Bilunar GRATUIT Anul2 Nr.23 OOBBAAMMAA:: PPRRIIMMEELLEE ...accentmontreal.com/arhiva/nr23.pdf ·...

Bilunar GRATUIT Anul 2 ■ Nr. 23 ■ 24 aprilie 2009

VS. ANNA SAGE► Pag. 11

ANA CUMPĂNAŞ

OOBBAAMMAA:: PPRRIIMMEELLEE110000 DDEE ZZIILLEE

■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

Bilete de avion direct de la companiileaeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi

organizate • Asigurări de voiaj

Apelaţi MIHAELAUn răspuns prompt pe măsura exigenţelor

514-866-00071134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4

[email protected]

www.travelnet.travelAgenţia dvs. de voiaj pentru toate destinaţiile

www.heritagedirect.ca

AMERICAN EXPRESS

514 485 6004CELE MAI BUNE PREŢURI

► Pag. 7

4701-W blv. Saint Jean e-mail: [email protected], QC H9H 2A7 www.carmendan.com

CURTEA CONSTITUŢIONALĂDIN R. MOLDOVA A VALIDATALEGERILE ► Pag. 5

ROMÂNIA COLECŢIONEAZĂRECORDURI ► Pag. 6

PRINCIPALELE POLITICI

RELAŢIA CU CANADA

DEZGHEŢ AMERICANO-CUBANEZ?

PUNCTE DE DISTRIBUŢIECôte-des-Neiges/NDGPlaza Côte-des-Neiges; Clubul de Aur (Centrulsocio-comunitar CDN); Magazine: Bucureşti,Bourret, Fruiterie Anka, Charcuterie Euro-Deli, Mon-treal Kosher Quality (Complex Wilderton); Restau-rante/Bistrouri: Mavi, Rustik, Bistro Cafélix;Cabinete medicale/stomatologice: Dr. Cristache, Dr.Zinca, Dr. Munteanu, Dr. Buracu; Biserici: ÎnălţareaDomnului

Montreal CentruConsulat; Agenţii de voiaj: Voyage En Vogue, In-terpallas; Magazine: Charcuterie Fairmont, Charcu-terie Hongroise; Biserici: Sf. Nicolae

Montreal Est/Nord

Magazine: Adonis, Krystal Bo-Dan, Marché Bo-nanza; Consultanţă: Mediator; Biserici: Buna Ves-tire, Catedrala Sf. Ioan Botezătorul

Saint-LaurentMagazine: Euro-Nec, World Line Cargo

LavalMagazine: Transilvania, Adonis, Balkani; Farmacii:Tinica Nechifor, Lenuţa Tudor David; Biserici: Sf.Andrei, Naşterea Maicii Domnului, Biserica Penti-costală Bethel.

Rive SudMagazine: Cracovia, Al-Chalal, Fruiterie 440Biserici: Sf. Gheorghe

West IslandMagazine: Mourelatos, Adonis, Charcuterie M.D.

Editor: Simona POGONAT; Redactor şef: DanGEORGESCU; Designer: Crissaro Communications;Director, grafică & design: Eduard IANCU;Redactori: Rareş BURLACU, Diana D, IDOLConcerts, Nick FURDI, Alina MOSCOVICI, FlorinMOSCOVICI, Octavian SECARĂ; Corespondenţi:Mihai ANTOCI (RO), Sorin BĂRCUN, DorelHARAGA (RO), Sorin ION, Tudor LAVRIC (RO),Tatiana NICULESCU, Andreea POPESCU, DanPOROINEANU, Elena Luminiţa POTELEANU,Viorel RÎNGHILESCU (RO); Corector: CrissaroCommunications; Distribuţie: DG Distribution.

5122 Côte-des-NeigesC.P. 45680

Montréal, QC H3T 2A5

(514) [email protected]

[email protected]

Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei şiele implică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 2PAG. 222 COMUNITATE

După ce romanul său dedebut Cele trei fete a fost premiat anultrecut la Salonul de carte de la Mon-treal, scriitorul Dragoş Samoilălansează o nouă carte. La 14 ani (Edi-tura Fundaţiei Române din Montreal,2009) este, în cuvintele autorului său„jurnalul unui adolescent ce descoperăplăcerea cunoaşterii dirijate de el în-suşi pe diferite tărâmuri ce nu se între-taie de fiecare dată cu materiilepredate la şcoală. Si de aici, odată cepersonajul invită cititorul să-icunoască gândurile ce-l frământă, sepoate percepe încercarea de a îmbinapasiunile vechi şi noi cu imperativelevieţii de elev. Cum viaţa de adolescentaduce noi şi noi probleme, nu depuţine ori se poate asista la sentimenteşi gânduri specifice vârstei, ce capătă

valoare şi interes prin modul în caresunt percepute, plecând de la formareaautoimpusă a personajului, ceavansează încet, dar sigur spre o teolo-gie din ce în ce mai complexă. Dacăromanul preia personajul principal laintrarea în lumea liceului, frământat deîntrebări şi dorinţe, la sfârşit, după 14ani, îl lasă gata să intre şi să acceptemult mai stăpân pe sine lumea de zi cuzi, cu problemele şi personajele ei,toate la capătul unui drum ce deschidemereu noi orizonturi.”

Lansarea romanului va avealoc duminică, 3 mai 2009, ora 13:00,la Biserica Sfântul Nicolae, 3044 rueDelisle, Montreal, H4C 1M9. Eveni-mentul, organizat graţie ComitetuluiCultural al Bisericii Sf. Nicolae şi aAsociaţia Scriitorilor Români din

Canada, include şi următoareleprezentări: scriitoarea LiviaNemţeanu, prof. Iulia Tripa, prof. dr.Wladimir Paskievici, prof. dr. PaulDăncescu, MD, prof. dr. Paul Cătanu,pr. prof. dr. Cezar Vasiliu, pr. DanielUngureanu.

Dl. Dragoş Samoilă esteteolog, licenţiat al departamentului deTeologie ortodoxă al Universităţii Bu-cureşti, diplomat în Ştiinţe politice(maîtrise) la Université de Montréal şiiniţiatorul Cercului de lectură dedicattinerilor între 10 şi 16 ani, care are locîn fiecare duminică între orele 10:30 -12:30, în sala socială a Bisericii Orto-doxe Române Sfântul Nicolae.

ANDREEA [email protected]

PUBLICAŢIE BILUNARĂ

Lansare de carte

Dragoş Samoilă: La 14 ani

COMUNITATE33 Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 3PAG. 3

Înapoi la tocitcoateleNu vrei să ieşi din rând, să fii diferit de co-munitatea ta. Drept urmare, te înscrii la ofacultate, bucuros că îţi vei mai adăugaîncă o diplomă la dosar. Nu ai absolutnicio piedică. În drumul lor spre strânsfonduri, universităţile găsesc un loc chiarşi pentru tine.

SORIN IONAccent Montreal

A naibii şcoală! Repeţi aceleaşicuvinte ca şi acum 15 ani. Îţi aduci amintetotodată că, chiar şi aşa, îţi plăcea viaţa deliceu. O dirigă a cărei stare emoţională de-pindea de nivelul mareei - soţul ei eramarinar, ca Băsescu înainte de a devenipreşedinte - profesori de care merită să-ţiaduci aminte cu zâmbetul pe buze, darcare, din păcate, pot fi număraţi pedegetele de la o mână, plus o groază deimbecili cu titlul de dascăli, sau mai rău,de directori de instituţie de învăţământ.Multă distracţie, multe chiuluri, umplutecu bairamuri de zi sau cu blockbuster-urila cinematograf şi, normal, ceva carte. Afost aşa de bine că a urmat şi o facultate.Alţi patru ani, aproape o copie a celordinainte.

N-ar strica să repeţi experienţa.Dacă nu patru ani, măcar unul. Lumea însăte descurajează. Îţi spune că la Montrealse face carte. Nu e de ajuns doar să dai pela şcoală din când în când. Că eşti ţinut înpriză. Că dai examene săptămânal. Dar,spre binele tău, sunt şi persoane care credcă se poate. Ai aflat despre ce-i vorba, mairămâne să-ţi faci dosarul de admitere. Şiasta e ceva greu, pentru că notele talegravitează în jurul lui 6. Trebuie găsită opoleială cu care să împodobeşti dezintere-sul pe care l-ai avut pe băncile facultăţiidin Bucureşti. Răspunsul vine tot de la

cunoscători. Eşti sigur că vei fi acceptatpentru că în Canada facultatea e pe bani.Deci e de ajuns să fii dispus să plăteştivreo 300 de dolari pe curs, şi restul vinede la sine.

Te uiţi prin ziare şi dai de unclasament Times Higher Education al uni-versităţilor din lume. McGill, instituţie delimbă engleză din Montreal, e pe locul 20în lume. Dintre cele de limbă franceză,Universitatea din Montreal e plasată întreprimele 100. Cauţi şi fosta ta şcoală. Îţi iaceva timp să o găseşti, dar eşti mulţumitcă totuşi a fost menţionată. Poziţia 513!

Dai o fugă şi până la Rimouski,la vreo 600 de kilometri nord-est de Mon-treal, să vizitezi o facultate care te intere-sează. Oraşul e liniştit, are în jur de 50.000de locuitori. Dacă nu ai maşină eşti ca şimort pentru că autobuze nu există. SfântuLaurenţiu, pe malul căruia se află, semăreşte foarte mult, e ca o mare, până pemalul celălalt sunt 60 de kilometri, aerul ecurat şi e frig. Lăsaseşi Montrealul la 10grade Celsius, într-o baie de soare, şi aiajuns să vezi fulgi de zăpadă care cădeauagale pe un frig care îţi aducea aminte deinsulă la sfârşitul lui decembrie.

Depui dosarul la poştă şi aştepţirăspunsul facultăţii. Vine repede. Nu tesurprinde deloc. Eşti admis. Dar ca săajungi pe băncile facultăţii trebuie să treciun test de franceză. Îl pici. Auzeai poveştide la un italian despre cum românii suntfoarte buni la şcoală. Nu o să ajungi să odemonstrezi din cauza limbii lui Molière.Un sârb ţi-a spus că şi în Canada sunt ogroază de profesori imbecili. Nu o săajungi să îi cunoşti. Cauza? Tot limba luiMolière. Dar ţi se mai dă o şansă. Te bagila cursuri. Înveţi franceza şi termini facul-tatea. Totul e făcut pentru binele tău şi maiales pentru binele financiar al facultăţii.De ce să piardă câteva mii de dolari, cândte poate băga la nişte cursuri de limbă şiapoi să-ţi ia totul până la ultimul sou?

[email protected]

JJuurrnnaalluull aallttuuiieemmiiggrraanntt

CCee ssee mmaaii îînnttââmmppllăă îînn ccoommuunniittaattee

Corul Catedralei Sfântul IoanBotezătorul din Montreal este în căutarede noi membri. Cei ce doresc să se alăturesunt rugaţi să-l contacteze pe dirijorulMircea Manole în fiecare duminică

dimineaţă începând cu ora 9:30 la cate-drală (1841 Masson, colţ cu Papineau), iarîn celelalte zile la telefon514-383-0818 sau email:[email protected].

IInnvviittaaţţiiee llaa ccoorr

CCeennaacclluull lliitteerraarr EEmmiinneessccuuAsociaţia Canadiană a Scriitorilor

Români (www.scriitoriiromani.com) in-vită pe toţi cei care doresc să participe şisă citească la întâlnirile lunare ale Cena-

clului Eminescu să ia legătura cu scri-itoarea Livia Nemţeanu la telefon 514-738-3553 sau prin email:[email protected]

Cercul de lectură dedicat tine-rilor între 10 şi 16 ani, dirijat de teologulDragoş Samoilă, are loc în fiecare du-minică între orele 10:30 - 12:30, în salasocială a Bisericii Ortodoxe RomâneSfântul Nicolae (3044 rue Deslile colţ cu

Atwater, H4C 1M9, lângă staţia de metroLionel-Groulx). În cadrul Cercului de lec-tură se citesc şi interpretează lucrăriesenţiale din cultura română şi universală.Orice tânăr iubitor de cultură este invitatsă ia parte.

CCeerrcc ddee lleeccttuurrăă

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 4PAG. 4ŞTIRI & ANALIZE

DDoobbâânnzziillee bbaannccaarreeaapprrooaappee ddee 00

Banque du Canada a reuşit să sur-prindă pe toată lumea, inclusiv pe cei maiavizaţi dintre analişti: dobânda de referinţă afost redusă la pragul de 0,25% (de la 0,5%)şi, în plus, acest nivel minim va fi menţinutpână la jumătatea anului 2010. Specialiştiiîn finanţe estimau că nivelul va rămâne sta-bil la 0,5%. Băncile au reacţionat imediat laaceastă manevră financiară, Banque Royale,BMO şi CIBC reducând rapid dobânda cuun sfert de punct.

Factorii care au determinat un ast-fel de demers sunt deja binecunoscuţi detoată lumea: deteriorarea constantă a condiţi-ilor de credit, a stării din lumea finanţelor şia încrederii în economie. „Recesiunea în-registrată la nivelul pieţelor mondiale s-a in-tensificat iar activitatea economică s-adiminuat mai mult decât se prevăzuse întoate marile ţări industrializate” afirmă diri-guitorii băncii. Comunicatul oficial are şiconotaţii diplomatice, în sensul că se re-cunoaşte voalat că mijloacele de care dispunbăncile centrale sunt oarecum limitate faţăde amploarea crizei: „Chiar dacă autorităţilemonetare şi bugetare acţionează energic încadrul G20, punerea în practică a măsurilorpreconizate necesită o perioadă de timp multmai mare faţă de cât era aşteptat” recunoaşteBanca Canadei. Ţinând cont de toateaceasta, instituţia centrală prevede o scăderea Produsului Intern Brut de 3% anul acesta,anticipând o oarecare îmbunătăţire începândcu ultimul trimestru al anului. Se presupunecă în 2010 creşterea economică va reveni (cuo rată de 2,5% în 2010 şi de 4,7% în 2011.Se poate spune că banca a făcut estimărieronate la începutul anului, atunci când, înciuda semnalelor negative, prevedea ocreştere de 3,8% în 2010.

În sfera previziunilor, inflaţia mă-surată de indicele de referinţă ar trebui să semicşoreze în 2009 şi să crească către o ţintăanuală de 2% în al treilea trimestru al anului2011. În martie, indicele se situa undeva la2%, conform aşteptărilor.

NNooii mmăăssuurrii ddeeeettiiccăă îînnaaddmmiinniissttrraaţţiiee

Ministrul Afacerilor municipale şial Regiunilor în cadrul guvernului provin-ciei, Nathalie Normandeau, a dat dovadă de

multă deschidere vizavi de propunerea pri-marului Tremblay de a crea un post decomisar independent, responsabil cu etica,în metropolă. Ministrul afacerilor munici-pale speră că această funcţie va putea fi cre-ată nu numai la Montreal, ci şi în alte regiuniale Quebecului, sub supravegherea unui or-ganism provincial dedicat exclusiv eticii.

Ideea aparţine liderului opoziţieioficiale de la Primărie, Benoit Labonté, (omai veche cunoştinţă a publicaţiei noastre,vezi în arhivă interviul din numărul 18, 19decembrie 2008) după ce fostul preşedinteal comitetului executiv, Frank Zampino, arecunoscut că a fost de două ori în vacanţăîmpreună cu prietenul său, Tony Accurso, unimportant om de afaceri care în acelaşi timpse afla în plin proces de acordare a unui con-tract din bani publici în valoare de 355 demilioane de dolari (cel mai mare din istoriaoraşului). Ulterior, suma a fost acordată(pentru instalarea unor contoare de apă) con-sorţiului GENI, din care face parte şi una dinfirmele lui Tony Accurso. Ţinând cont deaceastă afacere care se află pe prima paginăa ziarelor de câteva săptămâni, ministrulNormandeau a considerat că apariţia acestuipost de comisar independent responsabil cuetica este de actualitate. „Contextul actual sepretează la o reflecţie în profunzime în toatedimensiunile legate de etică în mediul ad-ministraţiei publice locale” a precizatreprezentantul guvernamental. „Acest lucruo să se facă inclusiv în cadrul ParlamentuluiQuebec, o să avem un cod de etică pentruparlamentari. E limpede că acest lucru fa-vorizează apariţia unor reguli asemănătoarepentru aleşii municipali” a conchis ea.

FFeerriicciirreeaa gguuvveerrnnuu--lluuii ccrreeşşttee ddiirreeccttpprrooppoorrţţiioonnaall ccuuppuummnnuull ddeemmeeddiiccaammeennttee

Ministrul Sănătăţii, Yves Bolduc,se declară mulţumit de rata mare de consuma medicamentelor în Quebec, faţă de cele-lalte provincii canadiene. „Ca ministru alSănătăţii, sunt foarte mulţumit să văd căprovincia noastră e înaintea tuturor celor-lalte” a afirmat d-nul Bolduc, după ce a con-sultat ultimele date oferite de InstitutulCanadian al Informaţiilor.

Locuitorii Quebecului sunt printrecei mai mari consumatori de medicamentedin Canada şi din lume. Regimul de asi-gurări de medicamente costă două miliardede dolari anual, în creştere constantă. Mi-nistrul Bolduc nu vede în acest aspect oproblemă de supraconsum, ci mai degrabă odovadă că cetăţenii din restul Canadei nu iau

medicamentele de care au nevoie din cauzapreţului lor prea ridicat. Quebecul este sin-gura provincie care are un asemenea regimde asigurări. În 2008, fiecare locuitor a chel-tuit pe medicamente o sumă medie de 963$,

o creştere de 8% faţă de anul precedent.„Iată o veste bună” a exclamat ministrul.

Rubrică realizată de RAREŞ [email protected]

44

„Ce mai e şi dolarul în ziua de azi - nicimăcar dobândă nu mai luăm pe el” pare a finoua deviză a Băncii Canadei.

„Sistemul de sănătate e ultra-performant înQuebec: suntem primii din Canada laînghiţitul medicamentelor” radios ministrulBolduc spunea.

Curtea Constituţională a validatalegerile parlamentare desfăşurate la 5aprilie în Republica Moldova, în pofida con-testaţiilor depuse de opoziţie la Curtea deApel. Renumărarea voturilor a confirmatvictoria comuniştilor. Aflaţi la putere din2001, ei rămân cu 60 de locuri, Partidul Li-beral şi Partidul Liberal-Democrat cu câte15 mandate, iar Alianţa Moldova Noastră vaavea 11 reprezentanţi în Parlament.

Anterior, Curtea a respins cerereaPartidului Liberal, susţinută de Partidul Li-beral Democrat din Moldova şi AlianţaMoldova Noastră, de amânare a decizieiacesteia cu privire la validarea alegerilorlegislative. „Curtea Constituţională nu poatesă valideze alegerile, pentru că numai înzece raioane au fost depistate circa 20 000de fraude”, a declarat preşedintele PartiduluiLiberal (PL), Mihai Ghimpu.

Partidul Liberal a depus pânăacum numeroase contestaţii, la ComisiaElectorală Centrală, la Curtea de Apel şi laCurtea Constituţională (CC) a RepubliciiMoldova. Secretarul Comisiei ElectoraleCentrale (CEC), Iurie Ciocan, a refuzat săanalizeze contestaţia liberalilor, spunândcă „CEC nu este îndreptăţită să examinezecontestaţiile depuse după totalizarea rezul-tatelor numărării voturilor”. Cu toate că mai

mulţi membri CEC au declarat că fraudelesunt grosolane, vizibile cu ochiul liber,propunând Comisiei să ceară Curţii Consti-tuţionale timp suplimentar pentru verifi-carea tuturor proceselor-verbale iarProcuraturii Generale să demareze o an-chetă cu privire la aceste încălcări, CurteaConstituţională a Republicii Moldova re-fuză însă să ia în considerare orice probă.

Pe site-ul Comunităţii Moldove-nilor din Quebec www.moldovaquebec.cavă puteţi informa asupra unei acţiuni pentrudetectarea fraudării voturilor din 5 aprilie.Această acţiune a fost întreprinsă ca urmarea puternicelor bănuieli că pentru PartidulComuniştilor au „votat” persoane decedateşi persoane care nu se aflau în ţară în ziuaalegerilor, fiind plecate la muncă pestehotare.

Pe de altă parte, Organizaţia pen-tru Securitate şi Cooperare în Europa(OSCE) susţine că dovezile privind frau-darea alegerilor sunt „limitate”. Deşi ma-joritatea cazurilor par credibile, estenecesară o analiză complexă pentru o eva-luare consistentă a situaţiei, se arată în ra-portul intermediar postelectoral al OSCE.Acest raport se referă la perioada 6-17aprilie şi intervine în contextul în care ra-portul OSCE anterior a stârnit controverse:după ce a legitimat alegerile din 5 aprilie,evaluându-le drept corecte în cea mai mareparte, voci reputate precum cea a baroneseiEmma Nicholson l-au contestat. Noul raportnotează că în perioada 7-12 aprilie au avutloc revolte de stradă, care s-au soldat cuaproximativ 200 de arestări, arătând că aufost „prezentate rapoarte credibile din parteaunor ONG-uri privind maltratarea deţi-nuţilor” şi că au fost raportate trei cazuri dedeces în legătură cu demonstraţiile deprotest şi arestările care au urmat.

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■ PAG. 5PAG. 555 ŞTIRI & ANALIZE

CCuurrtteeaa CCoonnssttiittuuţţiioonnaallăă ddiinn RR.. MMoollddoovvaaaa vvaalliiddaatt aalleeggeerriillee ppaarrllaammeennttaarree

RReevvoolluuţţiiee?? CCaarree rreevvoolluuţţiiee??

Partidul Comuniştilor din Repu-blica Moldova (PCRM) a ţinut să marchezeîn mod tradiţional ziua de naştere a fostuluilider bolşevic Vladimir Lenin, relateazăBASA-press. Preşedintele VladimirVoronin, deputaţi, miniştri şi funcţionari dela Primăria Chişinăului au depus coroane deflori la monumentul conducătorului re-voluţiei din 1917. La ceremonie, Voronin adeclarat că PCRM promovează în contin-uare echitatea socială şi va continuaapărarea statului. El a precizat că priorităţile

strategice ale Republicii Moldova sunt inte-grarea europeană, construirea statului socialşi continuarea procesului de democratizare.Cu această ocazie, câţiva tineri au fost pri-miţi în PCRM, după care a urmat tradiţio-nala înmânare a carnetelor de partid.

Vladimir Ilici Lenin s-a născut la22 aprilie 1870 şi a decedat la 21 ianuarie1924.

Rubrică realizată de TATIANA [email protected]

În turismul românesc şi inter-naţional, judeţul Bihor pare hotărât să-şicreeze un nume. La finele lunii trecute a avutloc Târgul de Turism din oraşul Debreţin, înUngaria, unde standul acestui judeţ a fostpremiat ca cel mai atractiv şi primitor. Turi-smul bihorean a fost promovat pe trei direcţiiimportante: cel balnear, cel montan şi cel deaventură. Dintre acestea, sporturile extremes-au dovedit a fi o ofertă greu de refuzat, căciprincipala atracţie a standului românesc aufost echipamentele, pliantele şi filmările careau pus în valoare potenţialul turistic al na-turii bihorene şi aventurile la care vizitatoriise pot aştepta: rafting, speoturism, alpinismşi escaladă, schi de pârtie şi de tură, ciclismmontan, snowkayaking, parapantism,trekking, schi/snowboarding, canyoning,smartkat, kayaking, sau snow-mobile.

Târgul din Debreţin este organizatde Expoziţia turistică din localitate şi esteconsiderat cel mai mare eveniment turisticregional din Ungaria, anul trecut având peste10 000 de vizitatori.

Ca urmare a acestui succes, MariaTătaru, vicepreşedinta Asociaţiei Naţionalede Turism Rural, Ecologic şi Cultural(ANTREC), a menţionat faptul că în Bihorexistă 180 de pensiuni clasificate, niciunaneavând doar o singură margaretă, din con-tră, Casa Ileana din localitatea Bulz avândchiar cinci. Anul acesta s-au acordat medaliispeciale pentru patru pensiuni bihorene careau primit premiul ,,Margareta de Aur” laTârgul de Turism de la Bucureşti, competiţienaţională ajunsă la a cincea ediţie. Astfel,premiul pentru respectarea stilului arhitec-tonic al zonei s-a acordat pensiunii ValeaIzvorului din Remeţi, pentru programe înafara pensiunii (teren de fotbal, pistă de aler-gare, bazin de apă termală) a fost premiatăpensiunea Adoriana din Sarcău, pentru ame-najarea terasei, pensiunea Vidraru din BăileFelix şi pentru armonie cromatică, pensiuneaRozeclas din Sânmartin.

OCTAVIAN SECARĂ[email protected]

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 6PAG. 666 PE GAURA CHEII

Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,gatului, decolteului si mainilorgatului, decolteului si mainilor* Fara chirurgie si fara injectii

Tehnologia ELOSTehnologia ELOS* Imperfectiuni cutanate datorate expunerii la soare* Pete de batranete* Cuperoza* Riduri

Program anticelulita pentru corp VELASHAPEProgram anticelulita pentru corp VELASHAPE* Fara chirurgie* Tehnologie ELOS* Regiunile care pot fi tratate sunt coapsele, fesele,„aripioarele”, abdomenul, bratele.

CONSULTATIE GRATUITACONSULTATIE GRATUITA

După ce în preajma Crăciunuluitrecut şi a Revelionului România a cuceritrecordurile „celui mai lung cârnat afumat”şi „celui mai greu tort cu fructe şi frişcă”, nue de mirare că de Paşte a „ouat” cel maimare ou decorat din lume. Belgienii ni l-ausuflat pe cel din ciocolată, însă sucevenii auluat măsuri şi au produs un ou din fibră desticlă cu dimensiunile de 7,25 metriînălţime, 4,6 metri diametru şi o greutate de1,8 tone. El a fost omologat şi înregistrat deWorld Records Academy ca fiind cel maimare ou tradiţional de Paşte din lume. Oul-

monument, decorat în culori cu sem-nificaţii religioase - roşu, negru şigalben - a fost amplasat în centruloraşului Suceava. El este deja con-siderat un nou simbol pentru Buco-vina, regiune recunoscută pentrufrumuseţea ouălor încondeiate.

Pe lângă Suceava, şiRădăuţii s-au instalat pe harta recor-durilor, căci rădăuţenii s-au gândit săprepare cea mai mare pască din lumeşi au făcut una care are un diametrude 2,5 metri şi o înălţime de zececentimetri. Cinci patiseri şi patrubucătari au trecut la treabă, folosindtrei sute de ouă, 45 de kilograme debrânză de vaci, trei kilograme destafide şi câteva zeci de kilograme defăină. Pasca de 120 de kilograme afost sfinţită, omologată şi servitădupă Înviere. „Suntem deschizătoride drumuri deoarece în CarteaRecordurilor nu mai este înscrisănicio pască” a spus dl. Gabriel Flu-

tur, şeful Serviciului Urbanism din cadrulPrimăriei oraşului. E totuşi un lucru impor-tant, căci de câte ori ar avea şansa unrădăuţean să spună că este deschizător dedrumuri?

Moda recordurilor bântuie de la ovreme România şi dacă nu avem cel maicurat oraş din lume sau nu suntem cel maipoliticos popor din lume, avem măcar ouă,sau în fine, un ou. Şi acesta este gigantic.

SIMONA [email protected]

BBiihhoorruull:: ssppoorrttuurrii eexxttrreemmee şşii cceelleemmaaii ffrruummooaassee ppeennssiiuunnii ttuurriissttiicceeddiinn RRoommâânniiaa

RRoommâânniiaa ccoolleeccţţiioonneeaazzăă rreeccoorrdduurrii

Pensiunea Vidraru, stil arhitecturalpostmodernist

Pensiunea Valea Izvorului, stilarhitectural tradiţional

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 7PAG. 7AMERICANA

Administraţia Obama: Primele 100 de zile77

Analizele primelor 100 de zile alenoului preşedinte american vor începe încurând să-şi facă apariţia, căci data de 29aprilie marchează sfârşitul acestei pe-rioade. Pragul celor 100 de zile e o tradiţiea politicii americane de la Roosevelt în-coace, folosit ca prilej pentru un prim bi-lanţ al unei preşedinţii.

Debutul administraţiei Obamaeste impresionant, în special la nivelulschimbării imaginii Statelor Unite, underezultatele pozitive n-au întârziat să apară,graţie accentului pe care Obama îl pune pediplomaţia pro-activă, pe cooperare şirefacerea alianţelor. Preşedinţia sa a în-ceput însă în vremuri extrem de dificile,marcate de cea mai profundă criză eco-nomică de la Marea Depresie şi de douărăzboaie secătuitoare de resurse. E deaşteptat totuşi ca majoritatea analizelor săproclame succesul primelor trei luni ale ac-tualei administraţii. Obama a promis onouă viziune în politica externă şi o nouăstrategie de securitate naţională; a promis

că va înceta războiul în Irak, concen-trându-se militar pe Afghanistan şi diplo-matic pe ţările vecine acestei ţări, o zonăcheie în combaterea terorismului. La niveldomestic, el a promis că va face din politi-cile sociale o prioritate. Una câte una, de-ciziile şi politicile erei Bush au început săcadă. Iată câteva dintre măsurile impor-tante adoptate în decursul primelor 100 dezile: semnarea ordinului de a închideGuantanamo Bay, extinderea asigurăriimedicale pentru a acoperi 4 milioane decopii neasiguraţi, aprobarea de către Con-gres a pachetului de stimulare economicăpropus de Obama, în valoare de 787 mi-liarde de dolari, trimiterea a 17 000 de sol-daţi adiţionali în Afghanistan, stabilireadatei de 31 august 2010 pentru încetareamisiunii de luptă în Irak, ridicarea re-stricţiilor privind utilizarea fondurilor fe-derale pentru cercetarea celulelor suşă,ridicarea restricţiilor privind vizitele şitransferurile de bani ale americanilor deorigine cubaneză către Cuba.

Preşedintele Obama a alesCanada pentru prima sa vizită oficială înstrăinătate. E de altfel o altă tradiţie ameri-cană ca prima ieşire a preşedintelui în afaragraniţelor să fie spre nord. Doar Bush juni-or a făcut o excepţie şi a luat-o spre sud,ducându-se în Mexic.

Vizita lui Obama în Canada a avutloc pe 19 februarie şi ţinând cont că 85%din schimburile comerciale ale Canadeisunt cu Statele Unite şi că mai bine de 7milioane de locuri de muncă americanesunt direct legate de comerţul cu Canada,economia a fost subiectul principal al dis-cuţiilor între primul-ministru canadian şipreşedintele american. Canadienii îl sim-patizează foarte tare pe Obama, însă clauza„buy American” inclusă în pachetul destimulare economică pe care SUA l-a adop-tat a stârnit îngrijorări vizavi de o posibilăapariţie a protecţionismului. Obama s-afolosit de vizita în Canada pentru a subliniacă toate clauzele pachetului de stimulareeconomică, în valoare de 787 miliarde dedolari, respectă obligaţiile pe care USA leare în virtutea WTO şi NAFTA.

Un alt subiect abordat de Harperşi Obama a fost războiul din Afghanistan.După cum se ştie, Canada a luat decizia să

pună capăt misiunii sale în Afghanistan în2011, în ciuda numeroaselor presiuniexercitate de administraţia aflată anteriorla Casa Albă. Contrar lui Bush, Obama adeclarat că nu l-a presat pe Harper pentru atrimite mai multe trupe canadiene în zonă.

Trei mari priorităţi ale relaţieicanado-americane au reieşit în urma întâl-nirii dintre cei doi lideri: colaborarea pen-tru traversarea crizei şi asigurarea creşteriieconomice, definirea unui cadru continen-tal pe problematica mediului înconjurător,efortul comun pentru stabilizareaAfghanistanului. Dar, dincolo de declaraţi-ile zâmbitoare din faţa presei, anumitechestiuni sensibile nu se pot rezolva pestenoapte. Stephen Harper ar dori ca econo-micul să primeze în raport cu mediul în-conjurător, cerând americanilor să maiînchidă câte-un ochi când e vorba deexploatările din Alberta. Obama se află subo imensă presiune din partea grupurilorverzi, însă, în acelaşi timp, Canada este celmai mare exportator de petrol şi gaze na-turale al Statelor Unite. De asemenea,războiul în Afghanistan rămâne un subiectla fel de sensibil, căci nu e un secret faptulcă Obama vrea ca aliaţii NATO să trimitămai multe trupe în zonă.

Principalele politici Relaţia cu Canada

Înaintea participării la întâlnireapan-americană de la jumătatea acestei luni,preşedintele Obama a ridicat restricţiileimpuse de predecesorul său George W.Bush cu privire la voiajurile şi transferurilede bani ale americanilor de originecubaneză către insulă. În plus, SUA per-mite acum companiilor americane de tele-comunicaţii să liciteze pentru licenţe

cubaneze. Pentru mulţi opozanţi ai embar-goului în vigoare de 47 de ani, măsurileacestea semnalează începutul sfârşitului.Embargoul asupra Cubei este de fapt uneşec, căci nu a reuşit să dărâme guvernulcastrist de la Havana. Ba din contră, Fidela înfruntat zece preşedinţi americani,democraţi şi republicani deopotrivă,cedând puterea fratelui său din motive de

vârstă înaintată şi boală.Nu e exagerat să afirmăm că într-

un timp relativ scurt relaţiile americano-cubaneze se vor schimba considerabil iarCuba, aşa cum o ştim din vacanţele noas-tre va fi o imagine a trecutului. Ridicareaembargoului implică abrogarea unor legi,printre care şi cea adoptată în 1996 pentrua penaliza companiile americane care facafaceri cu Cuba, şi adoptarea altora, pre-cum cea care să permită americanilor sămeargă pe insulă. Este deja în discuţii oastfel de lege: The Freedom to Travel toCuba Act. Până la urmă, un preşedinteamerican va trebui să recunoască logicadefectuoasă din spatele acestei relicve aleRăzboiului Rece. Sau, dacă SUA ar vreasă aibă un minim de coerenţă în politica saexternă, ar trebui să practice aceeaşipolitică de izolare vizavi de China şi Ara-bia Saudită şi să nu-şi lase proprii cetăţenisă călătorească în astfel de ţări unde drep-turile omului sunt doar sugestii, liderii nusunt aleşi democratic iar închisorile gemde prizonieri politici.

Rubrică realizată de SIMONA [email protected]

Dezgheţ americano-cubanez?

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 8PAG. 8POVEŞTI ADEVĂRATE

Petrecerea de Revelion de la hotelul Hilton din Cairoera în toi. Echipajele româneşti aveau un moment derelaxare după peripeţiile ultimelor curse. Numai că ocoborâre de 20 de etaje poate fi câteodată mai peri-culoasă decât una de la mii de metri altitudine.

NICK FURDIAccent Montreal

Atmosfera din barul de noapte era din ce în cemai fierbinte, în special după dansurile spe-cific egiptene, executate de dansatoare nubi-ene. Atunci am aflat şi noi că de fapt la

începuturi populaţia Egiptului era formată din nubienicare au fost invadaţi şi cuceriţi de triburile nomade dearabi. În prezent, nubienii reprezintă mai puţin de 5% dinpopulaţia ţării şi în general trăiesc în sărăcie pe malurileNilului, alături de majoritatea arabă. E uluitor cum o civi-lizaţie aşa de dezvoltată şi puternică acum peste 3000 deani a ajuns să fie decimată şi supusă de nişte triburi sim-ple de beduini! Ulterior am avut ocazia să pot să stau devorbă cu persoane de origină nubiană şi am putut să-midau seama de marea diferenţă dintre vechii egipteni şi ceide azi.

Toţi cei din bar erau veseli, comentând cuaprindere apariţiile şi mişcările pline de graţie şi subînţe-les ale dansatoarelor egiptene.

„Gicule, ia du-te să vezi ce face Nick cu sticlaaia de whisky, să n-o bea cu vreo gagică! Vezi că stă la213” zise Mitică Caraman, instructorul, către Gicu Splen-didu’, însoţitorul de bord.

Ieşind de la bar, Gicu a văzut pâlpâind lumina pehol, dar n-a acordat prea mare atenţie. A chemat liftul şi şi-a aprins o ţigară. Ieşind, doi stewarzi l-au avertizat râzândcă „cineva a coborât forţat” cu ascensorul până la parter.Uşa de la camera 213 era încuiată. Un pic mirat, s-a gân-dit că poate Nick era jos în hol, unde se afla un bar pen-tru persoanele din afara hotelului. N-a mai aşteptat liftulşi-a coborât pe scări. Când a ajuns în hol, a fost izbit de unval de praf şi fum răspândit peste tot. Era o agitaţie denedescris, din care răzbăteau strigătele şi ţipetele perso-nalului de serviciu. Doi oameni se luptau să deschidă uşileunuia dintre lifturi. N-a stat prea mult pe gânduri, l-a datla o parte pe pirpiriul de egiptean care se chinuia să ră-sucească cheia pentru uşa de lift şi în două secundeaceasta era deblocată, deschizându-se ascultătoare.

Tavanul cabinei era cam la 40 cm deasupra podelei

holului, restul fiind înpuţul liftului. Din cauzaîntunericului deplin nuse putea vedea dacăcineva se afla prinsînăuntru.

„Hello, is any-body in there? Can youhear me?” strigă Gicu cuvocea lui groasă. Nimic,niciun răspuns, niciunzgomot. Praful continuasă iasă din casa liftului.

Niciodată n-amsă ştiu cât timp am fostîn stare de inconştienţăsau dacă am fost incon-ştient şi asta din cauzabeznei profunde din ca-bina liftului. Simţeamdoar o durere ascuţită învârful capului. În restnimic. Am încercat să-miduc mâna dreaptă la locul dureros să văd cum se prezintă

dar n-am reuşit. Ceva mi-o bloca în dreptul umăru-lui. Am încercat custânga - acelaşi lucru.Ceva se sprijinea peumerii mei şi îmi împie-dica ridicarea mâinilor.Tocmai mă gândeam săîncerc să-mi mişc pi-cioarele, să văd dacă lesimt, când am auzit zgo-mot şi nişte voci agitate.De undeva de sus apătruns o lumină or-bitoare şi ca prin vis amauzit o voce profundă.Am îngheţat fiind con-vins că am trecut pe tărâ-mul celălalt şi căurmează judecata deapoi. Scurt, am avut ungând că poate aş mai fiputut face multe şi bune

pe pământ, mai ales pentru copii şi familie.Am deschis ochii aşteptând să aud vocea judecă-

torului suprem. Cum lumina venea de sus, am văzut că înjurul gâtului aveam o ramă metalică dreptunghiulară cuurme de geam în ea. Asta era! Asta era cauza pentru carenu putem să-mi ridic braţele deasupra capului. Am scoscu grijă rama plafonierei să nu mă tai în cioburile rămaseşi mi-am atins creştetul capului. Nu mi-a venit să cred,partea de sus era rotundă ca o minge. Instantaneu amsimţit un junghi pe măsură. Ridicându-mi privirea cuteamă, am văzut nişte umbre care se agitau în lumina pu-ternică şi am auzit o voce care zbiera ceva spre mine. N-am reuşit decât să produc un răspuns sub forma unuihârâit gros şi să mişc uşor mâna dreaptă. În acel momentlumina a dispăru şi am fost convins că sunt gata, că măvoi scufunda mai departe în negreala nesfârşită a celor vi-novaţi. Încercam să-mi revăd amintirile vieţii, cele bunedar mai ales cele rele, ca să ştiu de la ce mi se trage.

Datorită consumului în salturi a curentului elec-tric, de multe ori se întâmpla să apară întreruperi de scurtădurată. Din fericire hotelurile erau prevăzute cu genera-toare de rezervă care în scurt timp preluau sarcina elec-

trică. De data aceasta lumina de deasupra mea, din holulhotelului, dispăruse pentru a se face trecerea pe reţeauaelectrică normală. Recepţionerul hotelului a adus olanternă puternică pe care Gicu a îndreptat-o către interi-orul cabinei liftului şi a îngheţat. Cineva era aşezat pe jos,cu capul plecat şi nu dădea semne că ar respira. Dupăcâteva apeluri disperate, bărbatul de pe podeaua liftului aridicat capul iar Gicu a simţit că i se îndoaie genunchii.Acel cineva era chiar copilotul cu care el era în echipaj,Nick.

Nu ştiu cât timp a trecut. La un moment dat aapărut o lumină mişcătoare şi mi-am zis că asta este, asosit momentul. Am ridicat spăşit capul gata să acceptdreapta judecată. Lumina era foarte puternică, mă orbea…nu puteam să mai ţin ochii deschişi… Apoi, ca din de-părtări, am auzit o voce cunoscută.

„Hei Nick! Nick, sunt eu Gicu, Gicu Splendidu’.Poţi să te mişti?”

Am simţit că parcă revin de pe lumea cealaltă.„Mai am o şansă!” mi-am zis eu, „O Doamne, îţimulţumesc din suflet.”

În mod miraculos, nu aveam nicio fractură. Sin-gura problemă era durerea din vârful capului care era tareumflat. Eram teafăr şi arătam ca Oblio. Cu chiu cu vai,Gicu împreună cu un egiptean m-au scos din cabina liftu-lui prăbuşit şi m-au aşezat pe o canapea. M-a consultat-apoi medicul hotelului. Nu aveam mare lucru, îmi trebuiadoar o pungă cu gheaţă ca să-mi tratez marele cucui. Mi-am adus aminte de-o vorbă de-a mamei, pe care o spuneade fiecare dată când făceam câte o trăsnaie - m-am înecatîn râul Argeş, am căzut din pom, din căpiţă de paie, cu bi-cicleta: „drac mort ai văzut?”

După cinci minute, împreună cu Gicu, am luatsticla de whisky din cameră şi-am urcat la bar unde ampetrecut până în zori. De atunci însă am rămas cu o mareteamă de lifturi şi numai dacă este absolut necesar (peste15 etaje) îl folosesc. Altfel, prefer scările. Dacă liftulscârţâie sau se mişcă ciudat, mă albesc la faţă şi-mi tran-spiră palmele.

Am aflat la scurt timp cauza prăbuşirii liftului:la ultima operaţiune de întreţinere s-a omis armarea celuide-al doilea sistem de siguranţă, lucru care a făcut ca lif-tul să nu fie blocat mecanic în cazul penei de curent. Ur-mătoarele zile urmau să fie pline de aventuri dar asta vomvedea în numărul viitor.

[email protected]

Revenirea pe pământ88

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

7632-15e Avenue, Montreal

GEORGE RUSUConsultant în imigraţieDiplomatAcreditat de Ordinul Societăţiicanadiane a consultanţelor înimigraţieTraducător agreat

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■ PAG. 9PAG. 999 UTILE

Tel: (514) 722-0126 Fax: (514) 723-4222Cell: (514) 248-9598

[email protected] www.mediatorcanada.com

• Contabilitate informatizată, rapoartefinanciare, salarii, rapoarte TPS/TVQ;• Declaraţii de impozit particularişi companii;• Strategii fiscale: studiu de dosare şiplanificare fiscală;• Gestiune financiară: analiză derentabilitate, diagnostic de sănătatefinanciară;• Planuri de afaceri, constituire, încor-porare şi demarare de companii.

În numărul de astăzi vom răspunde citito-rilor noştri interesaţi de titlurile contabile recunos-cute în Quebec. Vă rugăm ca întrebările pe care leaveţi să ni le adresaţi direct (coordonatele noastresunt mai jos) şi nu redacţiei ziarului.

Sunt venit de câteva luni în Canada şi aş dori săştiu dacă trebuie să mă adresez unui contabilmembru al unui ordin (CA, CGA sau CMA) pen-tru declaraţia de impozit. Ce înseamnă de faptaceste abreviaţii? Cum pot să aleg un bun con-tabil?

În ceea ce priveşte declaraţia de impozit,legea nu impune alegerea unui contabil care deţineun titlu. Ea poate fi completată şi de un tehniciancontabil (care deţine o diplomă de studii colegiale,DEC sau AEC în tehnică contabilă sau finanţe). Esteindicat însă ca această persoană să cunoască binelegea impozitului, să fie la curent cu ultimele schim-bări legislative (în legea impozitului apar modificăriîn fiecare an) şi să fie capabilă să caute toate cre-ditele legale (legea acordă contribuabililor omulţime de credite), în scopul minimizării impozi-tului de plată.

Referitor la titlurile contabile, următoarelelucruri sunt importante:■ În Canada există trei mari asociaţii de contabili:Contabilii agreaţi (CA), care fac parte din Ordinulcontabililor, contabilii general acreditaţi (CGA),care sunt membrii Asociaţiei profesionale des CGA,şi contabilii în management acreditaţi (CMA),membrii ai Asociaţiei profesionale des CMA.■ CA este titlul căruia i s-a acordat exclusivitateamisiunilor de verificare. Astfel, aceşti experţi ana-lizează statele financiare ale unei întreprinderi (in-dividuale sau companie, etc.) pentru a determinadacă tranzacţiile înscrise reflectă exact situaţia sa fi-nanciară. Apoi ei prezintă rezultatele acestei ana-lize într-un raport disponibil publicului. Deexemplu, în momentul în care decideţi să faceţi unîmprumut bancar cu scop comercial, banca vă poatecere verificarea statelor financiare de către un CA.■ CGA este titlul căruia legea îi interzice - cel puţinpentru moment - acceptarea misiunilor de verifi-care (cu excepţia comisiilor şcolare, municipa-lităţilor sau cooperativelor). Contabilii generalacreditaţi sunt specialişti în domeniul bugetizării, alcontrolului intern, sunt experţi în fiscalitate, în pla-nificare financiară, în analizele de rentabilitate şi înstabilirea costurilor de producţie.■ CMA efectuează, în principal, lucrări în contabi-litate de gestiune, având ca scop ameliorarea proce-sului decizional şi rentabilitatea întreprinderii.■ În prezent, proiectul de lege care prevede omo-genizarea competenţelor şi a misiunilor acestor treiordine a fost aprobat. Rămâne de văzut dacă pro-gramele de perfecţionare CGA şi CMA sunt destulde consistente ca să se poată decide prin legeaceastă omogenizare. Cele două ordine dispun deun termen limită pentru a face dovada că li se potîncredinţa misiuni de verificare.

În ceea ce priveşte un bun contabil, vă su-gerăm următoarele puncte:■ Interesaţi-vă în primul rând care sunt compe-tenţele academice ale potenţialului expert ales. Osimplă discuţie cu acesta vă poate ajuta în a decidedacă este indicat să lucraţi cu el sau nu.■ Faptul că cineva din anturajul dumneavoastră v-arecomandat o anumită persoană nu înseamnă

neapărat că aceasta este o alegere potrivită. Încer-caţi să definiţi ceea ce inteligenţa dumneavoastrăemotivă percepe.■ Un birou care are echipamente „ultimul răcnet”sau covoare roşii la intrare nu trebuie să vă influ-enţeze decizia. Aceste „zorzoane” nu sunt un cri-teriu fiabil pentru evaluarea competenţelorproprietarului lor.■ Nu vă lăsaţi impresionaţi de o reclamă prea „pe-riată” a respectivului expert. O carte de afaceri fru-mos colorată nu reprezintă garanţia că sunteţi în fataunui expert în contabilitate sau finanţe.■ Încercaţi să exploraţi un pic competenţele alesu-lui. De exemplu, discutând pe o temă care vă in-teresează, cereţi sfatul a doi sau trei experţi, dupăcare decideţi.■ Verificaţi avizele de cotizaţie anterioare (dacă seaplică) şi dacă există corecţii făcute de agenţii fis-cali, verificaţi care a fost cauza schimbărilor. Mo-dificările repetate (ex. creditele luate când nu seaplicau) pot fi începutul unor semne de întrebaredacă nu au o bază logică.■ Urmăriţi articolele noastre pe tema fiscalităţii saucitiţi-le pe cele din arhiva ziarului. Ele sunt o minăimportantă de informaţii.■ Anumite apelaţii sau titluri nu sunt recunoscutedecât în Statele Unite. Riscul dumneavoastră este săacordaţi încredere unei persoane care nu e respon-sabilă de ceea ce face. Deci, dacă expertul la careaţi decis să apelaţi nu deţine unul din titlurile CA,CGA sau CMA, informaţi-vă dacă titlul pe care îlare măcar există. Nu uitaţi că e responsabilitateadumneavoastră să vă asiguraţi că persoana care vătraduce tranzacţiile în limbaj contabil este compe-tentă. De exemplu, greşelile făcute într-o declaraţiede impozit vă pot aduce, pe lângă impozitul deplată, şi o serie de interese şi penalităţi. Bineînţelescă şi respectivul expert e responsabil în egala mă-sură, în momentul în care interpretările lui sunteronate (exemple în articolele anterioare).

Ce este balanţa de verificare? Trebuie făcută pen-tru o întreprindere înregistrată?

Balanţa de verificare nu este un stat finan-ciar, ci o foaie de lucru pentru contabilul dumnea-voastră. Întocmind o balanţă de verificare, el seasigură că nu a făcut nicio greşeală aritmetică, în-scriind tranzacţiile conform principiului contabi-lităţii în „partie double”. Producerea acestei foi nuare absolut nicio utilitate pentru dumneavoastră saucompania pe care o conduceţi.

Ce reprezintă reconcilierea bancară? Ţine de im-pozite sau de altceva?

Reconcilierea bancară este un documentintern, pregătit pentru a verifica dacă soldul înscrisîn contabilitatea companiei (sau cea personală)cores-punde cu cel bancar (care apare pe „relevé debanque”). Nu ţine de impozite.

SORIN ILIE BĂRCUNContabil MBA, Adm. A

ELENA-LUMINIŢA POTELEANUAACSB Comptabilité & Impôts(514) 382-1984

Răspundem în scris cititorilor care dorescinformaţii suplimentare: [email protected]

De la contabil adunate şi la contribuabil date

Titlurile contabile

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 10PAG. 10

6555, boulevard Métropolitain EstBureau 403Saint-Léonard (Québec) H1P 3H3

Tél. : 514 324-3811, poste 226Sans frais : 1 866 324-3811Cell. : 514 660-0817Téléc. : 514 [email protected]

www.inalco.com

P74

48G

Semipreparate şi specialităţi româneştimici •icre •sarmale •zacuscă •vinete •cârnăciori olteneşti •slănină

•tobă •debreceni •caltaboşi cârnaţi pentru BBQProdusele noastre sunt afumate natural!

TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAADDEELLII

880066 CCuurréé--LLaabbeelllleeCChhoommeeddeeyy,, LLaavvaall,, HH77VV 22VV33

TTeell:: ((445500)) 668811--99555511

Contactaţi DANIEL tel 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

www.toituresperfection.com

R.B.Q. 8321-2928-56

1010

● Două terenuri mari de fotbal, trei terenuri de tenis,teren de fotbal de plajă, sală de sport, piscină

● Turneu de fotbal pe plajă● Turneu de tenis cu piciorul● Turneu SMAX 3 contra 3● Turneu de lovituri de la 11 m● Pe lângă activităţile sportive şi turneele organizate, se vor facevizite la muzee şi se vor viziona diverse filme.

● Preţuri incredibileLocurile sunt limitate. Sunaţi acum!Copiii înscrişi la Soccer Summer Camp 2009 vor primiun echipament spor tiv complet iar cei înscrişipână pe 30 aprilie vor primi cadou şi untricou original Real Madrid.

NIVEL DURATĂ ZI LOCAŢIEDivisia 115+ ani

8 săptămâni27 aprilie - 15 iunie

Luni17:30 - 18:3018:45 - 19:45

Wagar PlayingField 1,2

DiviziaJuvenilă12-14 ani


Joi17:30 - 18:3018:45 - 19:45

Wagar PlayingField 1,2

Divisia Juniori8-11 ani


Duminică10:00 - 12:00

Wagar PlayingField 1

DiviziaMini-Mini4-7 ani


Duminică9:30 -10:30

Wagar MiniPlaying Field

www.accentmontreal.com

1111 Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 11PAG. 11

Femeia din fotografie se numeaAna Cumpănaş, sau Anna Sage,sau „femeia în roşu” şi se spunecă era iubita notoriului spărgător

de bănci John Dillinger.

Anna Sage a ajuns cunoscută înAmerica din anii Prohibiţiei pentru că l-atrădat pe Dillinger la FBI, în schimbul uneirecompense de 5 000 de dolari şi mai alesa promisiunii de a nu fi deportată înapoi înRomânia. Pentru că vedeţi, Anna Sage erao „madame”, o matroană de bordel. O ocu-paţie cu risc, cu scandal uneori, o meseriece i-a adus un ghinion îngrozitor, căci pânăla urmă ea a fost deportată în România,unde şi-a sfârşit zilele în 1947, la 58 deani, din cauza unei boli la ficat.

După 1989, trei absolvenţi deLitere şi scriitori plini de talent din gene-raţia optzeciştilor au publicat un romanexperiment, un puzzle postmodern foartereuşit denumit Femeia în Roşu, avânddrept leitmotiv povestea stranie a acesteiindivide. Îmi amintesc bine o scenă uşorhazlie din carte în care Ana cea întoarsăacasă mătură trotuarul din fata porţii caseisale din Comloş (Comloşul Mare, lângăArad) şi schimbă două vorbe cu o vecină:„Anna, what are you doing today?”„I'm sweeping, what else can I do?”

În carte Ana are un sfârşit deroman poliţist, moare de infarct de la spe-rietura provocată de peretele din dormitor,care în întunericul storurilor trase arăta în

luminol fluorescent propoziţia „Ann liveshere”. Sigur că e un sfârşit fictiv, dar e re-abilitant într-un fel, pentru că autorii Adri-ana Babeţi, Mircea Mihăieş şi MirceaNedelciu au crezut, pe bună dreptate, că oexistenţă palpitantă merită un sfârşit pemăsură.

Cum s-a-ntâmplat în realitate is-toria cu gangsterul american? Într-ofierbinte seară de iulie 1934, Dillinger aieşit dintr-un cinema din Chicago la braţula două femei: românca Ana Cumpănaş şiPolly Hamilton, o emigrantă din Canada.Trei agenţi FBI care aşteptau în întunericde ceva vreme au deschis imediat focul,ucigându-l pe loc pe Dillinger. Una dinfemei, Polly Hamilton, a părăsit îngrozităscena şi şi-a pierdut definitiv urma, con-tinuând o viaţă de anonimat în StateleUnite şi eludând deportarea în Canadapână la sfârşitul zilelor sale, în 1969. Pen-tru Ana însă, zilele de faimă abia începeau.Din dimineaţa următoare ziarele au în-ceput să vuiască, descriind o anume „fe-meie în roşu” aflată lângă Dillinger carei-ar fi întins, cu două zile înainte, aceastăcapcană fatală, în urma unei înţelegerii se-crete cu FBI-ul. Notaţi, vă rog, cum în aniiMarii Crize faimosul FBI, aflat în anii săide debut, funcţiona mult diferit de cel de

azi, fără arestări, fără citirea drepturilordeţinutului, fără investigaţii ca la carte; subdirectoratul lui Edgar J. Hoover lucrurilese-ntâmplau mai mult ca într-un joc de-ahoţii şi vardiştii.

Se spune că-n seara aceea Ana,pentru a-şi semnala prezenţa agenţilor FBI,purta în fapt portocaliu şi nu roşu şi se mai

spune că în realitate era doar gazda ce seînvoise să-l ascundă pe inamicul publicnumărul 1 al Americii, după ce nimeni dinlumea interlopă nu mai accepta prin preaj-mă o asemenea prezenţă riscantă. Uniisusţin că de fapt Polly, colega de aparta-ment a Anei, şi nu Ana, întreţinea o relaţieamoroasă cu John Dillinger. Cert e că dupădeclaraţiile de rigoare şi încasarea recom-pensei, doamna Cumpănaş a fost mutatăde FBI mai întâi la Detroit şi apoi în Cali-fornia, însă sprijinul promis în împiedi-carea deportării a întârziat mult prea tare,aşa că în urma Anei în America a rămasdoar băiatul ei Steve, născut în 1911 dincăsnicia cu primul soţ (Michael Chiolak).Despre Steve nu se ştie decât că a luptat înal Doilea Război Mondial.

La viaţa ei, Ana Cumpănaş a avutdouă bordeluri - în Chicago şi în Gary (In-diana) - şi a fost măritată tot de două ori,întâi cu Michael Chiolak, cel ce i-a facili-tat plecarea în Statele Unite, şi apoi cuAlexandru Suciu (nume schimbat în Sage).

În fine, epilog: se pare că istorialui Dillinger, reală şi fictivă, se sfârşeştetot la un film: pe 1 iulie anul acesta selansează filmul hollywoodian PublicEnemies, cu Johnny Depp în rolul princi-pal (John Dillinger) şi Branka Katic dreptAnna Sage.

Rubrică realizată de DIANA [email protected]

ROMÂNI ILUŞTRI NECUNOSCUŢI

Ana Cumpănaş vs. Anna Sage

John Dillinger, inamicul public nr. 1Femeia în roşu, Anna Sage

Biograph Theatre, locul de unde Dillinger a ieşit spre moarte. Ultimul film pe care l-a văzutse numea Manhattan Melodrama, cu Clark Gable, William Powel şi Myrna Loy.

Polly Hamilton şi Anna Sage

1212

Pe scurtMARIJUANA AJUTĂ LA TRATAREA TUMORILOR ŞI ACANCERULUI CEREBRAL

Susţinătoriilegalizării mari-juanei au acum unargument în plus:studii recente aratăcă tetrahydro-cannabinolul, princi-palul compus activdin marijuana, poate

ajuta în reducerea sau chiar distrugerea celulelor can-ceroase, în special cele dezvoltate în creier, anunţă AFP.Cercetătorii spanioli de la Universitatea Complutense dinMadrid au ajuns la această concluzie după ce au făcut maimulte teste pe şoareci, cărora le-au fost injectate celule can-ceroase umane şi apoi tetra-hydro-cannabinol (THC).Potrivit rezultatelor studiului, substanţa a provocat autofa-gia celulelor canceroase, reducând cu până la 80% volu-mul tumorilor canceroase. Mai mult, un studiu efectuat pedoi pacienţi care sufereau de cancer la creier şi cărora le-afost administrată zilnic, timp de aproape o lună, o doză deTHC, a demonstrat că celulele canceroase s-au autodistrus.

ROBOT CU ÎNFĂŢIŞAREA UNEI TINERE

Un robot cu înfăţişarea unei tinere japoneze şi-afăcut de curând apariţia la showul de modă anual de laTokio. Dezvoltat de Institutul Tehnologiilor Avansate dinJaponia, humanoidul cibernetic măsoară 1,58 metri şi cân-tăreşte 43 de kilograme. Nu degeaba HRP-4C şi-a făcut de-butul la o paradă de modă, căci se pare că faţă depredecesoarea sa, noul model a „slăbit” cu 15 kg. Fatacibernetică cu cosiţe brune ştie să răspundă la întrebări sim-ple iar chipul său înzestrat cu opt motoraşe poate exprimamânie sau surprindere. Deocamdată însă mersul îi esteşovăitor din cauza genunchilor permanent îndoiţi iar dinpunct de vedere tehnologic nu a ajuns la nivelul la care săpoată ajuta la treburile gospodăreşti sau lucra cot la cot cuoamenii, aşa cum mulţi speră că se va întâmpla cu gene-raţiile viitoare de roboţi. HRP-4C reprezintă totuşi un pasimportant în domeniul humanoizilor cibernetici. Japoniaeste de altfel unul din liderii mondiali ai roboticii: în 2000Honda ni l-a prezentat pe Asimo, care chiar dacă nu are ofaţă umană, la propriu, poate vorbi şi merge.

URMĂTOAREA GENERAŢIE A FORMATULUI MP3Deşi acest format a apărut de

ceva vreme, în anii ’90, de-a lun-gul existenţei sale el nu a primitîmbunătăţiri notabile. Thomson,compania care alături de Fraun-hofer Institute IIS a dezvoltatacest format, oferă acum urmă-toarea generaţie mp3, cu o cali-tate mult mai bună a compresieişi a sunetului: mp3HD. Lansat

luna trecută, mp3HD este compatibil cu formatul anterior,playerele actuale putându-l interpreta ca pe un fişier mp3standard. Bitrate-ul este între 500 şi 900Kbps şi o melodiede 4 minute va ocupa 26MB la 900kbps şi 18MB la500kbps. Noul format se poate folosi deja iar Winamp areposibilitatea redării sale cu ajutorul unui plugin pentruWindows.

BIOTEHNOLOGIE

Pământul nu mai face faţănumărului mare de locuitori

Pământul este deja suprapopulat şi nu mai facefaţă numărului mare de locuitori, susţine unul dintre cei maiimportanţi şi influenţi oameni de ştiinţă americani, NinaFedoroff. Ea a declarat reporterilor BBC într-un interviu re-cent pentru emisiunea One Planet că populaţia umană a de-păşit limitele planetei: „Trebuie să continuăm demersurilepentru diminuarea ratei de creştere a populaţiei. Pământulnu mai poate suporta atât de mulţi oameni”. Fedoroff aevidenţiat şi necesitatea unei eficienţe sporite în ceea cepriveşte gestiunea terenurilor arabile şi mai ales cea aresurselor de apă. „În prezent, există aproximativ 6,8 mi-liarde de oameni pe întreg globul, iar populaţia este în con-tinuă creştere. Trebuie să inventăm modalităţi noi de araţionaliza apa şi de a multiplica sursele de hrană”, a adău-gat ea. Fedoroff este de părere că o mai bună exploatare aterenurilor agricole trebuie să includă folosirea alimentelormodificate genetic. Ea este autoarea lucrării A Scientist'sView of Genetically Modified Foods (2004) care tratează

acest subiect controversat.În ceea ce priveşte reducerea emisiilor de dioxid

de carbon, gazul care stă la baza schimbărilor climatericeprovocate de activitatea umană, cercetătoarea a declarat:„America va trebui la un moment dat să adere la tratatespecifice de reducere a emisiilor de carbon. Şi cu cât vaface acest lucru mai repede, cu atât mai bine.” Este bineştiut faptul că SUA - cea mai mare şi mai poluantăeconomie a lumii - este şi una din cele mai ezitante în asemna protocoale care obligă atingerea unor obiectivespecifice de reducere a emisiilor.

Nina Fedoroff este profesoară la universitateaPenn State, fiind cunoscută pentru cercetările sale în dome-niul biotehnologiei. În 2006 ea a primit cel mai înalt premiuştiinţific din Statele Unite, Medalia Naţională în Ştiinţă, iarîn 2007 a fost numită consilierul pe probleme ştiinţifice şitehnologice a Secretarului de Stat american CondoleezzaRice, post pe care-l deţine şi în prezent, de data aceasta lu-crând în admiistraţia Obama alături de Hillary Clinton.

Cele mai populate state din lume sunt: China cu1,33 miliarde de locuitori; India cu 1.16 miliarde; SUA -306 milioane; Indonezia - 230 milioane; Brazilia - 191 mi-lioane. În fiecare zi, creşterea netă a populaţiei mondialeeste de 218 030 de persoane, US Census Bureau estimândcă dacă această tendinţă de creştere se menţine, în 2040nouă miliarde de oameni vor locui Planeta Albastră.

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 12PAG. 12ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

FIZICĂ STATISTICĂ

De ce avem amprente?Spre deosebire de alte linii şi cute care ne apar cu

timpul pe suprafaţa pielii, cu amprentele digitale ne naştem.Fiecare dintre noi avem un set unic de amprente dar încă nuse ştie în mod sigur care este scopul lor. Pe lângă faptul căîn zilele noastre ele sunt folosite pentru a identifica infrac-torii, se pare că amprentele îmbunătăţesc foarte mult simţultactil. Pentru a verifica acest lucru, cercetătorii de la Labo-ratoire de Physique Statistique au condus mai multe expe-rimente cu amprente digitale artificiale făcute din senzorisimilari cauciucului. Ei au comparat sensibilitatea tactilă aacestora cu cea a unui material asemănător pielii dar perfectîntins, în raport cu o suprafaţă uşor reliefată, neşlefuită.Echipa de cercetători francezi condusă de Julien Scheiberta constat că amprentele cutate vibrau cu o frecvenţă de

aproximativ 250Hz (sau 250 vibraţii pe secundă), de 100de ori mai puternic decât materialul neted. Vibraţia pe careo produc amprentele în momentul atingerii unei suprafeţestimulează corpusculi Pacini, terminaţii nervoase aflate înhipodermă, cu ajutorul cărora identificăm diferitele texturi.Vibraţiile mai puternice ne sporesc simţul tactil, mai alesîn ceea ce priveşte detectarea texturilor fine, a detaliilor şia lucrurilor foarte mici.

În urmaacestui studiu (Therole of fingerprintsin the coding oftactile informationprobed with a bio-mimetic sensor),oamenii de ştiinţăau avansat şi oposibilă explicaţiepentru forma spe-cială a amprentelor:datorită structuriide vârtej eliptic,există mereu osuprafaţă de pe am-prentă care esteperpendiculară petextura pe care o

analizăm, indiferent de cum avem degetele orientate. Deşicercetarea celor din Paris deschide drumul spre aplicaţii cear putea îmbunătăţi mâinile artificiale la nivelul simţuluitactil, ea nu a putut explica unicitatea amprentelor digitale.Acest lucru rămâne încă un mister.

Rubrică realizată de DAN [email protected]

Descoperiţi calitatea produselor noastre!

Marţi 8:00 - 18:00 • Miercuri 8:00 - 18:00Joi 8:00 - 20:00 • Vineri 8:00 - 20:00

Sâmbătă 8:00 - 17:00Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murăturifăcute după o reţetă proprie.Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.

CHARCUTERIE

CRACOVIA

3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492

Nu-i aşa că în fiecare articol despre o dietăsănătoasă sau cure de slăbire pe care l-aţi citit aparecuvântul fibre? Mai precis, indicaţia de a include înalimentaţie cât mai multe fibre? Ei bine, în specialacum după excesele alimentare făcute de Paşte, avenit momentul să aflăm mai precis ce e cu fibreleastea.

În esenţă, fibrele reprezintă „scheletul” deceluloză al plantelor, porţiunea lor nedigerabilă. Da-torită faptului că ele nu aduc niciun fel de aportcaloric sau de vitamine şi minerale, trecând pur şisimplu prin tubul digestiv fără ca acesta să acţionezeasupra lor, multă vreme s-a crezut că nu au nicio im-portanţă. Mai mult, s-a constatat că îndepărtarea lordin alimente creşte valoarea calorică a hranei şimăreşte eficienţa şi viteza absorbţiei celorlalţi con-stituenţi alimentari, ceea ce s-a crezut a fi un avan-taj. Astăzi se ştie însă că fibrele alimentare suntextrem de benefice pentru sănătate, un ingredientmiraculos într-o alimentaţie sănătoasă: ele previnconstipaţia, contribuie la menţinerea unui nivel nor-mal al colesterolului şi glicemiei şi ajută la slăbit.Printre tipurile de fibre prezente în alimentele con-venţionale se află următoarele: celuloza (în porumb,legume rădăcinoase, varză, coaja seminţelor de di-verse tipuri, mere), hemiceluloza (în porumb şi ce-reale integrale), pectinele (în mere, căpşuni, lămâi),lignina (în rădăcinoase, fructe cu seminţe co-mestibile cum ar fi căpşunile).

Fibrele sunt ca nişte generali, controlând omulţime de procese diferite care se desfăşoară în or-ganism. Diferitele variaţii de fibre pot fi împărţiteîn două grupuri mari: cele care se dizolvă în apă(solubile) şi cele care nu se dizolvă în apă (insolu-bile). Iată câteva dintre funcţiile lor cele mai im-portante în procesul complex al digestiei alimentare:■ Fibrele insolubile absorb şi reţin apa - în cantităţicare depăşesc de 4-6 ori volumul lor - dând naştereunei mase spongioase în interiorul stomacului şi in-testinelor. Rezultatul? Senzaţia de saţietate aparemult mai repede decât după consumarea de alimentesărace în fibre, ceea ce are un efect de protecţie faţăde supraalimentaţie şi constituie un ajutor preţios înefortul de control al greutăţii corporale.■ Masa fibroasă, acţionând ca un burete îmbibat cuapă, este în măsură să umple mai bine intestinele.Aceasta are ca urmare stimularea activităţii motoriia intestinului, cu accelerarea evacuării sale. Lu-crurile se desfăşoară cu totul altfel în cazul ali-mentelor sărace în fibre, care pot zace zile la rând îninteriorul intestinului, formând mase compacte, acăror eliminare este dificilă. Alimentele bogate înfibre parcurg întregul traiect al tubului digestive în24-36 de ore. Aceasta acţiune vindecă majoritateacazurilor de constipaţie şi reduce apreciabil pro-blemele provocate de hemoroizi şi diverticuloză in-testinală.■ Datorită reducerii timpului de tranzit intestinal,scad simţitor procesele de putrefacţie. Acest lucruare ca efect reducerea iritaţiei peretelui intestinal şifavorizarea vindecării ulceraţiilor localizate în in-testine. Prezenta fibrelor ajută, de asemenea, la izo-larea mucoasei colonice de diverse substanţechimice reziduale care ar putea-o leza. Aceste acţi-

uni ale fibrelor contribuie, alături de o alimentaţiesăracă în grăsimi şi colesterol, la prevenirea can-cerului de colon.■ Fibrele scad şi viteza de pătrundere în sânge asubstanţelor nutritive. Aceasta are ca urmare„netezirea” sau nivelarea maximelor şi minimelornivelului zaharului sanguin, ceea ce asigură orga-nismului un aport energetic mai uniform. Stabi-lizarea nivelului sangvin al zaharului rezolvămajoritatea hipoglicemiilor (scăderi ale niveluluizaharului) şi este un instrument foarte util pentrucontrolul diabetului.■ Fibrele solide, pe de altă parte, ajuta la scădereanivelului colesterolului. Ele realizează acest lucruataşându-se de produşii derivaţi din colesterol, eli-minându-i astfel în afara tractului digestiv înainteca orgasmul să aibă posibilitatea să-i absoarbă.

Ca o caracteristică întâlnită fără excepţiela indivizii care consuma regulat o raţie adecvată defibre, frecvenţa afecţiunilor digestive, a bolilorcolonului şi a maladiilor metabolice este foartescăzută comparativ cu cei care, având aceleaşicondiţii de viaţă, consumă predominant grăsimi şiproteine. Este recomandat să includem în alimen-taţie cel puţin 20g de fibre pe zi, până la maxim 25gpentru femei şi 38g pentru bărbaţi. Atenţie însă:consumul optim de fibre este determinat şi devârstă, condiţii de viaţă, stare generală de sănătate.Un consum prea mare poate duce la deshidratare,de exemplu; alte persoane, care suferă de sindromulcolonului iritabil, au nevoie de o cantitate mai marede fibre. Este întotdeauna indicat să căutaţi sfatulmedicului înainte de a face schimbări drastice înalimentaţia dumneavoastră.

Fibrele alimentare se găsesc în special înfructe, legume, cereale integrale şi leguminoase.Făina integrală, tărâţele de grâu, nucile şi unelelegume sunt surse importante de fibre insolubile. Fi-brele solubile se găsesc în cantităţi mari în ovăz,mazăre, fasole, mere, citrice, morcovi, orz şi în se-minţele de psyllium. Alimentele preparate industrial- ca sucul de fructe, pâinea albă, pastele, cerealelerafinate - nu conţin la fel de multe fibre. Procesulde rafinare îndepărtează stratul exterior (coaja) ce-realelor, scăzând astfel conţinutul de fibre. Acelaşirezultat se constată şi atunci când este îndepărtatăcoaja fructelor şi legumelor. Alimentele completesunt în general preferabile suplimentelor de fibre,căci acestea din urmă nu conţin vitamine, mineraleşi alte substanţe nutritive.

Lista de mai jos prezintă conţinutul defibre al câtorva alimente (în cazul unora dintre eleacesta poate varia de la o marcă la alta):Mazăre preparată, o ceaşcă - 16,3 gFasole roşie fiartă, o ceaşcă - 13,1 gZmeură crudă, o ceaşcă - 8,0 gPaste din faină integrală - 6,3 gBroccoli fiert, o ceaşcă - 5,1 gFasole verde preparată, o ceaşcă - 4,0 gOrez brun preparat, o ceaşcă - 3,5 gMăr mediu cu coajă - 3,3 gPâine integrală, 1 felie - 1,9 g

NUTRIŢIE & SĂNĂTATE1313

5192 Gatineau, Montreal, H3T 1W9Telefon: 514-340-9664

restaurantemavi.itgo.com

Situat pe Côte-des-Neiges

Griluri portughezepreparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

Orar Maria Joao

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montréal Quebéc H2E 2H4


Simplu ghid de sănătate

Miraculoasele fibre

CCee ssuunntt ffiibbrreellee aalliimmeennttaarree??

FFiibbrreellee aalliimmnnttaarree::oo ccoommppoonneennttăă

eesseennţţiiaallăă aa uunneeiiddiieettee ssăănnăăttooaassee

RRoolluull ffiibbrreelloorr

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 14PAG. 141414 VOIAJ INTERIOR

Tarot

• NOI PRODUSE VENITE DIN ROMÂNIA:ceaiuri şi siropuri Plafar, Borş Magic cu legume,cu smântână şi cu tarhon, diferite supe şi ciorbeinstant, muştar obişnuit, iute şi cu hrean, esenţede rom şi de vanilie, prafuri Delikat, zahăr vanilatşi pudră, dropsuri cu diferite arome, gelatină ali-mentară, pastă de măceşe, miere de salcâm, so-cată, apă minerală Borsec şi Perla Harghitei.

• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe şi mân-căruri pregătite în bucătăria noastră, murături decasă, varză acră, borş de tărârţe şi leuştean.

• GAMÃ COMPLETÃ de prăjituri româneşti, cozo-naci, fursecuri şi saleuri. Colivă la comandă.

• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muşchi ţigă-nesc, ceafă afumată, coaste, slănină, cârnaţi caba-nos, tobă de casă, lebăr, şuncă, ciolan afumat,toate preparate în afumătoarea noastră. Mititeiproaspeti.

• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, telemeade oaie, caşcaval, caş şi urdă proaspătă, brânzădulce de vacă.

MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII

CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE DIN AMERICA

• peste 3000 de produse diferite •

Vindem ziare româneşti primite săptămânaldin România (vineri, după orele 16:00)

LLUUNNII--MMAARRŢŢII--MMIIEERRCCUURRII:: 77::0000 --1199::0000JJOOII--VVIINNEERRII:: 77::0000 --2200::0000

SSÂÂMMBBĂĂTTĂĂ:: 77::0000 --1188::0000DDUUMMIINNIICCĂĂ:: 77::3300 --1144::0000

(514) 481-4732 • 4670 Decarie(între Queen Mary şi Côte St Luc)

Chestia astao facea şi bunicacare n-avea nicioinstrucţie nece-sară. Orice om cuun pic de imagi-naţie poate să fa-buleze pemarginea liniilor,grăunţelor adunatesau separate, etc.Ne amuzăm, nelăsăm influenţaţidacă credem,

mulţumin dacă a fost de bine, înjurăm dacă a fost de rău.Efectele nu le vom ştii niciodată pentru că după ce am ple-cat acasă am şi uitat.

Un cititor adevărat însă face ca şi cel de la cărti,ca un medium sau vrăjitor. El se conectează în câmpulclientului, ieşind practic din corpul său şi intrând în cel devizavi. Pe baza unor structuri formate de zaţul de cafea, elîncepe să călătorească astral ţinându-se de idea vectoruluide intrare. În câteva secunde el poate traduce câteva zecide informaţii. Funcţionarea fiind probabilistică, nu existăun sută la sută De altfel, întreaga existenţă şi funcţionareumană e probabilistică. Cum ar putea fi altfel rezultateleacestor practici ezoterice? Nevoia de precizie în cunoaşteree specifică celor care trăiesc încă în mecanica newtoniană.Dacă nu începem să ne punem ordine în viaţa de zi cu zi,cum vom putea avea acces la abstracţiuni mult mai pro-funde? Chiar dacă reuşim să ne izolăm, să scăpam de sti-mularea exterioară, nu vom reuşi să scăpăm de dezordinea,de remanenţa stimulării care ne toacă energiile zi şi noapteîn propria conştiinţă.

Datul în cărţi este o modalitate de a influenţa destinul, fieprin revitalizarea unor întâmplări din trecut, fie prin aflarea unorevenimente viitoare. Ca şi la chiromanţie, nu există o procedură dea influenţa altă persoană. Antrenamnetul, experienţa şi dexteritateapersoanei care dă în cărţi sunt esenţiale pentru succesul operaţiei.

Combinaţiile de cărţi, ordinea lor într-un şir, suma sau dife-renţa de cifre, sunt tot puncte de intrare în universul cauzal în carecititorul extrem de concentrat poate vedea evenimente pe care ulte-rior le descrie clientului. Simpla învăţare a combinaţiilor de cărţi eun nonsens. Treaba e serioasă, dinamică şi extrem de spirituală. Încăo dată, cărţile sunt puncte de intrare într-un univers paralel construitad-hoc de cititor.

Chiromanţie

Cititul în palmă poate fi un amuzament sauun lucru serios. Prin această practică nu se poate in-fluenţa realitatea, trecută sau viitoare. Cititorul înpalmă doar spune ce a fost sau ce va fi. Un antrena-ment îndelungat este însă necesar. Încreţiturile palmeinu sunt altceva decât puncte de intrare într-un universparalel din care, în câmpul conştiinţei cititorului, aparevenimente în 3D de o grafică deosebită. Dacă nu estebine antrenat, acesta poate încurca datele care vin dincâmpul clientului cu cele personale.

O linie lungă şi întreruptă poate sugera oviaţă cu obstacole. Ce fel de obstacole? Cititorul„intră” prin palma clientului, deschide un spaţiu câtmai mare posibil şi cu ajutorul capacităţii de a vedeaşi voiaja astral, începe să caute evenimente selectateprin vectorul de intrare, linia intreruptă. Automat, înspaţiul acelei palme, apar structuri de frecvenţe pecare cititorul trebuie să le convertească în imagini in-teligibile.

Aceasta tehnică, spirituală în esenţă, şi-apierdut din credibilitate din cauza uşurinţei cu careoricine, fără anumite capacităţi de vizualizare, începesă fabuleze. De aceea, eu personal nu o recomand.Probabilitatea de eroare e mare, datorită lipsei depregătire ritualistică şi implicit a riscului ca cititorul înpalmă să fie contaminat de mediul exterior, de propri-ile structuri psihice.

Ghicit în cafea

FFoottooccăăzzăăttuurraa Pretutindeni întâlneşti oameni cu idei şi pasiuni

bizare. Fotograful american Kerry Skarbakka face partedin această categorie, a celor care practică o artă neobiş-nuită: de şapte ani, el se fotografiază căzând. Fotografiilecare îl arată plonjând de pe poduri sau clădiri, dezechili-brându-se pe scări sau alunecând în baie, stârnesc reacţiiputernice, căci subiectul pare a fi efectiv la un pas demoarte. Însă pe cât par de reale aceste fotografii, pe atâtsunt de artificiale, căci desigur Skarbakka nu are şaptevieţi, ci mai degrabă nişte frânghii puternice care îl ţin fermancorat atunci când aparatul face clic.

Fotografiile lui se bucură de un succes continuu,în toate colţurile planetei. Artistul creditează ca sursă deinspiraţie filozofia lui Heidegger, care descrie existenţaumană ca un proces de perpetuă cădere. Puteţi arunca oprivire în galeria lui Kerry Skarbakka lawww.skarbakka.com.

CCeell mmaaii îînnaalltt oomm ddiinnlluummee

Zhao Liang, un tânăr chinez de 27 de ani, pare afi noul candidat la recordul lumii privind cel mai înalt om.El măsoară 2,46 metri şi a fost descoperit de personalul

medical al unui spi-tal din China în tim-pul unei vizitepentru o operaţie detendon. Zhao Liangare cu 10 cm maimult decât compa-triotul său BaoXishun, consideratla cei 2,36 m ai săicel mai înalt om dinlume.

Părinţii luiZhao sunt oamenicu o înălţime nor-mală: tatăl are 1,80m iar mama sa are1,68 m. Ei povestescînsă că fiul lor are o

poftă de mâncare neobişnuită, servind la cină trei feluri demâncare cu opt chifle. În afara tendonului accidentat, careacum mai bine de un deceniu a întrerupt în faşă o promiţă-toare carieră de baschetbalist, Zhao Liang are o sănătatebună, fără nicio complicaţie datorată înălţimii sale.

În prezent, Bao Xishun este recunoscut oficial deGuinness World Records ca cel mai înalt om de pe planetă.Înălţimea lui Zhao nu a fost încă verificată independent deoficialii Guiness dar se pare că s-au întreprins deja demer-surile necesare pentru aceasta.

AArrccaa lluuii NNooee llaa HHoonnggKKoonngg

Trei fraţi miliardari din Hong Kong au construitarca lui Noe după dimensiunile specificate în Biblie. Este

prima replică în mărime naturală, care vine să se alătureunei întregi „flote” de arce a lui Noe construite în ultimavreme - de la cea olandeză, singura plutitoare, la cea con-struită de un pastor canadian din Nouveau Brunswick saula cea făcută de Greenpeace în 2007 pe Muntele Araratpentru a atrage atenţia asupra unui „dezastru climatericiminent”.

Arca din Hong Kong, construită din beton şi fibrăde sticlă, nu este destinată salvării vieţii de pe planetă, eaeste de fapt un complex care adăposteşte un hotel de lux,un restaurant, o galerie de artă şi un muzeu pentru copii.Proiectul nu a fost conceput în relaţie cu ceea ce se întâm-plă acum în lume, luând 17 ani pentru a deveni realitate,însă actualul tsunami financiar este deja speculat ca strate-gie de marketing.

Pentru o atmosferă cu adevărat biblică, fraţiiKwok au instalat 67 de perechi de animale făcute din fibrăde sticlă, însă au trebuit să se mulţumească fără un cur-cubeu permanent deasupra arcei, relizarea acestuia fiindfoarte dificilă la nivel tehnic.

CCeell mmaaii mmaarree oouu ddeePPaaşşttee

Belgienii dinlocalitatea St. Niklaasau intrat în CarteaRecordurilor cu celmai mare ou de Paştedin ciocolată. El mă-soară nu mai puţin de8,32 metri înălţime şi6,39 metri lăţime. Pen-tru realizarea acestuimega ou au muncit 26de cofetari, s-au folosit1 950 kg de ciocolatăşi a fost nevoie de 525de ore de muncă.Recordul recedent era

deţinut de Africa de Sud, care a prezentat în aprilie 1996un ou de ciocolată de 7,65 metri înălţime.

Din păcate, ciocolata producătorului belgianGuylian care s-a folosit la fabricarea noului ou record nu sepoate savura, căci după ce a stat zile întregi în aer liber şiîndurat tot felul de condiţii meteo, oricât de fină ar fi, tot nuar mai avea un gust prea bun.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂ[email protected]

Vineri 24 aprilie 2009 Vineri 24 aprilie 2009 ■■ PAG. 15PAG. 151515 FAPT DIVERS

7070 Henri Julien(Marché Jean Talon)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.279.8289

4524 Bélanger Est(Colţ 30-ième Ave)Tel: 514.374.6395

CĂUTĂM PARTENERI ŞI POTENŢIALI CUMPĂRĂTORI PENTRU LOCAŢIILE EXISTENTE

514.524.3348; [email protected]

Varietate de pâini de secară, ştrudele, prăjituri şi comenzi pentrutorturi de nuntă. Preţuri engros în toate cele 7 locaţii.

www.wawelpatisserie.com

1413 rue St-Marc(Ste-Catherine - Centru)

Montréal, H3H 2G4Tel: 514.938.8388

2543-A Ontario Est(Metrou Frontenac)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.524.3348

7401 boul. Newman(exterior Centre Super C)

LasalleTel: 514.315.7793

5499 Sherbrooke O(colţ Girouard)

Montréal, H4A 1W1Tel: 514.483.1042

4301 Wellington(colţ Gordon)

Verdun, H4G 1W3Tel: 514.767.7716

Cinci ani după o primă tentativă infructuoasă, AlJazeera abordează din nou CRTC-ul (Canadian Radio-television and Telecommunications Commission). De dataaceasta este canalul său de limbă engleză care doreşte săse instaleze în saloanele canadiene. Dezbaterile declanşateca urmare a acestei cereri de licenţă sunt deja aprige, căci

Al Jazeera este pentru mulţi sinonimul unei televiziunimilitante, cu tonuri rasiste şi antisemite. Chiar dacă nu auceva concret să-i reproşeze canalului arab de limbă en-gleză, Congresul evreiesc canadian şi Bnai Brith măr-turisesc că sunt îngrijoraţi. Acesta din urmă ar dori ca îneventualitatea în care Al Jazeera va fi difuzată în Canada,CRTC-ul să exercite un control riguros pentru ca nimic„contrar valorilor canadiene” să nu fie transmis. Organis-mul Bnai Brith ştie însă foarte bine că acest lucru esteexact motivul pentru care acum cinci ani proiectul cana-dian Al Jazeera a eşuat: CRTC a fost de acord pentru a-iacorda o licenţă, cu condiţia ca difuzorul său prin cablu săgaranteze un conţinut adecvat. Or, perspectiva uneisupravegheri continue - şi costisitoare - a fost motiv sufi-cient pentru ca nicio companie de cablu să nu se angajezeîntr-un astfel de proiect.

De data aceasta însă, Al Jazeera are un atu detalie, în persoana directorului canalului său de limbă en-gleză, canadianul Tony Burman. El este recipiendarul pre-miului Gordon Sinclair acordat de Academia Canadianăde Cinema şi Televiziune (2007) şi fostul editor şef, între2002-2007, de la CBC News. Burman se declară optimist,declarând că Al Jazeera în engleză este comparabilă BBC-ului şi CNN-ului, răspunzând intereselor telespectatorilorţărilor unde este difuzată - 110 în total - fără un focus par-ticular asupra lumii arabe.

Al Jazeera a fost fondată în 1996, canalul în en-gleză existând de doi ani. Finanţarea sa provine în pro-porţie de 80% din Quatar. La vecinii de la sud, în USA, eaeste aproape inexistentă, putând fi captată doar în treistate: Vermont, Ohio şi districtul Columbia.

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■ PAG. 16PAG. 161616 SHOWBIZ

Al Jazeera în Canada?JULIE COUILLARD ÎŞI VINDE ROCHIA, BUTE MĂNUŞILE IAR

CORNELIU MONTANO CÂNTĂCea care a declanşat un

scandal de proporţii în politicafederală canadiană anul trecut,scandal care a antrenat demisiaministrului Afacerilor externe,Maxime Bernier, îşi va vindefaimoasa rochie purtată în tim-pul ceremoniei oficiale cândacesta din urmă, fostul eiamant, a devenit ministru.Rochia va fi vândută la licitaţie,suma obţinută fiind donată pen-tru cercetarea epilepsiei pedi-atrice. Pe lângă rochia lui JulieCouillard, vor mai fi puse la li-citaţie o pereche de mănuşi debox semnate de Lucian Bute, ocrosă de hochei a lui Alex Ko-valev, precum şi cămăşi purtateşi semnate de Garou şi FrancisCabrel. Seara va include şi oprezentare de modă a creaţiilor

Rush Couture, Zénobia, Helmer, Envers par Yves Jean La-casse, Muse par Christian Chenail, Shan, Zilli Canada, Judeşi Rudsak. Extraordinara voce a lui Corneliu Montano, îm-preună cu cea a lui Meggie Lagacé, vor întregi această searăbeneficiu în folosul copiilor atinşi de epilepsie, care se vaderula pe 28 aprilie în colaborare cu Fundaţia Charles-Guin-don.

FILMELE VERIIAnul acesta sezonul de blockbusters debutează

odată cu luna mai, aşa că vă oferim o listă de 10 filme devăzut pe timpul verii. Ordinea este a apariţiei, nu a calităţiilor: X-Men Origins: Wolverine - Hugh Jackman, RyanReynolds, Liev Schreiber (1 mai); Star Trek - Chris Pine,Zachary Quinto, Eric Bana (8 mai); Angels & Demons -Tom Hanks, Ewan McGregor, Ayelet Zurer (15 mai);Terminator Salvation - Christian Bale, Anton Yelchin,Bryce Dallas Howard (22 mai); Up - desene animate,Christopher Plummer, Edward Asner (29 mai); The Takingof Pelham 123 - Denzel Washington, John Travolta, JamesGandolfini (12 iunie); Transformers: Revenge of theFallen - Shia LaBeouf, Megan Fox (24 iunie); Ice Age:Dawn of the Dinosaurs - desene animate, Ray Romano,John Leguizamo, Queen Latifah (1 iulie); Harry Potter andThe Half-Blood Prince - Daniel Radcliffe, Rupert Grint,Emma Watson (15 iulie); G.I. Joe: The Rise of Cobra -Brendan Fraser, Dennis Quaid, Sienna Miller (7 august).

PRIMUL MILIONAR TWITTER

Ashton Kutcher a mai devenit o dată milionar: starul nu-şinumără popularitatea numai în încasările de pe urma proiectelor salehollywoodiene, ci şi în ciber-discipoli pe platforma de reţea socialănumerică Twitter. Mr. Demi Moore a provocat CNN-ul la o întrecereamicală de a reuni un milion de „prieteni” pe Twitter. CNN-ul a pier-dut iar Ashton, acompaniat de Demi, a fredonat cântul victoriei(Celebration a lui Kool & The Gang, pe care de fapt nu l-au cântatci dansat împreună). Ca urmare a pariului câştigat, Ashton Kutcherva dona 10 000 de plase de ţânţari fundaţiei Malaria No More. Acestorganism fără scop lucrativ vine în sprijinul victimelor malariei şiluptă împotriva acestei boli în ţările din lumea a treia.

20 + 1 de FrancofoliiCea de-a 21-a ediţie a celui mai important eveni-

ment de cultură muzicală francofonă se va desfăşura între30 iulie şi 9 august şi va fi dedicată lui Alain Bashung, im-portantă figură artistică a scenei franceze, care ne-a părăsitrecent. În plină vară, timp de 11 zile, Francofoliile nepropun 250 de spectacole. Trei sferturi dintre acestea suntgratuite iar foarte multe din cele unde intrarea se plăteşte aubilete la mai puţin de 25$. Afişul este ţinut atât de talente încurs de afirmare cât şi de veterani, de la Cœur de pirate -descoperirea de anul trecut a Francofoliilor - la DanielBélanger, Catherine Major sau Ariane Moffatt. Grupuri deurmărit: Nouvelle Vague, care reia multe succese post-punkdin repertoriul Indochine, Rita Mitsouko şi Plastic Bertrandpe scena Métropolis-ului, în 31 iulie. Întregul program alfestivalului este disponibil la www.francofolies.com.

Alain Bashung

SPORT1717

Avem două veşti în legătură cu echipa Naţională,una bună şi alta rea. Cea bună este că în sfârşit am scăpatde Piţurcă, un antrenor care pierduse de mult jocul dinmână - cam de la meciul de tristă amintire cu Olanda, dela Euro 2008. Preţul despărţirii a fost destul de piperat, 300de mii de euro despăgubire, dar asta e, Federaţia i-a făcutun contract care stipula că poate fi demis numai dacă numai avem şanse matematice de calificare, iar Piţi a specu-lat această clauză. Cât despre onoare sau responsabilitate,acestea sunt departe de fostul selecţioner. El pleacă cuimaginea şifonată, de antrenor rigid, nepopular, lipsit deidei tactice şi în război cu toată lumea. Mai în glumă, maiîn serios, prietenii din Piatra Neamţ îmi spuneau ce se temcă va fi numit antrenor la Ceahlăul.

Dacă plecarea lui Piţi e vestea bună, vestea reaeste că se pare că s-a deschis „cutia Pandorei” în fotbalulromânesc, scandalurile apărând unul după altul. Întâi a fostcel cu Gigi Becali, patronul Stelei care a ajuns la răcoare;l-a urmat finanţatorul lui FC Argeş, Cornel Penescu, şiapoi preşedintele Comisiei Centrale a arbitrilor, GheorgheConstantin, ambii arestaţi pentru mită. Ce are de spusMircea Sandu, preşedintele FRF, despre aceste graveacuzaţii? Că dacă tot voiau să fure, cel puţin să o fi făcutcu cap şi să nu fi fost prinşi. Fără comentarii.

În acest context, nu e de mirare că MirceaLucescu, principalul candidat la postul de antrenor alNaţionalei, nici nu a stat pe gânduri şi şi-a prelungit con-tractul cu Şahtior Donetsk pe încă doi ani. E drept că acoloprimeşte mai mulţi bani şi este şi pe val, calificându-se însemifinala Cupei UEFA, dar cu siguranţă că atmosfera no-civă din fotbalul românesc a fost un factor important îndecizia sa. Cu Piţurcă plecat dar şi cu Lucescu ieşit dincărţile Naţionalei, se pare că am scăpat de dracu dar amrămas cu fraţii lui, adică cu „Naşu” Mircea Sandu, Lu-pescu, Prunea şi Dragomir, personaje care conduc des-tinele fotbalului românesc, încet dar sigur, către fundul

prăpastiei. Vom aveaveşti cu adevărat bunecând vom scăpa deaceste personaje du-bioase din fotbalul nos-tru.

Revenind lacandidaţii pentru postulde selecţioner, singurulcare se propune pentruaceastă funcţie e GicăHagi, care deşi nu areperformanţe sau expe-rienţă ca antrenor, areenergia necesară săaducă schimbarea şieste şi liber de contract.Urmează pe listă DanPetrescu şi Lucescu Jr.,primul cu rezultate maibune în actualul sezon,a doilea cu experienţăinternaţională acumu-lată pe vremea cândantrena la Rapid.Ambii sunt foarte am-biţioşi şi buni tehni-cieni, dar se pare că nuau experienţa necesarăsă lucreze sub presiune. În rest, ar mai fi Rednic şi An-done. Boloni şi Olăroiu se pare că deja au spus nu, deşi nuau fost propuşi oficial. Olăroiu a semnat un contract înQuatar iar Boloni a declarat că ar prefera să rămână în Bel-gia. Cu alte cuvinte, misiunea lui Ionuţ Lupescu de a-i găsiun înlocuitor lui Piţi este una destul de dificilă. Un per-sonaj dubios cu o misiune ingrată. Interesantă este soluţia

pe care au găsit-o ruşii în urmă nu cu mult timp, când l-aunumit pe Guss Hiddink la cârma naţionalei lor, pe care-lplăteşte milionarul Roman Abramovich, patronul luiChelsea. Guss i-a dus pe ruşi în semifinale la Euro 2008 şia creat o echipă care joacă foarte spectaculos şi eficace.Se pare că avem şi noi nevoie de o „gâscă de aur” precumThe Golden Gus.


Dar cu Naţionala cum rămâne?

Celebra cântăreaţă Celine Dion face parte dintr-un grup restrâns de oameni foarte bogaţi din Quebec cares-au arătat interesaţi să achiziţioneze echipa de hocheiadulată de montrealezi, Les Canadiens. Habs, care a câşti-gat de 24 de ori Cupa Stanley, a fost evaluată la 335 mi-lioane de dolari de revista Forbes. Actualul proprietar,George Gillett, a cumpărat echipa acum nouă ani, cu 185de milioane de dolari, şi pare determinat să o vândă,deoarece se află într-un impas financiar. Guvernul Que-becului este hotărât să se implice şi să facă tot posibilul caLes Canadiens să rămână la Montreal.

Rubrică realizată de FLORIN [email protected]

Celine Dion a pus ochii peLes Canadiens

Anglia vs.Spania şiUcraina vs.Germania

În Liga Campionilor avem parte de o semifinală100% englezească, Manchester - Arsenal, şi o alta carepare o veritabilă finală, Chelsea - Barcelona.

În Cupa UEFA - aflată la ultima ediţie căci deanul viitor va fi UEFA Europa League - avem două semi-finale foarte interesante: una 100% made în Ucraina, Di-namo Kiev - Şahtior Donetsk, iar cealaltă e între douăechipe germane, Werder Bremen - SV Hamburg. Finalava fi deci între o echipă din Ucraina şi una din Germania.

Les Canadiens? N-ar fi exclus să-i alintăm Les Celinediens

Barça e ultima echipă din afara Angliei rămasă în cursapentru cel mai important trofeu european.

Careul de „naşi”

SanduDragomir

Prunea

Dragomir

Lupescu

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■ PAG. 18PAG. 181818

OFERTE DE MUNCĂ

Restaurantul CABANA DACILOR cautăbucătar şi opătar cu experienţă, bilingv(franceză-engleză). 514-658-4900.

AVON! Căutam reprezentante AVON pen-tru a se alătura echipei noastre. Până la 50%profit! Afacere proprie cu livrare gratuită ladomiciliu. Formare gratuită. Silvia: 514-799-0657.

Companie imobiliară din Montreal cautăpersoane pentru curăţenie, vopsit şi re-novări. Post de birou-secretariat disponibil(bilingvism franceză-engleză). Informaţii:514-813-9114, Lăcrămioara.

Căutam femeie pentru îngrijirea unei fetiţede 2 ani şi 4 luni pentru approx. 2 ore pe zi,între 16:30 şi 18:30. Fetiţa trebuie luată la16:30 de la grădiniţă, care e la 3 staţii de au-tobuz de casă (pe Côte St-Luc/Cavendish).514-476-3150.

Caut persoană care să îngrijească 2 fetiţegemene de 4 luni, 2 zile pe săptămână (20de ore), nefumătoare, cartier St. Michel.Pentru informaţii, contactaţi Sorin sauElena. 514-382-1984.

OFERTE/SERVICII

Avem afacere foarte avantajoasă şi căutamun partener. Nu investiţi bani. Pentru detaliitel: 514-668-3175.

Electrician în construcţii cu licenţă în Que-bec din 1988, execut instalaţii electrice şireparaţii. Corneliu, 514-995-8045.

Predau cursuri de ghitară pentru începători.Ioji Kruppa, tel: 514-238-7365.

Tâmplar, asamblez mobilă la domiciliulclientului, montez blaturi de bucătarie(comptoirs), fac diverse reparaţii de tâm-plărie. Tel: 514-343-0462; 514-692-0462.

Amenajări interioare/renovări. Pentru unserviciu de calitate şi un preţ foarte bun,contactaţi-mă!. Dănuţ Bancu, 450-627-3899.

Doamnă româncă, 52 de ani, îngrijesc copilla domiciliul meu (CDN) sau al copilului.Informaţii la: 514-739-8348.

Şofer profesionist, disponibil 7/7 pentru aefectua deplasări long distance sau courtdistance. Preţul se negociază în funcţie decerinţă. Sunaţi la 514-562-6172, Florin.

Următoarea apariţie:8 mai

(data limită pentru datanunţuri:

3 mai)

ÎNCHIRIERI

Apartament 4 ½ în quatreplex, 2 dormi-toare, sufragerie şi bucătărie foarte mari,grădină închisă. Situat în cartierul St-Michel, aproape de aut. 40, 5 minute pânăla autobuz, 10 minute până la metrou.Liber de la 1 iulie, 700$, căldura inclusă,bail pentru minim un an. 514-383-4094,Maria.

Cameră de închiriat 370$/lună, totul inclus(telefon, internet). Sunaţi înainte de 10h şidupă 19h, tel: 514-342-1448 .

Apartamente renovate în zona Magazinu-lui Bucureşti, 5488 Avonmore, colţ cuClanranald, 3 ½ şi 1 ½, inclus apă caldă,căldură şi aragaz; 3 ½, inclus apă caldă,electricitate, posibilitate de instalare maşinispălat şi uscat rufe. 514-488-4272

Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţiade metrou Plamondon, autobuz 161. Curat,mobilat, încălzirea şi electricitatea incluse.Tel: 514-733-9415.

MICA PUBLICITATE

GRATUITĂ. Profitaţ[email protected]

514-690-8831

în este

VÂNZĂRI

Vând aer condiţionat 8000 btu. Tel: 514-569-1672.

Vând avantajos cartuşe de imprimantă lasercolor, timbre de colecţie şi accesorii ero-tice. Tel: 514-230-6945 sau email:[email protected].

Vând (lichidez) diverse obiecte electrocas-nice şi de mobilă (dormitor, ecran plat cal-culator, TV Philips, dezumidificator, aparataer condiţionat portabil, frigider, aragaz,etc.). Motivul vânzării: mutare în Europa.Tel: 514-331-2175.

O ocazie unică, condo disponibil în triplexnou, situat la 50 m de canalul Lachine, arhi-tectură stil european în cărămidă şi piatră,foarte spaţios, 1260 pi2, înălţime de 9 pi-cioare, recuperator de caldură şi aercondiţionat, 2 camere de dormit, 2 săli debaie, bucătarie din lemn importată dinSUA, mare sufragerie şi salon, două maribalcoane, sală de lavaj, un loc de parcare şidebara la subsol. Telefonaţi la Sandu: 514-219-6562, Me-Ra Developpement Inc.

Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de filme istorice,comedii, de acţiune, pentru copii, docu-mentare, sportive. Tel: 514-944-1418.

www.accentmontreal.com

Cum puteţi primi răspuns laorice întrebare personala?

Dragoste, destin, carieră, soluţiide iesire din impas, cauzele

problemelor actuale, totul poategăsi o cale cu ajutorul Tarotului

doar apelând la Catrinel.Rezultate garantate.(514) 618-5627

Covaci Traian, 1933-2009En Roumanie, le lundi 20 avril 2009 estdécédé Covaci Traian à l’âge de 75 ans. Illaisse dans le deuil sa sœur Elena et sonbeau-frère Alexandru, ses filles et ses petitsenfants. L’inhumation aura lieu enRoumanie.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolae,3044 rue Delisle (colţ cu Atwater, metrou Li-onel Groulx), Montreal, H4C 1M9 vă anunţăcă sfintele slujbe au loc în fiecare duminicăşi de sărbători mari la orele 11 a.m. Pr. Prof.Dr. Cezar Vasiliu - paroh. Tel: 514-846-3232; e-mail: [email protected].

Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă invităla săvârşirea Sfintei Liturghii în fiecare du-minică începând cu orele 11:30. Adresa: 635

boul. des Laurentides (colţ cu St-Louis,Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)invită credincioşii la următorul program deslujbe: duminica, 9:30-12:30, utrenia şiSfânta Liturghie; miercuri, orele 20:00,slujba Sfântului Maslu; sâmbăta, orele16:00, slujba vecerniei. Adresa: 2000 boulMarie, Longueuil (Saint-Hubert), J4T 2B1.www.sfgheorghe.com.

Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469;514-241-7913. Program slujbe religioase:joi, 18:00-20:00; duminică, 9:00-12:00 şi18:00-20:00.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează SfântaLiturghie în fiecare duminică la ora 10:30.Adresa: 2310 Denonville,Ville-Emard (Mtl),H4E 1M8 (metrou Monk, autobuz 36 di-recţia nord, a 4-a staţie). Pr. GheorgheAvram: 514-745-7565.

ANUNŢURI

DECESE

Vineri 24 aprilie 2009Vineri 24 aprilie 2009 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPPBERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Te eliberezi de uneleobsesii şi, dacă nu te gândeşti laboală, ea nu mai apare. Dragoste:

Ai noroc în iubire, chiar poţi spune că visele ţi s-au împlinit. Financiar: În această perioadă estefavorizată iniţiativa personală şi prosperitatea fi-nanciară.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: A sosit momentul unuitratament mai costisitor ce arerolul de a-ţi restabili sănătatea.

Dragoste: Nu se mai poate aşa, te gândeştifoarte serios la o schimbare de atitudine în cuplu.Financiar: Faci faţă cu succes cheltuielilor,chiar dacă acestea sunt în creştere.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Eşti predispus la dis-funcţionalităţi şi infecţii ale or-ganelor genitale. Dragoste:

Relaţia cu partenerul de viaţă va cunoaşte multesurprize şi momente imprevizibile. Financiar:Te descurci bine, iar eventualele tranzacţii pecare le decizi acum îţi pot aduce o oarecare in-dependenţă financiară la care visezi de mult.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Nimic grav la orizont,eşti în formă, te simţi excelent şi oviaţă mereu activă te ţine în priză.

Dragoste: Pot apărea momente dinamice, ori-ginale, spectaculoase care îţi vor oferi multe sa-tisfacţii sentimentale. Financiar: Nu vei aveaprea mulţi bani, dar vei reuşi să te descurci şi-ţivei achita toate facturile şi cheltuielile.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Eşti predispus la frac-turi şi ar fi bine să fii prudent.Dragoste: Dacă ţi-au căzut ochii

pe cineva anume, ajunge doar să străluceşti înstilul tău caracteristic şi victima este doborâtă lapicioarele tale, dar atenţie, se poate şi invers! Fi-nanciar: Banii vor veni în perioada imediat ur-mătoare, deci răbdare!

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Poţi avea unele pro-bleme la nivelul articulaţiilor şiligamantelor. Dragoste: Eşti re-

tras, timid, maliţios, nu se poate discuta cu tineîn asemenea stare. Financiar: Banii nu vin uşorşi nici nu sunt la nivelul pe care l-ai sperat. Eisunt principala sursă de nervi pe parcursul lunii.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Posibile probleme carepot afecta ficatul, pancreasul sauintestinele. Dragoste: Viaţa ta sen-

timentală se va derula mult mai spectaculos,partenerul oferindu-ţi multa atenţie şi afecţiune.Financiar: Eşti ceva mai relaxat iar cumpără-turile au un impact bun asupra psihicului, me-rită să ţi le permiţi din când în când.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Te vei confrunta cu dis-funcţionalităţi la nivelul ochilor şiposibile migrene. Dragoste: Vei

avea multe momente de satisfacţie sentimentală,iar relaţia cu partenerul se va derula original, in-ventiv şi spectaculos. Financiar: La nivel fi-nanciar situaţia se prezintă destul de prost.

SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: Scapi de o grijă în pri-vinţa unei probleme de sănătate, caşi cum ai ajuns la capătul unui

tratament şi eşti mulţumit de felul cum te pre-zinţi. Dragoste: Eşti mult mai tandru şi mai sen-sibil, se vede că te-a cuprins şi pe tine aerulprimăvăratec. Financiar: Nu te îngrijora, veiavea mai mulţi bani şi vei reuşi să faci faţă tu-turor cheltuielilor.

CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: Dacă ai palpitaţii ciu-date sau o oboseală cronică insta-lată în zona plexului, du-te imediat

să vezi un doctor. Dragoste: Nu se ştie clar câteşti tu de îndrăgostit, dar jumătatea ta sigur etopită! Financiar: La nivel financiar stai relativbine şi nu vei avea dificultăţi financiare majore.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Poţi avea unelenecazuri digestive, dar nu va finimic grav. Dragoste: Viaţa ta de

cuplu este marcată de drumuri şi comunicare.Financiar: Cu Jupiter în Vărsător, ocaziile delansare, extindere şi progres pot apărea oricând.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Sănătatea ta este înstrânsă dependenţă de sănătateaoamenilor alături de care trăieşti.

Dragoste: Nu se poate să fiţi amândoi la fel deorbiţi de dragoste, în acelaşi timp. Unul din voitrebuie să rămână lucid, ca să nu faceţi greşelidin prea multă pasiune. Financiar: Situaţiavoastră financiară se prezintă bine.

CONCURS

BBAANNCCUURRII☺ Un beţiv intră într-o biserică catolică şise duce direct la confesare. Intră în cabinăşi nu zice nimic. Popa, nedumerit, îşidrege vocea încercând să-i atragă atenţiaomului. El nimic. După un timp, preotulbate de trei ori în peretele despărţitor.Beţivul răspunde: - N-are rost să baţi, nici eu nu mai am hâr-tie.

☺Un ardelean şi un lepros sunt în în-chisoare. La un moment dat, leprosului îicade o ureche. O ia şi o aruncă pe geam.După un timp, leprosului îi cade nasul. Îlia şi îl aruncă pe geam. După un timp, le-prosului îi cade un deget. Îl ia şi îl aruncăpe geam. Ardeleanul nu mai suportă:- No, după cum bag de samă, 'mneata vreisă evadezi!

☺ Baciu Gheorghe stătea rezemat în bâtăşi privea în zare.- Ce faci, bace Gheorghe, şăzi şi cugeţi?- Ba, numa' şăd!

☺ Merge un tip cu nevastă-sa să ia cina larestaurant. Din păcate, farfuria de supă sevarsă pe rochia ei cea nouă. Supărata şiaşteptând să fie consolată de soţul roman-tic ea zice: - Uite cum arăt, ca o scroafă!El răspunde:- Şi te-ai mai şi murdărit pe deasupra!

☺ Vine soţul fericit acasă: - Nevastăăă, fă-ţi bagajele că am câştigatun milion de dolari la loterie!Nevasta, fericită:- Ce bagaje, de munte sau de mare? El răspunde:- Nu-mi pasă, numai dispari odată.

☺ Un tip îşi lasă pisica în grija fratelui peperioada concediului. La întoarcere îl sunăsă vadă când poate veni să-şi ia pisica, daracesta îi spune că pisica a murit.- Nu se poate! Ai fi putut şi tu să-mi dai oastfel de veste mai subtil.- Cum aşa?- Puteai să-mi spui că s-a urcat pe acoperişşi n-a mai vrut să coboare. Când aş fi sunata doua zi ai fi putut zice că a căzut de pecasă şi că ai dus-o la veterinar, iar a treia zimi-ai fi putut spune că a murit în urma ac-

cidentului şi...asta e...se mai întâmplă.- Mda, nu m-am gândit.- În fine, mama ce mai face?- Ăăă, păi e pe acoperiş şi nu vrea sacoboare.

☺ Vine Ion la Gheorghe şi-l întreabă:- Cum poate vaca ta să dea câte 100 litri

de lapte pe zi? - Simplu. Totul depinde de amabilitate.

Mă apropii de ea şi o întreb: Ce-avemastăzi, lapte sau carne?

☺ Vine Alioşa acasă. O vede pe Nataşatrebăluind. Fără să salute, se apropie şi japo palmă. Nataşa, încurcată:- De ce, Alioşenca meu cel drag?- Ehei, dacă ştiam te omoram.

☺ Badea Gheorghe merge în Coreea. Laaeroport îl aşteaptă un coreean foarte am-abil care se prezintă:- Yon Kunkoy.- Gheorghe. Cu două.

☺ - Alo?- Da!- Institutul internaţional de astrofizică,spectroscopie nucleară, prospecţiuni in-tergalactice, studiul quasarilor şi deter-minarea universurilor ciclice cu structurătoroidală?- Da, noi suntem!- Cu Gogu de la cazane, vă rog.

☺Nişte reporteri merg într-un sat pentrua scrie cum îşi petrece ziua badea Gheor-ghe. Îl roagă să povestească ce face în cur-sul zilei.- Dapoi, dimineaţa mă scol şi trag unpahar de palincă.- Stai, bade Gheorghe. Nu e bine să afletoată ţara că bei la prima oră. Spune căciteşti ziarul.- No, atunce dimineaţa mă scol şi cetescziaru. După aia dau la porc să mânce, dupăcare mai cetesc încă un ziar. Până la prânzlucrez în atelier, în care timp cetesc vreodouă-trei cărţi. La masă mai citesc vreodouă reviste, iar sara adun ioşagul de pecâmp, după care urmează presa de seară.După cină mă duc la biblioteca satului cupretenii, iar la 10 merem cu toată trupa laCostel, că el are tipografie.

SSUUDDOOKKUU

5 2

4 3 7 9

9 1 8

4 8 3

8 1 2 5

9 3 5

2 5 3

7 5 1 6

5 4

1. Dacă K reprezintă 10% din L, L reprezintă 20% din M, M reprezintă 30% din N şi N repre-zintă 40% din P, atunci raportul K/P este:A) 7 B) 3/2 C) 2/300 D) 3/1250 E) 2/350

2. O maşină merge 10 km cu viteza de 40 km/h, 100 km cu viteza 100 km/h şi 30 km cu vitezade 60 km/h. Viteza ei medie este:A) 80 km/h B) 2/300 km/h C) 40 km/h D) 200/3 km/h E) alt răspuns

3. √2¹ºº este egal cu:A) 250 B) (√2)¹º C) 2¹º D) 250 E) 2200

Ne puteţi trimite răspunsurile voastre la adresa [email protected] până pe data de 3mai 2009 inclusiv. Câştigătoarei sau câştigătorului i se va oferi un certificat cadou la maga-zinulCanadian Tire în valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX COMPUTERS.

Soluţiile concursului din numărul trecut1. B 2. C 3. C

În urma tragerii la sorţi, câştigătoarea este Mădălina Moise.

CCOONNCCUURRSS

Bilunar GRATUIT Anul2 Nr.23 OOBBAAMMAA:: PPRRIIMMEELLEE ...accentmontreal.com/arhiva/nr23.pdf ·...

Documents

Transcript of Bilunar GRATUIT Anul2 Nr.23 OOBBAAMMAA:: PPRRIIMMEELLEE ...accentmontreal.com/arhiva/nr23.pdf ·...