BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ing. Nicoleta Tipa bibliotecar Birou Informatică Internetul (International Network), această revoluţie informaţională bazată pe fuziunea dintre computere şi telecomunicaţii, ne-a invadat viaţa, schimbând-o fundamental. De la poşta electronică, care a schimbat obiceiul de secole de a trimite scrisori in plicuri timbrate, până la programe precum Messenger şi Skype ce permit comunicarea instantanee între oameni sfidând spaţiul, de la posibilitatea de a face plăţi sau tansferuri bancare din faţa calculatorului până la servicii medicale ce presupun efectuarea unor analize medicale acasă, cu o „brăţară” ataşată la calculator, cu transferul automat al rezultatelor pe fişe medicale virtuale şi discutarea lor cu medici prin videochat-toate acestea păreau greu de imaginat cu doar câţiva ani în urmă. Internetul a realizat globalizarea accesului la informaţie, fiind excelent definit de eseistul francez Pascal Brukner drept „...o enciclopedie ilimitată care ne depăşeşte infinit capacităţile de absorbţie; este poate un minunat mijloc de cunoaştere, dar şi un abis în care ne putem pierde, care ne sfidează sagacitatea, prin complicaţia lui” (în „Mizeria prosperităţii”, Bucureşti, Editura Trei, 2002). Internetul a făcut posibilă apariţia cărţii electronice (electronic book, e - book) care este privită ca cea mai mare schimbare în domeniul editorial de la Gutenberg încoace şi care este asociată noţiunii de bibliotecă virtuală (virtual library, e - library), ce defineşte conceptul de colecţie e- book. Cartea electronică este o carte sub formă de fişier de calculator, în diferite formate electronice digitale (PDF, LIT, HTML, PDB, EXE etc). Textul său are aspectul unei cărţi tipărite, dar conţinutul său poate fi îmbunătăţit cu înregistrări audio, video, cu legături (hyperlinks) ce ne pot conecta la alte surse de informaţii, actul lecturii devenind o adevărată explorare. Aceste legături sunt indicate prin marcarea diferită de restul textului a unor cuvinte, imagini sau simboluri grafice. Cartea electronică are, ca orice carte, autor, editor, copertă, pagină de titlu, ISBN, copyright (drept de autor). Sub formă de text electronic pot fi toate tipurile de lucrări, de la literatură, la tehnică de specialitate. Pentru citirea unei cărţi electronice avem nevoie de un hardware-un PC obişnuit, de birou sau un laptop, un PC de buzunar (Pocket PC), un PC de mână (Handheld PC) sau de un telefon celular - şi de o aplicaţie soft specială pentru lectură, numită de obicei „Reader” (eReader, Glassbook Reader etc). Companii de renume precum Microsoft şi Adobe au creat aplicaţii speciale: Microsoft Reader şi, respectiv, Adobe Acrobat eBook Reader care permit lecturarea cărţilor electronice. Nu numai că se pot descărca gratuit de pe Internet, dar ele sunt într - o permanentă dezvoltare în vederea optimizării actului de lectură, prin încercarea de a oferi facilităţi diverse: reglarea mărimii literelor, posibilităţi de adnotare pe marginea textului, semne de carte (bookmark) care apoi duc cititorul la pasajele ce prezintă interes pentru el, posibilitatea de a căuta un cuvânt sau o frază, posibilitatea consultării unui dicţionar printr- un simplu click şi chiar citirea e - textului de o voce sintetică, generată de

calculator. A fost inventată tehnologia e - Ink (cerneala electronică), folosită de Sony Reader, la care calitatea imaginii este comparabilă cu cea a tipăriturilor, fără iluminare şi reflexii obositoare. Ultimul reader lansat pe piaţă este Amazon Kindle, care a fost epuizat în câteva ore, deşi s - a vândut cu preţul de 399 dolari. Kindle este dotat cu tehnologia e- Ink şi cu un card SIM Sprint iar utilizatorii vor putea folosi o conexiune 3G pentru descărcarea cărţilor şi revistelor. Pentru realizarea bibliotecilor virtuale, achiziţionarea cărţilor electronice se poate face prin descărcare de pe Internet (download) de pe site - urile specializate în comerţul cu ebooks sau prin poşta electronică, ca fişier ataşat. Cartea electronică este cel mai vândut produs pe Internet. Există şi situaţii fericite, când cărţile electronice sunt oferite spre descărcare gratuită- atunci este vorba de cărţi aflate în domeniul public, adică ieşite de sub incidenţa drepturilor de autor ca urmare a expirării termenului de protecţie. De o situaţie fericită am profitat şi eu când am început achiziţia de cărţi electronice pentru biblioteca virtuală a instituţiei noastre. Ideea mi- a venit odată cu apariţia pe Internet a unui târg internaţional de carte electronică (The World eBook Fair) care a permis descărcarea gratuită a cărţilor timp de o lună. Organizatorii acestui târg au fost: The Gutenberg Project, The World eBook Library, Digital Pulp Publishing şi Internet Archive. Participanţii au fost editori cunoscuţi, firme specializate în comerţul online cu cărţi electronice, universităţi care au digitizat cărţi şi reviste din colecţiile lor şi chiar persoane fizice care au biblioteci de valoare. Cărţile oferite sunt în domeniu public sau donaţii - ceea ce înseamnă că nu pot fi folosite în scopuri comerciale şi conţinutul lor nu poate fi modificat.

Coperţi şi pagini de titlu ale unor cărţi electronice din biblioteca virtuală.

Există proiecte ambiţioase de digitizare a documentelor (cărţi, reviste etc) aflate în marile biblioteci ale lumii pentru a fi oferite apoi pe Internet, pionieratul în acest domeniu fiind asigurat de americani, ca şi majoritatea proiectelor ce au urmat. Proiectul Gutenberg a început în anul 1971, când Michael Hart a primit un fond generos pe care a decis să - l folosească pentru salvarea moştenirii culturale din biblioteci. Primul material digitizat a fost Declaraţia Drepturilor Omului. Introducerea în consumul de masă a cărţilor electronice a avut loc în 1998 odată cu prima conferinţă pe această temă organizată de Open eBook Forum (O.E.B.F.)- asociaţie care reuneşte companii de hardware şi software, editori, autori şi utilizatori ai cărţilor electronice. Această asociaţie şi - a propus prin acţiunile sale promovarea şi acceptarea la scară largă a cărţilor electronice, direcţie dominantă a industriei editoriale; iniţiativa Open eBook a fost făcută publică cu ocazia primei conferinţe pe tema cărţilor electronice, când s - a pus prima dată şi problema drepturilor de autor asupra documentelor digitale (D. R. M.- Digital Rights Management). Printre membrii fondatori care sunt nume marcante atât din lumea software- ului, cât şi a marilor case editoriale: The Association of American Publishers (A. A. P.), the Library of Congress, McGraw- Hill, MacMillan Publishing, Adobe, Microsoft, Barnes & Nobles etc. se află şi firma românească SOFTWIN. Putem remarca cu mândrie că SOFTWIN este singurul membru fondator şi reprezentant din Europa de Est. Gallica, proiect al Bibliotecii Naţionale a Franţei început în 1997, asigura în aprilie 2006 accesul online la 90000 de volume, 1200 volume full text (text complet), 500 volume audio şi 80000 documente grafice. Gallica este o bibliotecă virtuală, patrimonială şi enciclopedică, care cuprinde romane, esee, reviste, texte celebre şi opere rare oferite gratuit pentru lectura online. Acoperă domenii diverse: istorie, literatură, ştiinţe, filozofie, drept, economie şi ştiinţe politice. Alt proiect este Google Print, lansat în 2004 de motorul de căutare Google care şi - a propus, într - o primă fază, să digitizeze cca 15 milioane de lucrări. Pentru aceasta a încheiat contracte cu cinci renumite biblioteci : o bibliotecă publică: New York Public Library şi patru biblioteci universitare: Stanford, Michingan, Harvard şi Oxford. Investiţia a fost estimată la 150 - 200 milioane dolari. În prezent proiectul se numeşte Google Book Print şi deja sunt digitizate peste 10 milioane de cărţi din toată lumea, inclusiv Europa, cei mai recenţi colaboratori europeni fiind Universitatea Complutense din Madrid şi Universitatea din Lausanne. Când se efectuează căutarea unei cărţi în Google Book Search (serviciu asigurat de Google), apar informaţii despre cartea respectivă (inclusiv de unde poate fi cumpărată sau împrumutată) şi fragmente de text, dacă acea carte este protejată de copyright sau textul întreg (full text), dacă acea carte se află în domeniul public. Într- o seară de octombrie 2005, la clubul Golden Gale, Brewster Kahle (preşedinte la Internet Archive) a anunţat înfiinţarea organizaţiei non- profit The Open Content Alliance (O.C.A.) care avea ca scop crearea unei biblioteci universale online, alcătuită din cărţi aparţinând domeniului public, disponibile online pentru descărcare (download) sau imprimare (printing). „Let' s get the people' s books back to the people”, a spus el (Să dăm cărţile omenirii înapoi oamenilor). În aceeaşi seară a prezentat cu mândrie noul său scaner pentru cărţi denumit Scribe - un fel de cameră

obscură portabilă, cu un locaş din sticlă, în formă de V şi două camere digitale. Cartea în format digital obţinută prin scanarea cu Scribe redă întru totul originalul (file îngălbenite de trecerea timpului, autografe, exlibris, cuvinte subliniate, note scrise de cititori etc.)

Un număr impresionant de universităţi, case de editură, biblioteci, fundaţii, organizaţii guvernamentale şi firme software din întreaga lume s - au alăturat acestei iniţiative: the University of California, the University of Toronto, the British National Archives, the European Archives, Microsoft, O' Reilly Media, Yahoo, companii multimedia ca Librivox şi Octavo, the Alfred P. Sloan Foundation, the Harvard University Libraries, MSN Search etc. Obiectivul O.C.A. era ca, prin colaborarea membrilor săi, să alcătuiască o arhivă de documente multilingve digitizate şi să asigure accesul publicului la această bogată panoramă a culturii universale. Brewsler Kahle este şi preşedintele unei organizaţii non - profit denumită Internet Archive (I. A.), fondată în 1996, cu sediul în San Francisco şi cu filiale în Amsterdam şi Alexandria (Egipt). Dacă misiunea iniţială a fost de a alcătui o bibliotecă online cu acces permanent pentru elevi şi studenţi, profesori şi cercetători, acum a devenit o arhivă universală cu instantanee luate din the World Wide Web Pentru a - i asigura trăinicia, o copie completă a acestei arhive se află păstrată la Alexandria (Egipt). Această organizaţie a iniţiat mai multe proiecte, la care munca de cercetare şi dezvoltare a fost sprijinită financiar de Fundaţia Alfred P. Sloan şi Fundaţia Kahle/ Austin. Un prim proiect, The Open Library, este o bibliotecă online cu peste 100 000 de cărţi în format digital, la care alegerea cărţilor si scanarea lor a fost efectuată de bibliotecarii universităţii din Toronto şi a altor opt universităţi canadiene şi de bibliotecarii sistemului de universităţi din California.

Cel mai recent şi mai ambiţios proiect I. A. este 100 Dollar Laptop Project care

constă în producerea unui laptop ieftin, de numai 100 de dolari, pentru copiii din întreaga lume, astfel proiectat ca să funcţioneze atât ca un computer, cât şi ca un dispozitiv de citire a cărţilor electronice. The Open Content Alliance a anunţat că va dona copii ale colecţiei sale de cărţi electronice pentru utilizatorii acestor laptopuri. În imagini se poate vedea prototipul acestui laptop. În cadrul O. C. A., un grup multimedia, Librivox, a iniţiat un proiect de realizare a versiunilor audio ale cărţilor clasice digitizate. Librivox coordonează activitatea mai multor voluntari care înregistrează operele clasicilor. Pentru evenimentul de lansare a fost aleasă o carte din biblioteca online the Open Library, şi anume An International Episode, de Henry James. Dacă majoritatea proiectelor de digitizare au evitat cărţile deteriorate, fragile (brittle books), the Library of Congress şi - a propus iniţierea unui proiect de salvare a acestora prin transpunerea lor în format electronic. Sunt folosite tehnologii speciale de scanare şi de afişare cu întoarcerea paginilor (page- turner display). Fundaţia „Alfred P. Sloan” a acordat un grant în valoare de 2 milioane de dolari pentru sprijinirea acestui proiect iar O. C. A. a oferit tehnologia sa de scanare Scribe. De asemenea Sloan Foundation a oferit 1 milion de dolari pentru a sprijini the Internet Archive să scaneze colecţiile de istorie a cinci instituţii de cultură din lume pentru a permite atât conservarea operelor originale, cât şi accesul publicului la aceste valoroase cărţi, în varianta lor digitală. Încadrându- se aceluiaşi scop de a permite accesul universal la texte rare şi de a conserva manuscrisele, the British Library, în cooperare cu Armadillo Systems, a dezvoltat un program interactiv denumit Turning the Pages. Cu ajutorul Adobe Shockwave se simulează întoarcerea paginilor ca la o carte reală; utilizatorul poate mări detaliile unor imagini de o calitate deosebită, poate citi sau asculta explicaţii despre semnificaţia fiecărei pagini. Pe site- ul bibliotecii se poate accesa The Welcome Library care, cu ajutorul programului interactiv Turning the Pages, oferă 15 cărţi electronice printre care un caiet al lui Leonardo da Vinci, The Original Alice- carte scrisă şi ilustrată de Lewis Carroll, Diamond Sutra, cea mai veche carte

tipărită în anul 868 în China. La începutul anului 2007 Microsoft a anunţat lansarea (în variantă beta, de testare) a serviciului Windows Live Book Search- parte a proiectului Windows Live cu ajutorul căruia încearca să recupereze terenul pierdut în faţa lui Google. În acest sens a încheiat un parteneriat cu Kirtas Technologies, companie specializată în scanere şi software de editare a cărţilor electronice. Pentru a evita criticile privind încălcarea drepturilor de autor (de care a avut parte Google), Microsoft a anunţat că va publica doar cărţile aparţinând domeniului public. Bibliotecile partenere în acest proiect au fost the University of California Libraries, the University of Toronto Library, the British Library, the New York Public Library şi the American Museum of Veterinary Medicine. Sute de mii de cărţi din aceste biblioteci au fost scanate, digitizate şi indexate pentru a deveni accesibile cititorilor din întreaga lume. Prin Windows Live Books Publisher Program, care a debutat în 2006 la BookExpo America, se oferea editorilor posibilitatea de a - şi trimite cărţile pentru a fi scanate şi indexate gratuit. Un alt serviciu, Windows Live Search Academic, a fost actualizat prin adăugarea de milioane de noi articole din mii de jurnale academice din lume, din diverse domenii : bio - medicină, IT, fizică, tehnică etc. Microsoft a alocat programelor de cercetare - dezvoltare 7, 5 miliarde de dolari în anul fiscal 2007, din care 500 milioane de dolari pentru Europa. În această „competiţie digitală”, Google a plusat integrând motorului de căutare cărţi Google Book Search, un alt serviciu foarte popular numit Google Maps, realizând astfel identificarea cartografică a locurilor menţionate în cărţile electronice. Astfel atunci când accesăm o carte apare şi opţiunea „Locuri menţionate în această carte” (Places mentioned in this book), cu harta respectivă şi cu legături (links) către fragmentele de text în care sunt menţionate locurile marcate pe hartă. Câteva cărţi care beneficiază de această nouă caracteristică sunt: Around the World in Eighty Days de Jules Verne, War and Peace de Leo Tolstoy şi A Biography de Terry Bach. În marea aventură a digitizării, ambiţia celor de la Google este să scaneze full text toate cărţile editate din lume, astfel moştenirea de cultură universală să fie salvată şi indexată pentru a fi găsită cu uşurinţă pe Internet, în acelaşi fel în care sunt site-urile web pe motorul lor de căutare. Google a ţinut o conferinţă la biblioteca publică din New York pe tema viitorului industriei de editare a cărţilor. Printre cei patru sute de participanţi au fost mulţi reprezentanţi ai caselor de editură care nu privesc cu ochi buni proiectul Google de a scana toate cărţile publicate până acum. Mesajul implicit al conferinţei a fost cuprins într- un citat al lui Charles Darwin, proiectat pe un ecran: „It is not the strongest of the species that survive, nor the most intelligent, but the ones most responsive to change” (Specia supravieţuitoare nu este cea mai puternică, nici cea mai inteligentă, este cea care se adaptează cel mai bine schimbării). În mai 2008, competitorul său, Microsoft, a anunţat încheierea programului de digitizare şi desfiinţarea serviciului Windows Live Book Search , ca rezultat a unei decizii strategice de focalizare a investiţiilor sale în noi domenii. Fuseseră digitizate 750 000 de cărţi şi indexate 80 de milioane de articole. Anunţul făcut a luat prin surprindere pe toţi cei implicaţi în industria ebook - lui, mulţi regretând competiţia şi serviciile valoroase asigurate de Microsoft în acest domeniu.

În Europa, procesul de digitizare s-a limitat la proiectul Gallica şi la activitatea bibliotecilor universitare solicitate să se alăture iniţiativelor americane Google. Prima reacţie a avut - o preşedintele de atunci a Bibliotecii Naţionale a Franţei, Jean- Noel Jeanneney, în carte sa „Quand Google defie l' Europe” exprimându- şi pe lângă aprecierea faţă de iniţiativa americanilor şi teama că, în urma selectării pentru digitizare, cultura europeană va fi defavorizată, în timp ce influenţa culturii americane în lume va creşte. A urmat o scrisoare semnată de preşedintele Franţei, Jacques Chirac, şi alţi cinci preşedinţi de state şi guverne prin care se cerea o reacţie la iniţiativa Google, proiectul European Digital Library urmând să afirme identitatea culturală a Europei. Răspunsul a fost Comunicatul Comisiei Europene „i2010: Digital Libraries” care arată concepţia sa privind bibliotecile digitale şi crearea Bibliotecii Digitale Europene. Se arată că bibliotecile şi arhivele europene conţin materiale de valoare reprezentând bogata istorie a Europei şi diversitatea culturală şi lingvistică a ei. În 2001 numărul total de cărţi şi periodice în bibliotecile Europei era de 2.533.893.879 volume. Motivele principale pentru care acest material va fi digitizat sunt înlesnirea accesului online la conţinutul lor şi salvarea de la degradare. Odată transpus în format electronic, patrimoniul cultural, ştiinţific sau educaţional poate deveni resursă pentru un spectru larg de produse şi servicii informaţionale. De aceea se consideră că, pe termen lung, constituirea bibliotecii digitale reprezintă un demers cu un mare potenţial economic. În 2006 a fost emisă Recomandarea (2006/585/CE) Comisiei Europene în privinţa digitizării şi accesibilităţii online la materialul cultural şi prezervarea digitală iar în septembrie 2007 Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie (2006/2040(INI)) prin care sprijină Comunicatul Comisiei Europene i2010: Digital Libraries. În dorinţa unificării eforturilor de digitizare a moştenirii culturale şi ştiinţifice europene, au fost demarate mai multe proiecte, dintre care: e- EUROPE+ cu scopul stimulării creării şi diseminării de conţinut digital, asigurării accesului la moştenirea culturală în formă digitală şi MINERVA+ cu scopul „ punerii în discuţie, corelării şi armonizării activităţilor desfăşurate în domeniul digitizării de conţinut cultural şi ştiinţific, creării unei platforme comune, promovării recomandărilor şi liniilor directoare în ceea ce priveşte digitizarea, metadatele, accesibilităţii pe termen lung şi prezervării”. În 2004 s-a înfiinţat SEEDI (South Eastern Europe Digitisation Initiative- Iniţiativa pentru Digitizare în Sud - Estul Europei) la care au participat specialişti din 14 ţări din Europa Răsăriteană şi din U. E., profesionişti din domeniile IT, biblioteconomie, patrimoniu cultural. S- au prezentat rapoarte de ţară referitoare la digitizare şi descrieri de proiecte de digitizare realizate în cooperare. SEEDI sprijină eforturile din domeniu prin organizarea de conferinţe (în septembrie 2005 la Ohrid, Macedonia, a avut loc prima conferinţă SEEDI ), prin dezbateri şi informări pe lista de discuţii SEEDI şi revista Review of the National Center for Digitization.

Carte publicată în urma primei conferinţe SEEDI , la Ohrid, Macedonia, 2005 La cea de - a treia conferinţă SEEDI care a avut loc la Cetinje, Muntenegru în perioada 13- 15 septembrie 2007 au participat Serbia, România, S. U. A., Danemarca, Italia, Croaţia, Slovenia, Bosnia- Herţegovina, Norvegia, Grecia, Macedonia şi gazda, Muntenegru. Italienii au prezentat proiectul MICHAEL, demarat în 2004, o colaborare între Marea Britanie, Italia şi Franţa. MICHAEL este un catalog online creat pentru promovarea instituţiilor publice şi asigurarea unui acces rapid a publicului la colecţiile digitale din muzee, biblioteci şi arhive. În 2006, proiectul MICHAEL PLUS cuprindea noi ţări membre: Cehia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Spania şi Suedia. Proiectul este deschis ţărilor membre U. E. S. U. A. au prezentat proiectul Bibliotecii Congresului din Washington, World Digital Library care promovează moştenirea culturală universală, cunoaşterea diferitelor culturi de pe glob. România s- a prezentat cu proiectul de digitizare al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” RESTITUTIO care cuprinde peste 20.000 de pagini de carte rară şi bibliofilă. EuroLitera Tur este un proiect al Comisiei Europene finanţat prin Programul Cultura2000 în parteneriat cu instituţii de cultură europene, dintre care Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost iniţiator şi lider de proiect. Perioada de desfăşurare a fost de un an (mai 2004- ianuarie 2005) iar obiectivul principal a fost acela de a promova şi încuraja lectura, de a - i apropia pe tineri de valorile culturale europene comune, de a extinde dialogul cultural şi a evidenţia rădăcinile şi elementele comune din acest vast şi preţios patrimoniu. Proiectul a reprezentat o alternativă inovatoare la tipul clasic de expoziţie literară prin abordarea tehnologiilor digitale multimedia şi transpunerea în 8 limbi europene (cehă, engleză, franceză, greacă, italiană, poloneză, română şi spaniolă). Prin intermediul cărţilor electronice, fotografiilor, fragmentelor audio - vizuale etc au fost reflectate principalele curente

ale literaturii europene într- o sinteză din antichitate până în secolul XX. Recomandarea asupra Digitizării şi Conservării Digitale, adoptată în 2006 de Comisia Europeană, impulsiona statele membre U. E. să accelereze procesul de transpunere a patrimoniului cultural european online prin intermediul Bibliotecii Europene Digitale. Cu un an mai târziu a fost înfiinţată Fundaţia Biblioteca Europeană Digitală. La înmânarea oficială a statutului fundaţiei, Viviane Reading, comisarul european pentru Societate Informaţională şi Media şi-a exprimat aprecierea şi susţinerea: „Cetăţenii Europei ar trebui să beneficieze cu toţii de bogatul nostru patrimoniu cultural. Această fundaţie reprezintă un pas înainte în direcţia materializării acestei ambiţii. Ea indică dorinţa instituţiilor culturale europene de a colabora pentru a - şi face colecţiile uşor de accesat şi utilizat de către public, prin intermediul unei platforme online, comună şi multilingvă”. Biblioteca Europeană Digitală este găzduită de către Koninklijke Bibliotheek ( Biblioteca Naţională a Olandei) şi condusă de Conferinţa Bibliotecarilor Naţionali Europeni (CENL), la care este membră şi Biblioteca Naţională a României. Dr. Wim van Drimmelen, director al Koninklijke Bibliotheek, a spus: “Arhive, muzee, colecţii audio - vizuale şi biblioteci colaborează pentru a garanta că resursele lor pot fi reunite într - o lume virtuală, indiferent de locul în care se află originalul. Aceasta este ceea ce aşteaptă utilizatorii.” În România suntem la început de drum în procesul de digitizare a patrimoniului cultural. Importanţa crescândă acordată acestui domeniu se reflectă în apariţia a tot mai multe proiecte- paşi mărunţi făcuţi de fundaţii culturale, asociaţii, edituri, biblioteci şi chiar persoane particulare. În mai 2001 a avut loc primul seminar pe tema Cartea electronică sub egida Academiei Române şi cu participarea celei mai importante companii furnizoare de soluţii şi servicii software din ţară, SOFTWIN. Comunicările prezentate în cadrul acestui simpozion sunt incluse în lucrarea Cartea electronică, coordonator prof. dr. Doina Banciu, director general I. C. I., Ed. AGER Liter@cces este un proiect pilot de digitizare, finanţat cu ajutorul Fondului Cultural Naţional. Proiectul vizează valorificarea patrimoniului literar românesc, promovarea şi receptarea acestuia în rândurile unui public cât mai larg, printr- o abordare multilingvă şi prin folosirea tehnologiilor digitale multimedia. Proiectul urmăreşte dezvoltarea unei baze de date digitale în limbile română şi engleză ce va cuprinde date istorico - literare (peste 500 de pagini de texte, 100 de cărţi în format electronic, 2000 de fotografii, 300 de fragmente audio - video) referitoare la peste 300 de autori români, grupate în 8 perioade istorico- literare ale literaturii române şi despre peste 80 de muzee şi case memoriale literare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Alte obiective: o enciclopedie online a literaturii române care oferă o călătorie virtuală în timp prin literatura română, un portal web cu informaţii despre proiect şi reţeaua muzeelor şi caselor memoriale literare şi o expoziţie interactivă multimedia, deschisă la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Scopul final este asigurarea pentru public a unui acces sporit şi o mai bună cunoaştere a valorilor patrimoniului literar românesc. Asociaţia pentru Iniţiativa Culturală în Internet a realizat un proiect numit Biblioteca Românească Virtuală, găzduit pe internet la adresa

http://biblioteca.euroweb.ro, care îşi propune publicarea online a textelor clasicilor literaturii române şi asigurarea unor link - uri către alte site - uri culturale. cIMeC- Institutul de Memorie Culturală este recunoscut la nivel european ca o instituţie de excelenţă în domeniul documentării digitale a patrimoniului cultural, mai ales după 2004, an în care s - a alăturat celor aproximativ 100 de instituţii culturale europene la proiectul EPOCH - European Research Network on Excellence in Processing Open Cultural Heritage (Reţeaua europeană de cercetare de excelenţă în procesarea patrimoniului cultural deschis). Pe site - ul institutului se găsesc la biblioteca digitală, în cele patru secţiuni: arheologie, ghiduri, istorie şi literatură diverse opere valoroase. Menţionez colecţia istorică a revistei Teatru (1956- 1970) şi prezenţa unor autori ca I. L. Caragiale şi Mihai Eminescu. ICI- Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Informatică a deschis prima librărie electronică din România (2001) pe site - ul său http:// e-librarie.ro. Oferta de carte electronică este variată, aparţinând mai multor domenii, în diverse formate electronice şi în mai multe limbi. Obiectivul acestei librării este diseminarea informaţiei electronice tip carte şi se regăseşte printre obiectivele programului eEurope+, şi anume crearea de colecţii electronice de date accesibile prin intermediul Internetului. În 2001 a fost lansată Editura LiterNet care a devenit în scurt timp cunoscută datorită cărţilor electronice lansate pe site - lucrări contemporane, de la romane, poezie, piese de teatru la cărţi pentru copii, scenarii, eseuri şi albume de fotografii. Editura, care s - a evidenţiat prin promovarea literaturii române pe Internet, a fost nominalizată la premiul “Electronic Publishing” al Asociaţiei Editorilor din România. Alte edituri ce s - au făcut remarcate sunt: Ed. Noesis care a realizat Enciclopedia Virtuală I. L. Caragiale şi a digitizat cărţi aparţinând clasicilor români în format LIT şi Ed. Litera Chişinău care a digitizat cărţi din programa şcolară în colecţia de cărţi electronice în format PDF, Biblioteca Şcolarului. Wikisource- colecţia românească – constituită şi întreţinută de voluntari, funcţionează de sine - stătător, separat de varianta multilingvă a proiectului din februarie 2005. O persoană particulară, Radu Narcis Velicescu, a creat şi dezvoltat proiectul Romanian Voice care oferă la adresa http://romanianvoice.com peste 1600 de poezii româneşti ce se pot citi online în şapte limbi- unele şi cu varianta audio, texte, documente audio şi video de umor, poveşti, fabule şi basme, teatru şi schiţe, colinde şi muzică populară, fotografii etc. Calitatea materialului oferit este dovedită de faptul că Biblioteca Congresului din Washington asigură pe pagina web un link către acest site. Scriptorium este un proiect deschis de bibliotecă digitală, creat aproape în totalitate cu ajutorul tehnologiilor opensource, care oferă în diverse formate electronice o selecţie interesantă de clasici români. Iniţiatorul şi dezvoltatorul principal este Adrian Dimulescu. Cel mai înalt forum cultural pe plan naţional, Academia Română, s - a implicat în prezentarea şi diseminarea moştenirii culturale încă din 1999 când, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cIMeC au pus bazele unui proiect de digitizare a manuscriselor lui Eminescu şi, alt proiect, Arhiva Traian Vuia, care cuprinde

facsimilele digitale ale manuscriselor şi planurilor aparatelor de zbor inventate de Traian Vuia. Biblioteca Naţională a României administrează o parte importantă a memoriei culturale: cărţi, periodice, manuscrise şi carte rară, incunabule, materiale cartografice, fotografii şi materiale audio - vizuale. În 2006 atribuţiile Bibliotecii Naţionale au fost extinse, devenind direct responsabilă de coordonarea proiectului de realizare a Catalogului colectiv naţional al publicaţiilor româneşti şi străine - instrument necesar bibliotecilor digitale, ca şi de realizarea Bibliotecii Virtuale Naţionale. Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, care este o filială a Bibliotecii Naţionale, este implicată într - un proiect de digitizare împreună cu Ministerul Culturii şi Cultelor, cIMeC şi Banca Mondială: APOGRAF - Biblioteca Digitală Naţională a Manuscriselor şi Cărţilor Vechi. Baza de date creată în 2003 conţinea în 2008 facsimilele digitale a 194 volume din colecţia Bibliotecii Batthyaneum şi 109 volume din colecţia Bibliotecii Naţionale a României. Facsimilele digitale au avantajul că documentul se vede în forma lui originală. Bibliotecile universitare şi publice sunt de asemenea implicate în diverse proiecte de digitizare, dar limitate de factorul financiar:

• Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” Bucureşti a creat o colecţie digitală alcătuită din publicaţii periodice din domeniul biblioteconomic (articole realizate de către angajaţii bibliotecii care au fost de acord să le ofere spre consultare online); alt proiect este RESTITUTIO (prezentat la cea de - a treia conferinţă SEEDI) care cuprinde variantele digitizate ale unor carţi rare şi bibliofile (prima ediţie Titu Maiorescu a poeziilor lui Mihai Eminescu: Poesii. Bucureşti, Ed. Librăriei Soceru & Comp., 1884) şi ale unor cărţi, documente des solicitate, ieşite de sub incidenţa drepturilor de autor;

• Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj - Napoca în cadrul proiectului EnterTransylvania digitizează colecţiile sale de valoare: documente de patrimoniu, material iconografic, periodice rare etc.;

• Biblioteca Metropolitană din Bucureşti pune la dispoziţia publicului larg mii de pagini de carte digitizate în cadrul proiectului Biblioteca Virtuală Metropolitană Bucureşti; alt proiect este o colaborare cu Biblioteca Academiei Române prin care a fost scanată toată producţia de carte românească dintre anii 1508- 1830, acest material urmând să fie prezentat pe pagina www.daco-romanica.ro - o pagină realizată după modelul celei franceze, www.gallica.fr;

• Biblioteca Judeţeană “ Gheorghe Asachi” Iaşi desfăşoară începând cu 2003 un proiect de digitizare numit O nouă bibliotecă: Reţeaua interumană iar din 2006 a început dezvoltarea colecţiei digitale Bibliografia Iaşului ;

• Proiectul Bibliotecii Judeţene “Ioan N. Roman” Constanţa a debutat în 2003 şi a vizat digitizarea documentelor cu valoare specială pentru bibliotecă - colecţia de periodice vechi din Dobrogea. Acestea sunt disponibile online, accesând OPAC - ul;

• Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila desfăşoară mai multe proiecte de digitizare: Biblioteca Digitală Şcolară care oferă peste 30 000 de pagini de literatură română, în concordanţă cu programa şcolară, şi literatură universală;

Digitizarea presei locale, început în 2004 şi cu temen final sfârşitul anului 2010, va oferi acces la publicaţia Mercur - primul jurnal comercial apărut în 1950; Biblioteca digitală muzicală, proiect al bibliotecarului Dragoş Adrian Neagu;

• Biblioteca Judeţeană „ George Bariţiu” Braşov realizează în colaborare cu Fundaţia „Casa Mureşenilor” digitizarea publicaţiei „Gazeta de Transilvania”;

• Biblioteca Judeţeană “N. Milescu Spătarul” din Vaslui a lansat de curând proiectul Biblioteca Virtuală – proiect cu finanţare nerambursabilă finanţat de U. E. prin Programul de Vecinătate România- Moldova, Prioritatea 2, Acţiuni PEOPLE TO PEOPLE, Phare CBC 2004. Acest proiect cuprinde din partea română judeţul Vaslui şi din Republica Moldova raioanele Hânceşti şi Leova. Bibliotecile din cele trei unităţi teritoriale participă la trecerea fondurilor de carte proprii pe format electronic, cu prioritate cărţile din programa şcolară şi cele cu caracter educativ. În perioada 28 - 29 noiembrie 2007 biblioteca a organizat un Seminar Internaţional pe această temă cu participarea unor specialişti din biblioteci şi din alte domenii din ţară şi din Republica Moldova.

• Biblioteca Judeţeană Timiş a înfiinţat în 2000 staţia pilot Biblioteca virtuală, un proiect de digitizare a cărţilor şi periodicelor vechi. În prezent pot fi accesate lucrări ale mai multor scriitori bănăţeni, periodicele Drapelul de Lugoş, Luminatorul şi Magazinul istoric din anii 1973-1974-1975 şi parţial 1968;

• Biblioteca Judeţeană “V. A. Urechia” din Galaţi este implicată într - un proiect de digitizare ce include corespondenţă, stampe şi imagini vechi.

Acestea sunt proiecte individuale, de mici dimensiuni, fiind necesare standardizarea şi coordonarea eforturilor în procesul de digitizare a patrimoniului cultural naţional pentru evitarea paralelismelor. Ministerul Culturii şi Cultelor, urmând Recomandarea Comisiei Comunităţilor Europene din 24 august 2006 privind digitizarea şi accesibilitatea online la materialul cultural şi prezervarea digitală (2006/585/EC), a început inventarierea proiectelor de digitizare finalizate sau în curs de desfăşurare în România şi a recomandat tuturor celor care iniţiază astfel de proiecte (fie instituţii publice, organizaţii private sau persoane particulare) să ţină cont de iniţiativele existente pentru a preveni duplicarea eforturilor şi pentru a promova colaborarea la nivel naţional pentru realizarea proiectului Biblioteca Digitală a României. B.D.R.a demarat în 2008 şi este una din cele 27 de componente naţionale ale unui proiect mai vast, Biblioteca Digitală Europeană (E.D.L.). Iniţial în proiectul European Digital Library au fost implicate 9 biblioteci naţionale din Uniunea Europeană (Belgia, Grecia, Islanda, Irlanda, Lichensthein, Suedia, Norvegia, Spania şi Luxemburg) care şi - au propus să aibă peste 50 de milioane de înregistrări digitale accesibile printr - un singur punct de acces (cataloage bibliografice şi colecţii digitale). De la începutul anului 2008, European Digital Library a intrat într - o nouă etapă a evoluţiei sale, a devenit EUROPEANA- portalul europeana.eu - care nu este doar o bibliotecă, iniţiativa extinzându - se şi la muzee,

arhive şi oricare alte structuri cu rol de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural european. Comisia Europeană a anunţat că va sprijini statele membre în efortul de a pune la dispoziţia publicului, online, conţinut cultural de valoare. În perioada 2009 - 2010 se vor aloca, prin programul de cercetare al U. E., 69 de milioane de euro pentru activităţi de digitizare şi de dezvoltare a bibliotecilor digitale şi 50 de milioane de euro pentru activităţi de îmbunătăţire a accesului la conţinutul cultural al Europei. S- a estimat că digitizarea a 5 milioane de cărţi din bibliotecile Europei ar ajunge la aprox. 225 de milioane de euro. Competiţia cu Google nu poate fi câştigată peste noapte, fiecare stat membru trebuie să aloce fonduri, să - şi activeze instituţiile culturale (bibliotecile, muzeele, arhivele) şi să aibă cel puţin un agregator care să adune resursele digitale din ţara respectivă, să le asigure URL - uri stabile, să le pregătească metadatele descriptive şi să le furnizeze portalului european. Vor fi urmărite trei direcţii principale: accesibilitate online, digitizarea colecţiilor tradiţionale şi conservarea şi stocarea documentelor digitizate pentru a asigura generaţiilor viitoare accesul la materialul digitizat. În România, Ministerul Culturii şi Cultelor a elaborat la sfârşitul anului 2008 un Program naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României- aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1676 din 10.12.2008. Agregatorul român desemnat este CIMEC- Institutul de Memorie Culturală. “Pentru derularea acestui program sunt necesare fonduri importante- noi am preconizat un buget de 2, 1 milioane de euro”, a declarat ministrul de atunci, Adrian Iorgulescu. El a precizat că, încă de la începutul anului 2008, guvernul a decis ca acest program să fie parte a unei politici publice. B.D.R. va fi o structură unitară de prezentare a patrimoniului cultural naţional în format digital pe cinci axe prioritare: patrimoniul documentar scris (biblioteci), patrimoniul mobil (muzee, colecţii), patrimoniul audio - vizual (arhive audio- vizuale), patrimoniul imobil (monumente, arheologie) şi patrimoniul arhivistic. Ministerul Culturii şi Cultelor se va ocupa de primele patru componente, urmând ca Ministerul Internelor şi Reformei Administrative să se ocupe de digitizarea arhivelor. În ceea ce priveşte bibliotecile, se va face o selecţie în colecţiile lor după criterii bine stabilite şi unitare la nivel naţional, selecţie care are caracter periodic (anual). Astfel se va constitui un corpus documentar prioritar pentru activitatea de digitizare. Rezultatele proiectelor de digitizare realizate deja trebuie reunite şi prezentate în formă unitară în cadrul B.D.R. Pentru a exista compatibilitate între procesele de digitizare derulate la nivel local, bibliotecile publice consultate în legătură cu acest proiect consideră necesară utilizarea unui soft integrat de bibliotecă unitar la nivel naţional. În prezent majoritatea bibliotecilor publice utilizează softul integrat de bibliotecă TINLIB, care nu corespunde cerinţelor unui proces de digitizare, fiind necesară achiziţionarea unui nou program de bibliotecă. De asemenea bibliotecile publice susţin înfiinţarea unei structuri specifice - Direcţia Biblioteci - în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru o mai bună coordonare a activităţii la nivel naţional. Pentru documentele din colecţiile speciale (carte rară, carte veche, manuscrise, incunabule etc.), documentele fragile sau foarte valoroase, digitizarea se

va realiza în cadrul bibliotecilor. În cazul unui număr mare de documente de digitizat, care nu necesită o protecţie specială, se pot externaliza serviciile de digitizare, ca şi în cazul unor tehnici şi echipamente speciale. Criteriile de selecţie a documentelor ce urmează a fi digitizate sunt următoarele: valoarea documentară, reprezentativitatea (pentru un anumit domeniu, perioadă de timp, regiune geografică), grad de interes, prezervarea documentelor originale, regimul juridic (dreptul de autor şi dreptul de difuzare), soluţia de scanare şi valoarea bugetului estimat. Din punct de vedere juridic trebuie soluţionate aspectele legale privind operele orfane şi cele cu tiraj epuizat (out of print). Proiectul se desfăşoară în două etape: etapa I - anii 2008 şi 2009 şi etapa a-II- a - anii 2010 - 2014, cu bugete anuale estimate pentru dezvoltarea de soft specific, achiziţionarea de echipamente şi manoperă pentru digitizare, echipamente pentru stocarea şi accesarea conţinutului digital, formare profesională, plata drepturilor de autor, întreţinerea şi actualizarea softului. Se preconizează că activităţile vor fi susţinute în proporţie de până la 40% din finanţări europene, participarea României la programe regionale europene de digitizare, parteneriate public - public cu autorităţile locale deţinătoare de resurse culturale şi instituirea unor parteneriate public - privat, după modelul British Library şi Microsoft. Un exemplu de parteneriat public - public este cel cu Consiliul Judeţean Cluj care va finanţa proiectul ENTITLE - Noile biblioteci ale Europei împreună într- un mediu de învăţare transversal, proiect coordonat de Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”. Consiliul Judeţean cofinanţează acest proiect cu suma de 1.627 euro. Bugetul proiectului este de 13.012 euro, din care suma de 9.758 euro este finanţată de Comisia Europeană. Digitizarea ridică multe probleme financiare, organizatorice, tehnice şi legale. Trebuie adoptată strategia „o dată digitizat să fie pe larg distribuit” pentru evitarea duplicării eforturilor iar investiţiile în digitizare trebuie însoţite de schimbări organizaţionale în cadrul instituţiilor implicate, inclusiv calificarea personalului. Este necesară îmbunătăţirea tehnologiilor de digitizare cu o reducere a costurilor. Dacă la primele proiecte de digitizare cărţile erau dezmembrate, prin desprinderea paginilor, pentru a fi scanate, acum manipularea documentelor, transferul şi digitizarea sunt automate, asigurându- se prezervarea fidelă a conţinutului şi a formei originale a documentului fără deteriorarea sa. Pentru accesibilitate online trebuie rezolvate problemele legate de legea dreptului de autor- o bibliotecă online care să ofere materiale ce nu sunt în domeniul public nu este posibilă fără schimbări esenţiale în legislaţia copyright. În cazul „lucrărilor orfane”, spre exemplu, este f. dificil de aflat cine deţine dreptul de autor şi această căutare poate ajunge mai costisitoare decât digitizarea în sine. Dacă iniţial, materialul oferit de EUROPEANA, va fi în mare parte din domeniul public, ulterior, una din provocările majore va fi introducerea de material protejat de legea drepturilor de autor, pentru a evita „gaura neagră a secolului 20”, situaţie în care operele publicate după 1900 nu sunt accesibile pe Internet. Copyrightul, sau dreptul de autor este dreptul exclusiv de proprietate, oferit creatorului unei lucrări. În România drepturile de autor sunt protejate prin Legea nr. 8/1996, modificată şi completată de Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005. În principal drepturile de autor sunt protejate pe durata

vieţii autorului plus 70 de ani, dar sunt menţionate mai multe excepţii. Legea nr. 8 specifică la articolul 14, aliniatul (3) “Nu se consideră difuzare distribuirea către public prin împrumut, cu titlu gratuit, a unei opere, în cazul în care se realizează prin intermediul bibliotecilor publice”. De asemenea sunt menţionate ca excepţii folosinţa pentru uz personal sau pentru persoanele cu handicap. În Europa legile diferă, în unele state protecţia se întinde pe durata vieţii plus 50 de ani, iar in Statele Unite ale Americii se ia ca punct de plecare data primei publicări. Tendinţa actuală este de uniformizare a legilor drepturilor de autor. Practic legile copyright naţionale se bazează pe principiile conţinute în tratatele şi convenţiile internaţionale. Tratatul care stă la baza legii copyright internaţionale curente este Convenţia de la Berne pentru protecţia lucrărilor artistice şi literare. În 1996 au fost aprobate două tratate care extind protecţia copyright în era digitală: Tratatul Copyright (WCT) şi Dreptul Internet. Principala problemă juridică pe care o ridică digitizarea în vederea realizării bibliotecilor online, este problema copiilor după lucrările originale. Directiva 2001/29EC privind armonizarea unor aspecte de copyright şi drepturi conexe în societatea informaţională prevede o excepţie în privinţa copiilor după lucrările originale pentru biblioteci, instituţii de învăţământ, muzee şi arhive accesibile public, excepţie implementată diferit prin legislaţiile naţionale. Drepturile de autor au fost reduse în urma implementării Directivei. Copyright- ul nu este un drept absolut şi mai multe ţări din lume recunosc necesitatea limitării drepturilor exclusive date autorilor pentru a garanta accesul la informaţie, promovarea interesului public pentru cercetare şi instruire. Excepţiile de la legea de autor sunt esenţiale ca copyright- ul să nu devină un monopol. Când o lucrare nu mai este protejată, intră în domeniul public. Chiar şi aşa există diferenţieri când e vorba de material digitizat: există termeni ca free of charge - ceea ce înseamnă că nu plăteşti, dar te limitezi la uz personal, non- comercial; freedom - îţi permite să foloseşti lucrarea respectivă fără restricţii. În iulie 2008 la Bruxelles a fost elaborat un document Cartea Verde a Drepturilor de Autor în Economia Cunoaşterii care se focalizează pe excepţiile de la drepturile de autor care au cea mai mare relevanţă pentru diseminarea cunoaşterii: excepţiile în beneficiul bibliotecilor şi arhivelor, excepţiile care permit diseminarea lucrărilor necesare educaţiei şi în scopul cercetării, excepţiile în beneficiul persoanelor cu deficienţe etc. Sub actualele dispoziţii pentru drepturile de autor, bibliotecile publice, instituţiile de educaţie, muzeele şi arhivele beneficiază de excepţii formulate restrictiv la dreptul de comunicare către public sau punerea la dispoziţie a operelor sau altor materiale publicului, dacă acest lucru este făcut în scopul cercetării sau a studiului privat prin accesul la terminale dedicate în incinta acestor instituţii (articolul 5 alineatul (3) litera (n) a Directivei). Această excepţie nu ar putea acoperi furnizarea electronică a documentelor către utilizatorul final la distanţă. În ceea ce priveşte furnizarea electronică a materialelor către utilizatorii finali, considerentul 40 al Directivei spune că excepţiile pentru biblioteci şi arhive nu ar acoperi „ cazurile de utilizare în contextul accesului online la lucările protejate sau alte lucrări”. Este nevoie de legi copyright echilibrate pentru asigurarea protecţiei efective a autorilor şi a deţinătorilor de drepturi, cât şi pentru asigurarea accesului cititorilor în vederea încurajării cercetării, instruirii, educaţiei şi creativităţii. Împrumutul public non- comercial a fost întotdeauna esenţial pentru accesul la

materialele culturale şi educaţionale şi trebuie să fie accesibil tuturor. A treia direcţie de urmat în vederea realizării Bibliotecii Digitale, pe lângă accesibilitate online şi digitizarea colecţiilor tradiţionale, este conservarea şi stocarea documentelor digitizate. O copie digitală a unui document nu garantează supravieţuirea lui pe termen lung. Toate materialele digitale - copiile digitizate după originale cât şi cele produse original în format digital, sunt dependente de software- ul creat pentru vizualizarea lor. Viteza cu care tehnologia se uzează moral, frecvenţa cu care apar pe piaţă noile versiuni software care nu sunt întotdeauna compatibile cu cele produse anterior, succesiunea generaţiilor de hardware reprezintă o problemă în procesul de prezervare. Bibliotecile şi arhivele au început să abordeze problemele prezervării în era digitală la scară mică. Cea mai folosită metodă de prezervare este migrarea, adică transferul periodic al materialelor digitale de la o configuraţie hardware sau software la alta, sau de la o generaţie de tehnologie de calculatoare la alta. Nu există o politică clară privind prezervarea digitală iar digitizarea fără o strategie de prezervare poate deveni o investiţie pierdută. Este necesară stabilirea unor norme generale cu privire la metodele de prezervare, cu rang de standarde internaţionale, astfel încât moştenirii culturale reprezentată de Biblioteca Digitală Europeană să- i fie garantată supravieţuirea. Site- ul www.europeana.eu a avut o pre - vizionare la Frankfurt, ocazie cu care bibliotecari, editori, arhivişti şi alţi deţinători de materiale culturale au putut vedea cum utilizatorii vor putea folosi un sistem sofisticat de căutare pentru a găsi materialul digitizat. Interfaţa multilingvă va permite cetăţenilor să facă legături între diverse programe culturale europene, să descopere cum s - au dezvoltat anumite curente politice şi sociale, cum s - au transmis anumite idei între diverse ţări, cum anumite mişcări artistice au avut influenţă în întregul continent. Ei vor găsi copii electronice ale unor cărţi valoroase- spre exemplu celebra biblie a lui Gutenberg, prima carte tipărită vreodată, pe site - ul de la British Library sau vor putea asculta vocea Mariei Callas la Institut National de l'Audiovisuel din Franţa. Proiectul Europeana a devenit funcţional in noiembrie 2008, într - o variantă beta (prototip), cu un prim lot de 2 milioane de cărţi, manuscrise, picturi, opere muzicale, fotografii, filme şi alte publicaţii online. La deschidere, site - ul a fost blocat de numărul foarte mare de accesări- 10 milioane pe oră, realizatorii proiectului mizând pe 5 milioane. Pe www.europeana.eu se putea citi mesajul că site - ul este „ temporar inaccesibil din cauza interesului copleşitor al utilizatorilor”, care, se pare, a depăşit aşteptările. Pentru noi debutul a fost o dezamăgire, pentru că la termenul de căutare Romania rezultatele afişate erau nişte fotografii din anii nouăzeci cu copii din orfelinatele şi spitalele româneşti iar la termeni ca Eminescu sau Caragiale apăreau texte în limba maghiară. Directorul CIMEC (instituţia care gestionează proiectul includerii patrimoniului românesc în Biblioteca Digitală Europeană), Dan Matei, a atras atenţia coordonatorilor de la Haga precizând că ar fi normal ca pe primele pagini de rezultate să apară cele cca. 3 200 de obiecte în format digital trimise de echipa românească. Problema s - a remediat, dar a fost nevoie de presiuni de la Comisia Europeană (prin

intermediul comisarului Leonard Orban) ca managementul proiectului să găsească soluţii. Dincolo de incidentele de început, Europeana este un proiect important pentru cultura europeană şi de cea mai mare anvergură de până acum. O atenţie deosebită se acordă tinerilor: „ Prin intermediul proiectului Europeana, instituţiile culturale devin mai relevante pentru generaţia Web 2.0, care vrea să citească texte, să urmărească filme, să asculte sunete, să vadă imagini- toate în acelaşi timp şi în acelaşi loc. Oferind tinerilor o experienţă multimedia completă, Europeana îi va racorda la cultura trecută şi prezentă a continentului”, a spus Elisabeth Niggermann, director general al Bibliotecii Naţionale Germane şi preşedinte al Fundaţiei pentru Biblioteca Digitală Europeană. În 2010 prototipul existent va fi înlocuit cu Europeana Version 1.0 şi va conţine în jur de 6 milioane de documente digitizate. Un proiect similar, World Digital Library (Biblioteca Digitală Mondială), al treilea ca mărime după Google Book Search şi Europeana, a fost lansat pe data de 21 aprilie 2009, la sediul UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) din Paris, în prezenţa directorului general al UNESCO, japonezul Koichiro Matsuura şi a directorului Bibliotecii Congresului American, James H. Billington. „Sperăm ca acest proiect să ajungă o platformă care să promoveze diversitatea culturală şi să răspundă nevoilor educaţionale, într - o lume care este orientată în prezent către conţinut mediatic facil.”, a spus John Van Oudernaren, directorul proiectului. În 2003, după 20 de ani de absenţă, SUA au restabilit delegaţia permanentă la UNESCO, iar James H. Billington a fost desemnat comisar la această organizaţie. El a propus în discursul său inaugural la conferinţa din iunie 2005, intitulat A View of the Digital World Library, crearea unei biblioteci digitale mondiale şi iată că viziunea sa a devenit realitate cu patru ani mai târziu. Scopul proiectului este de a îmbogăţi conţinutul cultural al Internetului cu colecţiile păstrate în arhivele, bibliotecile şi muzeele lumii iar principalii beneficiari ar fi copiii, speră Billington, bazându- se pe succesul pe care l - a avut Biblioteca Digitală Naţională a Americii în rândul tinerilor. Acest proiect este realizat de UNESCO în colaborare cu Biblioteca Congresului American şi în parteneriat cu 32 de instituţii culturale din întreaga lume, dintre care: Bibliotheca Alexandrina din Egipt, bibliotecile naţionale din Brazilia, China, Egipt, Franţa, Irak, Israel, Rusia, Serbia, Suedia şi Uganda, biblioteci universitare şi arhive. Primul dintre finanţatorii privaţi a fost Google, care a donat în 2005 o sumă de 3 milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului. „ Este un proces în desfăşurare, pe termen lung. În acest moment avem 32 de instituţii partenere. Am vrea să avem o instituţie parteneră în fiecare ţară din lume, pentru că numai atunci vom ajunge o bibliotecă cu adevărat globală.”, a spus Van Oudenaren. Site- ul proiectului, www.wdl.org, a fost realizat de cei de la Biblioteca Congresului American (the American Library of Congress), asistenţa tehnică fiind asigurată de Bibliotheca Alexandrina din Egipt. Vizitatorii site - ului pot accesa manuscrise, hărţi, cărţi rare, reviste, înregistrări,

gravuri, filme şi fotografii. Printre ele: The Tale of Genji, o scriere japoneză din secolul al XI- lea considerată a fi primul roman din lume scris vreodată; prima hartă din lume care menţionează existenţa Americii; o pictură africană veche de 8000 de ani; o înregistrare audio cu un fost sclav american în vârstă de 101 ani; primul film al fraţilor Lumiere; texte arabe vechi ce au stat la baza apariţiei algebrei; prima înregistrare a imnului naţional al Franţei, La Marseillaise din 1898; schiţa lui Francis Crick, prima care arăta structura dublă spirală a ADN- ului. „There are many one – of – a - kind documents” ( Sunt multe documente unicate), a spus Billington într- un interviu. “These are really great treasures, not merely miscellaneous things about a country or culture” (Acestea sunt cu adevărat mari comori, nu doar diverse lucruri despre o ţară sau o cultură). Toate documentele sunt însoţite de explicaţii disponibile în 7 limbi (arabă, chineză, engleză, franceză, portugheză, rusă şi spaniolă) iar utilizatorii pot căuta o informaţie în mai multe feluri (după loc, timp, subiect, tipul documentului şi instituţia- gazdă). În prezent, la o căutare după cuvântul Romania, apar 4 documente, toate aflate la Biblioteca Congresului: 2 cărţi bulgăreşti publicate în România în anii 1806 şi 1867, o carte redactată în limba franceză din 1887, publicată la Leipzig, Cartes du delta du Danube et plans comparatifs de l' embouchure et des sections fluviales du bras de Soulina indiquant les derniers traveaux qui y ont ete executes, ce cuprinde hărţi şi informaţii despre Sulina, Dunăre şi Delta Dunării şi un volum de călătorii publicat în limba franceză, în 1842, la Paris, cu titlul: Album du Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Deşi încă nereprezentată în WDL, România are şansa să - şi facă cunoscută zestrea bogată de cultură prin materialul digitizat ce va constitui Biblioteca Digitală a României, pentru care a fost deja achiziţionat domeniul Culturalia. ro şi care, conform spuselor directorului CIMEC, s - ar putea deschide anul acesta (2009). Toate aceste transformări din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicării, interesul mondial pentru bibliotecile virtuale, au făcut ca digitizarea şi cartea electronică să reprezinte teme favorite ale literaturii biblioteconomice româneşti din ultimii ani. Pentru biblioteca modernă din zilele noastre, biblioteca hibrid, digitizarea documentelor tradiţionale în scopul conservării, prezervării colecţiilor şi accesului facil al utilizatorilor la informaţie este un proces deja început. Amestecul de cărţi şi bytes este caracteristica centrală a bibliotecii hibrid - cea care este acum angrenată în realizarea Bibliotecii Digitale a României. Puţine biblioteci publice au avut fondurile necesare digitizării propriilor colecţii, dar datorită conectării la reţeaua Internet au avut acces la resurse informaţionale. Colecţiilor de cărţi electronice din biblioteci (fie preluate de pe Internet, fie obţinute prin digitizarea colecţiilor proprii) li se adaugă valoare prin organizarea lor pe anumite criterii (format electronic, limbă, autor, titlu, subiect) şi sunt puse la dispoziţia utilizatorilor. La o analiză a activităţii instituţiei noastre putem spune că ne aflăm în plin proces de modernizare prin componenta virtuală: catalogul online se apropie de finalizare, urmând să se continue procesul de informatizare a serviciilor de bibliotecă; pagina web este funcţională şi poate fi modernizată prin adăugarea de noi servicii

online, iar biblioteca virtuală (colecţie de cărţi electronice şi cărţi audio) poate fi accesată la calculatoarele sălii de internet de toţi cei care vor să experimenteze lectura pe calculator şi multiplele ei facilităţi. BIBLIOTECA VIRTUALĂ are patru mari componente în funcţie de formatul electronic al documentelor şi dispozitivul de citire al acestora: 1. ADOBE LIBRARY- cuprinde cărţi electronice în formatele: PDF (Portable Document Format), HTML (HyperText Markup Language), EXE, TXT şi este cea mai mare componentă a bibliotecii însumând, în prezent, 343 GB. Majoritatea sunt PDF- uri şi pot fi citite cu ajutorul softurilor Adobe Reader şi Adobe Digital Reader care oferă textul printr- o interfaţă ce simulează cartea fizică, iar tehnologia Cool Type uşurează substanţial efortul ochilor prin îmbunătăţirea rezoluţiei. Cititorii pot include semne de carte, propriile notiţe (care se pot şterge ulterior), pot efectua operaţii de căutare prin cartea citită sau prin toată colecţia - astfel un cuvânt sau o frază pot fi găsite într - un volum imens de documentaţie, funcţie utilă în munca de cercetare şi documentare. De asemenea, pentru cei care preferă cartea tipărită, o carte electronică - varianta electronică a unui original aflat pe rafturile oricărei biblioteci din lume- poate fi cu uşurinţă convertită în varianta pe hârtie. Cărţile în limba engleză pot fi citite de o voce sintetică, generată de calculator. Fiind o funcţie apărută recent, nu toate cărţile dispun de această facilitate - în acest caz se aude anunţul: „Warning- empty page.” Tot la cărţile în limba engleză, cu un simplu click- dreapta pe un cuvânt, apare opţiunea look up, care ne duce la definiţia lui într- un dicţionar. Cărţile sunt ordonate în funcţie de limbă, autori, titluri şi subiecte:

• engleză: ENGLISH eBOOKS (ORIGINALS AND TRANSLATIONS) - AUTHORS - CATEGORIES (38 finalizate, 70 în lucru)

• franceză: eBOOKS FRANÇAIS (L'ORIGINAL ET LES TRADUCTIONS) - AUTEURS - CATEGORIE ET(OU) GENRE (în lucru) • germană: DEUTSCHER eBOOKS (ORIGINAL UND ÜBERSETZUNGEN) - AUTOREN • italiană: eBOOKS ITALIANO ( ORIGINALI E TRADUZIONE)

- AUTORI & CATEGORIE • olandeză: NEDERLANDS eBOOKS (ORIGINEEL EN DE VERTALING) • portugheză: eBOOKS PORTUGUÊS (ORIGINAIS E TRADUÇÕES) • română: CĂRŢI ELECTRONICE ROMÂNEŞTI (ORIGINALE ŞI TRADUCERI) - AUTORI ROMÂNI - AUTORI STRĂINI - CATEGORII (în lucru) • spaniolă: eBOOKS Español (ORIGINALES Y TRADUCCIONES)

Multe dintre cărţile PDF sunt copii după originale aflate în marile biblioteci ale lumii, cărţi foarte vechi şi rare, unele chiar retrase de la lectură din cauza stării înaintate de deteriorare în care se află, disponibile fiind doar variantele digitizate. În biblioteca Adobe veţi descoperi şi cărţi vechi (chiar copii după prima ediţie), referitoare la ţara noastră, cum ar fi: Înmormîntarea la Români: Studiŭ etnograficŭ

de Simion Florea Marian, publicată de Carol Göbl, 1892, exemplar original de la Universitatea Harvard; Opere complete de Vasilie Alecsandri, Bucuresci, Editura Librăriei Socercu, 1875, aflată la Biblioteca Publică din New York; Mânăstirea şi comuna Putna- cu două apendice- de Dimitrie Dan, Ediţiunea Academiei Române, Bucureşti, 1905, aflată la Biblioteca Publică din New York; PSALTIREA publicată românesce la 1577 de Diaconulu Coresi reprodusă cu unu studiu bibliograficu şi unu glosaru comparativu de B. Petriceicu- Haşdeu, Ediţiunea Academiei Române, BUCURESCI, 1881, aflată la Universitatea Oxford; Les Doinas, Poesies Moldaves, de V. ALEXANDRI, traduites par J. E. Xenopol, PARIS, Joel Cherbuliez, Editeur, 1855; Magyars et Roumains devant l' histoire- Bertha, Sándor de, Paris, 1899, aflată la Biblioteca Universităţii din Toronto ; Les Roumains, par Georges Stirbey, prince , Paris, 1908, aflată tot la Universitatea din Toronto; Dicţionar geografic al judeţului Suceava de Serafim Ionescu, Bucuresci, Stabilimentul grafic J. V. Soceru, 1894, aflată la Biblioteca Universităţii Stanford; The Policy of National Instinct, A Speech delivered by M. Take Jonesco, London, 1916, aflată la Biblioteca Universităţii California; My Country by Marie, the Queen of Rumania, Londra, 1916, aflată la Biblioteca Universităţii Toronto, La teorie de l' histoire, de Xenopol, A. D., Paris, 1896, exemplar original de la Universitatea California şi multe altele. Pentru o mai bună ilustrare, vă prezint câteva coperte şi pagini de titlu ale cărţilor digitizate:

2. AUDIO LIBRARY este biblioteca audio, formată din cărţi audio în format

p3

pă limbă şi apoi după autori/ titluri:

1. DEUTSCHE SPRACHE AUDIOBÜCHER

IO

Înregistrările după cărţi cu autori români sunt realizate prin voluntariat, la

.m (soft Windows Media Player) la care am ataşat şi varianta scrisă astfel încât cărţile pot fi citite şi ascultate în acelaşi timp. Textele sunt narate de o voce umană, fiind foarte utile pentru învăţarea limbilor străine prin perfecţionarea pronunţiei şi „acomodarea urechii” cu limba respectivă. Ordonarea este făcută de asemenea du

2. ENGLISH LANGUAGE AUDIO BOOKS 3. LANGUE FRANÇAISE LIVRES AUDIO 4. LENGUA ESPAÑOLA LIBROS DE AUD5. LIMBA ROMÂNĂ CĂRŢI AUDIO 6. LINGUA ITALIANA AUDIO - LIBRI

sediul instituţiei noastre. Aceste cărţi audio sunt postate şi pe un site internaţional, www.librivox.org, pentru promovarea culturii române în lume. Avem deja 9 înregistrări, dintre care una este în limba engleză, At Manjoala' s Inn de I. L. Caragiale, nuvelă aflată în Roumanian Stories de Lucy Byng, carte publicată în 1921, la Londra. Varianta audio poate fi găsită pe site-ul Librivox la Short Story Collection, vol. 034. Pentru a fi acceptate de cei de la Librivox, cărţile după care se

fac înregistrările trebuie să respecte legea copyright din SUA (intră în domeniul public după 85 de ani de la prima publicare). 3. M. R. LIBRARY este formată din cărţi electronice în format.lit (de la literatură), cărţi care în urma unui dublu-click pe iconul softului Microsoft Reader, apar ordonate câte opt pe filele unei “cărţi” ce reprezintă de fapt dispozitivul de citire. Căutarea cărţilor se realizează după autor, titlu, mărimea cărţii şi data achiziţionării. Pentru optimizarea actului de lectură, producătorii au creat Clear Type, o tehnologie de afişare ce realizează un contrast între litere şi fond asemănătoare cărţii tradiţionale. Pe lângă numeroasele facilităţi de lectură oferite, dispozitivul Text-to-Speech asigură lectura textului de o voce sintetică, cu iluminarea cuvintelor pe măsură ce sunt citite sau cu vibraţii; de asemenea cu un simplu click se activează dicţionarele şi imediat apar definiţiile cuvintelor necunoscute. 4. PALM LIBRARY este biblioteca formată din cărţi electronice format .PDB

e carte

icrosoft Reader eReader

(Palm Data Base Format) care pot fi citite cu ajutorul programului eReader. Cărţile sunt ordonate după limbă (ENGLISH eBooks, FRENCH eBooks, GERMAN eBooks, ITALIAN eBooks, SPANISH eBooks) şi după autor. În cazul cărţilor în limba engleză ordonarea s-a făcut pe subiecte şi în cadrul fiecărui subiect, pe autori. Pentru citirea unei cărţi se dă dublu-click pe iconul eReader în formă ddeschisă, click pe File-Open, după care se alege cartea dorită. Ca facilităţi de citire: alegerea modului de lectură pe întreg ecranul, a culorii fondului de bază, a mărimii şi formei literelor, căutarea unui cuvânt în text, scrierea de notiţe, folosirea semnelor de carte, dicţionar. Programul se poate descărca gratuit de pe Internet dar există şi eReader Pro, mai sofisticat , cu mai multe facilităţi de lectură, dar contra cost.

M

Biblioteca virtuală este un proiect pe termen lung, în continuă dezvoltare prin

tă, cu

BIBLIOGRAFIE ŞI WEBLIOGRAFIE SELECTIVE :

1. Banciu, Doina: Informatizarea bibliotecilor publice-concepte şi practici,

tomatizate de informare şi documentare, Bucureşti,

a electronică, Bucureşti, Ed. Ager, 2001; , URL:

adăugarea de noi cărţi şi de noi componente (MUSICAL LIBRARY- compozitori cu partiturile operelor lor, NOBEL PRIZE LIBRARY-căştigătorii premiului Nobel pentru literatură din 1901 şi până în prezent, PULITZER PRIZE LIBRARY ). Biblioteca virtuală va completa colecţia de carte tradiţională existensperanţa că va fi de folos multor utilizatori, căci cărţile-tipărite sau electronice, reprezintă o mare valoare a umanităţii şi vor continua să fie principala activitate a bibliotecilor indiferent de vremurile ce vor veni.

Bucureşti, Centrul de Pregătire a Personalului din Instituţiile de Cultură, 1999 (Caietele bibliotecarului; 6); 2. Banciu, Doina: Sisteme auEditura Tehnică, 1997; 3. Banciu, Doina: Carte4. Cody, Edward – U.N. Launches Library Of World’s Knowledge

http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2009/04/20/AR2009042001324.html?hpid=sec-world;

5. Coravu, Robert: TO GOOGLE OR NOT TO GOOGLE?, URL: http://eprints.rclis.org/4653/1/To_Google_or_not_to_Google.pdf; 6. Coravu Robert: Optimizarea achiziţiei, gestionării şi diseminării informaţiei în

tatea

ie şi câteva comentarii, URL:

format electronic, Biblioteca, Anul LVI, Serie nouă, Nr. 4/2004, p. 144-145; 7. Eric, Agnes & Tîrziman, Elena: Informaţie şi document în sociecunoaşterii, Tîrgovişte, Ed. Bibliotheca, 2007; 8. Matei, Dan: Europeana.eu: puţină istorhttp://poliptic.wordpress.com/2008/05/22/europeanaeu-putina-istorie-si-cteva-comentarii-mai-acide/; 9. Matei, Dan: „Incidentul românesc” şi lecţiile lui, URL: http://poliptic.wordpress.com/2009/02/01/europeanaeu-incidentul-romnesc-%C8%99i-lec%C8%9Biile-lui/#comment-12; 10. Petrou, David: Books: Mapped, URL: http://booksearch.blogspot.com/2007/01/books-mapped.htm;

ic şi cultural în ţările din 11. Râpeanu, Anca: Digitizarea patrimoniului ştiinţifsud-estul Europei, URL: http://www.bcut.ro/abir/rapeanu.rtf; 12. Toobin, Jeffrey: Google’s Moon Shot, The New Yorker, URL: http://www.newyorker.com/reporting/2007/02/05/070205fa_fact_toobin; 13. ***Commission Recommendation of 26 august 2006 on the digitisation and online accessibility of cultural material and digital preservation (2006/585/EC), URL:.http://ec.europa.eu/information_society/activities/digital_libraries/doc/ recommendation/recommendation_august06/en.pdf; 14. ***DIRECTIVA 2001/29/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI, URL: http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:17:01:32001L0029:RO:PDF; 15. *** Green Paper, URL http://ec.europa.eu/internal_market/copyright/docs/copyrightinfso/greenpaper_en.pdf;

16. ***Microsoft Abandons Book Scan Plan, LIBRARYJOURNAL – 27 mai 2008, URL: http://www.libraryjournal.com/info/CA6564366.html?nid=2673; 17. ***Propunere de politică publică privind digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, URL: http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/PPP-Digitizare.pdf.; 18. ***World Digital Library, Wikipedia, URL: http://en.wikipedia.org/wiki/WDL#cite_note-WPCody-4