BIG FIVE: ANALIZA

INTRODUCERE

Teoriile privind trăsăturile personalităţii au influenţat poate cel rnai mult instrumentele psihodiagnostice de măsurare. Acest tip de teorii operează cu o afirmaţie fundamentală, care la rândul ei se bazează şi este validată pe o certitudine empirică privind faptul că personalitatea poate fi definită ca o structură de trăsături, de moduri caracteristice de comportament, cunoaştere, reacţie, simţire.

In principiu, prin trăsătura de personalitate se înţelege, cf. Dictionary of Psychology, 1985, o dispoziţie sau o caracteristică subiacentă, care poate fi folosită ca o explicaţie pentru regularităţile si consistenţa comportamentului persoanei. Acest sens implică o bază explicativă, de regulă o teorie asupra personalităţii. Cum vom vedea, datele majorităţii chestionarelor de personalitate nu pot fi interpretate fără o cunoaştere exacta a teoriei pe care se fundamentează instrumentul

In psihodiagnoza contemporană, datele de cercetare aduc din ce în ce mai multe argumente în favoarea conceperii trăsăturilor ca şî constructe explicative. In "Personalitate şi vârsta adultă", McCrae & Costa, 1990, definesc trăsăturile ca "dimensiuni ale diferentelor individuale privind tendinţele de a apare /a prezenta paternuri/modele consistente de gândire, simţire şi acţiune". Această definire devine importantă pentru a putea înţelege modul cum reliefarea prin instrumente adecvate a acestor trăsături / paternuri, ne dă dreptul să inferăm în legătură cu specificul gândirii, acţiunii, simţirii persoanei respective. Şi tot această definire ne dă dreptul sâ vorbim, în cadrul psihodiagnozei, despre trăsătură ca despre o proprietate a unui individ care justifică plasarea sa de-a lungul acestei dimensiuni a psihismului (v. bipolaritatea factorială), sens în care putem spune că trăsăturile sunt o explicaţie pentru comportamentul persoanei.

DEFINITIE

Modelul Big Five al trăsăturilor de personalitate sunt cele de bază.Acest model prezintă dimensiunile care modelează structura personalităţii umane şi stau la baza regularităţii în gândirea oamenilor, senzaţie, şi comportament.

Big Five sunt dimensionale, ceea ce înseamnă că fiecare dintre ele descrie un continuum între cei doi poli extremi. Toţi oamenii, indiferent desex, vârstă, sau cultură, împărtăşesc aceeaşi personalitate de bază, trăsături, dar oamenii diferă în poziţia lor relativă pe fiecare dintre trăsături. Cele Cinci Mari trăsături individuale din modelul Big Five sunt Nevroza (vs stabilitate emotionala), extraversiunea (Sau Surgency), Deschiderea spre experienta (de asemenea, numit Cultura sau intelectul), Agreabil (vs Antagonism), şi Conştiinciozitatea. Ca un ajutor de memorie, este de retinut că primele litere pot fi rearanjate pentru a reiesi cuvântul OCEAN, un termen sugerează faptul că domeniul de aplicare este vast al acestui model, care să cuprindă trăsături de personalitate.

Denumirile pentru domeniul reprezentat de cei 5 factori sunt, în această variantă lingvistica, în ordine: Surgency (cu sens de izbucnire) - extrovert, vorbăreţ; Agreabilitate - placut, cooperant; Conştiinciozitate : organizat, sistematic; Stabilitate emoţională - neemotiv, lipsit de invidie; Intelect - creativ, intelectual. De asemenea, studiile lui Costa & McCrae, 1985, 1989, 1992, i-au condus spre realizarea şi validarea unor chestionare, care cuprind cei 5 factori şi cate 6 faţete ale fiecăruia dintre ei, astfel: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate, Conştiinciozitate.

Mihaela Minulescu preciza că: ,, Modelul Big Five trebuie înţeles, în cele din urmă, ca un cadru general, în care, anumite clusterizări de înţelesuri psihologice utilizate şi importante în viata de zi cu zi pentru a diferenţia indivizii umani, sunt cele care dau adevăratul sens, în interiorul fiecărei limbi, acestor dimensiuni / experienţei interumane generale...”

BIG FIVE DIMENSIUNI

Personalitatea este structurată ierarhic, de la cel mai larg nivel la un nivel mai mic de generalitate, sunt trasaturi mai înguste sau faţete. Astfel, fiecare dintre dimensiunile Big Five este o combinaţie de mai multe trasaturi distincte, dar strâns legate. De exemplu, cei mai mulţi oameni cărora le place săcoopereaze cu altii sunt, de asemenea, mult mai sinceri şi plini de compasiune.

Deşi există excepţii individuale de la această regulă, asociaţiile dintre aceste caracteristici în populaţia generală sunt suficient de puternice pentru ajustifica combinarea lor în categoria mai largă de agreabil. Atunci când faţete specifice sunt în mod oficial incluse într-un model de Big Five, termenul de cinci-Factor este de obicei folosit pentru a descrie ierarhia.

Oamenii care au scor mare la nevroza sunt din punct de vedere emotional sensibili, ei devin supărati pur si simplu, şi frecvent experimentează emoţii negative. Faţetele individuale includ tristeţe, furie, anxietate / griji, constiința de sine, vulnerabilitatea la stres, şi de o tendinţă de a acţiona impulsiv.

Persoanele care au un scor scăzut la nevroză sunt stabili emotional si calmi. Chiar şi în condiţii stresante, ei rămân încrezători şi experimentează puţine emoţii negative.

Oamenii cu scor mare la extroversie sunt calzi, vorbăreti, şi în general, le place să fie în jurul altora. Ei sunt asertivi, activi şi plini de energie, veseli şi ei preferă mediile de stimulare. Oamenii introvertiti, în schimb, le place să fie singuri sau cu cativa prieteni apropiati. Ei rareori doresc să conducă pe alţii. Acestia sunt rezervati şi seriosi, au independenţa lor, şi preferă medii liniştite.

Oamenii care au scor mare pe Deschidere pentru a experimenta” Openness to Experience” sunt curiosi, imaginativi, au interese largi, şi o uşurintă de îmbrăţişa idei neconvenţionale şi valori.

Alte faţete includ sensibilitatea la experienţele estetice şi fantezie, precum si o bogată viată emotională.

Faţete ale modestiei şi corectitudinea sunt asociate cu agreabil, de asemenea. Oamenii cu scor mic pe agreabilitate tind, în schimb, să fie caracterizati

prin antagonism, scepticism, şi o economie competitivă, mai degrabă decât de cooperare.

În cele din urmă, oamenii care au scor mare pe Conştiinciozitate se străduiesc să atingă standarde înalte şi sunt auto-disciplinaţi, ordonati, în mod deliberat, şi cuminti. Cei cu scoruri mici pe Conştiinciozitate sunt persoane care rareori îşi planifică dinainte. Acestia pot fi lipsiti de griji şi dezorganizati în probleme personale, şi de cele mai multe ori nu reuşesc să stabilească un set bine definit de scopuri în viaţă. Cei mai mulţi oameni sunt în jurul valorii de mijloc al continuumului. Deşi Big Five sunt cel mai uşor de caracterizatde polii lor extremi, este important să se păstreze învedere faptul că destul de puţini oamenii sunt la extreme.

Perspective teoretice

Abordarea americana a trasaturilor de personalitate, de la care Big Five decurs, isi are originea în 1930. Întrucât cercetările anterioare despre abordările de personalitate sunt legate de investigatiile lor de la ideiile teoretice preconcepute, la abordarea trasaturii centrate pe date, in special pe analiza descriptiva a persoanei in vorbirea comună. Cuvinte cum ar fi timid, iritabil, sau iscoditor fac parte fiecare din limbaj natural şi ilustreaza tiparele tipice a modului în care oamenii gândesc şi vorbesc despre ei înşişi şi de alţii.

Abordarea trasaturilor îşi propune să identifice dimensiunea generala care sta la baza descrierii personalitătii de zi cu zi. Din cauza concentrarii asupra analizarii limbajului, aceasta linie de cercetare este, de asemenea, numita si abordarea lexicala.

Astăzi, există o gamă largă de perspective teoreticeprivind cercetarea Big Five.

Cercetatorii in tradiţia lexicala, cum ar fi R. Lewis Goldberg şi GerardSaucier au ţinut sa descrie structura de trasaturi de personalitate, fără a încerca să explice ce le provocă sau consecinţele lor. Alţii s-au concentrat asupra aspectelor relative specifice ale Big Five. Cercetători , cum ar fi Jerry S. Wiggins au examinat modelele de relaţie care sunt asociate cu anumite caracteristici de personalitate esenţiale pentru interacţiunile sociale. Bazat pe tot mai multe dovezi pentru o baza

genetica de Big Five, David Buss M. şi alti psihologii au studiat implicaţiile anumitor formaţiuni caracteristice de reproducere şi de supravieţuire.

Teoria cinci-Factor (FFT), postulată de către Robert R. McCrae, Paul T. Costa, Jr., este cu mult mai cuprinzătoare tinand cont de considerarile teoretice care abordează structura sistemului personalităţii, precum şi bazele de cauzalitate ale sale şi consecintele în viaţa reală.

Potrivit FFT, caracteristicile de personalitate se bazează genetic pe dispoziţii biologice. În funcţie de poziţia noastră relativă cu privire la aceste tendinţe de bază şi interacţiune în fiecare moment al noastru cu mediu, vom dezvolta modele specifice de gânduri, sentimente, şi comportamente (de asemenea este de mentionat adaptările caracteristice), care la rândul său, influenţează obiectivul nostru biografic.

Deşi pentru cele cinci tendinţe de bazăse considera că rămân permanente, în general, stabile în timp,adaptările caracteristice (strategii de coping) se pot schimba. De exemplu,o femeie care are un scor ridicat in nevroza (tendinţă de bază)poate dezvolta strategii de coping (adaptări caracteristice)care o ajuta la a face fata la noi situatii de stres, şiacest lucru îi permite să-şi asume un nou job provocator . Cu toate acestea, ea este încă ridicată în Nevroza şi rămâne sensibila din punct de vedere emotionaldecat o persoana obisnuita.

MĂSURARE Big Five de obicei se masoara solicitând oamenilor să se descrie pe chestionare. Unele măsuri sunt pur şi simplu liste descriptive de persoane –cuvinte (De exemplu, "vorbarete"), dar aceste liste cu adjective tind să fieambigue din cauza lipsei lor de context interpretativ. Propozitii de ansamblu (de exemplu ”imi plac partidele de joc cu o multime de oameni”) ofera o evaluare mai buna a personalitatii.

Ca o alternativă la asemenea auto-rapoarte, rude, prieteni,sau alte persoane care cunosc o persoană foarte bine poate furnizaevaluări - observator pentru personalitatea acestei persoane.

O evaluare cuprinzătoare a personalităţii este furnizata de Inventarul-de Personalitate NEO forma revizuită (NEO PI-R). Bazat pe acordul oamenilor cu 240 de intrebari scurte, NEO PI-R nu numai că oferă scorurile pentru cele cinci mari

domenii, dar, de asemenea si scorurile pentru sase dimensiuni subordonate (sau faţete) în fiecare din Big Five.

Cei care se ocupă de psihologia clinică folosesc şi chestionarea trăsăturilor, ca sprijin în diagnosticare, recurgând cel mai frecvent la instrumente de măsurare a personalităţii anormale, cum ar fi MMPI, însă şi chestionare generaliste de tipul NEO-PI-R. În plus, evaluarea trăsăturilor ar putea fi utilă pentru cunoasterea pacientului, alegerea terapiilor, anticiparea rezultatelor tratamentului şi cunoasterea anomaliilor de procesare care stau la baza tulburărilor mentale.

PREZENTARE BIG FIVE - FACTORI

Se poate remarca faptul ca desi nu exista un acord unanim in denumirea factorilor, consensul autorilor in ceea ce priveste continutul psihologic al acestora este destul de mare.

1. Primul factor - extraversia - arata capacitatea de orientare a personalitatii catre exterior, modul de implicare in actiune, sociabilitatea persoanei. Exista un mare acord al autorilor in denumirea si specificarea continutului lui.

Extraversiune este una dintre trasaturile de personalitate cele mai studiate din psihologie. La cel mai extins nivel de descriere, extraversiune reflectă măsura în care o persoană este interesată şi se bucură de interacţiune socială. Această amplă trăsătură cuprinde, de asemenea, un număr mai mare de fatete specifice. De exemplu, fiecare dintre următoarele aspecte au fost incluse în cel puţin un model major ale extraversiunii: impulsivitate, asertivitate, nivelul de activitate, tendinţa să se angajeze în căutarea comportamente excitante, experienţă de emoţii pozitive, şi sentimentele de căldură faţă de ceilalţi.

Extraversiunea este partea modernă, importantă a modelului cu cinci factori de personalitate. Nu este surprinzator, că extraversiunea a fost adesea legată de rezultate sociale, inclusiv timpul pe care, o persoană il petrece cu ceilalţi, numărul de prieteni pe care-l are o persoană, şi măsura în care o persoană se bucură de activităţi sociale. Extravertii tind să aibă punctaj mai mare pe scala aceasta decat introvertitii.

Cu toate acestea, extraversiunea, deoarece este o trasatură larg cercetata, a fost deasemenea legata de o varietate de alte rezultate. De exemplu, din cauza impulsivităti lor mai mare, extravertii detin mai multe sanse decat introvertii sa se angajeze in comportamente riscante (inclusiv unele comportamente riscante de sănătate). Pe de altă parte de altă parte, extravertii tind să fie uşor mai productivi decat introvertitii la locul de muncă şi sunt mai susceptibili de a fi

implicati în activităţi în comunitate, probabil din cauza aptitudinile lor sociale şi de interesele lor sociale. De asemenea, s-a dovedit ca extraverti ar fi mai fericiti decât introvertiti şi mai puţin sensibili la anumite tipuri de tulburări psihice.

2. Cel de-al doilea factor - agreabilitatea - prinde in el diferentele individuale relevate de interactiunea sociala (prietenie, placere) si se refera indeosebi la calitatile emotionale ale persoanei si la comportamentele ei prosociale.

Cercetările arată că factorul - agreabil este legat de comportamente prosociale, cum ar fi de ajutorul. Oamenii cu scor inalt la factorul agreabil oferă ajutor într-o serie de contexte situaţionale. Oamenii cu scor minim la factorul agreabil, cu toate acestea, par a fi mult mai influenţati de variaţiile situationale, cum ar fi victima apartenenţei la un grup, costul de a ajuta, şi experimental induse de empatie. Oamenii cu scor minim la factorul-agreabil au o probabilitate mai mare pentru a oferi ajutor în cazul în care victima este un membru al propriului grup sau costurile de a ajuta sunt scăzute. Oamenii cu scoruri inalte la factorul-agreabil au, de asemenea, un raportul mai mare de sentimente de simpatie şi de similitudine faţă de victimă.

Agreabil este, de asemenea, legat de două dintre dimensiunile majore ale emoţiilor prosociale, îngrijorare şi anume, empatia şi suferinţa personală. Agreabil este singura dimensiune a Big Five care abordează personalitatea pentru a prezice atât preocuparea empatica şi primejdia personală. În general, agreabil pare să prezică motive dispozitionale prosociale pentru a ajuta.

3. Cel de-al treilea factor – constiinciozitatea - vizeaza modul concret, caracteristic al individului de a trata sarcinile, activitatile, problemele care apar in viata lui. Deci el ofera o imagine mai putin clara, cuprinde trasaturi cum ar fi ordinea, disciplina, responsabilitatea sociala.

Cercetatorii stiu ca oamenii cu un scor ridicat la factorul Conştiinciozitate sunt mult mai disciplinaţi decât cei cu un nivel scăzut în conştiinciozitate, şi aceste informaţii pot figura în abordarea problemei.

Pentru cei care tin dieta conştiincios, cercetatorii ar putea avea nevoie doar să se canalizeze pe educaţie: Dacă ei inteleg principiile de nutriţie şi riscurile obezitatii pentru sănătate, acestia pot avea un stimulent suficient pentru a-si schimba obiceiurile lor alimentare. Cei care tin diete si au un scor scăzut la factorul conştiinciozitate vor avea nevoie de mai mult ajutor, plus incurajare, de un grup de sprijin, sau poate va fi necesar un frigider blocat. Alte diferenţe individuale ar putea fi, de asemenea, relevante pentru selecţia de tratamente. Unii oameni mănâncă mai puţin atunci când sunt singuri sau cand sunt cu alte persoane, care de asemenea sunt la dieta.

4. Cel de-al patrulea factor - stabilitatea emotională – este perceput in consens de marea majoritate a cercetatorilor ca retinand diferentele individuale referitoare la caracteristicile emotionale ale unei persoane (calm, multumit, emotiv, neemotiv), dar si la diferitele dificultati emotionale ale oamenilor (anxietate, depresie, iritabilitate etc.).

Nevroza se referă la o dimensiune generala a trasaturilor de personalitate si reprezintă măsura în care o persoană are experienţe triste, amenintatoare,

şi nesigure cu lumea.Fiecare individ poate fi poziţionat undeva pe această dimensiune a

personalităţii între poli extremi: o foarte buna stabilitate emoţională faţă de un haos emoţional.

Persoanele fizice extrem de nevrotice tind să fie mai labile emotional, anxiooase, tensionate, şi retrase. Persoanele care au un scor scazut la nevroza, tind să fie încrezătoare şi stabile.

Nevroza este asociata cu stresul şi nemulţumirea.Persoane nevrotice (de exemplu, cei care au un scor ridicat pe dimensiunea

nevrozei) tind să se simtă nemulţumite de ele insele şi de viaţa lor. Acestea au mai multe sanse de a raporta probleme minore de sănătate, iar la celelalte nevroza se simte ca un disconfort general, într-o gamă largă de situaţii.

Persoanele nevrotice sunt mai predispuse la emoţii negative (de exemplu, anxietate, depresie, furie, vina).

Studiile empirice sugereaza ca niveluri extrem de ridicate de nevroza sunt asociate cu mizeria prelungită şi generalizata în ambele persoane nevrotice.

5. Al cincilea factor-- cultura sau intelectul- arata diferitele aspecte ale functilor intelectuale (creativitate, inventivitate, deschiderea la experienta etc.).

Oamenii care un scor mare pe factorul deschidere pentru a experimenta sunt curiosi, imaginativi, au interese generale, şi îmbrăţişeaza usor idei neconvenţionale şi valori. Alte faţete includ sensibilitatea la experienţele estetice şi fantezie, precum şi o bogată viaţă emoţională. Oamenii care sunt cu un nivel scazut pe factorul deschidere , au un set restrâns de interese care sunt mai mult convenţionale în viziunea şi comportamentul lor. Ei sunt închisi pentru idei, acţiuni, şi sistemele de valori sau convingeri noi. Ei experienteaza, de asemenea, emoţiile mai puţin intense.

CONCLUZII

Noul model de descriptie si analiza a personalitatii a fost numit BIG-FIVE ("MareIe cinci") si a suscitat un interes imens din partea cercetatorilor. La ora actuala descrierea pcrsonalitatii in "cinci factori" este, in opinia unor autori, "foarte prolifica, daca nu chiar cea mai prolifica", aminteste in cartea sa Mielu Zlate.

Nu ştim cu adevărat cum să descriem o persoană, dar ştim că, dacă putem să îi atribuim o anumită trăsătură, un număr de alte trăsături vor apare în mod natural, evident, şi ele, ca fiind asociate. Aceste studii au factor-analitic susţinut în mod constant, ideea că cele cinci dimensiuni generale (Big Five) stau la baza diferenţelor individuale ale personalităţii.

Sustinatorii modelului Big-Five pornesc de la convingerea ca identificarea unui numar relativ limitat de factori ai personalitalii constituie un scop dezirabil pentru dezvoltarea unui cadru unificator de analiza.

Permite studierea relatiilor dintre structura personalitalii si starea de bine psihologica a oamenilor (extraversia se asociaza cu bunastarea psihologica, in timp ce nevrotismul are efecte negative);

Modelul Big Five a generat studii interesante legate de relatia dintre ereditate si mediu in structura si dinan1ica personalitiilii (John C. Loehlin, 1992 a urmarit masura in care cele 2 categorii de variabile mediu si ereditate - sunt prezente in fiecare factor);

Modelul Big Five a oferit un set extins si folositor de dimensiuni care caracterizeaza diferentele individuale, dimensiuni ce pot fi masurate cu o mare fidelitate si cu o validitate impresionanta. Luate impreuna, aceste dimensiuni caracterizeaza structura personalitatii;

Modelul Big Five are nu numai o valoare metodologica, ci si una practica, fiind utilizat in predictia performantelor, deci in selectia profesionala.

BIBLIOGRAFIE

1. Roy F. Baumeister (Florida State University) si Kathleen D. Vohs (University of Minnesota) Encyclopedia of social psychology. Sage Publications pag 25-27, pag 114-125, 202-204,335-340, 373-375, 472-475, 660-675

2. MIHAELA MINULESCU - CHESTIONARELE DE PERSONALITATE ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ , GAR ELL PUBLISHING HOUSE BUCUREŞTI 1996 pag 15-18

3. ZLATE, MIELU Eul si personalitatea , Bucuresti : Editura Trei, 2002., pag 240-255

4. Minulescu, Mihaela (2004), Psihodiagnoza Moderna. Chestionarele de Personalitate, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti pag 18