronului presinaptic intr-un semnal chimic transmis celulei postsinaptice (neuron:cstsinaptic sau celulS muscularS, glandulari). NeurotransmilStorii sau neuromodulatorii sunt:lbstante chimice specifice care modificd permeabilitatea membranelor celulelor postsinaptice: contactul cu proteina - receptor. Efectui neurotransmitdtorului poate fi excitator sau

rhibitor, fapt pentru care, sinapsele pot fi clasificate in excitatorii sau inhibitorii. in prezent se:Jnosc peste 40 de neuromodulatori: noradrenalina, acetilcolina, histamina, glutamatul, acidul:amma-aminobutiric (GABA). Funclionarea sinpaselor chimice are la bazd principiul conducerii-ridireclionale a impulsului nervos.receptor ) dendriti ) corp celular al neuronului -) axon ) alli neuroni) efectorNeurotransmit5torii sunt sintetizali Ia nivelul pericarionului 9i sunt stocali in vezicule la-rvelui butonilor terminali. Sinteza unor noi molecule de mediatori se realizeazd cu consum de:nergie furnizatd de ATP, produs in mitocondrii.Potenlialui de acfiune ajuns la nivelul membranei neuronului presinaptic determind'-rzionarea veziculelor cu mediator de membrana presinapticS, ruperea unei portiuni din

aa


19/69

Stg}*#dJtr r3#';ilf i.ri-i i5lfil*#{{"# #s 5$d":,i:rt**:fl{ " L"l+rs# sr g-r:?,P':f

membrand 9i eliberarea mediatoruluiin fanta sinapticS, prin exocitozd. Fragmentele membranarerevin in celulS prin endocitozd. Neurotransrnititorii, eliberati ,,ifi cuante", discontinuu,interac ioneazd cu receptorii proteici ai neuronului postsinaptic. Depolarizarea membraneipostsinaptice este proporlionaiS cu eantitatea de meciiator chimic eliberat la nivelul sinapsei.Se genereazE un poten iai postsinaptic excitatoi"care va duee la declan;area poten ialului deacliune, in cazul atingerii pragului critic, confornr legii ,,totui sau nimic". O parte din mediatoriichimici eliberaliin fanta sinapticd sunt inactivali enzimatic, o parte pot difr.iza in afara sinapsei.

Potentialul postsinaptic pcate fi excitator (PPSE), in cazul producerii unei depolarizaripostsinaptice sau inhibitor (PPSI), in cazul hiper"poiarizSrii postsinaptice. Fiecare neuron prezint-mii de sinepse din care aproxirnativ jumdtate sunt excitatorii, respectiv jumitate inhibitoriiNeuronul postsinaptic reaclioneazd la final ca urmare a unui proces de sumafie spafiali stemporalS a potenfialelor postsinaptice realizat la nivelul corpului celuNar. Memoria se bazeaziin mare parte pe fr:nclionarea sinapselor. l-a nivelul terrninaliilor neuronuiui postsinaptic sesintetizeaz5 proteine ale memorieisub influenta cdrora se reactiveazS circuite sinaptice acfivaiainilial in timpui procesului de ?nv51are.

Sinapsele electrice se bazeazS pe migcarea iiberi a ionilor de la o celulS la alta pri:intermediui unor structuri proteice tubulare, numite joncliuni gap. Spre deosebire de sinapselechimice caracterizate prin conducerea unidirectionalS a impulsuiui nervos, in cazui sinapselc-electrice sennnalele sunt transmise in oriee directie.


20/69

#t#i##rF ps,.r-.*s# il;;?r;j33:J.g s:fl ffq{sis;Y}:* . {lc-?s# t} S-* F35.

3. FUNCT lLE FUNDAMTNTALE ALEORGANISMIELOR VII

3.1. FUNCTIILE DE t{UTRITIE

3.1.1. NUTRITIA AUTOTRGFAFOTOSINTEZALa nivel celular, condiiia esenliai5 pentru realizarea fotosintezei, este prezenla ln interionul

:elulelor a cloroplastelor sau a cromatoforilor.La algele uniceluiare fotosinteza este indeplinit; de ins59i celulele care reprezinti indivizii'

-a aigele pluricelulare cu tai filamentos, neramificat sau ramificat, ?n generalioate celuleie sunt:entice gi asimileazi cu aceeagi intensitate ?n cazul in care primesc aceeagi cantitate de lunrin5' La::gele cu talul masiv se observi o specializare in sensul c5, numai primele 6-8 straturi din celulele:e ia suprafala taluluiformeazd un inveli; asimilator, inzestrat cu numeroase feoplaste.

eelulele asimiiatoare conlin un ansamblu de pigmenli care intervin in procesul de':tcsintezS: pigmenfi c orofilieni, pigmenli carotenoizi 5i pigmenli ficobilini'

Cei nrai importanli caroteni sunt: s-earotenul, p-earotenul 9iy-earotenul. Dintre acegtia,a-carotenul se gisegte in fri-rnzele multor plante 9i in anumite alge, fiind carotenul principal ?n= gele rosii gi?n unele a ge verzi. Carotenul principai din toate celelalte plante este p-carotenul,:r'y-carotenul este carotenul principal din bacteriile sulfuroase verzi, dar 9i in unele plante'lintre xantofile: luteolul este carotenolul principai al plantelor superioare, algelor verzi 5i algelor-:sii;fucoxantolul este principalul carotenol ai diatomeelor 9i algelor brune; iar spiriloxantolul se;isegte a bacteriile purPurii.

pigmenlii asimilatori au rolui cle a absorbi, conform cu particularitSliie spectrelor lor de;csorblie, radialiile de iumini a cdror energie este utilizat6 la sinteza substanleloi" organice in:-lrsul fotosintezei. Energia luminii absorbiti Ce diferilii pigmen i asimilatori este iransferatd::tdeauna ia i'noleculele de clorofi 5 a, care reprezintd acceptorul final de energie, F/loleculele:e clorofild a pot trece de la starea fundamentalS la starea de excitalie 9i printr-o absorblie:.oprie, d recti a radia{iilor de luminS, conform caracteristicilor spectrului lor de absorb}ie.

in timpul fotosintezei, moleculele de clorcfilS a ajunse in starea de excitalie revin las.area fundamentalS eiimin6nd un electron cu un potenlial energetic ridieat 9i acceptSnd un alt: ectron cu un potenlial energetic normal,


21/69

Tfth f PE 'TRLJ GF#FtrAfi #. gtrff#{.#&rr,5 ff*y.r* s ,{-er-:r=s,i reactiilor de oxidoreducere, clor"ofila a transferi electroni unei substante car:s:ec'rce siprimegte altielectronide la o substanti care se oxideazd. prin transferuielectronulrcu potenf ial energetic ridicat oxidantului clorofilei a, are roc transformarea energiei lumlnoaseabsorbite in energie chimici, adici reaclia fotochimicd a fotosintezei.

Mecanismul fotosintezeiFaza de lumindin grana cloroplastelor, clorofila a existd sub doud forme: una care are maximaabsorblie Ia 700 nm gi o formd cu maxima decorespund la douJ specii de clorofild a diferitedin punct de vedere chimic, ci se deosebesc prinproprietd ile lor de a absorbi radiatii de lungimi

de undd diferite. Aceste douE clorofile corespundla douS sisteme fotochimice denumite sistemutfotochimic I si sistemul fotochimic ll. Sistemulfotochimic I este alcdtuit din molecule de clorofilda cu maxima de absorbtie la 700 nm si probabildintr-un pigment accesoriu. Sistemul fotochimicll contine pe l6ngd molecule de clorofild a, cumaxima de absorbtie de 690 nm gi alli pigmentiasimilatori: clorofild b, pigmenf i carotenoi zi, iarincazul algelor albastre_verzi si algelor rosii conlinsi pigmenli ficobilini.

Cele doud sisteme fotochimice sunt legatein serie, electronii ernigi de sistemul fotochimic llfiind preluaf i de plastochinond 9i transmisi printr_un lan de citocromi (bu 9i f) la sistemul fotochimicl, ale cdrei molecule de clorofild a din centrulde reaclie sunt readuse asffel la starea stabilJ.Electronii emisi de sistemul fotochimic I sunt

absorbtie la 6g0 nm. Aceste doud forme

captati de feredoxind 9i transferaf i, prin intermediul unei flavoproteine, impreund cu hidrogenuirezultat din hidroliza apei, la NADP.care se reduce la NADpH + H..Electroniifurnizaf i de api sunt excitali succesiv de radiatiile de lurnind la nivelul sistemuluifotochimic ll si apoi la nivelul sistemului fotochimic r. in cursur acestui transfer de erectroni seproduce si o fotofosforilare, care constd in inglobarea unei pdrti a energiei luminii in energiechimicd sub formd de ATP, la nivelul transportului de electroni de la citocromul bu la citrocromulf' se realizeazd o fotofosforilare ciclicd prin care clorofira a primeste chiar erectronii pe care i-aemis si o fotofosforilare aciclicd care este cuplatd cu reducerea NADp.la NADpH + H..

CeNL

OJ

o.EoLgg(J6'&qJcU

0,8

0,4apd

mindistemul ll

Figura 1. Reprezentarea schematicd a transportului deelectroni in fotosintezi:Ap _ antena de pigmenti;CR _ centrul de reacfie;N4n - substanfd necunoscutd care con ine mangan;PQ - plastochinond;Cit b6 $i Cit f - citocromul bu, respective f;

FD - ferredoxini; Fp _ flavoproteind


22/69

#r{3i.#sJs Fsl;.:-grj G,*{-.:s:,is *r Ss*:*rr,ru5; . {,rg=ra* * ,{-s F/ f

'',"$;til"Xil*':il: Xffi,","F.

Lumin5 cu ?" maimare de 690 nm

I

tFOTOSISTEMUL I XXTP 2eOTOSISTEMUL II+IILumind cu ), rnai

rnare de 690 nm

NAD'H, t, Redusd I ;FerredoxindY FtavoproteinifNADpH.+H* /\ o*io..e TAlFerredoxint H

Figura 2. Detaliiie tra nsportului de electroni in fotosintezd

Faza de intunericin cazul plantelor de tip Ca (tip Calvin), CO, este fixat pe ribulozo-1,5-difosfat, in

prezenla apei. Se formeazS 2 molecule de acid fosfoglicerlc care se transformd apoiin aldehidifosfoglicericS. Reducerea acidului fosfogliceric la aldehidi fosfoglicerici are loc in prezen aNADpH + H*, ca donor de hidrogen, iar energia necesarS reducerii este datd de ATP, produs infaza de luminS.

HO2 NADPH"ribulozo-L,5-difosfat + CO, ---) acid fosfogliceric ---+ aldehidd fosfoglicericd

ATPLa plantele de tip Co(graminee de origine tropicalS, trestia de zahdr, floarea soarelui,

mei), COreste fixat pe acidul fosfoenolpiruvic (PEP) ?n celulele mezofilului, cu formare de acidoxalil-acetic (OxAc) care este redus la nralat cu ajutorul hidrogenului provenit de la NADPH * H*,'ormatin faza de luminS. Malatulformattrecein celulele din teaca fascicularS, unde este supusunei degraddri enzimatice in urma cSreia rezultS acid piruvic (Py) 5i CO, Acidul piruvic trecein celulele mezofilului 9i se transformd din nou in PEP (acceptorul de COr), in prezenla ATP. incelulele din teaca fascicularS, COrrezultatin urma decarboxildrii malatuluieste fixat pe ribulozo-1,5 - difosfat (RuDP) 5i intrd in clclul lui Calvin.

Acest tip de fixare gi reducere a CO, este int6lnit la unele specii care trdiescin de5erturilearide gi in pddurile tropicale umede gi umbroase, in condilii care nu favorizeazd desfSgurareafotosintezei la nivel normal. Aceste plante sunt capabile de o asimilalie foarte intensS, deoarecepEp este mult mai reactiv dec6t RuDP, in fixarea CO, Aceasta face ca in spaliile intercelulare alef runzelor plantelor de tip Co concentralia CO, si fie foarte micd, fapt ce f avorizeazd pStrundereagazului chiar gi atunci c6nd stomatele sunt aproape inchise'


23/69

g J* i ##t# ps A{ ri.i dJ #tr{jp,r[# c;- f $: idefi f trfli I,.r{ el*;us* *,V'.*

]i F.ASCICULAR.iFigura 3. Reprezentarea schematici a mecanismului de fixare CO, la plantele de tip C4:PEP - acid fosfoenolpiruvic; OxAc - acid oxalilacetic;Py - acid piruvic; RuDp - ribulozo-1,5-difosfat;

APG - acid fosfogliceric; pGA - aldehidd fosfoglicerici;C, - produgi cu 3 atomi de carbon in moleculiin cazul plantelor de tip CAM (Cross ulacese, Coctaceae, Liliaceae),CO, se fixeazi in timpunoplii pe PEP form6ndu-se malat care se acumuleazi in sucul vacuolar al celulelor asimilatoare

gi duce la scSderea pH-ului de la 6 la 4. Malatul din sucul vacuoiar este metabolizat in timpuzilei cu formarea acidului piruvic si CO2. Acidul piruvic se transformd in pEp, iar CO, este fixat peRUDP si intrd in ciclul Calvin, iar pH-ul sucului vacuoiar cregte de la 4la 6. Vacuoiele servesc arelinerea apei 9i a CO2. Aceste plante isi creeazd rezerve de CO, in timpul noptii, ziua stomatelefiind aproape complet inchise igi reduc la minim pierderile de apd prin transpiratie.

Figura 4. Reprezentarea schematic5 a mecanismului de fixare co, la piantele de tip cAM:PEP - acid fosfoenolpiruvic;Py - acid piruvic;

RuDP - ribulozo-1,5-difosfat;APG - acid fosfogliceric;

PGA - aldehidd fosfoglicericd.

Ptodrsi {ie asfurilafir

oz'*Itpt*u lrp

PgP\ I/4t/at]t.4DPH"H-.\Tl'-_,;PEP ,APG\ \;,, ,- Rir0P PC_4


24/69

c:r-3

#f#n*ffirf. FFtrFs# s$siFsts #'i g{.ryf.ryI{ : -{- ::yy . :I..==.... -: ' t/JAplica ii practice ale cunogtinlelor referitoare la fotosintezdCercetSrilereferitoarelafotosintezssUntvalorificatepracticprinabordareaunornoi

modarit;li de utirizare a biomasei vegetare. in condiliire crizei energetice, varorificarea biomaselvegetare in scopur oblinerii de energie constituie o arternativi interesantd pentru oblinereacombustibililor.

in timpul procesului de fotosintezi, planteie stocheazS cantititicaredoaromicdpartesUntvalorificateinalimentaliesauinindustrie,preconizeazd crearea unor tehnologii performante pentru:

' ob inerea pe scari largd a biogazului prin valorificareafermenia ie anaerobS;.oblinereadecombusfibilipentrumotoareprinfermentaliaalcoolicdabiomas:Ceeacearreduceconsiderabilsigraduldepoluare.Mecanismui fotosintezei constituie de asemenea temelia

valonificareaenergieisolarepentruproducereacombustibililor'Pes-a ajuns la concluzia cd hicjrogenul reprezinti carburantul ideal'transport, c6t 9i pentru producerea de energie electrici si termicS"api prin eiectrolizi, printr-un proces deosebit de costisitor'

Preluareagiaplicareainpractic5amecanismuluidehidrolizSaapei'caracterrsrcrranteror autotrofe 9i orientarea transformiriror care au rocin fotosintezd ar permite oblinerea'o cantitSli mari a hidrogenului molecular in prezenla energiei solare inepuizabile'f,tJRiflrllAl e

F*rm*:"sa *xig*t-iu r";iin attnesf*r* *st* pe *ibiiii qitn :*far* pr*cstjluide fctcsirlel2$tudiindu-$c f*tsgrsfiii* Tnr*gi$iret* gs s*vs Ap*llp ifi pe sljprafata iJnrr s-:ajufis la **n*iuzia *;*, vap*riid.-* *g:a c{lr-r at*r*sf*r* su$*rioffr* a F*mAiri;'- >=cies**rnp*n, $Llb infli:enia raclimlit*r |"9V, in cxig*n gi hi*n*g*n.illn*t*l*r**r"ine,fffii;3ie*#ig*i*,*er*f*i"ffi*#xaBlanct*nr*lic*esne *i"'prcdue75:::'enr:titat*n***xigen,aiil-:*raier:rrni*tnsint*e6,*pr*rie*sehir*#+p:iant*ieieresf'E**re Pr"*i.Iric nunr*i ?S9'i'ar,r tlLll{Cl,':"fEA?:A $l i}]l:iili}Pl;i{Aiivideirtierc;r fii.i,.:r"cliilill rle lct*sinti::rr qi irrf iu*llt;l as"rliJra i*i 'r l''rct*rilcr r1* n"eriiii'Evldc rl ii riz l *:;l-' *r isri*: rr ;L p rcc *'ru1 d c fotc ll I n i':z['El,a1u*:r;;* *f,i,:i*:"ri;i pi:*r:rir:iltl in c$niJirii


25/69

:si

i..

2.3.

4.

5.

6.

S,iil]t*]#f sr"sr"rrrff #t5,qur*s?"#L-e,:*1":r*g,iris-r;[ {-.,t#$s d},'1,-$

e) Analizeazd si interpreteazdEvidenfiazd caracterele morfologice, anatarrtice $i functionale ale planteior de desertcare canstituie adaptdri la mediul de viatd.ldentificd etapele comune din foza de intuneric a fotosintezei la plantele Cr, Copi CAM.Caracterizeazd proccriotele pi protistele din punct de vedere al tipurilor de pigmentiasimilatori care intervin in procesut de fotasintezd.Argumenteazd eficien,ta mecanismului de fotasintezd la plontele CoFi CAM prin prismaadaptdrilor acestora la mediul de viatd.Realizeazd o camparotie intre pracesul de electrolizd chimicd a apei si fotoliza apei infotosintezd. Deduce concluziile si imagineazd-ti o societste a viitoruluiln care mecanismufatosintezei ar putea fi realizat artificial"Argumenteazd pe baza cunoptin,telar despre fotasintezd gi respiralie eliberarea oxigenuiuiin rnediu, gaz produs in fotosintezd si utilizst in respiratie.Evidenfiazd particularitdlile structurale a e orgonelor vegetative implicate in fotosintezdsi respiratie.

3.L.2. PARTICULARITATI ALE STSTEMULUI DIGESTIV S DIGESTIEIiru senra ANTMALASistemul digestiv 9i digestia la nevertebrateProtozoarePrezinti toate tipurile de nutritie: autotrofi, osmotrofd, fagotrofd.Flagelatele autotrofe prezinti plastide cu pigmenti asimilatori, iar materia de rezervieste reprezentatd de amidon sau paramilon.Protozoarele osmotrofe preiau din mediu molecule organice mari, cele fagotrofe poseddcitostom, citofaringe, citoproct, preluarea hraneise realizeazi cu ajutorulpseudopodelor, ciliiolflagelilor sau a tuburilor sugdtoare, la suctori.in hrSnirea fagotrofS, particuia nutritivi preluatS din mediu impreuni cu o picdturide api este inchisd intr-o vacuoli digestivS. Continutul acid ai vacuolei omoard prada, dincitoplasmi pitrund in vacuoiS fermenti care alcalinizeazd vacuola realiz6ndu-se apoi digestiapropriu-zisd. Vacuola este purtatS de curenliicitoplasmaticiceea ce asigurd repartilia uniform5 asubstanlelor asimilabile. in timpul digestiei alcaline, vacuola creste in dimensiuni, iar peretele eise cuteazd spre interior. in faza de absorblie, se inconjoari de vacuole mai mici care se formeazidin vacuola digestivS, fenomen considerat ca pinocitozS,transfe16ndu-se substantele asimilabiledin vacuoiS in citoplasmS. Amibele pot ingloba in corp alge filamentoase prin ,,ingurubarea,, lor

progresivd in endoplasmd, intr-o vacuold. Daci amibele sunt inute in conditii de inanilie 9i suntintroduse apoiintr-o solutie de y-2 globulinS, absorb picSturi din aceast5 solutie prin canaliculece se inchid si se deschid ritmic.


26/69

#/#f"#sf{ Fs.,- .-isir *sliFs[tr s# gft'f$iFdvI$ . {Jnss cr.V-m

Euglena gracilisqi E. mesnili isi pot pierde capacitatea de autotrofie dacd sunt inute mai:nult timp la intuneric. Deoarece plastidele se inmultesc mai incet dec6t indivizii, vor rezultaCescendenti heterotrofi, fdri plastide.

La choanoflagelate, migcarea flageiului produce curenli descenden i care atrag bacteriilepe suprafa a gulera;ului, iar curenlii citoplasmatici genera i de celule conduc bacteriile cdtrecele doui pseudopode care se formeazS alternativ labaza lui gi le fagociteazd.

Ciliatele sunt exclusiv holozoice.Dupi modul in care igi iau hrana se impart in ripitoare, inghit prdzi care uneori le

depSgesc volumul si producdtoare de vdrtejuri, la care prada este condusd spre citostom prinniscirile cililor.

r8r

La Didinium, citostomul larg deschis si egal cu diametrul corpului, se aplicd petarameci, care este treptat inghi itd.La producitorii de v6rtejuri apare peristomul, cu cili mai puternici decSt in

prad5,restu I

:orpului.Citostomul este in fundul peristomului si se continui in endoplasmi cu un citofaringe

:ubular (Paramecium) sau in formd de p6lnie (Vorticella).HidrozoareHrana o constituie nevertebratele mici care, atinse de tentacule, sunt paralizate, apoiixate gi aduse la gurd si inghilite. Gonionemus inghite pegti care, uneori, depSgesc de 3 ori

ungimea manubriului,Sifonoforele, in timpul plutirii sau purtate de v6nt, exploreazb ad6ncurile cu filamentele

cescuitoare, uneori de 50 de m lungime,Sifonoforele i9i omoari prada cu ajutorul nematocigtilor intr-o or5. Dupi 6-8 ore de

a hrinire particulele nutritive ajung in celulele endodermului, iar dupi L2 ore in ectoderm 9icelulele intersti iale. La meduzS, substantele nutritive sunt rdsp6ndite in sistemul gastrovascularsi absorbite, iar in coloniile de hidroizi, substanlele nutritive ajung la celulele corpului prinsrstemul de canale endodermice de leg5tur5.

ScifozoareSunt reprezentate de Aurelia gi sunt microfage. Hrana (plancton) este antrenatd de

:urentul de api produsd de cilii subumbrelei 9i aglutinatS intr-o substan 5 mucoasS in cavitS ispeciale, la marginea umbrelei. De aici bolul alimentar este preluat de capdtul liber al brajelorsi condus la gur5. La L5"C, de la prinderea unui copepod p6ni la pdtrunderea lui in cavitateagastricS, trece o or5,


27/69

?#.tr S j # * /*] G f s p h t{ T fi Lt # g {,sr.* -r- r f-=. {" Sff #s t g f.J ?'d{ ll,frv:E i;..q""0t

AntozoarePrezinti o gur; primarS, hidrostom, formati prin invaginarea faringelui, omolog

or$rilu\u\ bur.o-ana\ a\ h\drozoa\e\or. Cav\\a\ea d\ges\*-b es\e compartmen\a\b de un numbrmai mare de 4 septe (6 sau multip u de 6)in tot atAtea loje 9i, corespunzitor lor, un numbr ega'de tentacute goale dispuse pe discul oralin unul sau mai multe cercuri, -tentaculele pfind pfAdA(pegti, crustacei, molugte) gi o duc la gurd.

Sarcoseptele (mezentere), care compartimenteazJ cavitatea gastricS, sunt concrescutecu faringele, cu discui oral 9i pedios 9i cu peretele corpului, avSnd o margine liberi spre spatiulcentral, prin care lojile comunicd intre ele prin orificiile septale. Marginea liberi a septei, mailungd decit suprafafa acesteia, ia aspectul unui tivingrogat gi cutat, filarnentul mezenteric, cucelule digestive gi absorbante. De la el pornesc filamente urticante, cu baterii de nematocisti,care se numesc acon ii. Ele ies din corp prin orificii numite cinclide gi prin gurd.TurbelariateSe hrdnesc cu pradd vie sau cadavre. Digestia incepe extracelular, sub acliunea enzimelorproteolitice faringiene gi intestinale, apoi particulele nutritive sunt fagocitate de celuleleintestinului ;i digerate intracelular: in faza acidd sunt degradate proteinele, in cea alcaiinigrisimile ;i glucidele. Principala materie de rezervd o constituie grEsimile ;i uneori proteinele,in captivitate, planariile suportd o inanilie indelungatS, consumdndu-si intestinul, mezenchirnul,sistemul reproducdter, iar volumui corpurui ajunge la 1/300 din cel initial.TrematodeAu un sistem cligestiv constituit dintr-un faringe aspirator, cu cuticuld si un intestin simplusau ramificat.CestodeNu au sistem digestiv.NematodeAu sistemul digesfiv prevdzut cu o guri cu 3-6 buze care conduce intr-o cavitate bucaldcSptusiti cu cuticulS, faringe musculos siglandular cutinizat. La limita dintre faringe gicavitatea

bucalS se deschid glandele faringiene, cu secrelie paralizantd gi cu enzime, care instilate in pradiincep digestia. Digestia 5i absorblia au locin intestinul mediu. Rectul, la mascul, are valoare decloacS, iar anusul este subterminal, ventral.PolicheteAu sistemul digestiv prevdzut cu o gurd care conduce intr-o cavitate bucald sau intr-unfaringe, constituit dintr-o trompd devaginabilS inarmatd cu o pereche de maxile. La Nereis,maxilele sunt strSbdtute de un canal prin care se varsS o secrelie veninoasd. Esofagulscurt facelegStura cu intestinul mediu sau stomacul. Rectul se deschide prin anus" in general, nu existdglande digestive, enzimele sunt secretate de celulele mezenteronului. Ansele intestinale mirescsuprafafa de digestie 9i absorblie,la Nereis sunt prezente gi cecumuriglandulare longitudinale,


28/69

sr#,Ls#f{ Fs#rtrtt SR#P*-[f; c]F FsfF*#ruJd . fj'xss ry,{-m

OligocheteAu sistem digestiv rectiliniu. Gura conduce in cavitatea bucalS, faringe, care la 16me

';nclioneazd ca o trompj aspiratoare, esofag compartimentat (gu95, pipot5, stomac). Saliva::,nline mucus 9i proteaze gi servegte la umectarea hranei gi digestie. Numdrul pipotelor variazd'-tre 2-10, la 16m5 existi o singurl pipotS, intinsS pe mai multe segmente.

Glandele lui Morren au maximum de complexitate la 16me. Strnt in numir de 2 perechi. se deschid in lumenul esofagului. Produc calcar, se pare ci rolul lor este mai mult excretor:ec6t digestiv, fiind responsabile de echilibrul de ioni al s6ngelui, echilibrul acizi-baze din mediul-iern, Locaiizarea lorin esofag este corelatd cu sensulanterior-posterior alcirculaliei, coiectAndrnii de pe toati lungimea tubului digestiv'

lntestinul prezintS un;an longitudinal adSnc care miregte suprafa a de digestie 9i::sorb1ie, absorblia este facilitatS gi de faptul ci acesta este strdbdtut de vasul de sdnge dorsal.Hirudinee

?#"s

Sunt prddStoare sau ectoParazite-:rratofage. lncizia este anesteziatd:'rtr-o secretie necunoscutS, iar intre: ^til maxilelor se deschid glande salivare*- celulare care secretd hirudina.

56ngele este supus maiint6i unei::;hidratdri, apa fiind eliminatd Prin-:''idii, gi apoi hemoglobina absorbiti=.:e degradatS in celulele digestive" in:':cesul digestiei participd gi enzimele= aborate de bacteriile simbionte din:: -lele cecumurilor, care menlin un*=Jiu aseptic, impiedic6nd instalarea--;r bacterii.

GasteropodePot fi clasificate gi Pe baza.:-.cturii radulei, prezenti pe peretele

-'ngian cu un numdr mare de dinfi,:i"d la 75000. Glandele salivare se:=s:hid in vecinitatea radulei, secretd--:us, uneori saliva poate conline 9ir: il.

Figura 5. Structura raduleia. Aparatul radular acoperd cartilajul odontofor. Mugchii ataiali laradula migcd radula inainte si ?napoi deasupra odontoforului.

b. lmaginea la microscopul electronic a radulei la melcul marinNerita. Structura din ilor radulei constituie un criteriu taxonomic.

Rarb*i

Sac mduhr

Mugctti

e.

js:3

f,sofag


29/69

'ssd 6fs{##lF ptrflv yid"# *i#{"jF#{f $s S,Eflsf"sf;"gfldg " *TiE.s*: s .H-*r

Sistemuldigestrv 5i mecanismul digestiei prezintd adaptdri la regimul de hr"an5, La speciileerbivore radula are din ii mici, iar esofagulinainte de a se deschide in stomac, se lirgeste fntr-ogugS pentru stocaj, unde incepe digestia, sub acliunea enzimelor produse de glandele salivane{amilaza, celulaza).Cefalopode

Au un sistem digesfiv asemdnitor cu al gasteropodelor. Gura coduce in cavitatea bucalSprevdzutd cu o pereche de maxile care formeazd,,ciocul de papagal", cu rol in sfSgierea priziisau strdpungerea craniului. Buc5lile cie hrani suntimpinse spre radulS unde se deschid glandelesalivare care secretd mucus, otravd gi enzime proteolitice.

Glanda digestiv5 are o parte micd, spongioasS, difuz5, pancresul, alta mare, compact5,ficatul. Glanda digestivd se deschide la jonctiunea stomaeului u eecumul, iar secre{ia celordoud compa rttmente are loc in f aze dif erite a le digestrei. Dfgesfia in cepe in stomac, u n de h ra nase amestecd cir secretia pancreaticE la Loligo si hepaticd ia Sepia gi este completd. Absorbtiaare loc la Loligo ?n peretele cecumului gi partial in intestin, la Sepia ?n ficat, la care funcfiasecretoare gi absorbantd alterneazS, fapt pentru care la aceasta din urmd digestia dureazd maimult dec6t la calmar.

Cerneala alcaloidS, secretatS de aceste specii, are rol de apdnare, prin camuflaj, dar 5ipri n a nestezierea chemoreceptorilor pridStorul u i"

ArtropodeAu un sistem digestiv constituit din stomodeum, mezenteron gi proctodeum; primul

serveste la transportul alimentelor, fiind uneori (la crustacei) diferenliat intr-un organ detriturare (morisca gastricS)gide filtrare, iar al doilea pentru digestie siabsorbgie; la chelicerate gicrustacei posedS diverticule, impropriu denumite hepatopancreas. Gura, anterioari gi ventrali,este incadratd de buza superioard si inferioard gi de piesele bucaie, care reprezintd apendicesegmentare modificate.

Cheliceratei;i(poriiune

stomac siabsorbtiei

fd16mi eazd prada cu lamelele maxilare si apoi o inghit si o tritureazd in proventricula stomodeumuluii, pdrlile nedigerabile fiind regurgitate prin esofag. Hrana ajunge inintestin, unde are loc digestia. Cecumurile glandei digestive din stomac sunt sediulgi a unui proces de digestie intracelularS.

ChilopodeAu sistern digestiv recfiliniu. in cavitatea bucald se varsE 2 perechi de glande salivare,

Limita dintre mezenteron gi proctodeum este marcatS de o strangulare, loculin care se deschiotuburile lui Malpighi. Regimul de hrani este carnivor, majoritatea se hrdnesc cu artropode mici,unele specii trcpicale chiar cu gasteropode, iarin captivitate chiar cu soareci mici.


30/69

&rfirosrs FTruTRU 9nuprrc eF fxerlruId ' Clssq s K-u ,-" " ;sElnsecteSe caracterizeaz| printr-un tub digestiv lung. La cele care se hrinesc cu sucuri vegetale,

"aringele face legitura intre gurd si esofagul prevdzut cu o gu95 cu rol de stocare gi un proventricul,:u structuri diferite. in cavitatea bucalS se deschid glandele salivare, saliva conline enzime:milaza, invertaza), care servesc la digestia extrabucalS. Ventriculul sau stomacul reprezintS-ezenteronul, care secretd enzime, realizeaz| digestia 9i absorblia. La nivelul valvulei care-l:epari de esofag se formeazd membrana peritroficS, absentd la hematofage, permeabilS pentru:nzime gi substanlele rezultate din digestie, gi tot aici se afl5 9i cecumuni digestive' O valvulS: tcrici separi intestinul mediu de cel posterior, diferenliatintr-o regiune anterioarS 9i un rect,.nbele cu chitind. La acest nivelsunt absorbite apa, uneorigrdsimile, NaClgiacidulacetic rezultat: r descompunerea celulozei. La nivelul valvulei pilorice se deschid tuburile lui Malpighi'

EchinodermeCele primitive 5i fixate au un regim de hrani microfag, cele libere inghit mAl, rod alge. atacd molugte, crustacei 9i pe9ti. Sistemul digesfiv este bine dezvoltat, este suspendat prin

-ezentere in celomul corPuiui'EchinoicieeAu sistemul digesfiv lung, formeazi doui anse in sens contrar. La Regularia, esofagul

:-:verseazd aparatul masticator, lanterna lui Aristot, constituit din douizeci de piese;..rpate c6te 4: piramida, dintele, rotula gi compasul, ultima servind la inserlia protractor ior:paratului bucal. La niveluljoncliunii esofagului cu intestinul existS, de obicei, un diverticulum.I conline un lichid cafeniu gi este principalul loc al absorbliei produselor asimilabile. Speciile:orale sunt vegetariene, cele abisale sunt carnivore'

Sistemul digestiv gi digestia la vertebrate

Figura 6. Diferite tipuri de dentitrie la vertebratea. garpe; b. ciine; c. ciPrioar5;

Dispozilia stomacului 9i a intestinului la: 1'. porumbel;


31/69

d.

1&6

Figura 5. Diferite tipuri de dentitie la vertebrated. castor'; e. elefant; f. om

Sr&f.$s/tr psivyff{"; fis#rors.s s'Strff;f.#rdlj . f?ss{p },{-d}

Vezica biliarS

2.

CiclostomiLa larvele de Petromyzon, gura are forrnS de potcoavS, nu pr.ezintd limbi, dinii" La adultigura are formd de p6lnie, cu orificiul circuiar, eSnd animalu este fixat, gi cvalard c6nd este liber. Laadult, pe buze, pe mucoasa bucalS pi pe pistonul ingual (dispus ?n fundul gurii) se gdsesc dinf i.La Amnocefes, cavitatea bucaiS se continud cu un faringe branhial, esofag,stomacul nueste diferentiat, intestin, a cdrui parte anterioari prezintl un tesut hematopoietic, care eiisparela adult' La maturitate, petromyzontidele nu se mai hrdnesc gi intestinul se atrofiazd. Glandelesalivare existS la petromyzontideie adulte, clar lipsesc la iarve si la mixinoide. produsul lor desecretie are efect anticoagulant, dar aceastd proprietete scade ia indivizii aduiti.

Dispoziiia stomacului 9i a intestinului la diferite vertebrate:2. pesti pulmcna i; 3. teleosteeni; 4. broasci

9i posterior, produsul de secre iehepatice in vezicuia biliarS. Ficatuleare regreseazS, La unele speciiFicatul mixinoidelor este format din 2 lobi: anteriorse varsi in intesfin prin canalul coledoc gi prin Coui canaleatinge dezvoltarea maximd in timpul metarnorfozei, dupE

,vezicula biliard dispare eomplet dupi metamorfozd.Pancreasul este format dintr-o parte exoerind gi una endocrinS. Pancreasul endocrin estediferentiatin trei pir'fi: panereasulanterlcr, in ccntaet cu intestinul anterior, pancreasulcaudal,

Stomac

Conduct pulmonar Canal biliarConduct sore -vezrca gazoasa Vezlca biliari


32/69

Srd,"trt]#fe Fif,&'tri'?i..r *girpglf, l':,g' F't**;*a;ns,:'5 "' {:'lsir # 3 e f#,?

- :cntact cu intestinul mediu gi pancresul intermediar situatintre celelaite doud porliuni. Aceste::-ii ale pancresului sunt considerate insulele lui Langerhans de la vertebrateie superioare'r:-cresulexocrin este reprezentat de celule speciale din epitellulintestinal,in regiunea anterioardi ::estuia giin cecum, bine reprezentat ia larvele;i adullii care se hrSnesc'

PegtiAu de obicei o dentilie omodontd sau izodontd, denumili si caniniformi, incisiformi 9ir: :.iformi, prin corespondenli cu dinlii mamiferelcr. Dlnlii pot fi: implSntali in gingie, fdrdI : -n ccntact cu piesele scheletice, ia selacieni; legali de oase prin ligamente eiastice care lel*.*ir s5 se inciine ?ntr-un sens sau altui; suda i cu soclul in care trec pe nesim ite;?mpl6nta i'm:-:ritemicidecaresuntfixatiprintrabeculeosoase'Limba: este o simp 5 ingrogare a piangeului bucal; cu exceplia dipnoilor, nu prezintdproprii, ceea ce o deosebegte de limba celorlalte vertebrate; poate fi acoperitS cu drnli'in partea posterioai'd a boitii bucofaringiene, Teleosteeenii posedS un organ palatin''oi"rnele prezintd dinli faringieni pe casele faringiene, o placd masticatoare cornoasisi ,,osul amar"ia nivelul procesului faringian'lntestinul anterior cuplincle cel nrult esofagul 5i stomacul 9i se reduce adesea' la peStiilft.;.::nac, la portiunea sa esofagianS, care esie?n aeest cazfoarte scurtS'{dev;ratul storRac, in care se seeretd acid clorhidr c 5i pepsinS lipseste la: Holocefaii

{pi5ci denia reililt-: cvprinide, Cyprinodonte etc.. Acegti pegti posed; un aparat masticator,5r"rr ':-ingieni, cicc) foarte dezvoltat, eu ajutcrtll cSruia hrana este sf516mat5tin,r ::n intestin. PeStii careinghit hrana nesfirAmati au stomacul diferen iat'

f,in punct de vedere morfologie se diferentiaziierei ,,U" la Chondrichtlryes 9i Teleosiei; sifonal,

4 tipuri de stomac: rectiliniu, la Esox; inla Teleostei; Precum ;i comPus'

ci.

FiguraT' TiPuri de stomac la Pegti:a.Siomacrectiliniu,b.stomacinforrnbdeU,c.stcmacceca ,d.stomaccompuS,

i-. faringele, 2. esofagul, 3. regiunea cardial5, 4. regiunea piioricS, 5 regiunea cecali' 6 regiunea piloricS c-:- ::ur5 foarte puternicS formdnd un compariiment triiurant, 7' valvula pilorici' S canalul coledoc' f intest;n' s-:

gi va fi digerat-

b,


33/69

?## ffif#*#6rg'Pruflffi{i ffin*pst-x *r Sxerlrr"v'tti " #lerss ei ff*s

lntestinul mijlociu 9i posterior sunt reprezentate de intestinul sublire 5i rectum' Limitalor este marcatS printr-o valvuld sau printr-o glandS rectalS sau cecum.Valvula spirali (cut;spirari a mucoasei intestinaie) existd ra majoritatea seracieniror chondrosteilor, holosteilor gidipnoilor. Cloaca nu se gisegte dec6t la Selacieni 5i Dipnoi'

PegtiicaresehrSnesccuplanctonsuntlipsilidedintisauaudinllifoartemici,auunfiltru branhial sau branhiiin formS de tufe pentru relinerea hranei, un intestin scurt' sunt adesealipsi i de stomac 9i apendici pilorici'

Pegtii prdditori pelagici au gurS mare, dinli puternici, ascutifi, stomac' apendici pilorici9i intestin scurt.

Pegtii care se hrinesc cu Madreporari au fSlcile scurte 9i robuste transformate in cioc'Unele nu au stomac, au intestinul lung'

Pegtii care scormonesc prin mAl, unele Cyprinidae, au gura foarte protactilS 9i bogatd inmuguri gustativi. Dinlii din gurS lipsesc, cei faringieni sunt bine dezvoltati'

Pegtii erbivori au dinli incisiformi 9i faringieni, sunt lipsili de stomac, dar intestinul estefoarte lung.

AmfibieniAu mucoasa

sau cu doud v6rfuribucalS imbrScatS ?n dinli cornogi, cu forme diferite, de crogete la Urodelela Anure.

formd diferitS, cilindrici sau cilindroconici' De cele manu diferd intre ei dec6t prin dimensiuni'

Sacii nazali se deschid in gurd prin doui coane primare'gmbaesteunilrgan)ips)'r,deglandelalarve,fiindoingrogareaplangeuluibucal'La Triturus 9i la Salamandra,limba nu este protactilS'Mascuiii speciilor de Anure prezintS 1-2 saci vocali' evaginSri ale mucoasei regiuni

posterioare a Planseului bucal'Amfibienii prezintd glande bucale bine dezvoltate

concentratS.care secretd o amilazi slab

Larveledeamfibieninuaustomac,acestorgansediferenliazdpeparcursulmetamorfozeiin perelii stomacurui se gdsesc grande acinoase in formi de ciorchini, grande mucoase 9i giandecu pepsinS, denumite glandele lui Loeb'

RePtileAu de obicei dinli Prehensili' de

multe ori toli dinlii sunt asemdnbtori 9iLaofidienidinliisuntinegali,lagerpiiveninogidinliispecializalisenumesccrogete.Dintfunclionali sunt insolili de dinli de inlocuire'


34/69

S I #;,* #ls s s\ :-.* r.: * s l"F:--;, g $s f,-x{. 5i fl # 3,i1 {lr.l:l* {r "Y"c;Y f$.s

LapuiideSop6rledinliiservesclaspargereacojiiouSlor,iarlapuiidecrocodillecorespunde un tubercul cornos careindepline;te acelasi rol cu dintele de ecloziune'

Limba are o mobilitate;i o independen 5 mai mare dec6t la Amfibieni. Limba este lungi 9isublire la ofidieni, scurti la Chelonieni, imobilS, complet fixatd de jur imprejur la Crocodilieni'

Stomacul goPArlelor estelung 9i larg, se Poate dilata multlipsa sternului.

Ficatul este proporlional cu corpul si bilobat. La chelonieni, care au corpul scurt' ficatuleste lat; la gop6rlele apode 9i ofidieni, care au corpul lung, ficatul este lung giingust'

La toate reptilele, pancreasul se gdsegtein ansa duodenului 9i este mai mare la speciilede chelonieni carnivori decSt la cei erbivori'Pdsiri

PrezintS o marealimentar.

Limba este rudimentard la Ratitae; la Carinate este bine dezvoltatS; la pelicani sedeplaseazd in cavitatea bucald datoriti unui aparat scheletic 9i rnuscular propriu; la colibriv6rfullimbii prezintS douS jgheaburi cu buzele at6t de apropiate incat funclioneaz5 ca douS tuburi cucare pSsSrile aspirS din zbor nectarul; la papagali este groasS;i mobilS'

Stomacul muscuios variazd in funclie de regimul de hran5, cu o musculaturi mai puternicisau mai slabd. La acest nivel sunt activate sucurile digestive secretate de glandele din stomaculglandular. Forma cea mai simplS este caracteristicS rSpitoarelor 9i pdsSrilor care se hrSnesc cupegti. La granivore gi erbivore, hrana necesitS o acliune mecanicS mai intens;, de f516milare'

lntestinul terminal (rectumul) este aproape intotdeauna drept;i scurt la carinate' Estefoarte ingust 9i lung de 7-B m la stru '

cecumurite intestinale (procesele vermiforme) sunt sediul unor procese de resorbliea apei pi proteinelor 5i a unor procese de fermentalie sub acliunea florei bacteriene careaclioneazS asupra celulozei vegetale. La pSsSrile erbivore f5r5 cecumuri, bacteriile se gSsescinintestinul mediu.

PungaluiFabricius,diverticulformatpefaladorsalSaproctodeumului,u|timacamerSa cloacei, este prezentS la toate pSsirile 5i involueazS la pubertate, exceptie fScand stru ii' lacare se men ine gi ia adulii. Func ia acesteia nu este cunoscutd cu exactitate' este consideratdun timus cloacal'

Glandele bucale sunt bine dezvoltate la granivore 9i foarte reduse la pdsirile acvatice'pisirire granivore posedi pe r6ngi grandere mucoase gi grande granuroase care secretd fermen i,care descompun alirnentele decorticate de cdtre cioc'

lung si ingust; la cameleoni este voluminos; la Ofidieni estepentru a primi o cantitate mare de hran5, fapt favorizat;i de

varietate de ciocur"i ca formS 9i mirime, in funclie de regimul


35/69

r## #r#r,fi#rF srFrstrff{-r {Strf.rF,f.i# Fg #:{i'rfg.$:Jvrud " *Jass* e.H-*

Ficatul pisdrilor este mai bine dezvoltat dec6t al mamiferelor, este mai mare la pisdrileinsectivore si piscivore dec6t la frugivore gi granivore.

Pancreasul este mai mare la granivore dec6t la carni';ore.MamiferePrezintd dinli in alveolele dentare, cu o diferenliere caractei"istic6: incisivi, canini,

premolari gi moiari. Derivarea incisivilor gi caninilor din din ii conici ai reptilelor este evidentS,modul de formare a premolarilor gi molarilor nu este pe deplin elucidatS.

Adaptarea dentiliei la regimul de hranS este foarte accentuat5. La omnivore denti iajugalS {premolariisi molarii) prezintd tuberculi individualiza i, la insectivore, tuberculii iau formalitereiV. La carnivore, tuberculii premolarilor sunt turti i ateral ;i legali prin creste longitudinaleti\oase, mo\ar\\ rtmin de trp \ubercu\ar. La carnNore\e actua\e, premo\aru\ 4 super\or gimolarui 1 inferior formeazb carnasierele. La unele erbivore, tuberculii sunt unili prin cresteperpendiculare pe directia de migcare, la Cervide, tuberculii molarilor sunt turtili, cu formd desemilund. lncisivii rozdtoarelor gi ai elefanlilor, caninii porcinelor, molarii elefanlilor 9i ai unormamifere erbivore cresc toati viala.

Dinlii iipsesc la Monotreme care nu posedi ciec3t o pereche de plSci cornoase. Ornitorincultinbr are are 4 dinli pe fiecare falcd superioar'5 9i c6te 3 dinli pe fiecare falci inferioari , care intimp se tocesc gi rbddcinile lor se resorb. Un proces asemSnitor de regresiune a din ilor are lec;i la ordinele cetaceelorgiedentatelor. La balene este?nsi compensati defonmarea fanoaneior,cele mai lungi ating6nd 2m lungime. La delfini dentilia de lapte persistd toai5 viafa, toli dinlii auformd conicS pi o singuri rddicinS.

Limba este de obicei puternic dezvoltatS, bogatS in glande, cu numeroase papile:caliciforme sau circumvalate, fungiforme, filiforme, foliate. La carnivore gi ia ornitorinc, papileiesunt puternic cheratinizate, limba funclroneazd ca o rbzdtoare. La mamiferele care se hrinesccu furnici 9i termite, limba este cilindricS, lung5, ingust5, foarte $L-rgatd in giande, retractilS^ Lacetacee este pufin mobild, nu poate fi proiectatb in afara gurii.

Esofagul este scurt la porc, c6ine, iepure gi lung la cal, Sobolan, toarece.Rumegitoarele prezintd o musculaturE striatd dezvoltatd a esofagului prin contraclia

cireia se asigurd regurgitarea voluntard a hranei.Stomacu simpiu al mamiferelor cuprinde 4 regiuni: esofagiani, cardialS, fundici si

piloric}. Stomacurile compuse rezultd prin separarea regiunilor intdlnite la stomacurile simple.La gobolan regiunea esofagiand sau stomacul anterior prezintS un inceput de separare de,,stomacul propriu-zis", delimitarea se realizeazd complet la hamster, la care stomacul estebicameral. La cimilS, stomacul anterior este impdrlit intr-o pungd mare, rumen (burduf, erbar),gi una micd reticulum (ciur), la ambele, o parte din perete formeazS diverticule unde poate fiinmagazinatd apa.


36/69

Fir#{"6tsis Fi.i{:*i-.: ris{-r.FFt6 #g 6:4{:trr.civld . gll$ss e;s ff-a

in cazul rumeg;toarelor, hrana este mai int6i inmagazinati in rumen' unde esteamestecati cu mucus 9i de aici trece in ciur'

La rumegdtoarele tipice, boi,,ine 9i ovine, stomacul anterior are trei compartimente: rumen{burduf, ierbar), reticulum (ciur), 9i omasunn (foios)' Perelii omasumului poarti numeroase cute'comunicb cu adevdratul stomac abomasum. Epiteliul de tip gastric existi numai ?n inchegbtor,unde se cantoneazS glandele cardiale, fundice 5i pilorice.

Hrana inghilit5 este mai int6i inmagazinatS in rumen, unde este amestecatS cu mucusgi trece in reticul. Ambele compartimente sunt pungi de inmagazinare, unde hrana vegetaldeste frdm6ntatd sub acliunea perefilor musculai"i gi transformati intr-o pastd, expusd acliuniimicroorganismelor. Acestea sunt reprezentate de bacterii anaerobe care produc anumiteenzime, prin acliunea cdrora din celulozd 9i alli hidrali de carbon se forrneazd acizi volatili,pentru inceput. Ei se tmbibS cu baze 9i dau sSpunuri care traverseazS epiteliul rumenului sitrecin s3nge. Acegti metabolili intervin in secrelia laptelui, elaborarea lipidelor 9i oxidare'

Figura 8. Complicarea stomacului la mamifere:

a. om; b. cAine; c. gobolan;d. hamster; e. cal; f. rumegitor

1. esofagul si regiuneaesofagiani a stomacului;2. regiunea cardialS;3. regiunea fundicS;4. regiunea Pilorici

in repaus, animalul regurgiteazd hrana astfel prelucratS, o mestecd din nou' o rumega/ 5lo inghite iar55i. o parte din hranS trece acum in omasum (foios) in timp ce alta trece mai intdiin reticulum gi apoi in omasum, apoi in abomasum (cheag, inchegStor), unde are loc digestiagastricd sub acliunea enzimelor.

La edentate, peretele intern al stomacului este acoperit parlial sau total cie o pdturdgroasd de keratinS, care-l protejeaz; de acidul formic'

Ficatul mamiferelor carnivore este mai mare dec6t al celor erbivore. Vezicula biliarilipsegte la multe rozitoare, Cetacee, Camelide, Cervide 9i

la multe antilope'

#w'#


37/69

'sga '"-''-_____ 8"{,t;.s6rs prrlt?'&{J 6ffiffptrc.# ms *xcruezufid " fllsss * x-mo cuRt*;tTATfse estinleex* fl# a ci*c6nitft*i" bflte p* zi fn cilpffei fr*n'l d* 8fifi*-1:fiil# cje cri.* cioc*nitoafl* po#tc *iCIc*ni de 2* de cri pe secufl#*.$e estin' *aa* ** fntr-un an c **l*nie d* alhine prcdu*e intre 1g*-2?5 kg den:ier*.f;xplica difer"en{eie dintre tipurile de inge*ti* qi absorb{i* a hraner la nevertebrategi vertebrat* gi evid*riliaz# adept#rile fa mediul gi nr*dul cie nr:iri{ie.Hvidentiaza adaptarlle nr"lorfolngiee aie limbii in senia vertehratelor in fune{ie demodul de lrnsnirs gi regirnul e1* hran*.flvideniiaze pariicr.ri*r]t*{ile glandelor eiigestiv* ?n seria anirnaffr pe bazapartieularita{iior" regimr.rlui de hrar:d pi a mediufr_ri de viala.eompar* nrcdul de hranin* *l unei plante rarnivcr-* cu eei ai unur snimai pr.&d&to'pe baza urrn&tnrului pl*n.u moduN d* captur*r* af pn&ui ;* aejaptirile mcrfclngiee gi anatcrnic*;* aparatul *nzinratic irnpiiect in digestie;o ccnclurii.Descrie partieularita{iie structurale pi func inRale care interv n ln ingestia gidigestia hranei ia pratazcare g celenterat*.Campena adapt*rile hirudineelor qi aie ci*lcston'lilor la regimui de hnanihematafag.lndica 5 mcdifi*ari produse la nivelui sistemului digestiv in tinrpui ontogenezeiciciostcrnilor"Eviden{iaza forma iunile anatamice care sCImpen$eaz6 func ional lpsa stomaeuluila unii pegti.Fre:ints Parti*uiaritd{ile anatcmiee eie sistsmului digesiiv ia pegtr gi p;isari infunclie eJe reginrul de hran#"Analizeazd con'lparativ particularit5{il* stru*tunale gi functionale ale sistenruluidigestiv la nriamifere in funetie de regimul de hrand, rnodul de prccurare a hraneigi rnediul Ce via{a.Presupune c* te micgorezi pana la dimensiunile irne rnoi*cule pi pornegti inc6latorie in tubul digestiv al unui mannlfer cmnivor, in compania e trei mclecule:una de prctein*, alta de lipide 6i alta de gluleide.Analizeaz# transforrn*rife la care sunt supuse insntitnare{e tale in fiecane stalie acaldtoriei gi la ce ,,peripetii" vor fi expuse dupa ce se transforma ?n nutrimente.

Docuruenteaza-teAnalizeaza ciclurile biogeachirnice ale azotului ;i sulfului.chemosintetizante la circula/ia materiei in naturd. Evalua/i cantribu/ia ot"ganisme/ar


38/69

#*'#{d}6;F Fs:- Jg# q#pgt.fl'*r Fx*'rasruS* . Citss* s,H-s 193

3.1.3. PARTTCULARITATI ALE SISTEMUL CIRCULATOR 5l CIRCULATIEIiru se nrn ANTMALA

SISTEMUL CTRCULATOR $l CIRCULATIA LA NEVERTEBRATESpongieri gi CelenterateNu au sistem circulator propriu-zis. Mediul intern este reprezentat de hidrollm'iTurbelariateSistemul circulator lipsegte, circulalia realizAndu-se prin lacunele cavitS ilor c3': -TrematodeSunt specii exclusiv parazite gi nu au sistem circulator, circulalia nutrin"e-::

ajutatd de ramificafiile intestinale gi de lichidul interstilial din parenchim.CestodeSunt plateiminli exclusiv endoparazi\i,la care nu existd sistem circulator,Nematelmin iNu au sistem circulator.Nemer ieniSistemulcirculatorapare pentru prima datdin seria animald gieste de tip?nchis ':'*.:

la speciile inferioare numaidin doud vase longitudinale laterale, iar la cele evoluate aoa'= - : -:un vas longitudinal medio-dorsal. Ele sunt unite prin ramuri vasculare circulare. Pere: "=:= :'sunt contractili pi direclioneazi sSngele in sens postero-anterior, in vasul dorsal si a-::':-posterior,in cele laterale, form6nd astfel un circuitin corpul animalului. S6ngele con ine: as-i5i glo

Biologie Pentru Grupele de Excelenta(2)

Documents

Transcript of Biologie Pentru Grupele de Excelenta(2)