Biochimie medicala, generala si aplicata, Farmacie, anul III, sem_ I .unlocked.pdf

8/10/2019 Biochimie medicala, generala si aplicata, Farmacie, anul III, sem_ I .unlocked.pdf

1/99

Page 1 of 99

Biochimie medicala, generala si aplicata,

Farmacie, anul III, sem. I

Capitolul 1. Definitia si domeniul de studiu al biochimiei. Directiile

actuale de aplicare si de dezvoltare. Logica molecular a organismelor

vii si principii generale de functionare. Apa si sistemele tampon din

organism

Complement Simplu

1. Exemple de unitati structurale ale moleculelor complexe din sistemele biologice sunt: A. Acidul acetic B. 5-Fluoro uracilul C. Acidul azotic D. ARNt E. Acidul fenil piruvic 2. Modul de structurare al sistemelor biologice are la baza principiul complementaritatiisau al asocieriiselective, in conformitate cu care:A. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin legaturi covalente B. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze aleatoriu prin difuzie libera C. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze daca sunt complementare steric D. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin interactiuni electrostatice E. In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin centrii lor catalitic activi 3. pH-ul mediului intern are valori cuprinse in intervalul 7,35-7,45: A. La pasari si reptile B. La om C. La ciuperici si microorganisme halofile D. In toate celulelele vii de pe planeta E. In toate celulele animale de pe planeta 4. Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern, la om functioneaza mai multemecanisme, dintre care: A. Recircularea hepatica a azotului aminic B. Eliminarea renala a excesului de acizi C. Eliminarea pulmonara a O2 D. Neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric E. Nici o varianta corecta 5. Sistemele tampon au proprietatea: A. De a adsorbi solutiile concentrate de acizi B. De a adsorbi solutiile concentrate de baze C. De a modifica pH-ul mediului in care se afla la o valoare medie D. De a impiedica disocierea acizilor slabi in bazele lor conjugate E. De a pastra constant pH-ul mediului la adaugarea de cantitati moderate de acizi sau baze


2/99


3/99

Page 3 of 99

B. Sistemul tampon al acetatilor; C. Sistemul tampon al alaninei; D. Sistemul tampon al acizilor biliari; E. Corecte b), c) Complement Multiplu13. In sistemul biologic asocierea moleculelor dupa principiul complementaritatii: A. Sta la baza autoasamblarii biomoleculelor in fibre, tuburi, membrane B. Sta la baza reactiilor catalizate enzimatic C. Sta la baza mentinerii constante a pH-ului mediului intern D. Sta la baza homeostaziei mediului intern E. Sta la baza universalitatii codului genetic 14. Bioelemente plastice pentru sistemul biologic sunt: A. Seleniul B. Zincul C. Carbonul D. Oxigenul E. Fosforul 15. Microelemente pentru sistemele biologice sunt: A. Magneziul B. Bromul C. Fierul D. Zincul E. Iodul 16. Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului umanfunctioneaza mai multe mecanisme, dintre care: A. Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemele tampon B. Eliminarea renala a excesului bazic C. Eliminarea pulmonara a O2 D. Eliminarea pulmonara a CO2 E. Eliminarea renala a excesului acid

17. Asigurarea tamponarii sangelui prin sistemul tampon al carbonatilor poate avea locprin: A. Modificarea ritmului respirator B. Modificarea concentratiei ionilor bicarbonat C. Modificarea aciditatii ionilor dicarbonat D. Modificarea bazicitatii ionilor dicarbonat E. Cresterea aciditatii dioxidului de carbon 18. Mentinerea constanta a echilibrului acido-bazic in sange se realizeaza prin: A. Cooperarea dintre plaman si rinichi B. Modificarea ritmului respirator C. Eliminarea renala a excesului de acizi D. Restabilirea concentratiei sanguine a anionilor HCO-3 prin reabsorbtie la nivel renal E. Sinteza de acid clorhidric de catre mucoasa gastrica 19. Sistemul tampon al fosfatilor: A. Are ca si componente functionale ionii fosfat monoacid si fosfat biacid B. Are la pH fiziologic un raport intre ionii HPO42-: H2PO4- egal cu 1:5 C. Are la pH fiziologic un raport intre ionii HPO42-: H2PO4- egal cu 5:1 D. Opereaza in celulele tubulilor renali E. Opereaza in matricea extracelulara 20. Sistemul tampon al hemoglobinei:


4/99

Page 4 of 99

A. Opereaza in plasma sanguina B. Opereaza in eritrocite C. Are o componenta proteica avand capacitatea de a ceda si accepta protoni D. Realizeaza functia de tamponare prin intermediul hetrociclului histidil E. Opereaza in tubulii renali 21. Sunt unitati structurale din componenta biomoleculelor: A. Glicerolul B. Acidul fosforic C. Alanina D. Riboza E. Acidul clorhidric 22. In sistemul biologic: A. Prezenta moleculelor nepolare scade numarul orientarilor posibile ale moleculelor de apaadicente B. Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul neapos C. Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul apos D. Zonele polare ale moleculelor sunt expuse spre mediul apos E. Moleculele de apa interactioneaza cu resturile nepolare ale aminoacizilor din lanturile proteice

23. Bioelemente plastice pentru sistemul biologic sunt: A. Cuprul B. Iodul C. Hidrogenul D. Fluorul E. Azotul 24. Microelemente pentru sistemele biologice sunt: A. Carbonul B. Azotul C. Bromul D. Cobaltul E. Plumbul 25. Sistemele tampon: A. Au toate o capcitate de tamponare identica B. Au o capacitate de tamponare exprimata in unitati specifice C. Nu au o capcitate de tamponare care poate fi determinata prin calcul ci doar prin metodeexperimentale D. Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampontrebuie adaugatun echivalent de baza pentru a creste pH-ul cu o unitate

E. Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampontrebuie adaugatun echivalent de acid pentru a scadea pH-ul cu o unitate

26. Sistemele tampon sunt formate din: A. Acizi slabi si bazele lor conjugate B. Baze slabe si acidul lor conjugat C. Acizi tari si baze tari D. Solutii apoase de saruri anorganice E. Saruri ale metalelor grele 27. Sistemul tampon al fosfatilor: A. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alhemoglobinei


5/99

Page 5 of 99

B. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alcarbonatilor

C. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alaminoacizilor

D. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alproteinelor

E. Asigura tamponarea mediului la valori ale pH diferite fata de sistemul tampon alglucidelor

28. Sistemul tampon al proteinelor: A. Este compus din proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si anioni B. Este compus din proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si cationi C. Este compus din proteine care functioneaza ca si cationi si proteine care functioneaza ca sianioni

D. Actioneaza predominant intracelular E. Functioneaza la un pH diferit de cel fiziologic 29. Hemoglobina intra in constitutia urmatoarelor sisteme tampon: A. Hemoglobina bazica- hemoglobinat de potasiu B. Hemoglobina acida- hemoglobinat de potasiu C. Oxihemoglobina acida-oxihemoglobinat de potasiu D. Oxihemoglobina bazica-oxihemoglobinat de potasiu E. Sistemul tampon al carbonatilor 30. Componentele sistemului tampon al proteinelor: A. Prezinta aciditate sau bazicitate moderate B. Sunt proteine care functioneaza la pH fiziologic ca si anioni C. Sunt aminoacizi esentiali D. Prezinta aciditate sau bazicitate puternice E. Sunt proteine limfocitare 31. Echilibre care se stabilesc in sistemul tampon al carbonatilor sunt: A. H2CO3 H+ + HCO3-

B. CO2 (g) + H2O CO2 (aq) C. H2CO3 CO2 (g) + H2O D. CO2 (aq) H+ + HCO3- E. CO2 (g) + H2O H2CO3 32. Echilibre care se stabilesc in sistemul tampon al fosfatilor sunt: A. H3PO4 + H+ H2PO4 - B. HPO4 - + H+ H2PO4 - C. H2PO4- + OH- HPO4 - + HOH D. H3PO4 + OH- HPO4 - + HOH E. HPO4 -+ H+ H2PO4 - 33. Referitor la sistemele-tampon din organism sunt adevarate afirmatiile: A. Asigura mentinerea pH-ului mediului intern al organismului la valoarea constanta de 7,4; B. Asigura mentinerea pH-ului mediului intern intre limite foarte stricte C. Cel mai raspandit tampon din organism este sistemul tampon al hemoglobinei D. Cel mai raspandit sistem tampon din organism este sistemul tampon al carbonatior E. Sistemul tampon al fosfatilor opereaza in eritrocite si in celulele tubulilor renali 34. Referitor la sistemul tampon acid carbonic-carbonat sunt adevarate urmatoareleafirmatii: A. Este cel mai raspandit sistem tampon din organism B. Functioneaza in celulele tubulilor renali


6/99

Page 6 of 99

C. Asigura tamponarea plasmei sanguine prin modificarea ritmului respirator D. Realizeaza tamponarea optima la pH=6,8 E. Pentru asigurarea tamponarii la pH fiziologic raportul bicarbonat/acid carbonic al sistemuluieste 20/1 35. Sunt enunturi corecte: A. Sistemele tampon sunt solutii concentrate de acizi/baze slabi/e si saruri ale acestora B. Datorita proprietatii de a disocia in solutie, sarurile acizilor/bazelor slabi/e din componentasistemelor tampon, reduc la minimum orice proces de modificare al concentratiei ionilor dehidrogen din acea solutieC. Sistemele tampon sunt solutii 1 M de acizi/baze slabi/e si saruri ale acestora D. In componenta unui sistem tampon poate intra un acid si baza sa conjugata E. In componenta unui sistem tampon poate intra numai o baza tare 36. Sistemul tampon acid carbonic-carbonat este eficient deoarece: A. In activitatea metabolica majoritatea acizilor formati sunt mai tari decat acidul carbonic ; B. Acizii formati in cursul proceselor metabolice sunt neutralizati de catre componenta bazica asistemului (HCO3-); C. Acizii formati in cursul proceselor metabolice sunt neutralizati de catre componenta bazica asistemului (H2CO3);

D. CO2 sub forma de H2CO3 este disponibil permanent in organism pentru tamponarea bazelor,fiind rezultatul final al majoritatii cailor catabolice;

E. O baza tare generata in sistem este neutralizata de componenta acida a sistemului tampon alcarbonatilor (HCO3-)

37. Dintre caracterisiticile sistemului tampon acid carbonic-carbonat mentionate mai jos,nu sunt adevarate: A. Are o capacitate foarte puternica de tamponare B. Poate neutraliza excesul acid prin componenta HCO3 - C. Acidul carbonic in exces, rezultat in urma proceselor de tamponare, este scindat in eritrocite decatre anhidraza carbonica D. Acidul carbonic in exces, rezultat in urma proceselor de tamponare, este scindat in alveolelepulmonare de catre anhidraza carbonica E. Dioxidul de carbon rezultat din scindarea acidului carbonic este eliminat prin rinichi


7/99

Page 7 of 99

Capitolul 2. Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide,

nucleotide. Structura tridimensionala i funciile acizilor nucleici. Baze

azotate false si aplicatiile lor in terapie

Complement Simplu

1. Numarul legaturilor de hidrogen dintre catenele unei portiuni de ADN dublu catenarcu secventa-A-G-C-T-C- este:-T-C-G-A-GA. 5 B. 7 C. 10 D. 11 E. 13

2. Molecula de ADN consta din doua catene polinucleotidice. Aceste catene: A. Sunt antiparalele B. Contin portiuni anticodon C. Se leaga una de alta prin legaturi fosfodiesterice D. Sunt hidrolizate la temperaturi crescute E. Sunt stabilizate prin legaturi de hidrogen intracatenare 3. Bazele azotate din molecula ADN sunt derivati structurali de: A. Purina si pteridina B. Pirimidina si indol C. Adenina si timina D. Purina si pirimidina E. Guanina si citozina 4. Adenina este: A. 2-amino-purina B. 2-amino-6-hidroxipurina C. 2,4-dihidroxi-pirimidina D. 2-hidroxi-4-amino-pirimidina E. 5-amino-pteridina 5. ARNm: A. Contine baze minore B. Contine informatia necesara pentru biosinteza proteinelor C. Exista in 20 de forme, cate unul pentru fiecare aminoacid D. Are raportul U/A = 1 E. Este de fapt catena codificatoare a ADN 6. In legatura cu ARNt este corecta afirmatia: A. Este un polinucleozid B. Contine la capatul 5 o secventa anticodon C. Este prelucrat posttranscriptional prin excizia intronilor D. Nu este un produs al transcrierii ADN E. Este o molecula circulara dublu helicata 7. Care dintre urmatoarele secvente constituie transcrierea in ARN m a secventei ADN 5-

A-A-T-G-TC-3? A. 5-U-U-A-C-A-G-3 B. 3-T-T-A-C-A-G-5


8/99

Page 8 of 99

C. 3-G-A-C-A-U-U-5 D. 5-T-T-A-C-A-G-3

E. 5-G-A-C-A-U-U-3 8. Toate bazele azotate false utilizate in terapie sunt: A. Analogi structurali ai adeninei B. Analogi structurali ai uracilului C. Analogi structurali ai purinei D. Analogi structurali ai pirimidinei E. Nici o varianta corecta 9. Allopurinolul, utilizat in terapia hiperuricemiilor, este: A. Un derivat al uracilului B. Un derivat al purinei C. 6-tioadenina D. 6-mercaptopurina E. Nici o varianta corecta 10. Azidotimidina: A. Se foloseste in tratamentul infectiilor HIV B. Se foloseste in prevenirea fenomenului de rejectie a grefelor C. Se foloseste in tratamentul leucemiei acute D. Este un inhibitor al sintezei de novo a purinelor E. Nici o varianta corecta 11. Care dintre enunturile referitoare la structura tridimensionala a moleculeor de ADNeste adevarat? A. Intotdeauna secventa de baze azotate de-al lungul lantului polinucleotidic poseda o simetriedubla de rotatie, existand un ax de simetrie situat central B. Planurile determinate de ciclurile bazelor azotate sunt dispuse perpendicular pe axa helixului C. Adenina face intotdeauna pereche cu citozina iar guanina cu timina D. Cele doua lanturi complementare sunt dispuse in acelasi sens (3 -5); E. Bazele azotate sunt dispuse inspre exteriorul molecule dublu catenare

12. Pentru izolarea ADN nuclear prin metoda Kay se foloseste ca detergent anionic: A. dodecil sulfatul de sodiu B. deoxicolat de sodiu C. acizi biliari D. lecitina E. ser fiziologic tamponat 13. In tehnica Kay de izolare a ADN celular tesutul se dezintegreaza: A. prin centrifugare B. prin tocare cu ajutorul unui mixer C. prin triturare cu nisip de cuart D. prin tratare cu enzime proteolitice E. prin taiere cu foarfeca

14. Dupa tratarea cu detergent anionic, din solutia limpede obtinuta, ADN celular esteprecipitat cu: A. eter etilic B. acetona C. ser fiziologic D. etanol 95% E. apa distilata 15. Modificarea proprietatilor extractului de tesut hepatic prelucrat in vederea izolarii


9/99

Page 9 of 99

ADN celular in urma tratarii cu detergent anionic consta in: A. schimbarea culorii B. cresterea vascozitatii C. schimbarea gradului de turbiditate D. schimbarea absobtivitatii in vizibil E. schimbarea pH-ului

16. Centrifugarea lizatului tisular dupa tratarea cu detergent anionic in tehnica Kay deizolare a ADN celular se practica pentru: A. omogenizarea preparatului B. precipitarea ADN C. indepartarea proteinelor denaturate de detergent D. cresterea vascozitatii mediului E. nici o varianta corecta 17. Metoda Kay de izolare a ADN celular se practica pentru: A. extractia rapida a acizilor nucleici B. extractia acizilor nucleici dupa fractionarea subcelulara prealabila C. extractia proteinelor histonice denaturate D. extractia proteinelor membranare

E. nici o varianta corecta Complement Multiplu18. Afirmatiile corecte legate de guanozina sunt: A. Contine o legatura N9-glicozidica B. Contine grupari amino libere C. In structura ADN dublu catenar poate forma 3 legaturi de hidrogen cu timidina D. In structura ADN dublu catenar poate forma 3 legaturi de hidrogen cu adenina E. Contine o legatura N1-glicozidica 19. Afirmatiile corecte cu privire la ARNt sunt: A. Este un polinucleozid bicatenar B. Contine la capatul 3 secventa CCA C. Are doua zone dublu catenare D. Transporta aminoacizii activati la ribozomi E. Are un mare numar de baze azotate minore in componenta 20. Legarea bazei azotate de pentoza (riboza sau deoxiriboza) in nucleozide se face: A. Intre atomul N9 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei B. Intre atomul N1 al purinei si atomul C1 al pentozei C. Intre atomul N9 al purinei si atomul C1 al pentozei D. Intre atomul N1 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei E. Intre atomul N7 al purinei si atomul C1 al pentozei 21. In moleculele dublu catenare de ADN: A. Bazele adiacente sunt dispuse la distante de 20 de-a lungul spiralei B. Bazele purinice si pirimidinice sunt dispuse spre interiorul helixului C. Planurile determinate de nucleele bazelor azotate sunt paralele cu axa helixului D. Adenina face intotdeauna pereche cu timina E. Guanina face intotdeauna pereche cu uracilul 22. Denaturarea moleculelor de ADN reprezinta: A. Un fenomen reversibil B. Ruperea legaturilor de hidrogen dintre perechile de baze complementare din cadrul aceleiasicatene C. Un fenomen care se petrece brusc, atunci cand se atinge o temperatura anume D. Un fenomen datorat efectului de stivuire al heterociclurilor bazelor azotate E. Despiralarea celor doua catene complementare


10/99

Page 10 of 99

23. Diferentele dintre unitatile constituiente ale moleculelor de ARN si cele alemoleculelor de ADN constau in: A. Inlocuirea uracilului cu timina in ARN B. Inlocuirea deoxiribozei cu riboza in ARN C. Inlocuirea guanozinei cu citozina in ARN D. Inlocuirea timinei cu uracilul in ARN E. Unirea unitatilor nucleotidice prin punti fosfodieste 3-5 in ARN 24. Despre moleculele de ARN m sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. Sunt foarte heterogene, diferind considerabil ca masa moleculara B. Sunt foarte heterogene, diferind considerabil ca lungime a catenei C. Sunt foarte heterogene, compozitia in baze azotate diferind considerabil D. Sunt foarte heterogene, secventele anticodon diferind de la o molecula la alta E. Sunt foarte heterogene, compozitia in pentoze diferind considerabil 25. Analogii structurali ai bazelor azotate, utilizati in terapie: A. Se comporta ca antimetaboliti B. Se utilizeaza in tratamentul artritelor C. Pot avea actiune antivirala sau antimitotica D. Pot avea actiune inhibitorie asupra unor enzime implicate in biosinteza ADN E. Pot avea actiune antiinflamatoare prin blocarea mecanismelor celulare care declanseazaprocesul inflamator 26. ARNr : A. Constituie componenta majora a ribozomilor B. Are rol catalitic in sinteza proteinelor C. Are rol structural in sinteza proteinelor D. Are o secventa anticodon la capetele 5E. Are o secventa anticodon la capetele 3'

27. Secventa nucleotidica 5-A-G-T-C-C-G-A-A-3 este complementara cu: A. 5-U-C-A-G-G-C-U-U-3 B. 3-U-C-A-G-G-C-U-U-5 C. 5-T-C-A-G-G-C-T-T-3 D. 3-T-C-A-G-G-C-T-T-5 E. 5-U-C-A-C-C-G-U-U-3 28. In legatura cu structura ADN, sunt corecte enunturile: A. Un fragment al dublului helix este redat simplificat prin: 5-A-T-G-C-3 3-T-A-C-G-5 B. In ADN, indiferent de sursa din care provine, rapoartele G/C si C/T sunt unitare C. In ADN, indiferent de sursa din care provine, rapoartele A/T si G/C sunt unitare D. In dublul helix numarul perechilor de baze pe o catena este limitat steric E. Catenele sunt dispuse antiparalel (in sensuri diferite) 29. Denaturarea termica a ADN: A. Rupe legaturile de hidrogen intercatenare B. Se produce la temperatura mai mare atunci cand compozitia in G si C este mai mare C. Se produce la temperatura mai mare atunci cand compozitia in A si T este mai mare D. Nu rupe legaturile de hidrogen intercatenare E. Indeparteaza gruparile fosfat din scheletul pentozo-fosfat al moleculelor 30. In legatura cu structura de dublu helix a ADN, afirmatiile corecte sunt: A. Resturile fosfat sunt proiectate spre exterior si sunt incarcate negativ B. Guanina formeaza 3 legaturi de hidrogen cu citozina C. Adenina formeaza 2 legaturi de hidrogen cu uracilul D. Adenina formeaza 3 legaturi de hidrogen cu timina


11/99

Page 11 of 99

E. Guanina formeaza 2 legaturi de hidrogen cu citozina 31. In legatura cu structura dublu helicoidala a moleculei de ADN sunt corecteafirmatiile: A. Un fragment poate fi redat 5-A-T-G-C-T-A-3

3-T-A-C-G-A-T-5

B. In toate moleculele raportul G+C/A+T este unitar C. Nucleele bazelor azotate sunt dispuse paralele, in stiva, de-a lungul catenelor D. Forma Z corespunde unei elice spre dreapta, cu cate 10 perechi de baze per spiraE. Cele doua catene pot disocia prin incalzire sau prin schimbarea pH-ului mediului 32. Afirmatiile corecte in legatura cu uracilul sunt: A. Se gaseste in structura ARNt B. Este 2,4-dihidroxi-pirimidina C. Are o grupare 5-metil D. Se gaseste in structura ADN E. Este 2-amino-6-hidroxipurina 33. ARNm: A. Constituie matrita pentru sinteza proteinelor B. Transporta aminoacizii activati la ribozomi C. Are molecule monocatenare liniare D. Are o secventa leader care nu este tradusa in capatul 3 E. Agrega cu molecule lipidice si proteice constituind ribozomi 34. Functiile pe care ARNt le indeplineste in procesul biosintezei proteinelor sunt: A. Cataliza formarii legaturii peptidice B. Transportul aminoacizilor activati a ribozomi sub forma de complexe ARNtaminoacil C. Adaptarea aminoacizilr transportati in dreptul codonului de pe ARNm care-l specifica D. Reflecta compozitia in baze a genei transcrise E. Este imlicat in fenomenele de reglaj genetic la eucariote 35. Moleculele dublu catenare de ADN: A. Au rapoarte unitare A/T si G/C B. Au aceleasi dimensuni in toate organismele C. Sunt circulare D. Au aceeasi componenta in baze azotate in toate organismele E. Sunt supuse unor suprainfasurari, generand superhelixuri 36. Forma Z a moleculei ADN: A. Corespunde unei elice stangi cu cate 10 perechi de baze per spira B. Corespunde unei elice drepte cu cate 12 perechi de aze per spira C. Corespunde unei elice stangi cu cate 12 perechi de baze per spira D. Apare mult mai rar decat forma B E. Este identica cu forma A 37. Despre moleculele de ARN sunt corecte afirmatiile: A. Pot adopta structuri mono sau bicatenare B. Au structuri dublu helix, la fel ca si moleculele ADN C. Bazele complementare se gasesc in raport unitar D. In regiunile cu structura in ac de par adenina face pereche cu uracilul iar guanina cu citozinaE. In celula se intalnesc mai multe tipuri de ARN 38. Cu privire la ADN sunt corecte afirmatiile: A. La procariote ADN mitocondrial este circular B. Molecula ADN poate adopta configuratii de tipul A si Z C. Moleculele ADN provenite din celulele bacteriene sunt circulare D. Temperatura de denaturare este mai mare in cazul moleculelor bogate in adenina si timina


12/99

Page 12 of 99

E. Cele doua catene complementare denaturate se reasociaza spontan la scaderea temperaturii 39. ARN de transport: A. Transporta aminoacizii activati la ribozomi B. Are molecule heterogene, cu mase moleculare diferite in functie de aminoacidul pe care iltransporta C. Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNr D. Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNm E. Moleculele ARNt din celulele eucariote sunt mai stabile decat cele din celulele procariote 40. Sunt baze azotate ADN, derivate de la purina: A. Adenina B. Uracilul C. 2-amino-purina D. Guanina E. 2-amino-6-hidroxipurina 41. Sunt nucleotide din ARN: A. Adenozin 5-fosfat B. Uridin 3-fosfat C. Timidin- 5-fosfat D. Citidin 3-fosfat E. Guanin 3-fosfat 42. Secventa nucleotidica 5-A-G-U-C-U-C-C-A-3: A. Reprezinta un fragment de catena ADN B. Reprezinta un fragment de catena ARN complementa r cu 3- T-C-A-G-A-G-G-T-5 in molecula

ARNt C. Reprezinta un fragment de catena ARN D. Poate reprezenta un fragment terminal de catena ARNt E. Reprezinta un fragment de catena ARN complementar cu 5- T-C-A-G-A-G-G-T-3 in molecula

ARNt


13/99

Page 13 of 99

Capitolul 3. Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si

tehnici de inginerie genetica cu aplicatii in diagnostic si terapie

Complement Simplu

1. Determinarea masei moleculare a acizilor nucleici prin tehnica electroforetica sebazeaza pe: A. Un raport empiric intre coeficientul de difuzie si masa moleculara B. O relatie matematica intre gradul de reticulare al gelului si concentratia acestuia C. O relatie empirica liniara intre mobilitatea electroforetica si logaritmul masei moleculare D. Alegerea optima a matricei de gel E. Nici o varianta corecta 2. Enzimele de restrictie: A. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Maxam Gilbert B. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Sanger C. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Polymerase Chain ReactionD. Se utilizeaza pentru fragmentarea ADN E. Se gasesc numai in organismele eucariote 3. Enzimele de restrictie: A. Se mai numesc si ADN polimeraze B. Se izoleaza din bacteria termofila Thermus aquaticus C. Se utilizeaza pentru marcarea radioactiva a moleculelor de ADN D. Cliveaza numai ADN monocatenar E. Sunt denumite si endonucleaze de restrictie 4. Metoda chimica Maxam Gilbert: A. Se utilizeaza pentru determinarea secventei moleculelor ADN B. Utilizeaza o enzima numita ADN polimeraza C. Poate fi aplicata pentru molecule bicatenare de ADN D. Realizeaza clivarea moleculelor ADN numai la nivelul nucleotidelor purinice E. Nici o varianta corecta 5. In metoda enzimatica de analiza a secventei ADN: A. Se realizeaza intreruperea controlata a replicarii enzimatice a moleculei ADN B. Se realizeaza scindarea specifica a catenei ADN C. Se face analiza moleculei ADN dublu elicoidale D. Se folosesc pentru transcriptie endonucleaze de restrictie E. Se hidrolizeaza molecula ADN cu dimetilsulfat 6. Tehnica Polymerase Chain Reaction: A. Utilizeaza marcarea fluorescenta a capetelor 3 polinucleotidice B. Utilizeaza o enzima bacteriana termorezistenta C. Scindeaza specific moleculele de ADN D. Se poate aplica si pentru moleculele de ARN E. Utilizeaza marcarea radioactiva a capetlor 5 polinucleotidice 7. Identificarea fragmentelor ADN prin tehnica Southern blotting: A. Are loc prin hidroliza controlata a moleculelor ADN B. Are loc prin alternarea temperaturii sistemului la 72 o C si 95o CC. Are loc prin hibridizare cu o catena complementara marcata radioactiv D. Are loc numai dupa clonarea moleculelor cu vectori de clonare bacterieni E. Nici o varianta corecta


14/99

Page 14 of 99

8. Plasmidele sunt: A. Molecule monocatenare de ADN circulare B. Molecule dublu catenare de ADN circulare C. Molecule monocatenare de ARN circulare D. Molecule dublu catenare de ARN circulare E. Antibiotice sau toxine bacteriene 9. Terapia genica urmareste: A. Inlocuirea unei gene mutante cu o gena normala B. Determinarea secventei moleculelor de ADN C. Determinarea masei moleculeor de ADN D. Introducerea in genom a unor molecule virale de ADN E. Introducerea in genom a unor gene codificand toxine bacteriene 10. ARN antisens este: A. O molecula ARN complementara cu o catena ADN necodificatoare B. O molecula ARNm sintetizata defectuos C. O molecula ADN complementara cu o catena ADN codificatoare D. O molecula ARN avand succesiunea nucleotidica a catenei ADN necodificatoare E. O molecula ARNt 11. Referitor la tehnica Polymerase chain reaction este adevarata urmatoareaafirmatie: A. Necesita prezenta unor secvente primer in sistem B. Este o tehnica prin care se sintetizeaza cantitati mari de proteine C. Utilizeaza markeri fluorescenti pentru detectie D. Utilizeaza enzime de restrictie E. Utilizeaza fosfor marcat radioactive Complement Multiplu12. Endonucleazele de restrictie: A. Se gasesc in celulele bacteriene B. Se gasesc in celulele mamiferelor C. Au specificitate pentru segmentele ADN cu simetrie bidirectionala D. Actioneaza asupra ARNt E. Actioneaza asupra ADN monocatenar 13. Plasmidele: A. Sunt molecule monocatenare de ADN bacterian sau viral B. Se replica independent de cromozomul bacterian C. Codifica inactivatori ai unor antibiotice sau toxine bacteriene D. Se folosesc in tehnicile de clonare genica E. Se pot folosi pentru clonari de gene atat in celulele procariote cat si in cele eucariote 14. Electroforeza acizilor nucleici: A. Este o metoda de determinare a masei lor moleculare B. Se practica in solutie la pH neutru sau alcalin C. Se practica in matrici de gel inert D. Are loc prin difuzia libera a moleculelor in solutii tampon E. Se poate aplica numai pentru moleculele de ADN bicatenar 15. Enzimele de restrictie: A. Recunosc si cliveaza secvente palindromice B. Cliveaza nucleotide de la captul 3 OH al ADN in crestere C. Hidrolizeaza hibridul ADN-ARN obtinut sub actiunea reverstranscriptazei D. Necesita o catena ADN ca matrita E. Servesc tehnologiei ADN recombinant in obtinerea unor clone moleculare


15/99

Page 15 of 99

16. ADN plasmid: A. Se gaseste in celule bacteriene B. Se organizeaza sub forma de ribozom C. Codifica inactivatori ai unor antibiotice D. Se gaseste in celulele animalelor vertebrate E. Codifica inactivatori ai unor toxine bacteriene 17. Tehnica Polymerase Chain Reaction este aplicata pentru: A. Clonarea unor gene in celulele eucariote B. Inlocuirea genelor mutante C. Diagnosticul unor infectii bacteriene sau virale D. Descoperirea unor familii de gene ale genomului uman E. Diagnosticarea timpurie a unor forme de cancer 18. In tehnica Southern blotting: A. Fragmentele de ADN sunt separate prin electroforeza in gel de agaroza B. Fragmentele de ADN sunt sintetizate cu ajutorul unei ADN-polimeraze C. Fragmentele de ADN sunt secventiate prin hidroliza specifica D. ADN-ul de interes este hibridat cu secventa complementara marcata radioactiv E. Se pot determina numai vectori de clonare 19. Metoda de secventiere ADN propusa de Maxam si Gilbert: A. Presupune denaturarea initiala a moleculelor de ADN B. Presupune marcarea radioactiva a capetelor 3 ale catenelor ADN C. Presupune hidroliza specifica a catenelor ADN la nivelul cate unei baze azotate D. Presupune separarea electroforetica a fragmentelor rezultate la hidroliza E. Presupune marcarea radioactiva a capetelor 5 ale catenelor ADN 20. Metoda enzimatica de secventiere a moleculelor ADN: A. Este mai complicata decat cea chimica B. Utilizeaza o ADN-polimeraza C. Utilizeaza pentru initierea sintezei ADN un fragment primer D. Foloseste pentru sinteza nucleotide trifosfat marcate cu P E. Realizeaza copierea catenei ADN intr-o molecula ARN 21. Metoda Sanger pentru determinarea secventei ADN: A. Utilizeaza dideoxinucleotide pentru blocarea sintezei lantului polinucleotidic B. Utilizeaza dideoxinucleotide pentru declansare sintezei lantului polinucleotidic C. Utilizeaza un fragment primer obtinut cu ajutorul enzimelor de restrictie D. Utilizeaza un fragment primer obtinut prin sinteza chimica E. Foloseste electroforeza pentru determinarea masei secventelor ADN obtinute 22. Prin tehnica Polymerase Chain Reaction: A. Se pot sintetiza fragmente de ADN de peste 1000 kDa B. Se poate identifica in faza timpurie prezenta provirusului HIV in genom C. Se pot detecta bacilii Koch D. Se pot sintetiza cantitati foarte mari de secvente ARN E. Se poate monitoriza chimioterapia cancerului 23. Spre deosebire de tehnica Polymesase Chain Reaction, in tehnica Southernblotting: A. Se utilizeaza o ADN-polimeraza izolata dintr-o bacterie termofila B. Se utilizeaza o ADN-polimeraza de restrictie C. Se realizeaza hibridarea ADN de interes cu o secventa ADN complementara D. Se utilizeaza marcari radioactive E. Se utilizeaza vectori de clonare 24. Spre deosebire de tehnica Southern blotting, tehnica Polymesase Chain Reaction:


16/99

Page 16 of 99

A. Utilizeaza electroforeza in gel de agaroza pentru detectarea fragmentului ADN de interes B. Detecteaza segmentul ADN de interes prin autoradiografierea foliei de nitroceluloza C. Presupune trei etape de lucru, care au loc la temperaturi diferite D. Se utilizeaza pentru identificarea unor secvente ADN specifice E. Utilizeaza pentru detectia ADNo enzima dintr-un organism termofil 25. Spre deosebire de metoda chimica de secventiere a ADN, in metoda enzimatica: A. Se realizeaza intitial marcarea radioactiva a secventei de analizat B. Se realizeaza intreruperea controlata a replicarii ADN C. Se utilizeaza un fragment primer pentru initierea sintezei catenei complementare a ADN deanalizat D. Se realizeaza determinarea masei fragmentelor ADN obtinute prin electroforeza E. Purinele sunt degradate cu hidrazina 26. Spre deosebire de metoda enzimatica de secventiere a ADN, in metoda chimica: A. Hidroliza nucleotidelor cu citozina se face prin tratare cu piperidina B. Se face intitial o marcare radioactiva a ADN cu P C. In amestecul de reactie se introduc cele patru nucleotide trifosfat marcate cu P D. Se utilizeaza o ADN polimeraza E. Se determina masele moleculare ale ADN de cercetat prin Southern blotting

27. Spre deosebire de vectorii de clonare, enzimele de restrictie: A. Sunt molecule dublu catenare de ADN B. Se gasesc in organismele procariote C. Au rolul de a scinda moleculele de ADN straine celulei in care se intalnesc in mod natural D. Recunosc secvente specifice de 4-8 perechi de baze din moleculele bicatenare de ADN

E. Recunosc secvente specifice de 4-8 perechi de baze din moleculele monocatenare de ADN

28. Spre deosebire de enzimele de restrictie, vectorii de clonare: A. Pot fi molecule de ADN care codifica inactivatori ai unor antibiotice B. Pot fi clivati cu ajutorul endonucleazelor de restrictie C. Sunt utilizati pentru scindarea moleculelor ADN in fragmente specifice, mai usor de manipulatsi analizat D. Pot fi recunoscuti specific in celulele procariote prin marcare fluorescenta E. Cliveaza ambele catene ale moleculei ADN 29. Terapia genica: A. Utilizeaza vectori de clonare virali B. Utilizeaza ARN ca vectori de clonare C. Utilizeaza tehnici de microinjectie de ADN in nucleii celulelor D. Utilizeaza vectori de clonare marcati radioactiv E. Urmareste inlocuirea genelor mutante cu gene normale 30. Spre deosebire de vectorii de clonare, acizii nucleici antisens: A. Pot fi molecule dublu catenare de ADN B. Pot fi molecule de ADN viral capabile sa se insereze in genomul celulelor gazda C. Pot fi molecule de ARN complementare cu ARNm al unei proteine virale cu potential oncogen D. Pot bloca traducerea mesajelor genetice E. Au nucleotide marcate fluorescent sau radioactiv 31. Prin tehnicile elaborate pentru studiul structurii acizilor nucleici, in prezent se poate: A. Diagnostica infectia cu virus HIV B. Determina masa unor molecule de ADN C. Identifica o secventa de ARN de interes D. Sintetiza chimic genomul uman E. Represa selectiv o proteina specifica


17/99

Page 17 of 99

32. In tehnica de electroforeza a acizilor nucleici: A. Se masoara distanta de migrare a moleculelor de la linia de start B. Se poate determina vascozitatea moleculei C. Se poate determina numarul de molecule de baze purinice din molecule D. Se poate determina numarul de molecule de baze pirimidinice din molecule E. Se poate determina masa moleculelor 33. Sunt secvente palindrom, recunoscute de endonucleazele de restricitie: A. GAATTC B. ATGCAT C. ATATTA D. GAGTCTCA E. GAGCTC 34. Vectorii de clonare: A. Sunt secvente ADN dublu catenare B. Sunt secvente ARN dublu catenare C. Sunt secvente ADN bacterian sau viral D. Sunt utilizati pentru producerea insulinei E. Sunt utilizati pentru determinarea maselor moleculare ale ADN


18/99

Page 18 of 99

Capitolul 4. Aminoacizi: structura, clasificare, proprietati fizico-chimice

si rol biologic. Legatura peptidica. Peptide neproteice: structura si rolul

biologic al unor peptide neproteice

Complement Simplu

1. Referitor la structura legaturilor peptidice este corecta afirmatia: A. In proteine adopta o configuratie cis B. Legatura dintre atomul de carbon si atomul de carbon din gruparea carbonil are lungimecorespunzatoare dublei legaturi C. Este o legatura puternic incarcata energetic D. Este o legatura de tip amidic E. Atomul de carbon si cel de azot implicati in legatura se pot roti liber 2. Dintre aminoacizii proteinogeni face parte: A. Desmozina B. Alanina C. Izodesmozina D. Glutationul E. Acidul levulinic 3. Afirmatia incorecta in legatura cu serina este: A. Are pH-ul izoelectric in zona pH-ului neutru B. Are un singur atom de carbon asimetric C. Este un aminoacid care cedeaza grupari cu un atom de carbon pentru acidul tetrahidrofolic D. Este un aminoacid esential E. Radicalul sau lateral poate forma legaturi de hidrogen in moleculelele proteice 4. Afirmatia incorecta in legatura cu arginina este: A. Are pH-ul izoelectric in domeniul bazic B. Are in structura un rest guanidil C. Are un singur atom de carbon asimetric D. In forma hidroxilata intra in structura colagenului E. este aminoacid polar, incarcat pozitiv la pH fiziologic 5. Referitor la lizina este corecta afirmatia: A. are in structura ei doi atomi de carbon asimetrici B. este un aminoacid neesential C. prin prelucrare post traductionala poate forma hidroxilizina D. intr-o solutie cu pH=8 are doua sarcini negative E. intr-o solutie cu pH=4 migreaza la anod 6. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta in legatura cu ionizarea aminoacizilorin sloutie? A. In solutie cu pH mai mare decat pH-ul izoelectric aminoacizii sunt anioni B. In solutie cu pH mai mic decat pH-ul lor izoelectric aminoacizii migreaza in camp electric spreanod C. La pH-ul izoelectric aminoacizii nu migreaza in camp electric D. Un aminoacid cu capacitate de tamponare la pH-ul fiziologic este histidina E. Acidul glutamic are pH-ul izoelectric in domeniul acid 7. Intr-o solutie cu pH=1,5, toti cei trei aminoacizi au cate doua sarcini pozitive: A. Pro, Val, Gln B. Lys, Arg, Gly


19/99

Page 19 of 99

C. Lys, Arg, His D. Glu, Asp, Arg E. Glu, Asp, Ser 8. Afirmatia incorecta referitoare la legatura peptidica este: A. Se formeaza prin condensarea gruparilor -COOH si -NH2 ce apartin unor molecule de -aminoacizi B. Are atomii O,C,N implicati in legaturi partial duble C. In proteine adopta de regula configuratia trans D. Se poate angaja doar intr-o singura legatura de hidrogen cu alte legaturi peptidice intra- sauintermoleculare E. Prezinta coplanaritate pentru cei patru atomi constituienti 9. Ocitocina: A. Este un hormon hipotalamic B. Este un oligopeptid cu rol hipotensiv C. Este un hormon care induce contractia muschiului uterin in timpul travaliului D. Este un agent redox intracelular E. Este un polipeptid rezultat din hidroliza proteinelor citoplasmatice 10. Vasopresina: A. Este un hormon neurohipofizar B. Este un peptid format din 51 resturi de aminoacizi C. Este un hormon hipoglicemiant D. Se izoleaza din Bacillus lewis E. Este un hormon hipotalamic 11. Suportul de migrare in cromatografia de partitie a aminoacizilor este: A. silicagelul B. celuloza microcristalina C. carboxi metil celuloza D. dextroza reticulata E. poliacril amida 12. In cursul migrarii pe suportul solid a moleculelor de aminoacizi: A. faza fixa deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor specifice fa de faza staionar B. faza mobil deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor specifice fa de faza staionar C. apa din jurul microfibrilelor de celuloza deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lorspecifice fa de faza staionar D. celuloza microcristalina deplaseaz moleculele corespunztor afinitii lor specifice fa defaza staionar E. corecte a) si c) 13. Faza mobila in cromatografia de partitie a aminoacizilor este: A. sistemul ternar fenol:ap:amoniac B. apa din jurul microfibrelor de celuloza C. solutia de aminoacizi D. hartia Whatman nr. 1 E. apa din jurul particulelor de silicagel 14. Migrarea diferenial a aminoacizilor in cadrul cromatografiei de partitie estedeterminat de: A. afinitatea diferita a moleculelor lor pentru una din cele dou faze B. dimensiunea moleculelor C. legaturile de hidrogen care se stabilesc intre moleculele de aminoacizi D. legaturile hidrofobe dintre apa si microfibrilele de celuloza E. structura cristalelor moleculare de aminoacizi 15. Migrarea diferenial a aminoacizilor in cadrul cromatografiei de partitie este


20/99

Page 20 of 99

determinat de: A. legaturile dipol-dipol dintre moleculele aminoacizilor B. afinitatea mai mare pentru ap a aminoacizilor cu radicali hidrofili fata de aminoacizii curadicali hidrofobi C. fenomenul de stacking D. hidratarea celulozei microcristaline E.

fenomenul de capilaritate

16. Migrarea diferenial a aminoacizilor in cadrul cromatografiei de partitie estedeterminat de: A. legaturile dipol-dipol dintre moleculele aminoacizilor B. afinitatea mai mare pentru faza neapoasa a aminoacizilor cu radicali hidrofobi fata deaminoacizii cu radicali hidrofili C. fenomenul de stacking D. hidratarea celulozei microcristaline E. fenomenul de capilaritate Complement Multiplu17. In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile: A. Este produsul principal al hidrolizei proteice B. Este un agent redox intracelular C. Este alanil-histidina D. Este glutamil-cisteinil-glicina E. Este un tripeptid 18. Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt: A. Are un caracter partial de dubla legatura B. Fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis, fie trans C. Gruparile -CO- si -NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de hidrogen cugruparea -NH- sau -CO- din alta legatura peptidica D. Are un grad inalt de stabilitate E. Este o legatura de tip ionic 19. Aminoacizii proteinogeni: A. Se mai numesc si aminoacizi esentiali B. Sunt in numar de 20 C. Sunt aminoacizi D. Sunt molecule hidrofobe E. Sunt codificati de codul genetic 20. Afirmatia incorecta cu privire la glutation este: A. Este un agent redox B. Este un tripeptid C. Are functie hormonala D. Are in structura acid aspartic E. Are in structura o legatura peptidica realizata cu o grupare - COOH 21. Peptidele neproteice difera de peptidele proteice prin faptul ca au in structura: A. Aminoacizi neesentiali B. aminoacizi C. legaturi peptidice D. L- aminoacizi E. D- aminoacizi 22. In legatura cu -alanina si -alanina sunt corecte afirmatiile: A. Ambele au configuratii absolute D si L B. In structura proteinelor intra numai -alanina C. In structura proteinelor intra numai -alanina


21/99

Page 21 of 99

D. Ambele au pH izoelectric mai mare decat 8,5 E. Ambele au acelasi numar de atomi de carbon 23. Aminoacizii histidina si triptofan au caraceristicile comune: A. Sunt aminoacizi cu radicali laterali heterociclici B. Au cate trei atomi de azot in molecule C. Apar frecvent in colagen in forme hidroxilate D. Sunt aminoacizi proteinogeni E. Sunt -aminoacizi 24. Treonina: A. Apare frecvent in structura colagenului B. Are un singur atom de carbon asimetric C. Este un aminoacid esential D. Are in structura un rest guanidil E. Are in radicalul lateral o grupare hidroxil 25. Aminoacizii prolina si triptofan au caracteristici comune: A. Au cate doi atomi de azot in molecula B. Contin cate o functiune aminica primara C. Sunt aminoacizi cu nuclee heterociclice D. Au cate o grupare hidroxil in moleculele lor E. Sunt -aminoacizi 26. Arginina: A. Are pH izoelectric in domeniu bazic B. Are in structura un radical guanidil C. Are doi atomi de carbon asimetric D. Este aminoacid semiesential E. Este un aminoacid proteinogen 27. In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile: A. Este produsul principal de hidroliza a proteinelor B. Contine in structura o grupare tiol provenita de la cisteina C. Este un decapeptid D. Forma redusa este -glutamil-cisteinil-glicina E. Este un hormon hipotensiv 28. Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt: A. Se formeaza, de regula, prin interactiunea gruparilor carboxil si amino de la atomii de carbon ai aminoacizilor constituienti B. Are un caracter partial de dubla legatura C. In peptidele naturale, fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis fie trans D. Gruparile -CO- si -NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de hidrogen cugruparea -NH- sau -CO- din alta legatura peptidica E. Este o legatura de tip ionic 29. Referitor la acidul glutamic sunt corecte afirmatiile: A. Este un aminoacid esential B. Intr-o solutie cu pH=7 migreaza spre catod C. Intr-o solutie cu pH=11 are doua sarcini negative D. In glutation participa la formarea legaturii peptidice prin gruparea carboxil din pozitia E. In proteinele naturale participa la formarea legaturii peptidice cu ambele grupari carboxil 30. Intr-o solutie cu pH=1, cei doi aminoacizi au cate 2 sarcini pozitive: A. Val, Gln B. Lys, Arg C. Glu, Asp D. His, Arg


22/99

Page 22 of 99

E. Asn, Gln 31. Aminoacizii cu radical polar si sarcina negativa la pH=7 sunt: A. Glutamina B. Asparagina C. Acidul glutamic D. Acidul aspartic E. Triptofanul 32. Dintre urmatorii aminoacizi sunt esentiali: A. Glicocolul B. Lizina C. Valina D. Acidul glutamic E. Prolina 33. Despre gruparile -amino si -carboxil din structura aminoacizilor proteinogeni suntadevarate urmatoarele: A. Functiunea -carboxil are caracter acid mai redus decat in acizii carboxilici B. Aciditatea gruparii -amino protonate intrece bazicitatea gruparii carboxilat C. Functiunea -carboxil are caracter acid mai pronuntat decat in acizii carboxilici D. Aciditatea gruparii -amino protonate este mai scazuta decat bazicitatea gruparii carboxilat E. In mediu puternic acid gruparea -amino este protonata in totalitate 34. Au pH-ul izoelectric situat in domeniul bazic urmatorii aminoacizi: A. Lizina B. Arginina C. Acidul aspartic D. Acidul glutamic E. Glicocolul 35. Consecinta a faptului ca legatura peptidica are caracter partial de dubla legaturaeste: A. Restrangerea numarului de conformatii posibile pentru un lant polipeptidic B. Reducerea cu o treime a numarului de legaturi in care atomii implicati se pot roti liber in jurullegaturii C. Generarea unui schelet de legaturi covalente simple care poate suferi modificariconformationale continue datorate miscarii termice D. Generarea unei conformatii putin stabile a lantului polipeptidic E. Generarea unor compusi poliamidici 36. Peptidele: A. Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a doua sau mai multe molecule deaminoacizi B. Pot fi formate prin hidroliza partiala a lanturilor proteice lungi C. Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a cel putin doua sute de molecule deaminoacizi D. Pot fi proteice sau neproteice E.

Sunt numai neproteice

37. Aminoacizii proteinogeni: A. Sunt substante lichide B. Sunt substante solide C. Sunt foarte solubili in solventi nepolari D. Au molecule cu momente de dipol foarte mari E. Nu se dizolva in apa 38. Aminoacizii neproteinogeni: A. Au rol de substante tampon in organism


23/99

Page 23 of 99

B. Impiedica sinteza proteinelor din aminoacizi proteinogeni C. Deriva din cei proteinogeni in urma unor procesari post-translationale D. Se intalnesc in colagen si elastina E. Constituie precursori sau intermediari metabolici, antibiotice, neurotransmitatori 39. Sunt afirmatii corecte: A. Radicalul lateral al glicinei este gruparea metil B. Radicalul lateral al valinei este gruparea izopropil C. Triptofanul are ca radical lateral o grupare cu caracter acid D. Arginina are ca radical lateral un heterociclu cu azot E. Radicalul lateral al izoleucinei este gruparea 2-butil 40. Referitor la punctul izoelectric al aminoacizilor, nu sunt corecte afirmatiile: A. Reprezinta valoarea de pH la care molecula unui aminoacid nu are sarcina electrica neta B. Reprezinta valoarea de pH la care molecula unui aminoacid nu are grupari incarcate electric C. Reprezinta valoarea de pH la care molecula unui aminoacid nu migreaza in camp electric D. Pentru aminoacizii fara incarcare electrica pe radicalul lateral, valoarea pI este egala cu mediadintre pKa carboxil (2,34) si pKa amino (9,69) E. Pentru toti aminoacizii esentiali valoarea pI este egala cu media dintre pKa carboxil (2,34) sipKa amino (9,69)


24/99

Page 24 of 99

Capitolu l 5. Proteine. Structur primar, secundar, teriar,

cuaternar. Clasificarea proteinelor. Proteine cu importan biochimic

deosebit: proteinele plasmatice, anticorpii, hemoproteinele

Complement Simplu

1. In legatura cu structura hemoglobinei nu este corecta afirmatia:A. Este un tetramer format din doua tipuri de subunitati B. Legatura hem-proteina se realizeaza prin coordinarea histidina-proximala-Fe2+ C. Protomerii sunt asociati prin legaturi disulfidice D. La legarea moleculelor de oxigen de catre hemoglobina se produc modificari conformationale E. Protomerii au structuri tridimensionale similare cu ale mioglobinei 2. Afirmatia incorecta in legatura cu structura primara a proteinelor este: A. Legaturile constituente sunt legaturi fizice B. Legaturile constiuiente sunt de tip covalent C. Reprezinta secventa aminoacizilor din catena polipeptidica D. Este expresia mesajului genetic inscris in ADN E. Constituie structura de baza a proteinei 3. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiuni intre radicalii lateraliai aminoacizilor: A. Gly-Lys B. Ser-Val C. Gly-Asp D. Ser-Ser E. Ala-Glu 4. Structura cuaternara de tip tetrameric este caracteristica: A. Mioglobinei B. Imunoglobulinei G C. Albuminei serice D. Colagenului E. Insulinei 5. In legatura cu protoporfirina IX este incorecta afirmatia:A. Este un ciclu tetrapirolic B. Are patru substituienti metil C. Are doi substituienti vinil D. Are patru substituienti propionat E. Prin complexarea Fe formeaza hemul 6. Afirmatia corecta referitoare la colagen este: A. Colagenul contine in structura sa desmozina si izodesmozina B. Colagenul este o proteina extracelulara C. In secventa lanturilor polipeptidice nu apare aminoacidul prolina D. Catenele sale polipeptidice sunt foarte flexibile datorita hidroxi-prolinei E. Are o structura globulara 7. Structura secundara a proteinelor desemneaza: A. Organizarea spatiala a catenelor polipeptidice, generata si stabilizata in principal prin interactiinecovalente B. Succesiunea legarii aminoacizilor in lantul polipeptidic C. Structura repetitiva de tip foaie pliata sau rasucire


25/99

Page 25 of 99

D. Raporturile dintre segmentele helix si structura , modul de impachetare a lantuluipolipeptidic E. Aranjamentul spatial al subunitatilor unei molecule proteice polimere 8. Structura cuaternara a proteinelor: A. Este o caracteristica a tuturor moleculelor proteice B. Se refera la modalitatea de pliere ordonata a lanturilor polipeptidice C. Este proprie moleculei de colagen D. Este un nivel structural caracteristic pentru enzimele allosterice E. Este un nivel structural caracteristic pentru proteinele cu hem 9. Despre albumina serica este corecta afirmatia: A. Are functia de anticoagulant B. Are rol in recumoasterea si transportul substantelor non-self C. Are masa moleculara de 69 kDa si pH-ul izoelectric= 7,4 D. Este o proteina dimera E. Scindeaza fibrinogenul la fibrina 10. Despre imunoglobuline este corecta afirmatia: A. Sunt proteine cu rol structural B. Sunt proteine cu rol de transportori al diferitelor substante in sange C. Sunt proteine cu rol in recunoasterea si legarea cu structuri straine de cele ale organismului D. Sunt proteine fibrilare E. Sunt cromoproteine 11. Fixarea nucleului hem in moleculele hemoglobinei si mioglobinei se face:A. Prin legaturi covalente B. Prin interactiuni hidrofobe C. Prin legarea coordinativa a ionului Fe D. Prin punti disulfidice E. Prin interactiuni dipol-dipol 12. Mioglobina este: A. O proteina dimera B. O proteina tetramera C. O proteina plasmatica D. O proteina transportoare de oxigen E. O proteina cu nucleu corinic 13. Caseina este: A. o fosfoproteina B. o nucleoproteina C. o cromoproteina D. o lipoproteina E. o polipeptida cu grupari tirozil 14. pH-ul izolelectric al caseinei: A. este in domeniu bazic B. este in domeniu acid C. este la valoarea neutra D. variaza in functie de mediul biologic E. variaza in functie de temperatura de lucru 15. Pentru delipidarea caseinei precipitate: A. se spala precipitatul cu tampon fosfat B. se spala precipitatul cu acid acetic C. se spala precipitatul cu etanol D. se centrifugheaza preparatul E. se filtreaza precipitatul la vacuum


26/99

Page 26 of 99

16. Pentru izolarea caseinei din lapte s-a utilizat metoda: A. de precipitare cu solventi organici B. de precipitare la temperatura ridicata C. de cromatografie de schimb ionic D. de cromatografie de partitie E. de precipitare la pH izoelectric 17. pH-ul izoelectric al unei proteine: A. este valoarea pH-ului la care toate gruparile polare sunt ionizate B. este valoarea pH-ului la care toate gruparile sunt protonate C. este valoarea pH-ului la care toate gruparile sunt deprotonate D. este valoarea pH-ului la care toate gruparile nu sunt ionizate E. este valoarea pH-ului la care numarul sarcinilor electrice pozitive ale moleculei este egal cunumarul sarcinilor electrice negative 18. Pentru aducerea probei de lapte la pH-ul izoelectric al caseinei, pentru precipitareasa se utilizeaza: A. o solutie tampon fosfat pH=7 B. o solutie tampon acetat pH=4,6 C. etanol absolut D. eter elilic E. ser fiziologic tamponat 19. Construirea curbei de calibrare in metoda Biuret se face prin: A. Determinarea absorbantei probelor avand concentratii proteice cunoscute; B. Centrifugarea probelor standard; C. Filtrarea probelor biologice; D. Evaluarea cu ochiul liber a intensitatii culorii dezvoltate; E. Nici o variant corecta. 20. Metodele Lowry si Biuret determina: A. Continutul in proteine solubile B. Continutul in aminoacizi C. Continutul in azot D. Continutul in ammoniac E. Continutul in proteine insolubile 21. Dintre metodele Biuret si Lowry: A. Metoda Biuret este mai sensibila B. Metoda Lowry este mai sensibila C. Ambele metode au sensibilitati comparabile D. Metoda Biuret este mai laborioasa E. Metoda Biuret se bazeaza pe reducerea fosfowolframatilor si fosfo molibdatilor 22. Metoda Lowry determina: A. Proteine insolubile in concentratii cuprinse intre 25-500 g/mL B. Proteine solubile in concentratii cuprise intre 1x 10 - 1x10 g/mL C. Aminoacizi cu radical lateral aromatic D. Compusi cu azot de orice tip E. Nici un raspuns correct 23. Compusii polipeptidici formeaza complecsi cu ionul Cu2+ A. Incolori B. De la 15 unitati in sus C. Prin electronii neparticipanti ai atomilor de oxigen implicati in legatura peptidica D. In mediu bazic E. Nici o varianta corecta


27/99

Page 27 of 99

24. Construirea curbei de calibrare in metodele Biuret si Lowry se face: A. Notand pe abscisa concentratia proteica iar pe ordonata absorbanta corespondenta B. Prin titrarea probelor standard C. Citirea turbiditatii probelor biologice D. Evaluarea cu ochiul liber a intensitatii culorii dezvoltate E. Nici o varianta corecta Complement Multiplu25. Afirmatiile incorecte in legatura cu structura primara a proteinelor sunt: A. Este asigurata numai prin legaturi de hidrogen B. Este expresia mesajului genetic din molecula ADN C. Este o insusire structurala a tuturor proteinelor D. Este asigurata numai de legaturi covalente E. Se distruge prin denaturare 26. Afirmatiile corecte referitoare la structura cuaternara a proteinelor sunt: A. Este un nivel structural propriu moleculei de mioglobina B. Este un nivel structural propriu moleculei de hemoglobina C. Se realizeaza pe baza interactiunilor necovalente D. Se realizeaza prin asocierea intre protomeri E. Nu se distruge prin denaturare 27. Afirmatiile incorecte referitoare la structura pliata (foaie pliata) a proteinelor sunt: A. Se intalneste exclusiv in hemoglobina B. In acest model structural lantul polipeptidic este foarte compact pliat C. Este stabilizata prin legaturi de hidrogen realizate intre grupari NH si CO situate pe lanturiinvecinate D. Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai paralel E. Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai antiparalel 28. Afirmatiile incorecte referitoare la structura helix a proteinelor sunt: A. Este alcatuit din mai multe lanturi polipeptidice dispuse paralel B. Este un mod foarte compact de pliere a lantului polipetidic C. Aminoacizii care favorizeaza aceasta structura sunt: Ala, Leu, Phe, Tyr, Trp, Cys, Met, His,

Asn, Gln, Val D. Aminoacizii care favorizeaza aceasta structura sunt: Ser, Ile, Thr, Glu, Asp, Lys, Arg, Gly E. Dintre aminoacizii care favorizeaza aceasta structura face parte Pro 29. In legatura cu structura proteinelor sunt corecte afirmatiile: A. In structura cuaternara protomerii sunt asociati prin legaturi slabe B. Prezenta hidroxiprolinei impiedica formarea structurii secundare de tip helix C. In structura tertiara un rest de lizina poate forma o legatura ionica cu un rest de acid aspartic D. Structura secundara se mai numeste si structura covalenta E. Fiecare proteina are propriile sale nivele structurale, diferite de ale celorlalte 30. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiile: A. Ile-Ile B. Glu-Lys C. Ser-Thr D. Asp-Gly E. Asn-Glu 31. Structura tertiara a proteinelor: A. Este o insusire structurala specifica moleculei de mioglobina B. Se realizeaza prin legaturi de hidrogen, ionice, hidrofobe si prin punti tioeter C. Se mai numeste si structura coordinativa D. Se mai numeste si structura covalenta


28/99

Page 28 of 99

E. Este destabilizata de prezenta glicinei 32. Afirmatiile corecte referitoare la nucleul hem sunt: A. Hemul din hemoglobina este un derivat substituit al porfirinei, complexat cu Fe + B. Este prezent ca grupare prostetica la toate hemoproteinele C. Numai hemoglobina are drept grupare prostetica hemul D. In mioglobina hemul este intodeauna complexat cu Fe + E. Are culoare galbena-portocalie in stare oxidata 33. In legatura cu hemoglobina sunt corecte afirmatiile: A. In formele functionale, ionul Fe are starea de oxidare II+ B. Este o proteina monomera C. Este o proteina polimera D. Este un trasportor de oxigen E. Este localizata mai ales in tesutul muscular 34. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte in legatura cu imunoglobulinele? A. Situsul de legare al antigenului se afla la capetele N-terminale ale lanturilor H si L B. Situsurile de legare ale antigenului se gasesc la capetele C-terminale ale lanturilor H si L C. Numai lanturile H au situsuri de legare ale antigenelor D. Imunoglobulinele G sunt structuri tetramere E. Sunt proteine cu hem 35. Afirmatiile corecte in legatura cu fibrinogenul sunt: A. Se gaseste in plasma sanguina B. Este sintetizat de ficat C. Este o proteina monomera D. Are rol in procesul de coagulare al sangelui E. Este o proteina hexamera 36. In legatura cu colagenul sunt corecte afirmatiile: A. Secventa de aminoacizi din lantul polipeptidic este de tip Gly-X-Y B. Contine cantitati insemnate de prolina si hidroxiprolina C. Este o proteina plasmatica D. Este o prteina din membrana eritrocitelor E. Are o structura secundara tip helix 37. Care dintre afirmatiile de mai jos in legatura cu proteinele plasmatice sunt corecte? A. Una din functiile albuminei serice este de a transporta diverse componente plasmatice B. Fibrinogenul este o proteina tetramera C. Imunoglobulinele G sunt proteine cu structura cuaternara D. Segmentele N- terminale din lanturile A si B ale fibrinogenului cuprind fragmenteoligoglucidice legate N-glicozidic E. Imunoglobulinele au in molecule radicali polivinil 38. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte? A. Hemoglobina A are o structura tetramera de tip H 2 L2 B. Imunoglobulinele G au structuri tetramere 2 2 C. La pH fiziologic molecula de fibrinogen este incarcata negativ D. Lanturile H ale imunoglobulinelor se asociaza intre ele prin punti disulfidice E. Hidroxilarea resturilor de prolina din colagen se face posttraductional 39. Hemoglobina S se caracterizeaza prin: A. Are atomul Fe in stare de oxidare III+ B. Are doar o singura grupare hem C. Are intre 2 si 4 grupari ionizate pozitiv, expuse pe fata exterioara a moleculei in plus fata dehemoglobina A D. In forma neoxigenata este foatre solubila in apa E. Apare la persoanele bolnave de anemie falciforma


29/99

Page 29 of 99

40. In legatura cu ferul din hemoglobina sunt adevarate afirmatiile: A. In hemoglobina neoxigenata Fe2+ se afla in afara planului protoporfirinei IX B. In hemoglobina oxigenata Fe2+ se afla in afara planului protoporfirinei IX C. In hemoglobina neoxigenata Fe2+ este pentacoordinat D. In hemoglobina neoxigenata Fe2+ este legat de histidina distala E. Pentru ca molecula sa fie biologic functionala, ferul se poate afla fie in starea de oxidare II+, fiein starea de oxidare III+ 41. Intre moleculele de mioglobina si cele de hemoglobina exista urmatoareleasemanari: A. Ambele sunt molecule transportoare de oxigen B. In starea functionala ambele au ferul in stare de oxidare III+ C. Gruparea hem este situata intr-o crevasa definita de structura tridimensionala a lanturilorpolipeptidice D. Secventa lantului polipeptidic al mioglobinei si cele ale lanturilor polipeptidice ale hemiglobineiprezinta un mare grad de asemanare E. Hemoglobina este un tetramer de mioglobina 42. Spre deosebire de fibrinogen, molecula de fibrina: A. Are o sarcina +5 in zona centrala B. Are o incarcatura negativa pe toata suprafata C. Este o proteina plasmatica, secretata de ficat D. Nu se agrega cu alte molecule de acelasi fel datorita repulsiilor electrostatice E. Formeaza agregate fibrilare 43. Diversitatea imunoglobulinelor: A. Se realizeaza prin diferente marcante la nivelul structurilor tertiare si cuaternare B. Se realizeaza intr-un cadru structural unic C. Demonstreaza modul prin care, pe baza unei scheme structurale comune, se pot sintetizamolecule specifice unei foarte mari diversitati de antigene D. Confera acestora posibilitatea de a avea si o diveristate mare de activitati biologice E. Conduce la reactia chimica de fixare a antigenelor specifice 44. Structurile rasucite (in ac de par): A. Realizeaza alaturarea a doua catene polipeptidice antiparalele din acelasi lant polipeptidic B. Sunt identice cu conformatiile (foaie pliata) C. Sunt modele conformationale apartinand structurii secundare a proteinelor D. Sunt modele conformationale apartinand structurii tertiare a proteinelor E. Se intalnesc exclusiv in colagen 45. Structura in foaie pliata (conformatie ) este destabilizata de: A. Alaturarea in lanturile invecinate a leucinei si fenilalaninei B. Alaturarea in lanturile invecinate a tirozinei si izoleucinei C. Alaturarea in lanturile invecinate a alaninei si serinei D. Alaturarea in lanturile invecinate a asparaginei si serinei E. Alaturarea in lanturile invecinate a argininei si lizinei 46. Modelul conformational helix: A. Este identic cu modelul dublu helix B. Face parte din nivelul tertiar al structurii proteinelor C. Postuleaza rasucirea lantului polipeptidic intr-o spirala cu vortexul spre dreapta, avand orientatispre exterior radicalii aminoacizilor componenti D. Este stabilizat prin legaturi de hidrogen stabilite intre gruparile NH si CO ale aceluiasi lant E. Este stabilizat prin legaturi de hidrogen stabilite intre gruparile NH si CO ale lanturiloradiacente 47. Albumina serica transporta: A. Dicumarol


30/99


31/99

Page 31 of 99

Capitolul 6. Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic

enzimatic - factori care influeneaz viteza de reacie: pH -ul,

temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei.

Constanta Michaelis- Menten: deducie i semnificaie

Complement Simplu

1. Care din urmatoarele caracteristici deosebeste enzimele de catalizatorii anorganici? A. Intervin doar in reactiile posibile din punct de vedere termodinamic B. Au capacitatea de autoreglare C. Nu modifica echilibrele chimice la care conduc reactiile reversibile D. Scad energia de activare a procesului E. Maresc viteza de reactie 2. Se masoara viteza unei reactii enzimatice la concentratii ale substratului mult maimici decat KM. Dependenta vitezei de reactie de concentratia de substrat este: A. Proportionala cu concentratia substratului B. Indepensenta de concentratia substratului C. Egala cu viteza maxima D. Independenta de concentratia enzimei E. Nu se constata astfel de dependenta 3. Afirmatia incorecta in legatura cu KMeste: A. Se exprima in unitatile de concentratie ale substratului B. Valoarea mare a KM semnifica o afinitate mica pentru substrat C. Este o masura a stabilitatii complexului ES D. Are valori cuprinse intre 10-1 si 10-7 E. Valoarea mica a KM indica legaturi slabe intre enzima si substratul sau

4. Enzimele se aseamana cu catalizatorii anorganici prin: A. Scaderea energiei de activare a reactantilor B. Natura proteica C. Eficienta lor catalitica D. Capacitatea de autoreglare E. Nici o varianta corecta 5. Daca o enzima poate actiona asupra mai multor tipuri de molecule de substrat,substratul preferat este cel pentru care in conditii similare se determina: A. KM cel mai mare B. KM cel mai mic C. Valoarea cea mai mica a vitezei maxime D. Timpul cel mai mare de reactie E.

Independenta concentratiei de enzima fata de viteza de reactie

6. KMeste: A. Egala cu vmax/2 B. Mai scazuta in cazul procesului necatalizat C. Mai crescuta in cazul enzimelor anorganice D. Egala cu concentratia de substrat pentru care viteza reactiei este jumatate din viteza maxima E. Independenta de enzima 7. Centrul catalitic activ al unei enzime: A. Este regiunea care fixeaza substratul si contine gruparile catalitice


32/99

Page 32 of 99

B. Este regiunea care ocupa cea mai mare parte din volumul total al enzimei C. Fixeaza substratele prin legaturi covalente D. Are structura identica in toate moleculele cu activitate enzimatica E. Nu este intalnit in toate moleculele enzimatice 8. Pentru activitatea enzimatica proteinele prezinta urmatoarele avantaje fata de aciziinucleici: A. Poseda un numar mai mic de grupari functionale care pot participa la actul catalitic B. Structurile secundare si tertiare ale proteinelor asigura mai multe posibilitati de construire acentrilor catalitici activi C. Au un pronuntat caracter hidrofil D. Au molecule mult mai mici E. Au structuri mai omogene 9. Coenzimele reprezinta: A. Heteroproteinele cu activitate catalitica B. Ioni metalici coordinati de enzime C. Partea proteica a unei enzime D. Componentele neproteice de natura organica legate foarte slab de apoenzima E. Cofactorii enzimatici

10. Cofactorii enzimatici desemneaza: A. Totalitatea compusilor neproteici din structura enzimelor B. Totalitatea compusilor proteici din structura enzimelor C. Gruparile active din centrii catalitici ai enzimelor D. Gruparile partial active din centrii catalitici ai enzimelor E. Coenzimele care transfera hidrogen 11. Specificitatea de reactie a unei enzime desemneaza: A. Faptul ca o enzima micsoreaza energia de activare a procesului B. Faptul ca enzima mareste viteza de reactie cu cateva grade C. Faptul ca fiecare enzima catalizeaza un tip particular de reactie D. Aria restransa de actiune a enzimelor E. Faptul ca o enzima poate actiona numai la un anumit pH

12. Pentru determinarea cineticii unei reactii enzimatice in functie de concentratia deenzima s-a folosit ca model de studiu: A. fosfataza alcalina B. peroxidaza C. ureaza D. superoxid dismutaza E. catalaza 13. Reactia enzimatica pe care ureaza o catalizeaza este: A. descompunerea amoniacului in uree B. descompunerea ureei in amoniac C. sinteza ureei din amoniac D. sinteza amoniacului din dioxid de carbon si apa E.

nici o varianta corecta

14. Pentru determinarea cantitatii de uree descompuse de ureaza se foloseste: A. titrarea redox B. titrarea acido-bazica in mediu lipofil C. titrarea acido-bazica in mediu apos D. titrarea cu precipitare E. metoda spectrofotometrica 15. Stoparea reactiei enzimatice a ureazei se face cu: A. acid clorhidric concentrat


33/99

Page 33 of 99

B. hidroxid de sodiu concentrat C. solutia unei sari a unui metal greu (Hg) D. solutie tampon fosfat pH=7 E. uree 16. Pentru evidentierea punctului de viraj, in cadrul studiului comportamentului cinetic alureazei s-a utilizat: A. un indicator de pH (rosu metil) B. un indicator de complexare (murexid) C. hartia de pH D. amidon E. nici o varianta corecta 17. Pentru determinare variatiei vitezei de reactie in functie de cantitatea de ureaza dinmediu s-a masurat: A. cantitatea de uree formata prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil B. cantitatea de dioxid de carbon format prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil C. cantitatea de amoniac rezultat prin descompunerea ureei prin titrare cu acid clorhidric inprezenta de rosu metil D. variatia pH-ului mediului de reactie E.

nici un raspuns corect

18. Pentru determinarea constantei Michaelis -Menten a ureazei: A. se determina variatia vitezei de descompunere a amoniacului in functie de concentratia deuree din mediul de reactie B. se determina variatia vitezei de descompunere a amoniacului in functie de concentratia deenzima din mediul de reactie C. se determina variatia vitezei de descompunere a ureei in functie de concentratia de enzima dinmediul de reactie D. se determina variatia vitezei de descompunere a ureei in functie de concentratia de ureaza dinmediul de reactie E. se determina variatia vitezei de formare a amoniacului in functie de concentratia de uree dinmediul de reactie 19.

Determinarea constantei Michaelis-Menten a ureazei se realizeaza:

A. printr-o metoda cromatografica B. printr-o metoda colorimetrica C. printr-o metoda spectrofotometrica D. printr-o metoda gravimetrica E. printr-o metoda volumetrica 20. Incubarea mediului de reactie pentru desfasurarea reactiei de descompunere a ureiide catre ureaza se face: A. la 50 C B. la 80 C C. la 0 C D. la temperatura camerei E. pe baie de apa la fierbere 21. Pentru determinarea constantei Michaelis-Menten a ureazei: A. se mentine constanta concentratia enzimei si se modifica concentratia substratului (amoniacul) B. se mentine constanta concentratia substratului (amoniacul) si se modifica concentratia enzimei C. se modifica atat concentratia substratului (amoniacul) cat si cea a enzimei D. se modifica timpul de incubare E. nici o varianta corecta 22. Determinarea experimentala a constantei Michaelis-Menten a ureazei se face prin: A. linearizarea ecuatiei Michaelis-Menten


34/99

Page 34 of 99

B. exprimarea grafica a vitezei de reactie in functie de concentratia de amoniac C. exprimarea grafica a vitezei de reactie in functie de concentratia de enzima D. exprimarea grafica a concentratiei de amoniac functie de viteza de reactie E. exprimarea grafica a concentratiei de enzima functie de viteza de reactie 23. Determinarea constantei Michaelis-Menten a ureazei se face: A. reprezentand grafic viteza reactiei catalizate enzimatic in functie de concentratia de enzima B. reprezentand grafic viteza reactiei catalizate enzimatic in functie de concentratia de substrat C. reprezentand grafic viteza unei reactii enzimatice in mediul biologic n functie de concentraiade substrat D. prin titrarea ureei cu acid clorhidric E. prin masurarea pH-ului mediului de reactie 24. Pentru determinarea activitatii catalazice a unui extract biologic prin metoda Sinha: A. extractul este lsat s acioneze asupra H 2O2 o perioad fix de timp, dup care reacia estestopat cu un amestec de bicromat -acid acetic glacial B. extractul este lsat s acioneze asupra K 2Cr 2O7 o perioad fix de timp, dup care reaciaeste stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial C. este lsat s acioneze asupra H 2O2 un timp nedeterminat, dup care reacia este stopat cuun amestec de bicromat-acid acetic glacial D. este lsat s acioneze asupra K

2Cr

2O

7 un timp nedeterminat, dup care reacia este stopat

cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial E. nici o varianta corecta 25. In cadrul metodei Sinha pentru determinarea activitatii catalazei: A. bicromatul de potasiu n mediu bazic este redus de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,colorimetrabil la 570 nm B. bicromatul de potasiu n mediu acid este oxidat de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,colorimetrabil la 570 nm C. bicromatul de potasiu n mediu bazic este oxidat de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,colorimetrabil la 570 nm D. bicromatul de potasiu n mediu acid este redus de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,colorimetrabil la 570 nm E. acidul cromic n mediu acid este redus de peroxidul de hidrogen la bicromat de potasiu,

colorimetrabil la 570 nm 26. Metoda Sinha de determinare a activitatii catalazei este o metoda: A. spectrofotometrica B. conductometrica C. volumetrica D. electroforetica E. titrimetrica 27. Produse biologice cu activitate catalazica sunt: A. caseina din lapte B. extractul lipidic de morcovi C. uleiurile vegetale D. tuberculii de cartofi E. extractul de ficat dupa tratarea cu dodecil sulfat de sodiu 28. Pentru determinarea cantitatii de peroxid de hidrogen descompusa in unitatea detimp de catre catalaza, in metoda Sinha se utilizeaza: A. o curba de calibrare realizata prin exprimarea transmitantei la 570 nm in functie deconcentratia de peroxid de hidrogen din mediu B. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratiade enzima din mediu C. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratiade peroxid de hidrogen descompus de catalaza


35/99

Page 35 of 99

D. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratiade peroxid de hidrogen din mediu E. un standard de enzima purificata 29. Stoparea reactiei enzimatice in cadrul metodei Sinha de determinare a activitatiicatalazei se face prin: A. adaugarea in mediul de reactie a unui amestec de acetat cromic-acid acetic glacial B. adaugarea in mediul de reactie a unui amestec de bicromat-acid acetic glacial C. incalzirea probelor la 80 C D. centrifugarea probelor E. adaugarea unor solutii de saruri ale metalelor grele (Hg) 30. In metoda Brad, pentru determinarea activitatii peroxidazei: A. acidul ascorbic este oxidat de apa oxigenata sub actiunea peroxidazei din preparatul enzimatic B. acidul ascorbic este redus de apa oxigenata sub actiunea peroxidazei din preparatul enzimatic C. bicromatul de potasiu n mediu bazic este redus de peroxidul de hidrogen la acetat cromic,colorimetrabil la 570 nm D. peroxidul de hidrogen ramas nereactionat este determinat titrimetric E. acidul ascorbic este redus de benzidina cu formarea unui compus colorat 31. In metoda Brad, pentru determinarea activitatii peroxidazei: A. benzidina are rolul de indicator redox B. benzidina are rolul de donor de hidrogen C. benzidina are rolul de acceptor de hidrogen D. benzidina are rolul de sistem tampon E. nu se foloseste benzidina 32. In metoda Brad, pentru determinarea activitatii peroxidazei: A. Se determina timpul necesar pentru oxidarea celor 11,2 moli de acid ascorbic din fiecareproba B. Se determina timpul necesar pentru oxidarea celor 11,2 moli de benzidina din fiecare proba C. Se determina timpul necesar pentru reducerea celor 11,2 moli de acid ascorbic din fiecareproba D. Se determina timpul necesar pentru reducerea celor 11,2 moli de benzidina din fiecare proba E.

Nici o varianta corecta

33. In metoda Brad, pentru determinarea activitatii peroxidazei: A. Viteza rea ciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli acid ascorbic redus/mL preparatenzimatic/ min. la temperatura camerei B. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli benzidina oxidata/mL preparatenzimatic/ min. la temperatura camerei C. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli benzidina redusa/mL preparatenzimatic/ min. la temperatura camerei D. Viteza reaciei catalizate de peroxidaz se exprim n moli acid ascorbic oxidat/mL preparatenzimatic/ min. la temperatura camerei E. Nici o varianta corecta 34. Pentru determinarea activitatii peroxidazice prin metoda Brad: A. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract alcoolic de hrean B. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract apos de hrean C. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract apos de tubercul de cartof D. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract cloroformic de hrean E. S-a utilizat ca preparat enzimatic un extract hidrocloric de morcovi 35. pH-ul optim de cataliza pentru peroxidaza din hrean in metoda Brad a fost mentinutcu ajutorul: A. Tamponului fosfat pH=7 B. Tamponului cacodilat pH=12


36/99

Page 36 of 99

C. Tamponului fosfat pH=7,8 D. Tamponului carbonat pH=9 E. Tamponului acetat pH=4,7 Complement Multiplu36. Fata de catalizatorii chimic obisnuiti, enzimele: A. In general,realizeaza procesul catalitic la temperaturi mai inalte B. In general, realizeaza procesul catalitic in conditii mult mai blande C. Au posibilitatea de a cupla reactii exergonice cu reactii endergonice D. Au capacitatea de autoreglare a activitatii catalitice E. Sunt hidrosolubile 37. Enzimele cu structura de acid nucleic: A. Sunt cele mai evoluate molecule catalitice B. Sunt mai eficiente decat cele cu structura proteica C. Sunt considerate fosile biochimice D. Au fost inlocuite in decursul evolutiei de enzimele cu structura proteica E. Sunt mai stabile decat cele cu structura proteica 38. Coenzime care transfera hidrogen sunt: A. Biotina B. Piridoxalfosfatul C. Acidul lipoic D. Coenzima Q E. Coenzima A 39. Coenzime care transfera grupari diferite de hidrogen sunt: A. NAD+ B. NADP+ C. Acidul folic D. FAD E. Tiaminpirofosfatul 40. Specificitatea de substrat a unei enzime: A. Consta in dimensiunea ariei de actiune a enzimei asupra moleculelor de substrat B. Poate fi absoluta daca enzima catalizeaza un anumit tip de reactie la un singur substrat C. Este o caracteristica specifica tuturor catalizatorilor D. Poate fi stereospecificitate daca enzima catalizeaza acelasi tip de reactie la un numar relativredus de substrate E. Poate fi larga daca enzima catalizeaza acelasi tip de reactie la un numar foarte mare desubstrate 41. Ureaza: A. Are o specificitate absoluta de substrat B. Catalizeaza reactia de sinteza a ureei C. Este sterospecifica D. Catalizeaza reactia de hidroliza a ureei E. Are o specificitate larga de substrat

42. Alcool dehidrogenaza: A. Utilizeaza FAD ca si coenzima B. Realizeaza dehidrogenarea alcoolilor monohidroxilici superiori C. Are o specificitate absoluta D. Are o specificitate de grup E. Utilizeaza NAD+ ca si coenzima 43. Dintre enzimele care prezinta stereospecificitate fac parte: A. Ureaza B. Lactat dehidrogenaza


37/99


38/99

Page 38 of 99

viteza maxima E. Este o caracterisica a reactiilor enzimatice a caror viteza de reactie variaza hiperbolic in functiede concentratia de substrat 51. Din definitia KMrezulta ca: A. Aceasta are dimensiuni de concentratie B. Poate fi exprimata in milimoli/secunda C. Poate fi exprimata in mg/min D. Este o marime adimensionala E. Este egala cu concentratia de substrat pentru care jumatate din centrii activi ai enzimei suntocupati 52. Prin linearizarea ecuatiei Michaelis-Menten obtinem ecuatia Lineweaver-Burk, care: A. Este ecuatia unei parabole B. Este ecuatia unei hiperbole C. Este ecuatia unei drepte ce trece prin origine D. Este ecuatia unei drepte ce intersecteaza ordonata deasupra originii E. Este ecuatia unei drepte a carei intersectie cu abscisa are valoarea -1/KM 53. In general, activitatea enzimatica: A. Creste direct proportional cu temperatura B. Scade direct proportional cu temperatura C. Scade brusc cand se depaseste temperatura optima D. Este dependenta de pH E. Este independenta de pH 54. Succesiunea proceselor care au loc in actul catalitic, conform modelului Michaelis-Menten: A. Presupun formarea complexului activat enzima-substrat B. Presupun transformarea complexului activat in produs de reactie C. Postuleaza o mare stabilitate a complexului enzima-substrat D. Postuleaza o mare afinitate a enzimei pentru substratul sau E. Considera ca enzima isi poate regla afinitatea fata de substrat 55. Conform termodinamicii reactiilor catalizate enzimatic: A. Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactieeste mult mai mica decat transformarea directa a substratului in produs de reactie B. Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactieeste mult mai mare decat transformarea directa a substratului in produs de reactie C. Energia de activare pentru transformarea substratului din complex activat in produs de reactieeste egala cu a procesului de transformarea directa a substratului in produs de reactie D. Catalizatorul scade enegia de activare a reactiei E. Orice reactie care poate fi catalizata poate decurge si in absenta catalizatorului 56. Structurile proteice confera enzimelor numeroase avantaje, dintre care: A. o mare varietate de grupri funcionale care particip la legarea substratului i la desfurareacatalizei, provenite de la bazele purinice B. posibiliti multiple de constituire a centrilor activi prin structurile secundare si tertiare ale

moleculelor proteice

C. posibilitatea modularii activitatii catalitice D. posibilitatea autoreplicarii E. o structura ordonata si repetitiva la nivelul intregii molecule 57. Despre izoenzime sunt incorecte afirmatiile: A. Toate izoenzimele unei enzime catalizeaz aceiai reacie B. Izoenzimele unei enzime contin lanuri polipeptidice de baz, asociate in acelasi raportC. Moleculele enzimatice care au mai multe izoenzime nu poseda structura cuaternaraD. Izoenzimele reprezinta o modalitate de adaptare a capacitatii catalitice a unei molecule la


39/99

Page 39 of 99

necesitatile tesutului in care se gaseste E. Reprezinta o asociere a tuturor enzimelor unei cai metabolice 58. Referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei, sunt corecte afirmatiile: A. Izoenzimele LDH cu capacitate ridicat de transformare a piruvatului n lactat sunt M4 (LDH5)i M3H (LDH4), necesare n esuturi cu catabolism preponderent anaerob al glucozei (muchi) B. Izoenzimele LDH cu capacitate ridicat de transformare a piruvatului n lactat sunt M4 (LDH1)i M3H (LDH2), necesare n esuturi cu catabolism preponderent aerob al glucozei C. Tesuturile cu metabolism aerob al glucozei prefera izoenzimele LDH1 i LDH2 care au ocapacitate foarte redus de transformare a piruvatului n lactatD. Lactat dehidrogenaza nu prezinta izoenzime E. Lactat dehidrogenaza prezinta cinci izoenzime


40/99

Page 40 of 99

Capitolul 7. Inhibiia activitii enzimatice si aplicatii in terapie.

Clasificarea enzimelor i denumirea lor. Reglarea activitaii enzimatice:

enzime allosterice, izoenzime, complexe enzimatice, reglarea covalenta a

activitatii enzimatice

Complement Simplu

1. Referitor la reglarea activitatii enzimatice prin fosforilare este corecta afirmatia: A. un mod de reglare particular pentru enzimele denumite protein-kinaze B. Reprezinta un mod de reglare particular pentru enzimele denumite protein-fosfataze C. Constituie un mod de control al activitatii enzimelor si proteinelor D. Are loc foarte lent (ore) E. Prin introducerea in molecula a gruparii fosfat se induce clivarea sa 2. Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica omodificare covalenta? A. Conversia unui zimogen intr-o enzima activa B. Inhibitia competitiva C. Inhibitia necompetitiva D. Modularea allosterica E. Denaturarea proteinelor 3. Efectul sulfanilamidei asupra proceselor de crestere si dezvoltare a celulelorbacteriene se concretizeaza prin: A. Inhibitie enzimatica ireversibila B. Cresterea KM C. Inhibitie enzimatica necompetitiva D. Modulare allosterica E.

Modulare prin fosforilare

4. Un inhibitor allosteric: A. Se fixeaza pe centrul catalitic activ al enzimei, inhiband-o B. Se fixeaza preferential pe forma relaxata (R) a enzimei C. Se fixeaza numai pe o subunitate a enzimei D. Se fixeaza preferential pe forma tensionata (T) a enzimei E. Competitioneaza cu substratul enzimei 5. Un inhibitor cu actiune ireversibila: A. Se fixeaza pe enzima prin legaturi puternice B. Nu competitioneaza cu substratul enzimei C. Poate fi contracarat prin marirea concentratiei substratului D. Realizeaza un complex enzima-substrat usor disociabil E.

Se mai numeste inhibitor necompetitiv

6. Un inhibitor competitiv: A. Nu modifica valoarea KM a enzimei B. Nu formeaza complex enzima-substrat cu molecula enzimei C. Este penicilina pentru enzima bacteriana glicopeptid transpeptidaza D. Se fixeaza pe molecula enzimei in alt loc decat situsul ei catalitic activ E. Are structura

Biochimie medicala, generala si aplicata, Farmacie, anul III, sem_ I .unlocked.pdf

Documents

Transcript of Biochimie medicala, generala si aplicata, Farmacie, anul III, sem_ I .unlocked.pdf