Biografia lui Mihai Eminescu(1850-1889)

1850,15 ianuarieSe nate la Botoani, alaptelea dinunsprezece copii zmislii de Gheorghe si Rluca Eminovici. Tatl Gheorghie-avea rangul de cminari muncise ca vechil pe moia din Dumbrveni (spre Suceava).

Mihaii petrece copilria la Botoanii, desigur, cltoreten trsura prinilor la moia Durneti.

Familia Eminovici, cumprase moia cu 4000 de galbeni, drma casa btrneasci ridica un conac nou. Mihai eranconjurat de patru frai:erban, Niculae, Iorgu si Ilie (acesta era prietenul de nzdrvnii). Surorile Ruxandrai Maria au murit de copile. Dar, "dulcea mam" mai nate patru prunci dupMihai: Aglae, Harieta, Mateii Vasile, ultimulncetnd din viala vrstfraged.

1858-1860Dupcenvase douclase acas, severul cminar Gheorghie,l duce peste hotar,n Bucovina stpnitatunci de Imperiul austro-ungar, la Cernui.n paaport, tatl declara cMihai de 8 ani are "prul negru, ochii negri, nasul potrivit, faa smolita".

Clasele a III-asi a IV-a le urmeazlacoala primargreco-orientalnumita "Naional-Hauptschule". Locuiete la Aron Pumnul (profesori revoluionar paoptist ardelean), prieten cu tatl sau. Ceilali frai sunt la gimnaziu. Mihainva binior, dar programul militrescidorul de casl determina sfugsingur, pe jos, pnla Ipoteti. Biciul usturtor al cminaruluil obliga srevinn cpitala Bucovinei.

1860,n septembrie Tatli duce iari bieii, prin vama Mihaileni, la Cernui. Mihai e inscris la "K.K. ober-Gymnasium"

1860-1863Frecventeaza gimnaziul. Rezultate bunen prima clas("excelent" la romn, "foarte bine" la istorie), darn clasa a II-a merge ca raculi, neglijnd matematicai latina, rmne repetent. Fuge iari la Ipoteti, peste grani, mai simte o data biciul tatlui, care-l duce legat la Cernui. Repetclasa a II-a gimnazial, dar dupPati (1863) nu mai enscrisn cataloage.

1864Atras de teatru, insoete trupa Fanny Tardini-Vladicescu care sosete la Hotel Moldova din Cernui. Este angajat ca sufleuri pleacn turneu cu trupa la Braov. Era fascinat de frumuseea actriei Fanny Tardini. Toamna e copistn administraia judeului Botoani, pnn martie 1865.

1865-1866Mihai mai are oans: s-i continue la Cernui studiile licealen particular. Are grijde biblioteca lui Aron Pumnul. Darn ianuarie, cnd numra 16 ani, e zguduit de moartea, tocmai lnga el, a profesorului. Plngen hohote, fiindcsetie, spiritul vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seara,i citete colegului Stefanelii poemaLa moartea lui Aron Pumnul, compusn acea zi. E prima creaie, publicatn broura omagiala Lcrmioarele La Ipoteti, adolescentul Mihai e copleit de prima iubire. Se zice co chema Casandra Elenai era fiica lui Gheorghe Alupului. Arta ca floarea albde cire. Se plimba prin lunci, prin codru, pnla lacul fermecat. E mai mare dect junele amorezat. Mai apoi, fiind departe, Mihai aflcfata de 19 ani a fost luatde zburtorul, rapusde dropic(hidropizie)e inmormntatn tintirim. Trist, o evocan: De-as avea, Din strintate,Mortua est(ntitulatlanceput Elena), Aveam o muzori Floare albastr. Trimite poeziaDe-aavearevistei Familia, condusde Iosif Vulcan, care o publicimediat (martie 1866), schimbndu-i numele din Eminovici in Eminescu. Cltorete mai mult pe jos la Blaj ("mica Roma", despre care-i vorbise Pumnul). Cu ghetele ruptei o traistn spinare (cu nite crii caieten care adunase folclor), Mihai coboarde pe dealul Hulan "vatra romanismului" - Blaj,ncearcsa-i dea examenele, dar nu le ia, neavand condiii de invtur. Farparale, doarmentr-un pod de fn,mbuca din piatprune cu pine neagrai se scldan Trnava (fiind un bunnottor). Citete cu nesat crile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri. Banii de la Ipoteti nu-i vin la timpi pleacla Sibiu,n cutarea fratelui su Neculai, dar acesta plecase la Timioara. La vremea strugurilor, esten mizerie, cu picioarele goale. Un teologidnite ghete. Paaportul fiind expirat, este ajutat de Popa Bratu din Rinari (bunicul dinspre mama al poetului O. Goga) streaca clandestin grania austro-ungarspreara sa, Romnia, furindu-se prin muni. Strbate Olteniai Muntenia, atras de Bucureti.

1867-1869l aflm la Giurgiu - hamaln port. Devine sufleur in trupa ambulanta a lui Iorgu Caragialei, apoi,l cunoate pe nepotul acestuia, Ion Luca Caragiale.mpreuncu trupa teatrala lui Mihai Pascaly face un turneu la Lugoj, Sibiu, Arad, Orvia, Buzia. Se angajeaz, cu ajutorul acestuia, ca "sufleur IIi copist" la Teatrul Naional din Bucureti.ntreprinde un nou turneu, cu trupa Pascaly, la Galai, Iai, Cernuii Botoani, unde e reinut de tatsu Gheorghietrimis, toamna, la studiin strintate,n septembrie, purcede cu fratele cel mareerban la Praga, incercnd ssenscrie la Universitatea Carolina.i face o fotografie,n atelierul pictorului-fotograf Jan Tomas,nspleacdin acest ora.La 2 octombriel aflm la Viena.

1869-1872n capitala Imperiului Habsburgic figureazca student la Universitate. Neavnd diploma de bacalaureat, e inscris ca "audient extraordinar"i nu ca "student ordinar", precum ceilali. Urmeazcursuri de filosofie, drept, economie politic,limbi romanice, anatomie etc. Scrie mult.

1870Colaboreazla revista Convorbiri literare din Iai cu poezia Venere si Madona. Vara, I. Negruzzil gsete la Viena, invitndu-l sse stabileascan Iai. O cunoate la Viena (martie 1872) pe frumoasa doamnVeronica Micle, venitla un tratament.

1871, 15 august Participla srbtorirea a 400 de ani de la sfinirea mnstirii Putna, fiind unul dintre organizatori.

1872-1874Prsete Vienai vine, prin Botoani, la Iai. La1 septembrie citete laedina Junimii poezia Egipetuli nuvela Srmanul Dionis. Impresionai, membrii societii decid sa-i acorde o importanta sumde bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescuvoia "doctorn filozofie"i urmaal su la catedra din Iai. Senscrie la Universitatea Humboldt din Berlini frecventeaziari cursuri diverse. Maiorescui trimite 100 de galbeni, ca s-i ia doctoratul, insEminescu prsete brusc Berlinul, renunnd la examene. Cltorete cu trenul tocmai la Marea Baltic, la Konigsberg, oraul marelui filozof Kant, cutnd documente din istoria romnilor.n plina vara 1874, descinde la Iai, frtitlul de doctorn filozofie. Suprarea lui Maiorescu va trece repede.i oferpostul de director al Bibliotecii Centrale, depunnd jurmntuln faa rectoruluitefan Micle, soul Veronici. Este poftitn salonaul literar al V. Micle, din casa rectorului. Preda germana la Institutul Academic.

1875Numit de Maiorescu revizorcolar pentru judeele Iaii Vslui, viziteazmultecolii face rapoarte detaliate. Semprietenete cu Ion Creang. Dragostea pentru Veronica se amplific.

1876, 15 augustMoare "dulcea mam" Raluca,nmormntnd-o la Ipoteti. Revenit la Iai e, pnn 1877, redactor la Curierul de Iai (100 de lei lunar).

1876Prsete redacia,n urma unui conflict cu cei de la "foaia vitelor de pripas". Totodat, pleacdin Iai, unde sttuse 4 anii crease perlele din ciclul veronian: Ft-Frumos din tei, Clin, Lacul, Dorina, Peste vrfuri s.a.

1877-1883Redactor al ziarului conservator Timpul. Munca epuizantla articolei poezii, viaa intimdezordonat, firea de boem - toate contribuie la drmarea sa psihica. Se declanseaza boala, are dureri de cap.

1875-1883Timpul capodoperelor:Luceafrul, Scrisorile (5 la numar), Doina s.a.

1883Vara, acasla Maiorescu, Eminescui declarcvrea snvee albanezi sse clugreasc. Altdat, se duce la cafeneaua "Capsa", scoate revolveruli rcnete cregele trebuiempucat, pentru c-iine pe liberalin brae. Apoi se baricadeazntr-o baie public, opt ore, lsnd apa sse reverse peste tot. Gardienii sparg uai-i pun cmaa de for. Ajunge la casa de sntate a dr. Sutu si Bucuretiul aflc"D-l Eminescu annebunit". Are 33 de anii, panla moarte, va trintr-o agonie prelung, prin spitalei ospicii, fara mai putea scrie ceva important. Vieuiete din mila public, apoi din mica pensie viagera (250 lei lunar).

La2 noiembrie 1883sosete la Viena,nsoit de prietenul Chibici-Ravneanu, fiind internat la Sanatoriul Ober-Dobling. Apare prima ediie a poeziilor lui Eminescu,ngrijitde Maiorescu.

1884-1885Locuiete la Iai. Cltoreten Italia (cu Chibici).

1886Este internat la ospiciul de la mnstirea Neam, undel viziteazCreang.

1886-1888Locuiete la Botoani,ngrijit de sora sa paraliticHarieta.

1888, aprilie Pleacde la Botoani la Bucureti, unde VeronicaMiclel ia pentrungrijiri medicale.

1889, februarieInternat din nou la Sanatoriul dr. Suu. Pietrele i se par diamante, frunzele bani. Se crede voievodul Matei Basarab.

1889, 15 iuniePacientul Petrea Poenarull loveten cap cu o piatrtrasdin pratie. Dar moartea e consecina unei endocardite vechi. Creierul sau cntreste 1495 de grame, aproape ct al poetului german Schiller. Este inmormntat la Bellu, cu onoruri nationale.

Copyright 2002Banat! Inc.