Bilunar GRATUIT Anul 2 ■ Nr. 18 ■ 13 februarie 2009

DE AUR LA MONTREAL► Pag. 2

CLUBUL

6644 LLAA SSUUTTĂĂCCAANNAADDIIAANN

■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

GUVERNUL A FĂCUT PRAF CÂŞTIGUL DE LA HAGA

Bilete de avion direct de la companiileaeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi

organizate • Asigurări de voiaj

Apelaţi MIHAELAUn răspuns prompt pe măsura exigenţelor

514-866-00071134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4

michelle@travelnet.travel

www.travelnet.travelAgenţia dvs. de voiaj pentru toate destinaţiile

www.heritagedirect.ca

AMERICAN EXPRESS

514 485 6004CELE MAI BUNE PREŢURI

► Pag. 5 ► Pag. 10, 11

OOMMAARR KKHHAADDRR,, OO IISSTTOORRIIEE TTRRAAGGIICCĂĂ

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 10PAG. 10

6555, boulevard Métropolitain EstBureau 403Saint-Léonard (Québec) H1P 3H3

Tél. : 514 324-3811, poste 226Sans frais : 1 866 324-3811Cell. : 514 660-0817Téléc. : 514 324-3314gelu.baciu@agc.inalco.com

www.inalco.com

P74

48G

Semipreparate şi specialităţi româneştimici •icre •sarmale •zacuscă •vinete •cârnăciori olteneşti •slănină

•tobă •debreceni •caltaboşi cârnaţi pentru BBQProdusele noastre sunt afumate natural!

TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAADDEELLII

880066 CCuurréé--LLaabbeelllleeCChhoommeeddeeyy,, LLaavvaall,, HH77VV 22VV33

TTeell:: ((445500)) 668811--99555511

Contactaţi DANIEL tel 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

www.toituresperfection.com

R.B.Q. 8321-2928-56

1010

În luna ianuarie 2009, un sondaj realizat de Ipsos Reidpentru Global Television a constatat că 64% din cana-dieni cred că Omar Khadr trebuie repatriat laînchiderea închisorii de la Guantanamo. Exact cum aţicitit, Omar Khadr este un cetăţean canadian în vârstăde 22 de ani, deţinut de 7 ani la închisoarea din Guan-tanamo Bay. Vă întrebaţi, poate, ce relevanţă arepovestea aceasta pentru românul emigrant? Măgrăbesc să vă răspund printr-o întrebare: să zicem căe anul evacuării din Vietnam şi vă aflaţi pe acoperişulambasadei SUA, în aşteptarea elicopterului care trans-portă ultimii cetăţeni americani înainte ca localnicii sădistrugă clădirea. Mai e un singur loc în elicopter şiajutorul de consul priveşte lista: Popescu, Timotei;Johnson, James. Pe cine ridică elicopterul?

DIANA DAccent Montreal

Tânărul Khadr se află într-o situaţie cel puţin par-ticulară. Este deţinut, în ignorarea reglemen-tărilor internaţionale privind drepturile omului,fără a avea ani de zile dreptul la apărător, fără

drept la un proces echitabil, deoarece se spune că a omorâtun american. Este închis în cea mai liberă ţară din lume,unde criminalul în serie Gary Ridgway, cel care a omorâtnu unul, ci cam 47 de americani, a avut de la bun începutdrept la avocat, pe care l-a consultat şi a ştiut cum să cola-boreze ca să rămână în viaţă. Gary Ridgway nu a fost tor-turat în închisoare pentru că e cetăţean american; OmarKhadr a fost torturat, însă e cetăţean canadian, sau mă rog,o fi având dublă cetăţenie, iar ţara unde s-a născut, Canada,

nu-l revendică şi pace. Care e diferenţa: de infracţiune, deapartenenţă naţională, de întâmplare sau de nume de fam-ilie? Cazul lui Khadr, deşi extrem, e important pentru că însituaţii limită afli care-ţi sunt prietenii şi la cât de multăprotecţie te poţi aştepta de la ţara ta de adopţie.

Pentru cei care nu sunt la curent, „copilul soldat”Omar Khadr a fost rănit şi capturat de armata americană lavârsta de 15 ani în Afganistan (iulie 2002), în urma unuiasalt care s-a soldat cu victime de partea forţelor ameri-cane; a fost ulterior acuzat de crime de război (terorism,complicitate materială la terorism, crimă) şi transferat labaza militară americană de tristă faimă, unde rămâne ac-tualmente. Deşi nu împlinise vârsta responsabilităţii pe-nale depline, Khadr a fost clasificat drept „inamiccombatant”şi tratat precum un adult, ca urmare a măsurilorextreme ale administraţiei Bush care a refuzat să aplicedeţinuţilor din Guantanamo termenii Convenţiei de laGeneva referitoare la prizonierii de război.

Khadr a fost în principal învinuit că ar fi aruncato grenadă de mână, rănind mortal pe sergentul ChristopherSpeer, într-o situaţie foarte controversată şi condiţii destulde neclare. Se ştie că la finalul schimbului de focuri cuforţele speciale americane doi localnici mai erau în viaţă,Khadr fiind unul din ei, împuşcat în spate de două ori şirănit de schije la unul din ochi. În prima instanţă a fosttratat, dar mai pe urmă a fost transportat la baza de laBagram şi anchetat de un anume Joshua Claus. DespreClaus se ştie că ulterior a fost condamnat la doar 5 luni deînchisoare pentru moartea mai multor prizonieri aflaţi încustodia sa; sentinţa a fost vehement condamnată de orga-nizaţia Human Rights Watch.

Fapte ciudate s-au întâmplat în legătură cu cap-turarea şi deţinerea lui Khadr. Un ofiţer american a notat în

jurnalul personal că ordonase unui soldat să-l împuşte, însăa fost împiedicat de trupele speciale Delta Force. Alţi sol-daţi s-au plâns că prizonierul afgan a fost tratat primul,înaintea soldatului american muribund, afirmaţie con-trazisă ulterior de declaraţia sub jurământ a unuia dinmedicii aflaţi la faţa locului. În fapt, iniţial americanii l-aucrezut mort pe Khadr şi porniseră la percheziţionarealocuinţei combatantului, de unde, printre altele, au fost re-cuperate jocuri Sega, reviste cu aventurile lui Tintin şi ocasetă video cu Khadr manipulând armament.

ÎN PROFUNZIME

Omar Khadr, cu puţin timp înaintea arestării

64 la sută canadian:

1111 Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 11PAG. 11

Până în prezent nu s-a demonstrat că cel care aaruncat grenada a fost Omar Khadr. Unul dincei aflaţi la faţa locului afirmă că grenada a fostlansată de un combatant, chiar american, mort

şi el. Există şi opinia că adolescen-tul era în realitate translator,cunoscând pashtun şi engleză. E utilde precizat că Omar Khadr s-a năs-cut la Toronto, într-o familie demusulmani fundamentalişti cu 4copii. Familia Khadr a părăsitCanada pentru Pakistan în 1988, pecând Omar avea doar doi ani, reîn-torcându-se însă în mai multe rân-duri, pentru ca în timpulevenimentelor să se afle în Afga-nistan. Soarta tatălui, un radicalist is-lamic asociat cu numele lui binLaden şi Al-Qaeda, omorât în 2003de forţele pakistaneze, l-ar fi pututradicaliza în convingeri pe mezinulOmar. În acelaşi timp, el a fost evi-dent influenţat şi de traiul vestic dinMississauga, unde a urmat o vremeşcoala elementară, fiind descris deprofesori drept un elev atent, in-teligent şi politicos. Cert e că pro-centul de „canadian” nu a contatfoarte mult în anii de arest: Omar afost torturat, supus la enormeabuzuri psihologice, interogat insis-tent, privat de lumină, somn şi asis-tenţă medicală, forţat să rămânăperioade lungi de timp în completăizolare.

Actualmente, deţinutulOmar nu mai vede cu un ochi şi caurmare a tratamentelor aplicate, arecicatrici de la bătăile la care a fostsupus şi o sănătate şubredă. Con-form rapoartelor psihiatrice în-tocmite, a suferit perioadealternative de abuz şi şocuri post-traumatice, depresie, s-a aflat îngreva foamei, a fost hrănit cu forţa,manifestând puternice tendinţe sui-cidare. Nu se poate determina câţiani de psihoterapie vor fi necesaripentru corectarea sechelelor psihologice şi dacă acest omtratat inuman va putea vreodată duce o existenţă normală.

Sigur că această situaţie extrem de complexănaşte zeci de întrebări. Khadr este cel mai tânăr prizonierde la Guantanamo şi ultimul cetăţean vestic rămas acolo,

după ce restul ţărilor europene au preluat cus-todia propriilor cetăţeni acuzaţi de terorism.Multă vreme situaţia lui s-a aflat într-un echili-bru extrem de precar datorită condiţiilor de la

Guantanamo, unde„ploua” cu sinucideri şialte întâmplări sinistre cevor şoca şi mai multopinia publică în anii ur-mători.

Canada va fi obli-gată să clarifice aspecteale rolului serviciilor salede securitate care l-auvizitat şi interogat peKhadr în Cuba de 6 ori înperioada 2003-2004,transmiţând părţii ameri-cane conţinutul anchetei.În acest context, cazultânărului canado-afgan aajuns la Curtea Supremăde Justiţie a Canadei,chemată să facă luminăasupra refuzului au-torităţilor canadiene de afurniza acuzatului ace-leaşi informaţii oferiteanterior americanilor,spre a-şi putea pregătiapărarea. Prin deciziaCanada vs. Khadr (mai 2008), com-pletul Curţii a statuat că un ancheta-tor trimis în Cuba se află în prezenţaobligaţiei de a respecta Carta funda-mentală a canadienilor, deoareceCanada este ţinută să manifeste cur-toazia de a respecta reglementărilelegale americane numai în măsura încare acestea nu contravin legislaţieicanadiene şi diferitelor acte de pro-tecţie a drepturilor omului pe careCanada le-a semnat. Însituaţia de faţă, spuneCurtea, regulile de trata-ment de la Guantanamoau fost declarate nelegi-time de către însăşi

Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii,motiv pentru care Curtea a ordonat unuijudecător al Curţii de Apel să analizeze docu-mentele şi, restricţionând informaţiile cu ca-racter confidenţial ce nu pot fi dezvăluite dinmotive de securitate naţională, să trimită avo-

caţilor lui Omar Khadrcopii ale rapoartelor so-licitate.

În 2009 noulpreşedinte al Americii,Barack Obama, a decis închidereaprogresivă, în decurs de un an, aînchisorii din Guantanamo. Odatăcu preluarea puterii, acest om cusolidă formaţie juridică, dublată deo înviorătoare umanitate, s-a aflatimediat în centrul presiunilorexercitate de diferitele organizaţiide apărare a drepturilor omuluipentru eliberarea lui Khadr. Era,oricum, greu de imaginat căpreşedintele Obama ar fi acceptatcontinuarea stării de fapt, însăchiar începerea procesului, amânatde decizia noii administraţii, sau o

eventuală condamnare par acum improbabile deoarece omărturisire smulsă deţinutului în timpul şedinţelor de tor-tură e incompatibilă cu viaţa procesuală a statului dedrept dintr-o naţiune liberă.

Ceea ce surprinde neplăcut este poziţia primulministru canadian Stephen Harper, aflat într-o inexplica-bilă expectativă, refuzând să ceară SUA repatrierea ne-fericitului subiect. Zilele acestea biroul primului ministru

e presat intens de petiţia Amnesty International care cererepatrierea lui Khadr pentru a fi judecat după legile cana-diene, într-o manieră care recunoaşte statul său de „copilsoldat”. Reacţia opiniei publice la o înregistrare videocare arată un Khadr uşurat că în sfârşit canadienii autrimis pe cineva să-l apere de bătaie, ridicându-şi bluza săle arate disperat ofiţerilor CSIS urmele torturii a fostfoarte puternică. De unde se vede că justiţiasupravieţuieşte cât este voinţă politică.

Domnule prim ministru, faptul e consumat. Şiaşa îl aveam pe Maher Arar (îl ţineţi minte, cel pe careRCMP-ul nu-l poate privi în ochi). Cereţi repatrierea luiOmar Khadr.

dianad@accentmontreal.com

Omar Khadr, o istorie tragicăÎN PROFUNZIME

„„GGaarryy RRiiddggwwaayynnuu aa ffoosstt ttoorrttuurraattîînn îînncchhiissooaarree ppeenn--ttrruu ccăă ee cceettăăţţeeaannaammeerriiccaann;; OOmmaarrKKhhaaddrr aa ffoosstt ttoorr--ttuurraatt,, îînnssăă eecceettăăţţeeaann ccaannaa--ddiiaann iiaarr ţţaarraa uunnddeess--aa nnăăssccuutt,,CCaannaaddaa,, nnuu--llrreevveennddiiccăă şşii ppaaccee..CCaarree ee ddiiffeerreennţţaa::ddee iinnffrraaccţţiiuunnee,, ddeeaappaarrtteenneennţţăănnaaţţiioonnaallăă,, ddee îînn--ttââmmppllaarree ssaauu ddeennuummee ddee ffaammiilliiee??””

Guantanamo, februarie 2003 - Omar Khadr arată interogatorilor dela CSIS urmele torturii.

Guantanamo, februarie 2003 - imagine din videoclipul in-terogării lui Omar Khadr de către Serviciile de securitatecanadiene (CSIS).

1212

Pe scurtHAAS, PRIMA RACHETĂ ROMÂNEASCĂ

A s o c i a ţ i aRomână pentruCosmonautică şiA e r o n a u t i c ă(ARCA) a făcutpublică existenţaprimei racheteromâneşti, capa-bilă să plaseze pe

orbita terestră joasă sateliţi având greutatea de până la 400kg. Racheta, numita Haas în cinstea pionierului medievalaustro-roman Conrad Haas, are 3 trepte şi o greutate delansare de 23, 3 tone, o lungime de 18 m şi un diametru de4 m. Motorul primei trepte este hibrid şi funcţionează cuapă oxigenată şi carburant solid pe bază de bitum, dez-voltând o forţă de tracţiune de 47.6 tone. Racheta va filansată de la altitudinea de 18 km cu ajutorul unui balonsolar. Forma sa neobişnuită a fost generată de necesitateade a obţine o greutate proprie cât mai redusă. Aceasta formăo face nepotrivită pentru lansările de la sol, dar perfectadaptată pentru lansările de la mare altitudine, acolo undeatmosfera terestră este rarefiată. Primul zbor este prevăzutpentru anul 2011, ocazie cu care va transporta sonda ELE( European Lunar Explorer), pentru Google Lunar X Prize,o competiţie în valoare de 30 de milioane de dolari. Maimulte date şi imagini despre racheta Haas puteţi găsi pewebsiteul ww.arcaspace.ro

FEMEILE CU DEGETE LUNGI SUNT MAI BUNE LA PATLungimea degetelor arestrânsă legătură cu perfor-manţele sexuale. Cel puţinaşa susţine un grup formatdin cercetători din Anglia,Olanda şi Canada. StuartBrody, Agneta H. Fischer şi

Ursula Hess, cei trei autori ai studiului, au dezvoltat acestsubiect în The Journal of Sex & Marital Therapy (Jurnaldespre sex şi terapie maritală). Potrivit studiului, persoanelede sex feminin care au degetele lungi au un simţ tactil multmai bine dezvoltat decât cele cu degete scurte. De aceea,susţin cercetătorii, acestea simt mai bine ceea ce-şi doreştepartenerul în pat. Studiul a fost realizat cu ajutorul a 97 destudente de origine olandeză. Potrivit studiului, tinerele cudegetele mai lungi, se excită mult mai uşor şi ajung la or-gasm mai repede. În plus, acestea îşi pot satisface mai binepartenerii decât femeile cu degete scurte.

CANCERUL DE SÂN VINDECAT DE O ENZIMĂOamenii de ştiinţă de laUniversitatea Tsukuba(Japonia) au reuşit săidentifice o enzimă careaparent suprimă cancerulde sân, anunţă Reuters.Cercetătorii speră caaceastă descoperire săducă la apariţia unor noi

terapii pentru controlul cancerului de sân, al doilea la nivelmondial ca număr de cazuri. Este vorba de enzima numităCHIP, care se pare că poate împiedica cancerul prindegradarea unor proteine responsabile de apariţia bolii.Rezultatele descrise în revista Nature Cell Biology sunt în-curajatoare, având în vedere că în urma studiului se poatetrage concluzia că enzima respectivă previne creşterea tu-morilor generate de cancerul la sân şi apariţia metastazei.În timpul experimentelor, au fost injectaţi cobai cu douătipuri de celule canceroase - o parte conţinea enzime CHIP,cealaltă era fără astfel de enzime. Tumorile dezvoltate degrupul de cobai injectat cu celule canceroase şi enzimeCHIP au fost mult mai mici decât cele dezvoltate de celălaltgrup. Rezultatul este relevant în cazul tratamentelor can-cerului la sân unde monitorizarea nivelului enzimelor CHIPpoate da informaţii suplimentare. Mai mult, oamenii de şti-inţă recomandă creşterea nivelului enzimelor CHIP pentrutratamentul tumorilor.

BIOTEHNOLOGIE

Clonele umaneO cercetare recentă arată că embrionii animalo-

umani nu sunt folositori pentru producerea de celule suşă(stem cells). În schimb, embrionii umani clonaţi se dezvoltănormal şi, teoretic, ar putea să se transforme în persoane.Clonarea umană pare a avea şanse reale de reuşită pentruprima dată de când savantul sud-coreean Hwang Woo-Suka fost arătat cu degetul de lumea ştiinţifică pentru experi-mentul lui fals de clonare, scrie Wired Magazine.

„Am arătat pentru prima dată că genele din em-brionii umani normali seamănă cu cele din clonele umane”,spune Robert Lanza, director ştiinţific la Advanced CellTechnology (SUA) şi coautor al unui studiu publicat la în-ceputul acestei luni în revista de specialitate Cloning andStem Cells. Echipa lui a inserat nucleele unor celule umaneîn ovule provenite atât de la oameni, cât şi de la animale.Comparaţi cu un embrion normal, rezultat în urma ferti-lizării în vitro, hibrizii animalo-umani nu s-au dezvoltatcum trebuie. Clonele umane, în schimb, au prezentat o dez-voltare sănătoasă.

Cercetarea condusă de Lanza este primul pas în-spre clonarea terapeutică, adică producerea de celule stemdin propriul ADN al pacientului, capabile să înlocuiască ţe-suturile distruse, organe bolnave sau chiar membre pier-dute. Teoretic însă, aceeaşi tehnică poate fi folosită pentrua „produce” şi o persoană clonată. Cercetarea a fost citatăîn majoritatea publicaţiilor străine, de specialitate sau ge-neraliste, media punând accent în special pe insuccesul em-brionilor animalo-umani, care anul trecut au fost acceptaţisă fie folosiţi în cercetarea din Marea Britanie, dar numai cuscop terapeutic. Aprobarea lor a stârnit de altfel contro-verse mari în rândul publicului şi se pare că până acumaceşti embrioni animalo-umani nu pot fi folosiţi la produ-cerea de celule stem. „Niciodată să nu zici niciodată. Dar,după ce am încercat deja de foarte mult timp, în ciuda mi-ilor de tentative, noi nu am văzut un astfel de hibrid care săavanseze”, spune Lanza. El a mai afirmat că din experienţăproprie ştie că rezultatele negative nu sunt raportate de obi-cei şi că e sigur că şi alţi experţi au avut de-a face cu rezul-tate asemănătoare privind embrionii hibrizi. În schimb, ceiumani clonaţi se dezvoltă normal şi, dacă li s-ar permite, s-ar putea transforma teoretic în persoane. „ADN-ul clonelorseamănă cu cel uman, ridicând astfel întrebarea clonăriiumane”, spune Lanza. Nu de aceeaşi părere este şi StuartNewman, biolog la New York Medical College, care spunecă sunt diferenţe substanţiale între cele două tipuri de em-brioni.

În 2001, echipa lui Lanza a declarat că a clonatembrioni umani, dând speranţe publicului că procedura vaaduce mii de linii de celule stem. Atunci însă nu era clardacă acei embrioni sunt sănătoşi, iar ADN-ul lor nu a fostniciodată analizat în acest sens. Patru ani mai târziu,cercetătorii conduşi de Woo-Suk Hwang s-au lăudat că aureuşit să obţină celule stem embrionare de la embrioniiclonaţi. Publicul şi media s-au entuziasmat din nou, pânăcând s-a aflat că a fost vorba de o fraudă. Până acum nu aexistat încă nicio informaţie potrivit căreia ar exista embri-oni umani clonaţi care au ajuns sau au trecut de stadiul fe-tusului, dar un astfel de eveniment istoric nu este delocdeparte, s-au pus de acord majoritatea experţilor. „Nu estefoarte costisitor să începi experimentul şi să obţii materia-lele necesare pentru clonare. Dacă cercetările în acestdomeniu continuă, cineva va reuşi să facă şi asta. Stadiulştiinţific de la acest moment ne arată că vor fi multe eşecuriînainte şi multe clone diforme”, declara în 2007Chamundeeswari Kuppuswamy, coautorul unui studiuONU referitor la clonare, intitulat Is Human ReproductiveCloning Inevitable: Future Options for U.N. Governance.

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 12PAG. 12ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

INFORMATION TECHNOLOGY

Netbook-urile în 2009Anul trecut, micile computere care par a fi fraţii

mai mici ai laptopului şi pe care le numim netbook-uri, aurămas nevândute pe rafturile magazinelor. Aceste compu-tere au fost introduse pe piaţă în ideea de portabilitate dusăla extrem ce ar putea fi combinată cu un preţ redus, însăplanul companiilor producătoare a eşuat. Totuşi, anul

acesta, din cauza crizei economice şi datorită confortuluipe care îl oferă, din ce în ce mai multe netbook-uri sunt pecale să invadeze magazinele de specialitate. Analiştii susţincă unele dintre ele îşi vor păstra preţul redus, însă altelevor costa chiar mai mult decât un laptop. Pe de altă parte,se pare că producătorii au avut şi ei planuri în ceea cepriveşte viitoarea popularitate a netbook-urilor: acestea vordispune de touch screen-uri şi de carcase de metal, în loculcelor de plastic.

Pare o afacere de succes în contextul crizei eco-nomice de astăzi, însă o bună parte din producători sperăcă netbook-ul să nu devină un înlocuitor al binecunoscu-tului laptop, ci doar o alternativă a acestuia, deşi cu sigu-ranţa va „mânca” din vânzările fratelui mai mare. Analiştiipieţei sunt sceptici şi susţin că, pe termen lung, netbook-urile nu vor supravieţui. De altfel, peste 2-3 ani, atuncicând criza financiară nu va mai fi prima care îşi va spunecuvântul în industrie, dispozitivele vor fi înlocuite de uneleşi mai mici, care vor fi achiziţionare cu unicul scop de aavea acces la Internet. Aşadar, dimensiunea va fi lege pe vi-itor şi nu funcţionalităţile. Un analist al celebrei firme decercetare Gartner e de părere că netbook-urile fac partedintr-o categorie care funcţionează după principiul „hituluiunic”: vor reuşi să se impună prin vânzări foarte bune, sevor bucura de succes, însă nu vor mai înregistra un succesasemănător.

Rubrică realizată de DAN GEORGESCUdan@accentmontreal.com

Descoperiţi calitatea produselor noastre!

Marţi 8:00 - 18:00 • Miercuri 8:00 - 18:00Joi 8:00 - 20:00 • Vineri 8:00 - 20:00

Sâmbătă 8:00 - 17:00Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murăturifăcute după o reţetă proprie.Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.

CHARCUTERIE

CRACOVIA

3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492

„Apa pură, distilată, este cu adevărat celmai mare cadou de la Dumnezeu pentru noi; osursă de viaţă şi de sănătate” - Paul C. Bragg

Ce este apa distilată?În cartea sa Şocantul adevăr despre apă

(Water - The Shocking Truth), specialistul în nu-triţie şi longevitate Paul C. Bragg vorbeşte desprecei mai importanţi factori care ne menţin sănătoşi,fericiţi, plini de viaţă: practicarea unei respiraţiiprofunde într-un mediu cu aer nepoluat, consumulde alimente cultivate biologic (fără chimicale no-cive) şi, cel mai important, consumul de apă pură,cea produsă de Mama Natură.

Apa distilată (H2O) este de fapt apa purăcare nu conţine nimic în plus în afară de doi atomide hidrogen şi unul de oxigen. Un exempluaproape perfect de apă distilată îl constituie apa deploaie. Din păcate, în zilele noastre, în afara ato-milor de hidrogen şi oxigen, apa de ploaie vineîncărcată cu poluanţi, chimicale toxice, etc. Mulţicred greşit că o apă pură ar fi aceea „la sticlă”, acărei sursă sunt izvoarele sau gheţarii. În realitate,de cele mai multe ori această apă îmbuteliatăconţine urme de substanţe anorganice (moarte)precum calciu, magneziu, fluor, care nu sunt bio-compatibile cu organismul uman şi ca urmare sevor depune în ţesuturi, cauzând maladii ulterioare:tensiune arterială, artrită, probleme de rinichi şi ar-terioscleroză (colmatarea venelor şi arterelor).

De ce corpul nostru are nevoiede apă?

Cantitatea de apă de care un organism arenevoie depinde de temperatură, de climat, de câtde activi sau sănătoşi suntem, dar în medie estebenefic să consumăm opt pahare de apă pe zi. Iatăcâteva motive importante pentru a consuma cali-tatea şi cantitatea de apă necesare:

■ Când bem un pahar de apă, aceasta se duce directîn stomac, unde este esenţială pentru buna digestiea alimentelor, dezintegrându-le în particule minus-cule;

■ Apa este o componentă vitală pentru toate flu-idele corporale, ţesuturi, celule limfatice, sânge şisecreţii glandulare. Ea menţine toţi factorii nutri-tivi în soluţie şi acţionează ca un mediu de trans-port pentru aceste substanţe spre diferite părţi alecorpului;

■ Delicatele membrane mucoase sunt menţinutemoi şi flexibile cu ajutorul apei, împiedicându-seastfel fricţiunea între organele interne;

■ Nu întâmplător medicii recomandă odihna la patşi multă apă când avem gripă. Apa pură este ceamai bună protecţie naturală împotriva tuturortipurilor de viruşi şi a altor boli infecţioase. Încazul în care ţesuturile şi celulele sunt ampluaprovizionate cu apă, acestea vor putea lupta îm-potriva atacurilor infecţioase. Viruşii pot intra multmai uşor într-o celulă uscată, stafidită.

Este important deci să bem apa corectă,cea distilată, pentru a-i facilita activităţile enume-rate mai sus.

Până şi nervii noştri au nevoiede apă curată

Persoanele foarte nervoase sau supărateîşi fac atâtea griji încât de cele mai multe ori uităsă bea suficientă apă pură. În schimb, ele sunt pre-dispuse consumului excesiv de alcool, ceai, cafeaşi Coca-Cola care doar complică condiţia sistemu-lui nervos prin crearea de substanţe acide, toxice,într-un stomac unde nu este suficientă mâncare sauapă pentru a le dilua. Pe lângă nervozitate sau de-presie, aceste persoane pot suferi şi de psoriazis,acid gastric în exces, gaze, balonare, energiescăzută şi letargie. Şi cercul vicios continuă: în locde suficientă apă pură, căutăm tot stimulantele:cafea, băuturi răcoritoare, ţigări, aspirină, an-tiacide, etc.

Fluorul este o otravăCum s-a născut mitul fluorizării apei pota-

bile şi a adăugării fluorurii de sodiu în pastele dedinţi? Totul a început în 1939 când un faimos in-stitut din estul Statelor Unite a delegat unbiochimist să găsească o soluţie la problema de-pozitării fluorinatului de sodiu, un deşeu toxiccreat în procesul producerii aluminiului. În total,45 de companii - fabrici de aluminiu, rafinării,fabrici de cărămidă şi ceramică, oţelării - aveauaceeaşi problemă: cum să se lepede de această sub-stanţă fără a fi penalizate de guvern? Bazându-sepe o corelaţie (care ulterior s-a dovedit a fi eronată)între consumul de apă de la o sursă bogată în fluorşi o rată mică a cariilor dentare a populaţiei ce sealimenta de la sursa respectivă, biochimistului i-avenit ideea de a dizolva deşeurile de fluor în apapotabilă, economisind astfel banii companiilor ce îlangajaseră. Şi aşa a început fiascoul fluorului.

În 1996, după mulţi ani de cercetări, maimult de 11 asociaţii americane, printre care şi re-numitele American Heart Association, NationalKidney Foundation, Society of Toxicology, s-aupronunţat împotriva fluorizării apei. Se estimeazăcă în SUA peste 135 de milioane de americani beauo doză zilnică de fluorură de sodiu în apă fără săştie acest lucru! Este bine de verificat cu munici-palitatea unde locuiţi pentru a afla dacă apa pota-bilă pe care o consumaţi este fluorizată.

Apa cea mai pură se obţine ...O metodă aplicată de mulţi dintre noi pen-

tru a bea o apă mai pură este utilizarea filtrului decarbon, însă această metodă nu reduce semnifica-tiv multe din elementele dăunătoare corpului. Oaltă metodă de filtrare a apei este osmoza inversă,prin care se elimină aproape totul (toate elementeleanorganice, ierbicidele, detergenţii, pesticidele,sulfaţii) mai puţin viruşii, bacteriile, nitraţii şi ar-senicul. Aquafina şi Dasani folosesc metoda os-mozei inverse pentru a filtra apa - de la izvor sauchiuvetă - pe care apoi o îmbuteliază. Numai prinprocesul de vaporizare-condensare se obţine o apă100% distilată, pură. Acest tip de apă se găseşteîmbuteliată de obicei la galon, cu eticheta SteamDistilled Water sau Eau distillée à la vapeur.

Rubrică realizată de ALINA MOSCOVICIalinamoscovici@accentmontreal.com

NUTRIŢIE & SĂNĂTATE1313

5192 Gatineau, Montreal, H3T 1W9Telefon: 514-340-9664

restaurantemavi.itgo.com

Situat pe Côte-des-Neiges

Griluri portughezepreparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

Orar Maria Joao

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montréal Quebéc H2E 2H4

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 13PAG. 13

Simplu ghid de sănătate

Apa distilată, fluidulvieţii necesar sănătăţii

Sufismul este un derivat al is-lamismului. El acoperă aspectul spiritual alacestuia, dimensiunea sa mistică. În esenţă,sufismul reprezintă o versiune simplificatăde eliberare a omului din chingile materiei.Neînregimentându-se în aspectul socio-moral, ca orice altă mişcare pur spirituală,sistemul sufi încearcă să meargă cât mai re-pede la sursă. Odată descoperit adevărul,omul poate acţiona liber şi în cunoştinţă decauză. Pentru sufi cunoaşterea lui Dum-nezeu este posibilă încă din această viaţă,mergând pe principiul că totalitatea nupoate fi cunoscută dar dacă se cunoaşte unfragment din tot şi totul este doar o repetiţiea fragmentului, se poate spune că totul secunoaşte. Astfel, cunoaşterea de sine şicunoaşterea lui Dumnezeu devin similare.

Unele dintre elementele deosebitedin sufism sunt fana şi baqa, care repre-zintă acea stare de anihilare a sinelui înprezenţa divinului. Altitudinea acestei per-spective conferă o viziune foarte clară înceea ce priveşte fenomenele lumeşti. Ge-nerând oameni liberi, în deplin control aldestinului lor, sistemele pur spirituale nusunt agreate de establishment-ul politic. ÎnOccidentul modern ele sunt tolerate, înţările nedemocratice sunt reprimate - ochestiune care ţine de încrederea pe care oare sistemul în el însuşi.

Cel mai cunoscut element sufi este„dansul învârtit”, iar cei care îl dansează senumesc dervish. Credinciosul, după par-curgerea unei iniţieri, se învârteşte cu o

anumită şi constantă atitudine internă, săzicem de pace, pe o muzică specifică. În-vârtirea se face până când spiritul se extragedin corp. Procesul e similar cu extragereamierii sau cu orice alt proces bazat pe cen-trifugare. Senzaţia finală este extraordinarăşi nu se poate compara cu nimic din trăirileobişnuite. După acea separare, spiritul,adică esenţa umană însăşi, poate călători întimp şi spaţiu într-un univers imaginarprobabil, dar ce nu este imaginar în acestunivers?

Elementele ritualistice includmasa comună, unde se stă în cerc iar mân-carea este pasată de la un adept la altul.Datul şi primitul, care se fac printr-o anu-mită formulă religioasă, muzica extrem dedinamică, antrenarea participanţilor la pro-ces, strigătele şi chiuiturile, pun credincio-sul în stare de transă. Gradul de fericire trăiteste indescriptibil.

Sufismul este organizat în secterelativ independente. Fiecare sectă are unşef şi o serie de reprezentaţi locali(maeştri). Cultul personalităţii şefului esteevident, dar el este sincer venerat datorităînvăţăturilor şi scrierilor sale. Curentul nuurmăreşte niciun fel de putere politică. Ade-vărata putere nu este în lumea vizibilă şisufi ştiu asta.

Dacă vreţi să cunoaşteţi mai multvă recomand centrul de pe avenue des Pins.Timpul petrecut acolo pe perioada unuiweek-end a fost o experienţă extraordinară.Nu am găsit nicăieri atâta amabilitate, lipsă

de vanitate şi naturaleţe.Sunaţi, spuneţi că vreţi săvă alăturaţi pentru reuni-unea următoare şi veţi fibine primit.

LOCURI DE PRACTICĂNimatullahi Sufi Center1596 ave des Pins OuestMontreal, H3G 1B4(514) 989-1411

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 14PAG. 141414 VOIAJ INTERIOR

Sufismul,dimensiunea misticăa islamului

• NOI PRODUSE VENITE DIN ROMÂNIA:ceaiuri şi siropuri Plafar, Borş Magic cu legume,cu smântână şi cu tarhon, diferite supe şi ciorbeinstant, muştar obişnuit, iute şi cu hrean, esenţede rom şi de vanilie, prafuri Delikat, zahăr vanilatşi pudră, dropsuri cu diferite arome, gelatină ali-mentară, pastă de măceşe, miere de salcâm, so-cată, apă minerală Borsec şi Perla Harghitei.

• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe şi mân-căruri pregătite în bucătăria noastră, murături decasă, varză acră, borş de tărârţe şi leuştean.

• GAMÃ COMPLETÃ de prăjituri româneşti, cozo-naci, fursecuri şi saleuri. Colivă la comandă.

• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muşchi ţigă-nesc, ceafă afumată, coaste, slănină, cârnaţi caba-nos, tobă de casă, lebăr, şuncă, ciolan afumat,toate preparate în afumătoarea noastră. Mititeiproaspeti.

• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, telemeade oaie, caşcaval, caş şi urdă proaspătă, brânzădulce de vacă.

MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII

CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE DIN AMERICA

• peste 3000 de produse diferite •

Vindem ziare româneşti primite săptămânaldin România (vineri, după orele 16:00)

LLUUNNII--MMAARRŢŢII--MMIIEERRCCUURRII:: 77::0000 --1199::0000JJOOII--VVIINNEERRII:: 77::0000 --2200::0000

SSÂÂMMBBĂĂTTĂĂ:: 77::0000 --1188::0000DDUUMMIINNIICCĂĂ:: 77::3300 --1144::0000

(514) 481-4732 • 4670 Decarie(între Queen Mary şi Côte St Luc)

Credinţa Baha’i s-a născut în Iranca o formă de revoltă la religia mainstream.Fondată în 1840, ea este cea mai nouă re-ligie majoră. Baha’i introduce elementesimplificatoare în speranţa rezolvării câtmai rapide a conflictului dintre Om şiUnivers. Iniţiatorul, Bab („Poartă”) a fostrepede decapitat, scenariu cunoscut deja,iar ştafeta a fost preluată câţiva ani maitârziu de Baha’u’llah la Edirne, Turcia.Nici Baha’u’llah nu s-a bucurat de preamult timp de propovăduire căci a fost în-chis timp de patru decenii. Petrecând ul-timii 24 de ani în oraşul-închisoare pentrudeţinuţi politici de la Akka (Israelul de azi,Imperiul Otoman de atunci), el a avut timpsă structureze o religie, care se vrea doar ocredinţă, şi să fundamenteze o utopie:justiţie universală, limbă universală, religieunică, guvern mondial unic. Sistemulimaginat de Baha’u’llah este închegat dartrecând prin experimentul comunist cred căe ok să trăieşti şi într-o lume diversificată.

Ideea principală în Baha’i e uni-tatea rasei umane, faptul că toţi suntemparte din acelaşi copac. Învăţăturile Baha’isubliniază similarităţile şi unitatea religi-ilor majore şi afirmă că Abraham, Buda,Isus, Mohamed şi alţii, incluzându-l şi peBaha’u’llah, au fost mesageri divini care aucreat fiecare câte o religie potrivitănevoilor timpurilor în care au trăit.

Modestă la nivelul puterii finan-ciare, credinţa Baha’i suplineşte prinapropierea faţă de credincios, printr-o ati-tudine umană, de întrajutorare, ţinând co-munitatea împreună şi orientată sprechestiuni pământeşti, de ordin etic şi social.Neavând scopuri cosmice, universale,credincioşii au opinii bine definite faţă destarea de lucruri actuală. Puţin anti-corpo-ratistă pro-conservarea mediului, anti-ipocrizie, anti-exploatare, baha’i este oreligie vibrantă, sănătoasă şi un factor deechilibru. Datorită stilului personalizataceastă credinţă reuşeşte să atragă emi-

granţi chinezi care fără mare interes pentrusubtilităţile religiei caută cu ardoare so-cializarea, studiul limbii engleze şi des-cifrarea modului occidental de a gândi şiacţiona.

LOCURI DE PRACTICĂBaha’i Center177 Avenue des Pins Est, Montreal(514) 849-0753

CĂRŢI RECOMANDATEThe Seven Valleys and the Four Valleys -Baha’u’llahSunt de fapt două cărţi distincte, fără o re-laţie directă, dar de acelaşi autor, care suntpublicate împreună.

Rubrică realizată de DAN POROINEANUdanporoineanu@accentmontreal.com

Baha’i, cea mai nouă religiemajoră

Dansul învârtit

Simboluri din diverse alte religii pe coloanaunui templu baha’i

Simbol baha’i

RReessttaauurraannttuull eeffiicciieennţţeeii

Există multe restaurante în Londra care oferăclienţilor o diversitate de produse culinare care te incităcu gustul lor deosebit. The Little Bay, situat în zona Far-ringdon, a adoptat pe durata lunii februarie o politică maiaparte: pentru a atrage cât mai mulţi clienţi în aceste vre-muri de criză economică, restaurantul funcţionează peideea „mănânci cât vrei, plăteşti cât vrei”. Produsele carese servesc aici sunt întotdeauna proaspete iar meniulcuprinde pastă de peşte afumat, salată de raţă, rulouri desomon, pui la rotisor sau sandvişuri pentru cei maigrăbiţi clienţi.

Managerul Peter Ilic, care conduce lanţul depatru restaurante londoneze The Little Bay de 26 de ani,a declarat că „fiecare client poate să plătească de la 100de lire sterline la un Penny. Tot ce le cer este să plăteascăatât cât consideră ei că valorează mâncarea şi serviciilecare le-au fost oferite.” „Într-o lună poate că zece oameninu vor plăti nimic. Dar am mai făcut asta în ‘85, în altrestaurant, şi timp de doi ani au existat patru sau cinciclienţi care n-au vrut să lase niciun ban. Dacă voi primi10 lire pentru trei feluri de mâncare, voi fi bucuros”, aadăugat Ilic. Ce este încurajator este faptul că deşi înaparenţă acest sistem de vânzări pare a fi unul dezavan-tajos, totuşi după cum declară managerul, vânzările aucrescut cu 20%.

CCeell mmaaii iieeffttiinn llaappttoopp ddiinnlluummee

Toată lumea este bulversată de criza financiarăcare bate pe la porţi. Indiferent dacă eşti bogat sau săracnu te poţi ascunde şi cu greu ştim ce măsuri să luăm casă zicem că am trecut criza cu bine. Iată că autorităţiledin India au prezentat prototipul unui laptop al cărui preţva fi de 500 de rupii, echivalentul a zece dolari, ca partea unui proiect care urmăreşte să faciliteze accesul la in-formaţie în zonele rurale indiene, informează cotidianu-lui britanic The Times.

Produsele foarte ieftine ale companiilor dinaceastă ţară, precum maşina Nano de 2.000 de dolariprodusă de Tata Motors, ar putea fi căutate în curând şipe alte pieţe, ca urmare a agravării problemeloreconomiei mondiale. Deşi mulţi consideră că preţurileacestor produse sunt ireale, ele s-ar putea să fie uneledintre răspunsurile economiei la efectul de criză.

PPrreeooţţii llaa ccoonnttrroolluullcciirrccuullaaţţiieeii

Autorităţile din regiunea Yaroslavl (Rusia) auapelat la ajutorul preoţilor după ce un program edu-caţional, menit să atragă atenţia asupra numărului tot maimare de accidente rutiere, s-a dovedit ineficient. Astfel,atunci când poliţistul scrie o amendă, preotul se ocupăde spiritul civic al şoferului care a încălcat legea. Preoţiilucrează în ture de câte patru ore. Nu sunt plătiţi pentruceea ce fac, însă se consideră răsplătiţi. Ei sunt prezenţila examenele de permis şi în momentul când noii şoferiprimesc carnetul de conducere.

Conducătorii auto nu prea ştiu ce să spună de-spre această neobişnuită iniţiativă. Nu este pentru primaoară când în Rusia se apelează la Biserică pentru a re-zolva problemele din trafic. De câteva luni bune, într-oregiune din estul ţării, preoţii au fost rugaţi să binecu-vânteze şoselele.

DDeessccooppeerriirree aarrhhiivviissttiiccăă Un document cu o importantă valoare istorică,

purtând semnătura voievodului Matei Basarab, a fostdescoperit de arhivarii din Alba. Este vorba de o poruncădomnească cu o vechime de aproape 400 de ani. Scris înslavă şi datat 21 mai 1634, documentul a fost donatArhivelor Statului în anul 1975 de către Episcopia Ro-mano-catolică de Alba Iulia. Porunca domnească întăreaun contract de vânzare-cumpărare din Câmpulung Mus-cel. Dana Zecheru, directoarea Direcţiei Judeţene aleArhivelor Statului Alba, a precizat că documentul oferăinformaţii economice din perioada respectivă, informaţiidespre curtea domnească a lui Matei Basarab, precizândnumele boierilor şi ale demnitarilor vremii, precum şi in-formaţii preţioase despre localităţile din zonă, putând fio dovadă istorică a atestării lor documentare.

Actul este scris pe pergament, având semnăturaoriginală a voievodului, are sigilul timbrat şi cusut, fiindacoperit cu foiţă pentru a se păstra în timp.

GGooooggllee LLaattiittuuddee Google a lansat o nouă aplicaţie numită Google

Latitude. Potrivit blogului oficial al companiei, aplicaţiaeste destinată telefoanelor mobile, permiţând utilizato-rilor să îşi localizeze prietenii abonaţi la acest serviciu,fără a le periclita intimitatea. Disponibilă deja, aceastareprezintă pentru utilizatori „o modalitate amuzantă de arămâne în contact cu prietenii, indicând cu aproximaţielocul în care aceştia se află”, explică reprezentanţiiGoogle.

Anticipând eventualele critici privind violareaintimităţii, Google a recunoscut că localizarea unei per-soane online este o chestiune delicată, insistând totodatăcă există garanţia siguranţei utilizatorilor care folosescacest serviciu. Serviciul nou creat este gratuit iar uti-lizatorul poate alege de către cine poate să fie localizatsau locul unde se află, chiar dacă în realitate se găseşteîn altă parte.

În prezent, serviciul este disponibil în 27 de ţăridin care 14 sunt membre UE şi urmează să se extindă şiîn alte regiuni. Acest serviciu mai are avantajul că poatefi folosit atât de pe orice tip de telefon mobil de ultimăgeneraţie cât şi de pe computer.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 13 februarie 2009 Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 15PAG. 151515 FAPT DIVERS

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vechiul Port este una dintre marile atracţii tu-ristice la Montreal, indiferent de anotimp. Aici fiecaredintre noi poate găsi un loc interesant pentru a petrece odupă-amiază sau chiar o zi întreagă. Recunosc că nu mis-a întâmplat să petrec o zi întreagă, dar am participat înrepetate rânduri la diverse activităţi organizate în zonă,fie pe cheiul portului ori mai adânc, „pe uscat”, printregaleriile de artă, muzeele, restaurantele, cafenele, pub-urile şi cluburile situate aici. Fiecare din acesteapăstrează patina secolelor ce s-au scurs peste întregul sit,dar în acelaşi timp, multe locaţii abundă în modernismulce a fost aplicat clădirilor odată cu transformarea lor încomercial. Stiluri sau îmbinări de stiluri, arhitectură sauconservarea patrimoniului naţional? Lăsăm specialiştiisă se pronunţe.

Pentru noi şi invitaţii noştri cu care am vizitatportul, ceea ce am descoperit într-o noapte friguroasă deiarnă ne-a făcut o impresie deosebit de plăcută. După ceam străbătut în maşină sau pe jos mai toată zona, amdecis să căutăm un loc călduţ unde să petrecem seara.Toţi am fost atraşi ca de un magnet de Pub St-Paul, undenumai lucruri sfinte nu se întâmplă. Am intrat puţin dupămiezul nopţii când trupa live reunită sub numele originalde Cowboys du Vieux-Port doar ce se încălzise. Bunicunoscători ai topurilor dar şi ai evergreen-urilor, aceş-tia au prestat toată noaptea fără a profita de pauzele pre-văzute în contract. Imediat am făcut cunoştinţă cu berealocului, produsă de un brewmeister pe care noi toţi l-amnumit „Sfântul”. După una din reţetele sale, am băut înspecial bere asezonată cu portocale, pentru a accentuaaroma unică produsă de acestea.

În pub, foarte mulţi obişnuiţi ai locului care erauacolo încă de cu seară, veniţi pentru cină şi pentru a pe-trece împreună cu prietenii. Pub St-Paul are două nivele,ambele având serviciu de bucătărie. Ocupanţii etajuluisuperior beneficiază de un serviciu mai rapid deoarecetot acolo este situată şi bucătăria. Trupa Cowboys duVieux-Port cântă la primul etaj dar acordurile se pot auzicu aceeaşi claritate şi la nivelul superior. Capacitatealocurilor la mese este de-a dreptul impresionantă, peste300 în cele două săli. Există însă doar un singur bar, am-plasat central la primul nivel care deserveşte întregul sta-biliment. Personal super serviabil şi atent, securitate

maximă chiar şi pentru serile liniştite iar reţeta lor debere oferită într-un asemenea cadru - chiar de succes! Osuperbă vedere spre port face ca cele mai râvnite mese săfie cele dinspre geamuri, detaşabile pe timpul verii.

După modelul comercial impus de concurenţaacerbă între entertaineri, cei de la Pub St-Paul orga-nizează petreceri tematice în serile de weekend. Urmă-toarea lor petrecere se va desfăşura sub sponsorizareaCorona şi va avea loc pe 27 februarie. Ca producători ar-tizanali de bere, este de apreciat organizarea serilor spon-sorizate de mărci arhicunoscute, un semnal şi unexemplu pentru mulţi alţi vânzători exclusivi ai unormărci de regulă nord americane.

Deşi pare pretenţios datorită locaţiei sale înVieux-Port, acest pub afişează preţuri rezonabile iar înmai toate serile intrarea este liberă, doar în baza unui actde identitate şi a unei ţinute decente. Sunetul şi acusticaunei clădiri ce datează de mai bine de o sută de ani ne-au convins să revenim curând. Poate chiar la următorullor mare eveniment, unde atracţia cu siguranţă va fi con-cursul de body painting.

Echipa IDOL CONCERTSclubconcertecanada@sympatico.cawww.idolconcerts.cominfo: 514- 991- IDOL (4365)

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■ PAG. 16PAG. 161616 CLUBBING & FUN

Reţetă proprie de bere şi muzică live laPub St-Paul în Vieux-Port

O invitaţie irezistibilă, a10-a ediţie a FestivaluluiLuminii

În inima Montrealului, cheiul Vechiul Port vă va oferi două week-end-uri de petreceri, de joi, 19 februarie până pe 22 februarie şi de vineri,27 februarie până pe 1 martie. Concerte, un patinoar, dans, artificii, totulîn aer liber. Situl festivalului va avea şi o uriaşă cupolă încălzită unde DJ-ii şi VJ-ii vor organiza un festival de dans înconjurat de lumini şi artificii.

SPORT1717

Arshavin, însfârşit la Arsenal

După o lungă perioadă de tatonări şi negocieri,Andrei Arshavin s-a transferat în cele din urmă în PremierLeague, la Arsenal Londra, de la Zenit St. Petersburg. Mu-tarea talentatului jucător rus, în vârstă de 27 de ani, a uşu-rat visteria lui Arsenal cu 16.9 milioane lire sterline şireprezintă o sumă record pentru tunari. Înainte de acesta,cel mai scump transfer a fost Sylvain Wiltord, de la Bor-deaux, 11 milioane lire sterline în 2000. Se pare căantrenorul Arsene Wenger a ţinut cu tot dinadinsul să aducăla echipă un mijlocaş cu calităţi deosebite, un play maker.

Andrei, una dintre revelaţiile la Euro 2008, undea culminat cu evoluţia excelentă împotriva Olandei, vaevolua în tricoul cu numărul 23, purtat ultima dată la Arse-nal de Sol Campbel. Va fi interesant de văzut dacă Arshavinva confirma în Anglia, acolo unde nu mulţi jucători ruşi aureuşit să se impună.

Robbie Keane seîntoarce laTottenham

Cazul lui Robbie Keane întăreşte opinia că este omare diferenţă între a juca şi a te impune la un club deprimă mărime care se luptă pentru titlu, cum ar fi Liver-pool, şi a fi stea la o echipă care are ca scop evitarearetrogradării, precum Tottenham Hotspur. Când s-a trans-ferat în vară la Liverpool, pentru 20 milioane de lire, căpi-tanul naţionalei Irlandei a declarat că şi-a îndeplinit visul dea fi numărul 7 pe Anfield. Din păcate, visul lui Robbie s-afrânt repede şi concurenţa pentru un loc în primul 11 s-adovedit acerbă. Mai mult, după părerea jucătorului, ma-nagerul Rafa Benitez nu l-a avut la suflet. Totul a culminatcu neincluderea lui nici măcar pe lista de rezerve pentrumeciul cu Chelsea.

Întoarcerea lui Keane la Tottenham a făcut celpuţin doi oameni fericiţi: managerul Harry Redknapp zâm-beşte din nou şi e bucuros să aibă înapoi liderul la echipăiar jucătorul în sine declară că se antrenează din nou cu unzâmbet pe faţă.

Big Phil îşi ia„Mustang” şiapoi e „out”

Iată că răbdarea celor de la Chelsea are o limită şifaimosul tehnician Luiz Felipe Scolari a fost dat afară, caurmare a rezultatelor slabe înregistrate în ultima perioadă.Picătura care a umplut paharul: egalul chinuit, 0-0 acasă, cunou promovata Hull City care a adus Chelsea pe locul patrual clasamentului. A început deja cursa pentru numireanoului antrenor, printre favoriţi numărându-se olandezulGuus Hiddink, în prezent la cârma naţionalei Rusiei, şifrancezul Gianfranco Zola, unul dintre cei mai buni jucătoricare au evoluat pe Stamford Bridge.

O ultimă mutare făcută de Big Phil, cel care acucerit Cupa Mon-dială cu Brazilia în2002, a fost trans-ferul, sub formă deîmprumut, a por-tughezului RicardoQuaresma, de laInter Milano.Quaresma, poreclit„Mustangul”, nu a

confirmat în Italia, dar este aşteptat să scoată pe Chelseadin criză. De remarcat că un rol important în cariera aces-tuia l-a jucat Loţi Boloni, care l-a promovat la seniori pecând antrena pe Sporting Lisabona. „Mustangul” este unjucător foarte talentat, comparat de mulţi cu Ronaldo.Există totuşi mari diferenţe între cei doi: Ronaldo face şiapărare dacă e nevoie şi în plus are un finish ucigător.

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 17PAG. 17

Împrumutat numai pentru 2 luni de la LAGalaxy la AC Milan, Beckham pune trup şi suflet peteren şi arată că încă are un cuvânt de spus, marcând 2goluri în 5 jocuri şi reuşind numeroase pase decisive, înstilul său caracteristic. Conducerea lui Milan se entuzi-asmează, jucătorul declară că şi-ar dori să rămână înSerie A pentru mai mult timp, iar Rossonerii îi fac opropunere lui LA Galaxy prin care cer ca Beckham sădevină jucătorul lor permanent. Americanii însă sedovedesc o nucă tare, refuzând oferta de aproximativ 5milioane de lire sterline, pe motiv că se aşteptau la cevamai substanţial şi că, în plus, nu vor mai avea timp săgăsească înlocuitor în timpul scurt până la reluarea cam-pionatului în Statele Unite. Deşi se află pe locul doi înclasament, jocul lui Milan este în suferinţă şi cu sigu-ranţă că echipa va face tot posibilul pentru a-l păstra peBeckham în squad. Între timp, Fabio Capello, antrenorulnaţionalei Angliei, l-a convocat pe David pentru amicalulcu Spania, dându-i astfel şansa de a ajunge la apariţia cunumărul 108 în tricoul Albionului. Astfel, el se apropiede recordul deţinut de legendarul portar Peter Shilton,cu 125 de apariţii în culorile Angliei.

Rubrică realizată de FLORIN MOSCOVICIflorin@accentmontreal.com

David Beckham s-aîndrăgostit de Milan

Mutu - 101Deşi are un sezon măcinat de accidentări, Mutu

revine în forţă şi înscrie golurile cu numărul 100 şi 101în Seria A, în meciul Fiorentina - Bologna, încheiat cu 3-1 pentru Viola. Astfel, el a reuşit 6 goluri în 10 partide înacest sezon. Ştire foarte îmbucurătoare pentru noi, învederea partidelor din preliminariile CM 2010, în careavem nevoie numai de victorii pentru a ne califica şi deci„Il Fenomeno” e speranţa noastră.

Adrian Mutu

Andrei Arshavin

Robbie Keane

Luiz Felipe Scolari

David Beckham în culorile lui AC Milan

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■ PAG. 18PAG. 181818

OFERTE DE MUNCĂ

Caut persoană care să îngrijească 2 fetiţegemene de 4 luni, 2 zile pe săptămână (20de ore), nefumătoare, cartier St. Michel.Pentru informaţii, contactaţi Sorin sauElena. 514-382-1984.

Job opportunity! Canadian DiamondMarketing looking for people to work forbig commission. Call Margita,514-830-8906.

Caut şofer clasa 1, cu experienţă, pentruCalifornia în echipă (team).Tel: 450-975-7557; 514-972-6916

Căutăm technician(ă) în arhitectură sauarchitect(ă) junior. Minimum 5 ani de ex-perienţă. Rak & Rak Architectes,514-731-0099; alex.rak@sympatico.ca.

CERERI DE MUNCĂ

Caut urgent loc de muncă in domeniulprogramare web (dhtml/css, JavaScript,php, ASP.net, MySQL/as2, as3, Joomla),Adobe Ilustrator, Adobe Photoshop. Tel:514-268-4123.

Tâmplar, asamblez mobilă la domiciliulclientului, montez blaturi de bucătarie(comptoirs), fac diverse reparaţii de tâm-plărie. Tel: 514-343-0462; 514-692-0462.

Amenajări interioare/renovări. Pentru unserviciu de calitate şi un preţ foarte bun,contactaţi-mă. Dănuţ Bancu, tel: 450-627-3899.

Doamnă româncă, 52 de ani, îngrijesccopil la domiciliul meu (CDN) sau alcopilului. Informaţii la: 514-739-8348.

Şofer profesionist, disponibil 7/7 pentru aefectua deplasări long distance sau courtdistance. Preţul se negociază în funcţie decerinţă. Sunaţi la 514-562-6172, Florin.

AUTO

Următoarea apariţie:27 februarie

(data limită pentru datanunţuri:

22 februarie)

ÎNCHIRIERI

Apartamente renovate în zona Magazinu-lui Bucureşti, 5488 Avonmore, colţ cuClanranald, 3 ½ şi 1 ½, inclus apă caldă,căldură şi aragaz; 3 ½, inclus apă caldă,electricitate, posibilitate de instalaremaşini spălat şi uscat rufe. 514-488-4272.

Condo de lux, 4 ½, 1000 pi2, Centre Ville(Crescent), la 100 m de staţia de metrouLucien L’Allier. Impecabil, frumos, şemi-neu, garaj, 1650$/lună. 514-937-7447.

Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţiade metrou Plamondon, autobuz 161.Curat, mobilat, încălzirea şi electricitateaincluse. Tel: 514-733-9415.

ANUNŢURI

Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă in-vită la săvârşirea Sfintei Liturghii înfiecare duminică începând cu orele 11:30.635 boul. des Laurentides (colţ cu SaintLouis, Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (RiveSud) invită credincioşii la următorul pro-gram de slujbe: duminica, 9:30-12:30,utrenia şi Sfânta Liturghie; miercuri, orele20:00, slujba Sfântului Maslu; sâmbăta,orele 16:00, slujba vecerniei. Adresa:2000 boul Marie, Longueuil (Saint-Hu-bert), J4T 2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469; 514-241-7913. Program slujbe reli-gioase: joi, 18:00-20:00; duminică,9:00-12:00 şi 18:00-20:00.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează SfântaLiturghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville,Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram:514-745-7565;www.sfantamariamica.org

MICA PUBLICITATE

GRATUITĂ.Profitaţi!

514-690-8831

în este

VÂNZĂRI

Vând avantajos cartuşe de imprimantă lasercolor, timbre de colecţie şi accesorii erotice.Tel: 514-230-6945 sau rmail:patapat32@yahoo.ca.

Vând (lichidez) diverse obiecte electrocas-nice şi de mobilă (dormitor, ecran plat cal-culator, TV Philips, dezumidificator, aparataer condiţionat portabil, frigider, aragaz,etc.). Motivul vânzării: mutare în Europa.Tel: 514-331-2175.

O ocazie unică, condo disponibil în triplexnou, situat la 50 m de canalul Lachine, arhi-tectură stil european în cărămidă şi piatră,foarte spaţios, 1260 pi2, înălţime de 9 pi-cioare, recuperator de caldură şi aercondiţionat, 2 camere de dormit, 2 săli debaie, bucătarie din lemn importată din SUA,mare sufragerie şi salon, două mari bal-coane, sală de lavaj, un loc de parcare şi de-bara la subsol. Telefonaţi la Sandu:514-219-6562, Me-Ra Developpement Inc

Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de filme istorice,comedii, de acţiune, pentru copii, docu-mentare, sportive. Tel: 514-944-1418.

www.accentmontreal.com

Cum puteţi primi răspuns laorice întrebare personala?

Dragoste, destin, carieră, soluţiide iesire din impas, cauzele

problemelor actuale, totul poategăsi o cale cu ajutorul Tarotului

doar apelând la Catrinel.Rezultate garantate.(514) 618-5627

AUTO

KIA MAGENTIS LX V6 2007(cumpărată în septembrie 2006), 2,7 l, 185cp, 25000 km, excelentă stare, proprietarnefumător, schimb ulei gratuit la conce-sionar transferabil noului proprietar, auto-matic 5 viteze. 15.000$. Motivul vânzării:mutare în Europa. Tel: 514-331-2175.

Vând 4 jenţi noi de 17' pentru Mercedes.Tel: 514-731-7770.

Vând DODGE RAM 1500 4.7l, 212.000km, an 2002. Preţ 4750$, negociabil.Tel: 514-961-3855.

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPPBERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Sănătatea nu e tocmaiperfectă, trebuie să iei nişte mă-suri: să mergi la medic, să urmezi

un tratament, să îţi controlezi mai bine stilul deviaţă. Dragoste: Dragostea cere sacrificii, seştie, dar tu nu prea eşti în stare să tolerezi oricede dragul celuilalt. Financiar: Şansa este departea ta: nu duci lipsă de cash, ţi se fac mici fa-voruri şi primeşti cadouri.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Încearcă să te relaxeziprin masaj, reflexoterapie ori băiaromatizate. Dragoste: Ai ten-

dinţa de a te aprinde mai lesne decât de obicei,lucru care dă din plin sare şi piper relaţiilor tale.Financiar: Banii sunt în strânsă legătură cueforturile pe care le depui, pentru că atunci cândmunceşti cu atâta dăruire, apar şi rezultate ma-teriale pe măsură.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Excesele făcute cubună ştiinţă lasă urme asuprasănătăţii tale. Dragoste: Parcă ai

iubi două persoane în acelaşi timp sau simţiceva secret pentru o altă persoană decâtpartenerul oficial. Financiar: Eşti de lăudatpentru felul în care îţi manipulezi bugetul.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Stresul de la serviciulasă urme şi asupra sănătăţii tale.Dragoste: Farmecul personal te

ajută în carieră şi în societate, dar nu şi în relaţi-ile de suflet sau, cel puţin, nu cât ţi-ai dori. Fi-nanciar: E rost să primeşti cadouri sau săbeneficiezi de favoruri materiale.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Nimic grav nu se în-trevede în privinţa sănătăţii.Dragoste: Zona relaţională este

hiperactivă. Totul se petrece mai repede, mai in-tens, mai energic. Financiar: Atenţie la bani,pentru că planează un oarecare risc de înşelăciu-ne peste afacerile tale.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Ai o viaţă activă, iarsănătatea depinde direct de ener-gia pe care o investeşti în ceea ce

faci. Dragoste: Priveşti mai mult în perspectivă,decât la ceea ce se petrece acum în viaţa ta sen-timentală. Financiar: Banii se acumulează greu,resimţi mai mult ca oricând presiunea aşteptării.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Ai energie din belşug.Asta nu înseamnă că poţi face totce-ţi trece prin cap şi că nu trebuie

să mai dai pe la doctori. Dragoste: Perioadănorocoasă în iubire, primeşti din partea per-soanei dragi multe dovezi de afecţiune şi dăruire.Financiar: Eşti nevoit să calculezi atent fiecarebănuţ, pentru că nu se anunţă venituri mai bune,deci trebuie să te descurci cu ceea ce ai.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Risc legat de contactulcu locurile aglomerate. Unde eînghesuiala şi lume pestriţă, sunt

şi viruşi care se pot muta de la unii la alţii.Dragoste: Această perioadă este cea mai plăcutăşi bogată în oferte. Financiar: Tot ce intră încont e deja programat în detaliu pe lista de chel-tuieli.

SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: Ai atâta energie încât aiputea da şi la alţii, fără să resimţivreun efect. Dragoste: Nu apare

nimic care să dea peste cap armonia dintreparteneri şi simţi că aveţi mai mult timp să lefaceţi pe toate pe îndelete. Financiar: Situaţiafinanciară e foarte bună, nu ai deocamdată mo-tive de îngrijorare.

CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: O problemă de sănătatedin trecut revine în actualitate,atrăgând atenţia că nu te-ai ocupat

de ea aşa cum trebuia la vremea respectivă.Dragoste: Iei taurul de coarne ca să aduci oschimbare în viaţa de cuplu. Financiar: Baniinu te bucură prea tare, ai avea nevoie de maimult, dar n-ai de unde să-i primeşti.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Tot ce este hiper (co-lesterol, glicemie, tensiune),poate fi amplificat, iar graba şi

nesăbuinţa por fi plătite scump. Dragoste:Dragostea nu trebuie lăsată în stand by, dacă vreiceva anume spune! Financiar: Dacă ai de gândsă porneşti o afacere la care visezi demult, acumar fi momentul ideal să-i dai startul.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Nu orice curent duce larăceală şi nu orice microb naşte in-fecţii. Dragoste: Iei dragostea în

glumă, eşti atras de jocuri sentimentale şi flirturi.Financiar: Fii cu ochii în patru pentru că treceun nor negru peste veniturile tale.

1. O prismă dreaptă are înălţimea de 10 cm. Baza sa este un triunghi dreptunghic cu catetele de4 cm şi 5 cm. Care este, în cm³, volumul prismei?A) 100 B) 200 / π C) 600 D) 200 / 3 E) 2002. O prinţesă încântătoare este închisă într-un turn. Cavalerul care trebuie să o salveze nu se poateapropia la mai puţin de 500 de picioare de turn, din cauza unei păduri. El vede turnul sub un unghide 30°. La ce distanţă (în picioare) este cavalerul de iubita sa?A) 500 B) 250 √3 C) 50 √3 D) 1000 / √3 E) 250 3. Care din numerele de mai jos nu poate reprezenta numărul de diagonale ale unui poligonconvex?A) 9 B) 16 C) 20 D) 54 E) 5 Ne puteţi trimite răspunsurile voastre la adresa concurs@accentmontreal.com până pe data de 22februarie 2009 inclusiv. Câştigătorului sau câştigătoarei i se va oferi un certificat cadou la maga-zinul Renaud-Bray în valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX COMPUTERS.

Soluţiile concursului din numărul trecut

1. A, 100 2. E, 290 3. B, Mediatoarele laturilor sunt axe de simetrie

În urma tragerii la sorţi, câştigătoarea este Mădălina Cârţu.

CCOONNCCUURRSS

BBAANNCCUURRII☺ O femeie îşi întreabă soţul ce ar vreapentru micul dejun:- Nişte ochiuri cu şuncă? Suc de grapefruitşi o ceaşcă de cafea?El refuză:- Nimic, cred că de la Viagra mi-am pier-dut pofta de mâncare.La prânz, ea îl întreabă din nou:- O ciorbiţă de burtă? Un grătar cu cartofiprăjiţi? Nişte berici?El refuză:- Nimic, cred că de la Viagra mi-am pier-dut pofta de mâncare.Seara la cină ea vine din nou cu oferta:- O slăninuţă bună cu ceapă roşie? Un picde telemea cu roşii? Nişte vinuţ?El refuză:- Nimic, cred că de la Viagra mi-am pier-dut pofta de mâncare.Ea explodează:- Atunci dă-te un pic jos de pe mine că mornaibii de foame!

☺ Un tip merge la bancă să caute de lucru.Cel care îi ia interviul îl întreabă:- Ai făcut armata?- Da, răspunde omul. Am fost în Afga-nistan timp de 2 ani.- Bun, asta îţi va aduce nişte puncte supli-mentare, zice angajatorul. Ai fost rănit sauceva de genul asta?- Da, zice omul, o grenadă a căzut lângămine şi mi-a smuls testiculele.- Foarte bine, zice angajatorul. Eşti anga-jat. Vino mâine dimineaţă pe la 10.Omul întreabă surprins:- Dar dacă programul este de la 8 la 16, dece trebuie să vin eu de la 10?- Pai, zice angajatorul, asta e o slujbă labancă, primele două ore stăm degeaba şine scărpinam la... N-are rost să vii şi tupentru asta.

☺ Un tip intră într-o farmacie şi o roagăpe farmacistă să-i dea 10 prezervative. Leia, le aruncă pe jos şi începe să le calce.Farmacista mirată întreabă: - Domnule, dar de ce le călcaţi? - Aşa m-am lăsat şi de ţigări!

☺ Dacă vă e frică să vă îngrăşaţi, încer-caţi să beţi înainte de fiecare masă 50 g detărie. Tăria, precum se ştie din bătrâni,atenuează frica.

☺ Ca urmare a crizei financiare, guvernulBoc a luat hotărârea de a oferi fiecăruiromân câte o slujbă. Slujba se va ţine înziua de duminică, în cadrul parohiei decare aparţine fiecare.

☺ În perioada crizei financiare poţi faceo mică avere doar dacă porneşti de la unamai mare.

☺ Un bogat bancher evreu îşi însoarăbăiatul. - Simon, fiule, mâine zburăm la Tel Avivpentru nunta ta. Îmi dau brusc seama că nuţi-am spus multe lucruri despre viaţă. Demâine vei fi împreună cu soţia ta, trebuiesă ştii unele lucruri. Uite, spre exemplu,cunoşti degetele de la mână? - Sigur, tată, degetul mare, arătător, mi-jlociu... - Nu, fiule, stai să-ţi explic: există degetulcălătoriei, al direcţiei, al plăcerii, al căsă-toriei şi al distincţiei. Degetul călătorieieste degetul mare, care îţi permite să faci

autostopul; degetul direcţiei este indexul,îl întinzi ca să indici un anumit lucru;degetul căsătoriei este inelarul, pe care puiverigheta, iar degetul distincţiei - cel mic,pe care-l ridici când bei cafea. - Am înţeles, tată, dar ai uitat degetulplăcerii. - Ah, Simon, l-am lăsat pe cel mai bun lasfârşit. Degetul plăcerii este degetul mij-lociu, cel mai lung şi mai frumos. Pentruplăcere, fiule, îl umezeşti cu limba şi nu-meri bancnotele.

☺ Trei surori bătrâne stăteau împreună înaceeaşi casă. Într-o seară, una din ele îşipregăteşte o baie ca lumea, bagă un piciorîn apă, se opreşte şi ţipă la celelalte: - Heeei, eu intram acuma în baie sauieşeam? Una din celelalte două surori, aflate laparter, răspunde:- Nu ştiu, stai să vin sus să văd. Începe easă urce scările, dar pe la jumătate seopreşte şi întreabă: - Eu urcam scările acuma sau coboram?A treia îşi zice în sinea ei „Doamne fe-reşte, astea s-au prostit amândouă” şi batede trei ori în lemn. Apoi, cu voce tare: - Staţi să văd întâi cine-i la uşă şi apoi vineu să v-ajut.

☺ Un tip mai plăpând stătea într-un bar cuo bere în faţă. Apare un şmecher, îi dădouă palme, îi ia berea şi-o dă pe gât. Tipulîncepe să plângă, să se tăvălească pe jos. - Ce-ai mă, plângi pentru o bere, aşa băr-bat eşti tu?- Cum să nu plâng? De dimineaţă m-apărăsit nevasta, mi-a golit contul şi mi-aluat tot din casă. După-amiază îmi pierdslujba, încerc să mă arunc în faţa trenuluidar o ia pe altă linie, încerc să mă spânzurşi se rupe funia, încerc să mă împuşc, seblochează pistolul. Cu ultimii bani, îmicumpăr o bere, torn otravă-n ea şi vii tu şi-o bei...

☺ Instrucţie de câmp. Soldatul Bulă esteîntrebat de sergent: - Soldat, ce faci dacă în faţă îţi ies 500 deinamici? - Îi împuşc cu mitraliera, domn' sergent! - Dar dacă vezi în stânga 800 de inamici? - Îi împuşc cu mitraliera, domn' sergent! - Dar ce te faci dacă vezi în dreapta 1000de inamici? - Îi împuşc cu mitraliera, domn' sergent! - Dar de unde iei tu atâtea cartuşe? - Din locul din care aduceţi şi dumnea-voastră inamicii, domn' sergent!

☺ Doi ardeleni se întorc cu trenul de laBucureşti. La un moment dat, înapropiere de Cluj, Ion către Gheorghe: - Mă Gheo, cum crezi tu că se zice corect:Cluj sau Cluuuuj? - D-apoi eu cred că Cluuuuj.- Da’ de ce mă? - Da’ cine dracu te grăbeşte?

☺Pană de curent în mall. Patru persoaneau rămas blocate în lift şi o blondă pescara rulantă.

☺ Un băieţel îl întreabă pe tatăl său: - Tati, de la cine am luat eu inteligenţaasta? De la tine sau de la mami? - Băiete, probabil de la maică-ta. Eu încăo mai am pe-a mea.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIECôte-des-Neiges/NDGPlaza Côte-des-Neiges; Clubul de Aur (Centrulsocio-comunitar CDN); Magazine: Bucureşti,Bourret, Fruiterie Anka, Charcuterie Euro-Deli, Mon-treal Kosher Quality (Complex Wilderton); Restau-rante/Bistrouri: Mavi, Bistro Cafélix; Cabinetemedicale/stomatologice: Dr. Cristache, Dr. Zinca,Dr. Munteanu, Dr. Buracu; Biserici: Înălţarea Dom-nului

Montreal CentruConsulat; Agenţii de voiaj: Voyage En Vogue, In-terpallas; Magazine: Charcuterie Fairmont, Charcu-terie Hongroise; Biserici: Sf. Nicolae

Montreal Est/Nord

Magazine: Adonis, Krystal Bo-Dan, Marché Bo-nanza; Consultanţă: Mediator; Biserici: Buna Ve-stire, Cate-drala Sf. Ioan Botezătorul

Saint-LaurentMagazine: Euro-Nec, World Line Cargo

LavalMagazine: Transilvania, Adonis, Balkani; Farmacii:Tinica Nechifor, Lenuţa Tudor David; Biserici: Sf.Andrei, Naşterea Maicii Domnului, Biserica Penti-costală Bethel.

Rive SudMagazine: Cracovia, Al-Chalal, Fruiterie 440Biserici: Sf. Gheorghe

West IslandMagazine: Mourelatos, Adonis, Charcuterie M.D.

Editor: Simona POGONAT; Redactor şef: DanGEORGESCU; Designer: Crissaro Communications;Director, grafică & design: Eduard IANCU;Redactori: Rareş BURLACU, Diana D, IDOLConcerts, Nick FURDI, Alina MOSCOVICI, FlorinMOSCOVICI, Octavian SECARĂ; Corespondenţi:Mihai ANTOCI (RO), Sorin BĂRCUN, DorelHARAGA (RO), Sorin ION, Tudor LAVRIC (RO),Tatiana NICULESCU, Dan POROINEANU, ElenaLuminiţa POTELEANU, Viorel RÎNGHILESCU(RO); Caricaturi: Remus NEDELCU-SAKE;Distribuţie: DG Distribution.

5122 Côte-des-NeigesC.P. 45680

Montréal, QC H3T 2A5

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

PUBLICITATEpub@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei şiele implică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 2PAG. 222 COMUNITATE

Pe 5 februarie a.c. a avut loc la Centrul socio-co-munitar Côte-des-Neiges inaugurarea Clubului de Aur.Acesta este destinat seniorilor stabiliţi aici sau aflaţi în vi-zită în Canada, persoane care uneori nu cunosc nici en-gleza, nici franceza şi care de multe ori se simt izolaţi.

Participând la această primă întâlnire şi stând devorbă cu dl. profesor doctor Paul Dăncescu, iniţiatorulacestui proiect, am aflat că menirea clubului este de a faceromânii montrealezi aflaţi la vârsta de aur să se cunoascăîntre ei şi să participe împreună la diverse activităţi. Con-cret, venind la Clubul de aur puteţi avea diverse informaţiiculturale şi puteţi participa la jocuri de societate, serate dedans, conferinţe, prezentare de filme şi diapozitive, ex-poziţii interculturale, audiţii muzicale. De asemenea, cândtimpul se va face frumos, se vor organiza mici excursii prinMontreal, cu vizite la muzee sau prin parcuri. Clubul îşipropune să împărtăşească din experienţa vârstei de aurcelor noi veniţi privind asistenţa medicală şi socială şi alteaspecte ale sistemului canadian. Întâlnirile se vor ţine înfiecare joi, între orele 15:00 şi 18:00, într-o sală rezervatăla Centrul socio-comunitar Côte-de-Neiges (6767 Côte-de-Neiges, H3S 2T6).

Realizarea Clubului de Aur aparţine AsociaţieiCulturale Române, prin intermediul prof. dr. PaulDăncescu şi a Comunităţii Moldovenilor din Quebec, prinintermediul d-nei Ala Mindicanu. Demersurile pentruobţinerea spaţiului la Centrul socio-comunitar Côte-des-Neiges au fost începute în aprilie 2008 şi încheiate cu suc-ces în 22 ianuarie 2009. Este probabil pentru prima dată laMontreal când se creează o acţiune comună între româniidin cele două ţări, România şi respectiv RepublicaMoldova.

Asociaţia Culturală Română există de şapte ani,dar aşa cum mărturisea domnul Dăncescu, activităţile eise numără mai mult în intenţii şi încercări, precum orga-nizarea unei expoziţii de artă populară românească la Uni-versité de Montréal. Demersurile începute în 2006, cuperseverenţă, nu au dus până în prezent la niciun rezultat,dar poate că acum, cu mai mult sprijin din partea comu-nităţii noastre, această expoziţie va putea fi realizată.

Preşedintele acestei asociaţii, dl. profesor doctorPaul Dăncescu, este membru la The Royal Society of Trop-ical Medicine (Londra, 1970), expert al Organizaţiei Mon-diale de Sănătate (1981), membru corespondent la Société

de Pathologie Exotique de l’Institut Pasteur (Paris, 1970),membru al Societăţii de Microbiologie (Bucureşti, 1964) şiautorul a peste 150 de publicaţii ştiinţifice, dintre care douămari lucrări apărute recent în Franţa privind epidemiologiabolilor parazitare în Coasta de Fildeş, Africa.

La prima întâlnire a Clubului de Aur au participatîn jur de 25 de persoane, printre care şi d-na Ala Mindi-canu de la Comunitatea Moldovenilor din Quebec, d-naAna-Maria Surugiu de la Fundaţia Română din Montrealşi ziarul Tribuna Noastră, artista Ileana Meşter, membră aAsociaţiei Culturale Române, d-na Simona Plopeanu de laziarul Pagini Româneşti, dl. Adrian Erbiceanu, preşedin-tele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec,dl. Daniel Constantin Manolescu de la Agora RomagnaLatina.

Toţi cei care doresc să sprijine Clubul de Aur prindonaţii în bani sau diverse obiecte şi materiale necesarefuncţionării, pot obţine informaţii scriind la adresacm.quebec@yahoo.com.

Rubrică realizată de TATIANA NICULESCUtatiananiculescu@accentmontreal.com

PUBLICAŢIE BILUNARĂ

Club de Aur românesc la Montreal

Communications Marketing ethnique Publicité (électronique, imprimée, audio et vidéo)

Design

graphique Conception de sites Web Études Études

ethnoculturelles et interculturelles www.crissaro.ca 961-9091 crissaro.communications@yahoo.ca (514) 690-8831 ■ info.crissaro@gmail.com

COMUNITATE33 Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 3PAG. 3

FemeileRomânii îşi revin cu greu după sărbători,ca Andrade care îşi caută echilibrul dupăfiecare pumn a lui Bute. Vacanţa s-a ter-minat. Nu a ta. A prietenilor tăi care seîmprăştie care încotro. Spre muncă. Tuîncepi să cauţi. Nu ştii ce. Ceva care săte surprindă.

SORIN IONAccent Montreal

Dragoste până la moarte. Dintoată inima. E declaraţia mocirlei pentrupantofii tăi. Vâscozitate neagră de praf,pământ şi moloz. Se lipeşte puternic. Ospeli în fiecare seară, revine imediat cumai pus piciorul afară din casă. Ca şi cumnu te-ai fi despărţit de ea niciodată.

Gropi. Ca şi copiii străzii suntgropile străzii. Lăsate de izbelişte. ÎnCanada se adoptă orice. Poţi lua sub aripata o plajă. Sau poţi ocroti un arbore. Sau,de ce nu, poţi adopta un clitoris. ÎnRomânia rămân multe şi orfane. Ca de al-tfel şi câinii. Mulţi şi orfani. Ai putea daun exemplu. Adopţi o groapă, un câine,un copac, şi, de ce nu, şi un clitoris. As-tupi o groapă, hrăneşti un câine, creşti uncopac şi lupţi împotriva mutilării sexuale.

Te împiedici de o maşină. E petrotuar. Mai faci un pas. Alta. O ocoleştiprin dreapta. Încă un pas, încă un autotu-rism. Îl eschivezi prin stânga. Încerci să oiei pe stradă, poate e loc. Nu e. Maşiniparcate perpendicular pe trotuar şi pe oparte şi pe alta. Încerci ce ţi-a mai rămas.Mijlocul drumului. Haos. Şi asta după cea plouat numai 20 de minute.

Metroul pare nou-nouţ. Dar sebalansează dintr-o parte în alta, din faţăîn spate, un fel de tangaj demn deoceanul Atlantic. Se lasă mereu aşteptat.Dar nenumăratele plasme ataşate detavan te fac să uiţi de întârzieri. Când

apare, ceata de oameni strânsă pe peronse îmbulzeşte spre interior. Ieşi cu greu.Întorci capul. Ce vezi? Pare o turmă mâ-nată de bice usturătoare spre grajduri.

Prea mulţi albi care vorbesc toţiromână. Te înconjoară. Te învârţi, îţi faciloc. Te mişti dintr-un loc în altul. De ducipână nu ştiu unde, te întorci înapoi.Priveşti înainte, întorci capul. Au dispărutnegrii. Nu Ku Klux Klan-ul e motivul.Au dispărut arabii. Nu în atentate sinuci-gaşe. Au dispărut evreii cu tot cu kipa depe cap şi cu perciunii creţi de sub ureche.Nu Hitler e de vină. Niciun „tabarnak” înfranceză, nicio „puta” în spaniolă. Niciun„fuck” în engleză. Niciun „shalom” sau„salamalekum”. Doar mulţi albi carevorbesc toţi română.

Strângi tare. Degetele se în-cordează. Mâna e puţin stângace. Ducispre gură ceva mai greu decât de obicei.Şi mai mare decât de obicei. Berea într-osticlă de jumătate de litru. Saltul de la341 la 500 de ml e hotărâtor. Multiplicăefectul. Adică eşti pe jos mai repede dupăun număr mai mic dar o cantitate maimare. Dacă citiţi încet se înţelege.

Gâtul s-a transformat într-un coşde şemineu necurăţat, nedesfundat. Unşemineu din care Moş Crăciun ar ieşi caun soldat care a călcat pe o mină. Plin desânge, cu mâinile şi picioarele sfârtecate.Fumul de ţigară are acest efect. Barurilesunt pline de oameni şi de fumul lor deţigară.

Revezi un român-canadianrevenit în România. Nu suportă că oa-menii sunt răi şi gata să-l ţepuiască şi căapa caldă se opreşte des. Foarte des. Darfemeile sunt bune. Şi sunt multe. Şi levezi peste tot. Aspectul acesta com-pensează. Ele. Gagicile. Fetiţele.Curvele. Brunetele. Blondele. Slăbuţele.Grăsuţele. Fericitele. Nervoasele. Teopreşti din căutat. Ceva care să te sur-prindă e la fiecare pas.

sorinion@accentmontreal.com

JJuurrnnaalluull aallttuuiieemmiiggrraanntt

CCee ssee mmaaii îînnttââmmppllăă îînn ccoommuunniittaattee

CCoommeemmoorraarreeaa llaa MMoonnttrreeaall aa ppooeettuulluuii GGrriiggoorree VViieerruu

BBaalluull ddee PPrriimmăăvvaarrăă

Asociaţia Culturală Română şiComunitatea Moldovenilor din Quebec,în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor deLimbă Română din Quebec (ASLRQ),organizează o comemorare consacrată re-gretatului poet basarabean Grigore Vieru(1935-2009). Se vor recita poezii şi se vorinterpreta melodii pe versurile mareluidispărut.

Evenimentul va avea loc sâm-bătă, 21 februarie 2009, începând cu orele11:00, la Centrul Socio-comunitar Côte-des-Neiges, situat la 6767 Chemin de laCôte-des-Neiges, Montreal, H3S 2T6,sala 697.

TREI NOI PUNCTE DE DISTRIBUŢIEMONTREAL KOSHER QUALITY, 2865 Van Horne (Complex Wilderton)MARCHÉ BONANZA, 6852A Jean Talon Est, St-Léonard, H1S 1N1CLUBUL DE AUR, Centre Socio-communautaire Côte-des-Neiges, 6767 Côte- des-Neiges, Montreal, H3S 2T6.

Fundaţia Română din Montrealîn colaborare cu Asociaţia Scriitorilor deLimbă Română din Quebec (ASLRQ) şiziarul Tribuna Noastră vă invită la cea de-a 15-a ediţie a Balului de Primăvară, de-venit o tradiţie în comunitatea noastră.

Evenimentul va avea loc pe datade 7 martie 2009, începând cu orele

19:00, în saloanele New York şi Madridde la Château Royal (3500 boul Souvenir,Laval). Bar deschis, program artistic, DJ,tombolă, stand de cărţi (ASLRQ), parcaregratuită. 80$ pentru adulţi, 40$ pentrucopii. Relaţii şi rezervări: 514-937-4473 sau514-979- 6661.

Biserica Ortodoxă RomânăSfântul Nicolae (3044 rue Deslile colţ cuAtwater, H4C 1M9) are bucuria de a văanunţa crearea unui Cerc de lectură de-dicat tinerilor între 10 şi 16 ani, dirijat deteologul Dragoş Samoilă, care va avea

loc în fiecare duminică între orele 10:30- 12:30, în sala socială a bisericii. Încadrul Cercului de lectură se vor citi şiinterpreta lucrări esenţiale din culturaromână şi universală. Orice tânăr iubitorde cultură este invitat să ia parte.

CCeerrcc ddee lleeccttuurrăă

BBaannccaa CCeennttrraallăă aaCCaannaaddeeii ffaaccee pprree--vviizziiuunnii ooppttiimmiissttee

Guvernatorul Băncii Centrale aCanadei, Mark Carney, îşi menţine previzi-unile de creştere economică de 3,8% pentru2010, chiar dacă mai mulţi economişti apre-ciază că scenariul este mult prea optimist.Invitat în faţa Comitetului de Finanţe alCamerei Comunelor, guvernatorul Carney areiterat poziţia anterioară faţă de criza eco-nomică actuală, declarând că economiacanadiană va traversa o perioadă dificilă în2009 însă îşi va reveni în mod spectaculosanul viitor.

El a afirmat că pierderea record deaproape 130 000 de locuri de muncă în ia-nuarie este conformă cu estimările instituţieipe care o conduce. Guvernatorul a subliniatcă politica monetară a băncii centrale, demicşorare a dobânzii de referinţă, cuprecădere din octombrie anul trecut, coro-borată cu măsurile bugetare adoptate de gu-vernul federal, va da rezultate pozitive pesteun interval de timp de un an şi jumătate. „Nuelaborăm scenarii pesimiste. Nu elaborămscenarii optimiste. Elaborăm scenarii rea-liste”, a declarat şeful băncii centrale în faţadeputaţilor. El a mai afirmat că recesiunea aînceput în Statele Unite ca urmare a de-clanşării crizei imobiliare şi că o dorita re-dresare a economiei mondiale trebuie săînceapă tot acolo. Persoana responsabilă dea critica poziţia guvernului în materie de fi-

nanţe din cadrul Partidului Liberal Cana-dian, John McCallum, el însuşi fost econo-mist şef al băncii RBC, a afirmat că:„Scenariul pare optimist pentru anul viitor.Să sperăm că guvernatorul nu se înşeală”.

„„HHaabbss”” pprriimmeeşştteessuubbvveennţţiiiigguuvveerrnnaammeennttaallee!!

Ministrul Educaţiei din Quebeccontinuă să se afle pe poziţii defensive în cepriveşte decizia de a subvenţiona echipaCanadiens de Montréal pentru ca aceasta sădea o mână de ajutor guvernului înpregătirea de material pedagogic destinatelevilor din şcolile primare. „Canadiens deMontréal sunt o adevărată instituţie în Que-bec, se sărbătoresc anul acesta 100 ani deexistenţă. Este un club de care suntem atâtde mândrii”, a afirmat d-na ministru lasfârşitul reuniunii guvernului. Guvernulprovincial a acordat două subvenţii de 125000$ pentru pregătirea conţinutului materi-alului. „Subvenţia nu se va mai repeta. Aju-torul financiar astfel acordat se face încontextul acestei aniversări”, a ţinut să pre-cizeze d-na ministru. Nimeni nu contestă căechipa este o companie privată, al cărei scopeste de a face profit, „dar a fost pentru gu-vern o modalitate de sublinia aportul lor lasocietatea noastră cu ocazia centenarului.Echipa e privată dar are o popularitate pu-blică foarte mare. Am făcut asta cu gândulla copiii din regiune care nu au posibilitateasă ajungă uşor în preajma lor”, a explicat ea.„Toată lumea e de acord că ei fac parte dinistoria noastră” a conchis ministrul.

Această decizie vine ca urmare aproblemelor enunţate de guvern în cepriveşte abandonul şcolar, întâlnit îndeosebiîn ciclul de învăţământ secundar. În fapt, gu-vernul, incapabil să controleze într-un fel saualtul fenomenul, încearcă să găsească soluţiipentru a stopa această tendinţă. Totuşi, pareinadmisibil ca o companie privată, care aveaanul trecut o valoare de piaţă estimată la 350milioane de dolari să primească o subvenţieguvernamentală, în condiţiile în care maimult ca oricând fondurile publice sunt nece-sare pentru relansarea economică.

CCrriizzaa ttrreezzeeşştteeffrriiccaa ppiieerrddeerriiiillooccuulluuii ddee mmuunnccăă

Un sfert dintre canadieni se tem că-şi vor pierde locurile de muncă din cauzacrizei economice, arată un recent sondajefectuat de institutul Ipsos Reid. Astfel, 24%dintre canadieni se declară îngrijoraţi saufoarte îngrijoraţi atunci când sunt întrebaţidacă le e frică de recesiune. „Constatăm în-grijorare la toate nivelurile organizaţionale”a indicat o persoană din cadrul Ipsos Reid.„Manageri, tehnicieni specializaţi în piaţamuncii, toţi sunt îngrijoraţi de repercusiunilepe care le poate declanşa situaţia deloc bunăa economiei” a adăugat sursa citată.

Gradul de îngrijorare nu e acelaşiîn toate sectoarele economice. Numai 14%din angajaţii sectorului public se tem pentrulocul lor de muncă, comparativ cu cei 27%din sectorul privat. Fără nicio surpriză, an-gajaţii din domeniul manufacturier sunt ceimai îngrijoraţi de situaţia economică, 40%dintre ei temându-se că-şi vor pierde slujba.La nivelul Canadei, muncitorii din Est sunt

mai îngrijoraţi decât cei din Vest.

FFrroonntt ccoommuunnppeennttrruu eedduuccaaţţiiee

Cele trei partide de opoziţie dinAdunarea Naţională a Quebecului vorsusţine, în sesiunea parlamentară ce începeîn martie, un plan comun pentru a forţa gu-vernul să ia măsuri pentru a combate aban-donul şcolar. Ele vor să ceară guvernului săinvestească sumele promise pentru a-i facepe tinerii din ciclul secundar să rămână pebăncile şcolii şi să elaboreze urgent un plande acţiune pentru a ajunge să obţină rezul-tate concrete. Situaţia s-a agravat în ultimiiani, rata de abandon ajungând de la 26% la29% în intervalul 2000 şi 2007 printre tineriice frecventează sectorul public, conformunor date ale Ministerului Educaţiei.

Opoziţia consideră că tendinţapoate fi inversată prin dezvoltarea unui sen-timent de apartenenţă a tinerilor la şcoala pecare o frecventează. Partidele de opoziţiesusţin că încă din perioada ciclului primar,ministerul Educaţiei trebuie să promovezeactivităţi paraşcolare, încurajând înfiinţareade cluburi sportive, ştiinţifice şi artistice,precum şi construirea de săli şi instalaţiisportive. Unele voci vor ca guvernul să in-jecteze 400 milioane suplimentare pe anpentru a lupta împotriva abandonului şcolarşi asta încă de pe acum, când se construieşte

bugetul pentru anulviitor. Una dinsoluţiile propuseeste ca accentul săfie pus pe o sub-stanţială micşorarea numărului deelevi din fiecareclasă, începând cuciclul primar.

Rubrică realizată de RAREŞ BURLACUraresburlacu@accentmontreal.com

Vineri 13 februarie 2009 Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 4PAG. 444 PE GAURA CHEII

7070 Henri Julien(Marché Jean Talon)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.279.8289

4524 Bélanger Est(Colţ 30-ième Ave)Tel: 514.374.6395

CĂUTĂM PARTENERI ŞI POTENŢIALI CUMPĂRĂTORI PENTRU LOCAŢIILE EXISTENTE

514.524.3348; patisseriewawel@videotron.ca

Varietate de pâini de secară, ştrudele, prăjituri şi comenzi pentrutorturi de nuntă. Preţuri engros în toate cele 7 locaţii.

www.wawelpatisserie.com

1413 rue St-Marc(Ste-Catherine - Centru)

Montréal, H3H 2G4Tel: 514.938.8388

2543-A Ontario Est(Metrou Frontenac)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.524.3348

7401 boul. Newman(exterior Centre Super C)

LasalleTel: 514.315.7793

5499 Sherbrooke O(colţ Girouard)

Montréal, H4A 1W1Tel: 514.483.1042

4301 Wellington(colţ Gordon)

Verdun, H4G 1W3Tel: 514.767.7716

Guvernatorul Băncii Centrale pare cel maioptimist canadian.

Hocheiştii se uită cum guvernul le aruncăbani din elicopter.

Fără scoală sunteţicam în aer, băieţi!

Puţine articole din presa româneascăau primit cu luciditate, fără accente euforice,verdictul din 3 februarie al Curţii Inter-naţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga despreInsula Şerpilor şi delimitarea platformei con-tinentale a Mării Negre între România şiUcraina. Nu a trecut mult timp de la acest ver-dict, care acordă României aproape 80 la sutădin zona în litigiu, şi diavolul din detalii a scoscoarnele.

Miza Insulei şerpilor erau, se ştie,zăcămintele de gaze naturale şi petrol. Aflămcă fostul guvern Tăriceanu a concesionat ex-ploatarea zăcămintelor de hidrocarburi uneifirme canadiene din Alberta, Sterling Re-sources, care se va alege cu veniturile grase,plătind statului român o redevenţă simbolică(trimestrial între 3,5 şi 13,5 la sută din va-loarea producţiei brute de ţiţei şi gaze) şilăsându-ne să achiziţionăm gaze naturale lapreţul „european”.

În octombrie 2007, GuvernulTăriceanu a modificat Legea petrolului, anu-lând prevederea referitoare la acordurilepetroliere existente. Trecerea de la cotă de pro-ducţie la redevenţă pe exploatare în contrac-tul cu Sterling a fost introdusă în circuitul deavizare la câteva zile după adoptarea ordo-nanţei de urgenţă prin care s-a modificatLegea. „Contractul a trebuit să-l încheiempentru că eram obligaţi de legislaţia adoptatăanterior, încă din 2002, când s-a renunţat prinordonanţă de urgenţă la cotele de producţie şis-a trecut la redevenţe”, explică stângaci fos-tul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentruResurse Minerale (ANRM), BogdanGăbudeanu. Suprafaţa aferentă deciziei de laHaga care nu se suprapune unor concesionăriînsumează circa 5.000 de kilometri pătraţi. Înrest, compania Sterling a avut până acumdrept de „explorare” iar de acum, după ver-dictul de la Haga, drept de „exploatare” azăcămintelor din cadrul perimetrelor XIII Pe-lican şi XV Midia, spune actul adiţional adop-tat anul trecut (Hotărârea nr. 1446 din12/11/2008) şi desecretizat abia acum. Şi maispune actul: „Suprafeţele ce vor fi atribuitestatului ucrainean (...) vor fi excluse dinsuprafaţa contractuală, prin reducerea cores-punzătoare a perimetrelor petroliere XV Midiaşi/sau XIII Pelican”. Actul adiţional prevede

că în nicio situaţie statul român nu va acordacompensaţii de nicio natură companiei pentrueventualele prejudicii create ca urmare a de-ciziei CIJ.

Parcă mai contează a cui e vina, aPSD sau a PNL, pentru faptul că România arămas fără niciun câştig palpabil de pe urmaluptei de patru ani în instanţa internaţională.Cum spunea unul dintre puţinii comentatorineextatici de la Bucureşti, Corneliu Vlad înziarul Cronica Română, am rămas cu satis-facţia unui verdict cu valoare de precedentpentru alte litigii pe care le avem de descâlcitcu Ucraina, ţară cu care am încheiat acum 15ani un Tratat de bază ca un colos cu picioarelede lut. Ucraina a acceptat cu atâta uşurinţă şicavalerism decizia de la Haga, ca şi când ar fiştiut ce o să urmeze.

Cât priveşte Hotărârea de Guverndin 2008, prin care concesionarea perimetrelorMidia şi Pelican a fost schimbată din „contractde explorare şi împărţire a producţiei”, cumera în 2002, în „acord de concesiune pentruexplorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră”,ea este atacabilă în justiţie, spun oficialii de laBucureşti, în cap cu premierul Emil Boc. Amterminat cu Ucraina, începem să ne judecămîntre noi. Se pare că meciul nu se va isprăviniciodată.

Rubrică realizată de TUDOR LAVRICtudorlavric@accentmontreal.com

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■ PAG. 5PAG. 555 ŞTIRI & ANALIZE

Guvernul României afăcut praf câştigul dela Haga

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Insula Şerpilor

Frontiera maritimă în Marea Neagră întreRomânia şi Ucraina conform deciziei CIJ

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 6PAG. 6ŞTIRI & ANALIZE

Printr-un acord secret dintre S.U.A. şi Anglia s-acreat staţia de spionaj şi interceptare cunoscută sub numelede cod „Crizantema neagră”. Totul a fost deconspirat decătre un fost agent de spionaj dublu care s-a „spovedit” ser-viciilor secrete germane, cerând protecţie pentru tot restulvieţii sale. El a descris întreg sistemul de interceptare şi spi-onaj declarând că secţia se află pe teritoriul Angliei, în ţinu-tul mlăştinos din Yorkshire, pe o suprafaţă de circa 500 dehectare, care este împrejmuită cu un gard înalt, sistem an-tirachetă tip SPORA (ca o păpădie) şi păzită de poliţişti şipaznici special angajaţi, care legitimează pe orice curios ces-ar rătăci cumva prin zona mlăştinoasă.

În războiul rece dintre ţările capitaliste membre aleblocului euroatlantic şi cele din lagărul socialist, membre aleTratatului de la Varşovia, au fost făcute numeroase inter-ceptări şi acte de spionaj, de către N.A.T.O., Pentagon,C.I.A., Serviciul naţional al armatei SUA şi celebrele M.I.5şi M.I.6 din Anglia. După încetarea războiului rece, staţiarespectivă nu numai că a continuat să funcţioneze, dar s-a şidezvoltat continuu, beneficiind de o nouă aparatură ultra-performantă. În perioada anilor ’80 existau circa 400 de an-gajaţi americani şi aproximativ 50 de angajaţi englezi.Imediat după căderea Cortinei de fier numărul angajaţilor asporit considerabil, astfel că prin anii ’90 erau cam 1 400 deangajaţi americani şi circa 370 de angajaţi englezi. Numărulantenelor a crescut de la 4 la 25 de antene foarte performantecare pot intercepta pe o rază de circa 400 de mile (644 km)orice tip de comunicaţii digitale, semnale de poştă electro-nică (e-mail-uri), etc. Baza Manchester este controlată deDepartamentul securităţii naţionale a SUA, dispunând de oaparatură de interceptare deultimă oră, care prelucreazănonstop orice tip de infor-maţie de pe întreg cuprinsulEuropei. Ca o paranteză,menţionăm că văzduhul Eu-ropei e brăzdat de foartemulţi sateliţi de telecomuni-caţii (Astra, Intelsat, Eutel-sat, Hispasat, Telecom, etc.)S.U.A. au satelitul Telestardotat cu un telescop carepoate fotografia obiecte de10 centimetri.

Dezvoltarea aces-tei staţii secrete a produs ostare de nelinişte chiar şi însânul statelor membre aleN.A.T.O., inclusiv înFranţa, Anglia şi SUA. Prinanii ’90, francezii au lansatîmpreună cu SUA un satelitbotezat Micul Telestar. Unadintre primele transmisiireuşite ale MicuţuluiTelestar a provocat panică laPalatul Cotroceni pe vremeacând era locuit de fostulpreşedinte Emil Constanti-nescu. Acesta avea în birouun calculator cu modem faxlegat prin intermediul unuitelefon la reţeaua de inter-net. A fost sunat şi i s-a in-trat direct în computer.Informat de către serviciilesecrete româneşti de acestfapt foarte periculos, de faptun adevărat atentat la sigu-ranţa naţională, preşedintelegeolog a dat vina ca de obi-cei pe securiştii români şi nupe serviciile secrete din ţara

prietenă, Franţa. Faptul a fost chiar relatat într-unul dinceasloavele sale. În ultimul timp însă, americanii s-au arătatfoarte interesaţi de extinderea tipului de culegere de infor-maţii şi la domeniul comercial, fapt ce a condus la nu-meroase stări conflictuale, în primul rând între serviciilesecrete ale celorlalte state din Europa, şi nu numai. Staţia afost îmbunătăţită permanent, astfel că în prezent are o putereinstalată mult mai mare, constituind un real motiv de îngri-jorare chiar şi pentru Extremul Orient şi Asia.

Probe indubitabile produse chiar de către Compa-nia de comunicaţii digitale din Anglia au demonstrat că„Staţia F-83” încalcă cele mai elementare norme de securi-tate statală, astfel că ministrul apărării din Anglia, chemat înjudecată, nu a putut justifica decât în parte activitatea se-cretă, însuşindu-şi totuşi faptul că s-a urmărit interceptareaunor state bănuite că ar furniza componente şi armament dedistrugere în masă unor organizaţii teroriste internaţionale,precum şi alte activităţi legate de securitatea zonală. Întrucâtterenul a fost dat în folosinţă pe o perioadă de 50 de ani, ac-tivitatea nu a putut fi interzisă, deşi au fost făcute aprecieriasupra duratei de folosinţă a staţiei şi asupra noilor in-strucţiuni de folosire impuse.

Ca o curiozitate, la un moment dat Staţia F-83 afost legată şi de antenele prin satelit ale firmelor Conex (aziVodafone) şi Orange din România. Or mai fi sau n-or mai filegate?

MIHAI ANTOCImihaiantoci@accentmontreal.com

66

Axa Washington-Londra-Bucureşti

PRIX QUÉBÉCOIS DE LA CITOYENNETÉ 2009Vous avez réalisé des activités qui ont favorisé le rapprochement interculturel?

Vous avez fait des gestes concrets pour contrer le racisme ou la discrimination?

Vous avez mis en place des mesures d’accès à l’égalité en emploi ou des mesures d’accueil,d’intégration et de promotion de la diversité en milieu de travail?

Devenez l’un des prochains lauréats des Prix québécois de la citoyenneté!

Vous avez jusqu’au 27 février pour vous inscrire dans l’une ou l’autre des catégories suivantes :

Pour les personnes et les organismes à but non lucratifLe PRIX JACQUES-COUTURELe PRIX ANNE-GREENUPDes bourses de 1 000 $ et de 2 500 $ seront remises aux lauréats

Pour les entreprises et les organismes privés, publics et parapublicsLe PRIX MAURICE-POLLACK

Pour souligner l’apport exceptionnel d’une personne issue des communautés culturelles au développement de la société québécoiseLe PRIX CHARLES-BIDDLE

Renseignements et formulaires : www.quebecinterculturel.gouv.qc.ca

ou contactez-nous au :514 873-1627 1 866 817-9850 (sans frais) LAURÉATS 2008

La ville de Gatineau M. Masoud Farzaneh

M. Mudi Wa Mbuji KabeyaM. Mohamed Nazih Soulami

Momentum Technologies inc. PROMIS (Promotion – Intégration – Société nouvelle)Le Centre de recherche-action sur les relations raciales

Năstase scapădin nou

Comisia juridică aCamerei Deputaţilor arespins cu 9 voturi pen-tru şi 10 împotrivăpropunerea PDL de aînainta plenului un ra-port favorabil începeriiurmăririi penale a luiNăstase. Preşedintelecomisiei juridice, de-mocrat-liberalul DanielBuda, a făcut aceastăpropunere ca urmare adocumentelor trimisede Procurorul General,Laura Codruţa Kovesi,pentru dosarele de laDNA „Zambaccian 2”şi „Mătuşa Tamara” aledeputatului AdrianNăstase. PropunereaPDL a fost susţinutădoar de parlamentarii

democrat-liberali, cele 10 voturi împotrivă fiind ale PSD.De menţionat faptul că reprezentanţii PNL şi UDMR dincomisia juridică au fost absenţi, ei nedorind să-şi exprimeopţiunea în acest subiect delicat. Practic, pesediştii ajutaţide liberali şi udemerişti l-au ferit pe Năstase de urmărireapenală.

Procurorul general a cerut Camerei Deputaţilor,încă de pe 9 ianuarie, avizul pentru începerea urmăririi pe-nale a lui Adrian Năstase în cele două dosare. Ulterior,Kovesi a trimis Camerei o scrisoare „de clarificare”, plusmai multe documente referitoare la dosarele lui Năstase,pentru ca acestea să fie ataşate raportului Comisiei Ju-ridice şi apoi discutate în plen. Subiectul referitor ladosarele în care este cercetat Adrian Năstase a fost discu-tat în plenul Camerei la sfârşitul anului trecut, cu reco-mandarea de a nu fi avizată urmărirea penală. Deputaţiiau restituit apoi dosarele procurorului, solicitând noiprobe.

Tendinţe sumbreîn economiaromânească

Prognozele privind creşterea economică pe anul2009 s-au ajustat succesiv în ultima perioadă. Pe măsurăce efectele recesiunii din Vest au început să fie vizibile şiîn România, numeroşi producători se confruntă cuscăderea cererii.

Conform opiniilor exprimate pentru InstitutulNaţional de Statistică de managerii societăţilor comer-ciale, tendinţele economice pentru primul trimestru dinacest an nu sunt prea îmbucurătoare. Pentru perioadaianuarie - martie se conturează o scădere a activităţii dinindustria prelucrătoare şi construcţii şi o stabilitate în co-merţul cu amănuntul şi servicii, în raport cu ultimultrimestru din 2008. Un procent de 29% dintre manageriichestionaţi au menţionat faptul că activitatea de producţieva fi pe un drum descendent, ca de altfel şi numărul desalariaţi.

Singurele care sunt pe o pantă ascendentă suntpreţurile, în construcţii, la majoritatea produselor şi îndomeniul prestărilor de servicii.

OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 7PAG. 777 ŞTIRI & ANALIZE

Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,gatului, decolteului si mainilorgatului, decolteului si mainilor* Fara chirurgie si fara injectii

Tehnologia ELOSTehnologia ELOS* Imperfectiuni cutanate datorate expunerii la soare* Pete de batranete* Cuperoza* Riduri

Program anticelulita pentru corp VELASHAPEProgram anticelulita pentru corp VELASHAPE* Fara chirurgie* Tehnologie ELOS* Regiunile care pot fi tratate sunt coapsele, fesele,„aripioarele”, abdomenul, bratele.

CONSULTATIE GRATUITACONSULTATIE GRATUITA

Recentul război ruso-ucrainean de laînceputul anului pe tema gazelor vân-dute de Marea Rusie către Marea Uni-une Europeană şi dijmuite de Ucraina,a dat o nouă şansă de afirmare (din pă-cate ratată) a preşedintelui Băsescu.Gazprom a sistat livrările de gaze na-turale către Ucraina după ce aceasta arefuzat să accepte preţul cerut de pro-ducătorul rus. Gazprom a acuzatUcraina că sustrage gaze din conducteleclienţilor europeni.

MIHAI ANTOCIAccent Montreal

În prima fază românii au aflat căteleviziunea rusă a relatat despre o discuţiecare a avut loc între Putin şi Băsescu. DacăBăsescu obţinea vreo promisiune de laPutin fiţi siguri că fugea cât îl ţineau pu-terile la prima televiziune întâlnită în cale şipovestea la radioşanţ ce tare e el şi cum l-apus la punct pe Putin. Dar cum la Cotroceniera „Silenţium stampa” e clar că s-a aşter-nut liniştea prevestitoare de furtună.

Pus în faţa faptelor împlinite, lainsistenţele ziariştilor care cereau confir-marea sau infirmarea afirmaţiilor televiziu-nii ruse, Băsescu a recunoscut că a avut odiscuţie cu Putin dar s-a mai împăunat puţinsusţinând că a durat 40 de minute.

În faza a treia RIA Novosti aanunţat că Premierul rus Vladimir Putin a

făcut României o ofertă greu de refuzat,încălcând uzanţele, prin intermediul presei:„Dar eu am pentru România o contraofertăpe care, cred eu, va fi greu să o refuzaţi. Vărog să-i transmiteţi acest lucru preşedinteluiBăsescu. Tot volumul de gaz rusesc de careUcraina are nevoie într-un an suntem dis-puşi să îl vindem companiei de stat dinRomânia, şi după aceea să îl vindeţi mai de-parte Ucrainei. E bună oferta? Sper că aţiconsemnat-o.” „Nu suntem împotrivă caRomânia să participe sau să facă parte dinproiectul South Stream. Suntem de acord sătrecem la relaţii directe în furnizarea degaze cu companiile de stat fără intermedi-ari”, a declarat premierul rus într-o discuţiepurtată cu jurnalişti străini la reşedinţaprezidenţială de la Novo-Ogarevo. Putin amai spus că Rusia nu va pune piediciproiectului Nabucco, a relatat RIA Novosti.

Nabucco ocoleşte Rusia prin sud,aducând gaz caspic în Europa, iar SouthStream ocoleşte Ucraina prin nord. Rusia aîncheiat deja acorduri de tranzitare cu Bul-garia, Serbia, Ungaria şi Grecia şi negoci-ază cu Slovenia şi Austria. Deşi proiectelesunt concurente, Ambasada Rusiei susţineviabilitatea ambelor proiecte.

Putin şi Băsescu au discu-tat despre criza gazelor

Agenţia rusă RIA Novosti a citatserviciul de presă al Guvernului rus care asusţinut că: „Putin l-a informat pe preşe-

dintele României că Ucraina nu permitelivrarea gazului prin intermediul sistemuluinaţional de transport. PreşedinteleRomâniei şi-a exprimat îngrijorarea cuprivire la această situaţie şi a arătat că îm-părtăşeşte poziţia Rusiei în legătură cu res-ponsabilitatea Ucrainei în ceea ce priveştetranzitarea gazului către consumatorii dinEuropa”.

În convorbirile avute cu premieriidin Bulgaria şi Slovacia, Serghei Stanişevşi Robert Fico, Putin a subliniat incapaci-

tatea sistemului de transportdin Ucraina de a asigura tran-zitul gazelor ruseşti către con-sumatorii din Europa, cerândun mai mare „grad de inte-racţiune” între statele con-sumatoare de gaz şi principalaţară de tranzit, Ucraina. Cuaceastă ocazie, arăta site-ulGuvernului rus, Vladimir Putini-a invitat la Moscova pe pre-mierii bulgar şi slovac.

Un spectator maihâtru al Realităţii,Dan Rotariu

„Sari la cap Băselule...apucă mâna întinsă... cheamă-lla o băută... un hăhăit... şi ovânătoare. Bagă-i-o pe Udreaîn faţă să-l trateze cu ospitali-tate, să se dovedească bunăministrăreasă cu acest turist şiobţine un preţ bun la gaz. Cugazul ieftin relansezi exportulde produse româneşti realizate

din şi cu gaz. Fă şi tu ceva bun pentru ţară,ar fi primul lucrul bun. Ia şi partea Ucraineişi comisioneaz-o. În douăzeci de ani decomisionare, cu banii obţinuţi putemcumpăra pământ până la Nistru, cu hec-tarul, cu arul, cu metrul pătrat şi reîntregimţara. Fă bani Băsescule, nu mai sta mu-tulică! Ştii cum trec douăzeci de ani? Iote ...parcă mai ieri a fost '89”.

mihaiantoci@accentmontreal.com

Băsescu şi gazele

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■■ PAG. 8PAG. 8POVEŞTI ADEVĂRATE

Când Taromul 212 a ajuns la Bucureşti, toţi aupreferat să tacă, nefiind siguri dacă ceea ce văzuserăera cu adevărat un OZN. Se apropia Revelionul. Întimp ce piloţii români se pregăteau pentru curseleîntre Cairo şi Jeddah ca să asigure transportulpelerinilor, nişte lumini bizare s-au instalat deasupraoraşului Urziceni. Departe, la Cairo vremea era de-osebit de frumoasă însă întâmplări ciudate aveau să seproducă.

NICK FURDIAccent Montreal

Odată ajunşi în aerogară am trecut pe la dis-peceratul Tarom ca să mai aflăm ultimelenoutăţi. Toţi erau agitaţi şi au sărit pe noi să neîntrebe despre OZN-ul care ne urmărise. În-

cepând cu comandantul, toţi ne-am ferit să dăm amănunteca să evităm întrebările suplimentare. Nici noi nu eram si-guri pe ceea ce văzusem.

Eram liber până pe 28 decembrie când plecam laCairo pentru curse cu pelerini de la Jeddah şi Medina (Ara-bia Saudită). Comandant era Caraiman. Aveam motive săfiu îngrijorat, majoritatea copiloţilor se plângeau de com-portamentul său. Important era însă că zburam cu un co-mandant instructor şi că puteam să zbor de pe postul stângde pilotaj în vederea promovării pe funcţia de comandantde aeronavă.

După ce ne-am urat unul altuia cele bune pentru săr-bători, eu m-am urcat în autobuzul 131 pentru a ajunge încartierul Băneasa, unde mă aşteptau ai mei. Pe drumul sprecasă am observat de câteva ori nişte jocuri de lumini dea-supra pădurii, către grădina zoologică, dar nu puteam să-mifac o idee clară. Putea fi orice, artificii, un incendiu...Ulte-rior aveam să aflu că acele lumini se jucau cu avioanelemilitare de vânătoare trimise să le „cerceteze”. În final,acele lumini s-au stabilizat deasupra oraşului Urziceni, la oînălţime confortabilă, ca să nu fie deranjate de avioanelemilitare şi au staţionat acolo cam două săptămâni. Ziua, da-torită soarelui, se vedeau destul de slab, însă noaptea seputeau observa foarte bine. Erau cinci lumini care formauun cerc perfect, strălucitor, şi din această cauză erau perce-pute ca o singură lumină, precum o stea sau un al doileaLuceafăr.

Nu există fericire mai mare pentru un om, ca atuncicând ajunge acasă să fie întâmpinat de copii vioi care săstrige „Tati, tati, ce ne-ai adus?” Am căzut în genunchi şi i-am luat în braţe pe amândoi. Mi-au dat lacrimile de emoţie.Simţeam că tot pământul este al meu. Am avut timp să ne

vizităm părinţii şi să primim în vizită prietenii apropiaţi darcel puţin 2-3 ore pe noapte studiam rutele aeriene şi regle-mentările zonelor prin care urma să zburăm între Cairo şiJeddah.

Cele trei zile au trecut pe nesimţite iar despărţireaa fost foarte grea. Ai mei nu ştiau că tocmai se încheiaserăzboiul cu Israelul în care armata egipteană fusese spul-berată. Tocmai asta era cauza pentru care compania EgyptAir, din cauza deficitului de capacitate de transport, închiri-ase avioane de la Tarom, Balkan (Bulgaria) şi de la LOT(compania poloneză). Egypt Air asigura combustibilul pen-tru avioane, cazarea, hrana echipajelor şi apersonalului tehnic. Avioanele aveau sădecoleze la interval de o jumătate de oră spreCairo iar de acolo începea caruselul cătreJeddah şi înapoi. Când ne-a venit rândul, amplecat de la Otopeni înspre răsărit (080 degrade), urmând să ne înscriem pe rută. Ime-diat cum am trecut de 1000 de metri am ieşitdeasupra norilor şi am putut vedea cerul sti-clos, plin de stele. Am rămas fascinat destrălucirea neobişnuită a planetei Venus. Tot-deauna când zburam noaptea către est,Luceafărul ne ghida calea până la destinaţie,dar acum era surprinzător de mare şi mai alesluminos.

„Băi ce e lumina aia deasupra Urzice-niului? E vreun alt avion în zonă?” întrebăcomandantul.

Radarul de la sol ne-a confirmat că nueste niciun trafic cunoscut, că lumina se aflăacolo, pe verticala oraşului, de trei zile. Avi-aţia militară încercase de mai multe ori să seapropie dar nu reuşise. Au putut să facă niştepoze dar au ieşit voalate. Să fi fost oare ace-laşi obiect care ne-a urmărit pe noi venind dela Budapesta?

Restul zborului a decurs normal şi amaterizat la Cairo pe la ora opt seara. Erau 18grade Celsius, faţă de -16 la Bucureşti. Altăviaţă! Am fost măgulit când comandantulmi-a zis să stau eu în faţă lângă şoferul taxi-ului, dar mai târziu am înţeles de ce a făcutacest gest. O circulaţie infernală, fiecareşofer vroia să fie el primul, depăşirile la„mustaţă” erau frecvente, claxoanele veneaudin toate părţile, frânările se făceau în ultimulmoment şi la fiecare 10 secunde. Ce mai,când am ajuns la hotel eram ud de transpiraţie. Mai fu-sesem eu prin alte oraşe cu circulaţie aglomerată (Atena,

Benghazi, Tripoli, Istanbul) dar aici era bala-muc. Un haos „organizat” căci culmea, nu amvăzut accidente, însă în acelaşi timp nici nuprea erau maşini nezgâriate sau cu urme deciocniri superficiale.

Pe la 11 seara, toate echipajele eraucazate. Comandantul de detaşament PopescuGreaca a convocat piloţii pentru ai informaasupra programului de zbor care începea de adoua zi. Aşa am aflat că eu urma să zbor pe 29după amiază şi apoi din nou pe 31 la primaoră. Eram liber de Revelion. Şi era organizatde compania Egypt Air pentru personalulTarom la hotelul Hilton. Toţi eram conştienţică trebuia să executăm fiecare zbor la modulsuperlativ pentru a nu da ocazia la comentariinegative din partea egiptenilor. Având maimult de 12 ore până la decolare, am profitat deocazie şi am stat de vorbă la o bere rece cu neaVerendeanu, reprezentantul Tarom, care ne-apus la curent cu o grămadă de informaţii de-spre Egipt în general şi Cairo în special - unde

se aflau bazarul, magazinele specifice, etc. Aveam noroculcă atât navigatorul cât şi telegrafistul mai fuseseră la o ast-fel de deplasare la Cairo şi cunoşteau locurile. Pe nea Mă-tase, mecanicul de bord, nu contam căci el avea altepasiuni: o baie în piscină, o bere rece şi mai ales o votcă dela frigider înainte de o masă copioasă. Totul părea că o săfie frumos şi liniştit. Mai rămânea ca timpul să nu ne facăfiguri şi să nu avem parte de probleme tehnice. Mulţumiţide cele aflate am purces la culcare cu gândul la noile ex-perienţe care urmau să înceapă de a doua zi. Vremea eradeosebit de frumoasă, vântul abia adia, temperatura era ca

pe timpul verii la noi, +29 degrade, şi un aer umed în careplutea mirosul caracteristiczonelor arabe cu diferitearome exotice.

Bineînţeles că a tre-buit să stau tot lângă şoferpână la aeroport dar parcă afost mai uşor de data aceea.Am efectuat circuitul pentrupregătirea cursei - dispecerat,plan de zbor, meteo. Avionulaterizase de 3 ore şi se efectu-aseră nişte lucrări de rutină lainstalaţia de presiune staticăşi dinamică a vitezometrelorşi a altimetrelor (curăţarea de-cantoarelor de apa care seaduna datorită umezelii at-mosferice şi care ar fi putut daerori de indicaţie a vitezei şiînălţimii avionului). Testareala sol se terminase aşa căeram gata de plecare. Eramdestul de relaxat, până la Jed-dah zburam fără pasageri.Trebuia să preluăm peleriniide acolo şi să-i aducem laCairo. Soarele era gata săcoboare sub orizont, lu-minând din plin faimoaselepiramide. Rulam cu viteză re-dusă iar în cabină era o căl-dură înăbuşitoare căci laIL-18 aerul condiţionatfuncţiona numai dupăpornirea motoarelor.

Revedeam ruta de plecare. Instructorul mă avertizase că eldoar va supraveghea ca simplu copilot, deci eu eram deplinresponsabil. Încet şi pe nesimţite lumina zilei se micşora.Când ne-am aliniat pe pistă pentru decolare era aproape în-tuneric. Plecând către vest trebuia să facem viraj stângaspre sud pentru a intra pe rută către Aswan. Totul se derulanormal, aerul din cabină se răcorea iar comandantul şi-ascos cartea cu „Vin Ploile” şi a început să citească. Am veri-ficat iluminarea de noapte a aparatelor de bord ajustând lu-mina unde era cazul. Trecând cu privirea peste vitezometrulşi altimetrul de la copilot am remarcat o oscilaţie a acelorindicatoare care însă a dispărut repede. Nu au trecut decât30 de secunde şi dintr-o dată indicatoarele de viteză s-aurotit şi s-au oprit la zero. Am transpirat instantaneu fără săpot articula vreun sunet.

„Că... căpitane, nu... nu mai e viteză”, se bâlbâinea Mătase mecanicul. Comandantul, dând cartea la oparte, rămase cu gura căscată.

„Puştiule ţine-l aşa, nu mişca manşa să nu ne an-gajăm. Să vedem ce naiba se-ntâmplă!”O să vedem noi data viitoare pe unde şi cum am scos că-maşa.

nickfurdi@accentmontreal.com

Revelion de neuitat88

Calmul de dinaintea furtunii

„„TTrreeccâânndd ccuupprriivviirreeaa ppeessttee vviittee--zzoommeettrruull şşii aall--ttiimmeettrruull ddee llaaccooppiilloott aamm rreemmaarr--ccaatt oo oosscciillaaţţiiee aaaacceelloorr iinnddiiccaattooaarreeccaarree îînnssăă aa ddiiss--ppăărruutt rreeppeeddee.. NNuuaauu ttrreeccuutt ddeeccââtt 3300ddee sseeccuunnddee şşiiddiinnttrr--oo ddaattăă iinnddii--ccaattooaarreellee ddee vviitteezzăăss--aauu rroottiitt şşii ss--aauuoopprriitt llaa zzeerroo..””

7632-15e Avenue, Montreal

GEORGE RUSUConsultant în imigraţieDiplomatAcreditat de Ordinul Societăţiicanadiane a consultanţelor înimigraţieTraducător agreat

Vineri 13 februarie 2009Vineri 13 februarie 2009 ■ PAG. 9PAG. 999 UTILE

Tel: (514) 722-0126 Fax: (514) 723-4222Cell: (514) 248-9598

immigration@mediatorcanada.ca www.mediatorcanada.com

• Contabilitate informatizată, rapoartefinanciare, salarii, rapoarte TPS/TVQ;• Declaraţii de impozit particularişi companii;• Strategii fiscale: studiu de dosare şiplanificare fiscală;• Gestiune financiară: analiză derentabilitate, diagnostic de sănătatefinanciară;• Planuri de afaceri, constituire, încor-porare şi demarare de companii.

Dragi cititori, vă prezentăm în numărul de astăziprincipalele schimbări pentru regulile fiscale apli-cabile declaraţiei de impozit pe 2008.

CCrreeddiittuull ddee iimmppoozziitt ppeennttrruummeennţţiinneerreeaa llaa ddoommiicciilliiuu aauunneeii ppeerrssooaannee îînn vvâârrssttăă

Noul procentaj este de 30% din cheltuielileadmisibile, faţă de 25% în 2007. Totodată, maximulde cheltuieli deductibile trece de la 15 000$ la 15600$ pe an. Pentru o persoană care şi-a pierdut au-tonomia, maximul de cheltuieli admisibile este de21.600$ pe an.

CCrreeddiittee ddee iimmppoozziitt nnooii,, ccaarree sseerreeffeerrăă llaa pprriimmaa ddee mmuunnccăă

Pentru a ţine cont de obstacolele pe care tre-buie să le treacă persoanele handicapate în momen-tul integrării la locurile de muncă sau pentrumenţinerea pe piaţa muncii, cât şi pentru incitareapersoanelor care beneficiază de ajutor social de a sereîntoarce la lucru, două noi credite de impozit ram-bursabil au fost adoptate. Este vorba de prima pentrulucru adaptat şi suplementul la această primă. ■ Prima pentru lucru adaptat eeste destinată par-ticularilor care fac parte dintr-o familie formată dintr-un adult care face faţă unor constrângeri severe lalocul de muncă şi care se clasifică pentru a beneficiade prima de muncă.■ Suplimentul la prima de muncă pentru benefi-ciarul de ajutor social este destinat persoanelor careau primit ajutor social pe o perioadă lungă de timp,care au revenit pe piaţa muncii după 31 martie 2008şi care pot beneficia de această primă. Suplimentuleste acordat pentru maxim 12 luni consecutive.Suma alocată este de 200$ pe lună, cu condiţia cavenitul să fie minimum de 200$.

Prima de lucru şi prima de lucru adaptatăpot fi vărsate anticipat şi sunt acordate chiar şifamiliilor care nu au copii. Astfel, un particular sin-

gur care estimează că poate avea dreptul la o primăde lucru de mai mult de 300$ poate cere ca 75% dinsuma respectivă să-i fie vărsată în avans de cătreguvern.

RReeggiimmuull ddee aassiigguurraarree ppeennttrruummeeddiiccaammeennttee ddiinn QQuueebbeecc

Începând cu data de 1 iulie 2008, procenta-jul de cotizare la regimul de asigurare medicamentea crescut. În plus, cotizaţia maximă a trecut de la557$ la 570$. În schimb, pentru 2008, cotizaţiamaximă a fost stabilită la 563,50$.

DDeeccllaarraaţţiiaa ddee vveenniitt ccoommpplleettaattăăîînn aavvaannss ddee ccăăttrree aauuttoorriittăăţţii

Este o noutate intrată în vigoare de doi ani.Astfel, agenţii fiscali (guvern) completează în loculcontribuabililor declaraţia de venit cu ajutorul datelorpe care le deţin, calculând şi trimiţând apoi declaraţiacontribuabilului. Acesta poate vedea imediat dacă areceva de plată sau de primit de la impozit.

CCrreeddiittuull ppeennttrruu TTVVQQ şşii ppeennttrruupprriimmaa ddee mmuunnccăă

Definiţia expresiei „conjoint la 31 decem-brie” a fost modificată pentru calculul acestor douăcredite de impozit. Astfel, persoana „conjoint” tre-buie să locuiască în Quebec la sfârşitul anului pentrua fi recunoscut în calculul acestor două credite.

SORIN ILIE BĂRCUN Contabil MBA, Adm. A

ELENA-LUMINIŢA POTELEANUAACSB Comptabilité & Impôts (514) 382-1984

Răspundem în scris cititorilor care doresc informaţiisuplimentare: aacsb.sorin@gmail.com

Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Schimbări fiscalepentru impozitul 2008

Vehicule hibride -Rambursare de TVQ

Puteţi avea drept la o rambursare parţialăde TVQ dacă aţi cumpărat, închiriat pe termen lung(minim 12 luni) sau aţi adus în Quebec un vehiculhibrid nou. Iată lista automobilelor care se pot cali-fica pentru această rambursare: Chevrolet MalibuHibrid 2009; Ford Escape Hibrid (HEV) 2008 şi2009 (două roţi motrice); Honda Accord Hibrid2005; Honda Civic Hibrid 2005, 2006, 2007, 2008şi 2009; Honda Insight 2005 şi 2006; Nissan AltimaHibrid 2007, 2008 şi 2009; Toyota Camry Hibrid2007, 2008 şi 2009; Toyota Prius 2005, 2006, 2007,2008 şi 2009.

Suma maximă care poate fi obţinută este de

1 000$ dacă vehiculul a fost cumpărat, închiriat petermen lung sau adus după 23 martie 2006 şi înaintede 21 februarie 2007. Suma maximă a rambursăriicreşte la 2 000$ pentru vehiculele cumpărate, închiri-ate pe termen lung sau aduse după 20 februarie 2007şi înainte de 1 ianuarie 2009. Această rambursareparţială a taxei de vânzare din Quebec trebuie cerutăcompletând pentru Revenu Quebec formularul Rem-boursement partiel de TVQ concernant un véhiculehybride (VD-403.H), în termenul prescris de lege.Formularul completat trebuie să fie însoţit de con-tractul de cumpărare sau închiriere în original, pre-cum şi de confirmarea de la SAAQ