Biblioteca Judeţeană Mureş O - bjmures.robjmures.ro/bd/T/001/03/T00103partea7.pdf · Biblioteca...

Biblioteca Judeţeană Mureş

320

O

OLÁH Tibor, critic de teatru, publicist, conf. univ.,

traducător; n. 26 mart. 1921,

Năsăud, BN - m. 30 apr. 1996,

TgM. Şc. gen. şi lic. în Năsăud (1939); Univ. „Regele Ferdinand

I,” Cj (1939-1940); Magyar Kir.

Ferencz József Tud. egy. Cj (1940-

1944). Regia, Univ. Bologna

(1942-1943), Dr. în lb. şi literatura

italiană (1943). Red. la Igaz Szó (1956-1960); prof. la

IPed. TgM (1960-1978); Institutul de Teatru

„Szentgyörgyi István” TgM (1978-1992). Publică în:

Utunk, A hét, Igaz Szó, Új Élet, Igazság, Vörös Zászló,

Népújság. Membru AZM MS. Traduceri: L. Rebreanu:

Ion (1960); Cadrilul, Ed. Charles - Roux: Feledni Palermot (1970); C. Goldoni: Különös történet (1977);

Pirandello: Virág az ajkán; T. Mazilu: Balgók a

holdfényben; I. Naghiu: Lepkék a bőröndben; Fidelino,

Vulpea şi strugurii; Ionescu: Az új lakó; Iosif Naghiu:

Valiza cu fluturi; T. Mazilu: Proştii sub clar de lună.

Laureat al Diplomei de Onoare „Pro Libro Senator,” din

partea BJM (1996).

Lucrări publicate:

• Áldott a nap: Olasz költők antológiája. - Kv.: Dacia

Könyvkiadó, 1985. - 272 p.

• A reneszánsz tájain: Esszék, tanulmányok. - Bucureşti: Kriterion, 1989. - 324 p.

• Thália vonzásában: [tanulmányok, cikkek]. - Mv.:

Impress, 1996. - 170 p.

- în colaborare:

• A Hét évkönyve. - 1982. - 248 p.

• Világirodalom: Tankönyv a tanítóképzők, humán

profilu líceumok és tagozatok XI. és XII. osztálya

számára / Ovidiu Drimba, Cristina Ionescu, Gheorghe

Lăzărescu; A magyar tannyelvű iskolák számára

fordította és adaptálta Oláh Tibor. - Bucureşti: EDP,

1991. - 500 p.

• Táncol a székely. - Mv.: Lyra, 2005. - 225 p.

Studii şi articole:

• Coşbuc şi Dante - contribuţii la cunoaşterea artei de

traducător a poetului român. În: Studii şi cercetări

ştiinţifice, TgM: Editura UDC, 1995, p. 30-38. Referinţe:

• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,

1994.

• Kós Károly egyetemessége felé: Tanulmányok, cikkek, emlékezések,

levelek és dokumentumok / Az anyagot összegyűjtötte Finna Géza. -

Mv.: Kós Károly Alapítvány, 1995. - 128 p.

• A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-

1970. - Budapest: Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 köt.: Szerzők: K-Z;

Névmutató, p. 515-970.

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 94.

• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-

Scripta, 1997, p. 444.

• Szól a rádió...: a Mv.i Stúdió 40 éve: 1958-1998 / Szerkesztette

Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 350 p.

• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /

Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z.-2000. -

494 p.

• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:

Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.

• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,

tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4:

N-R, 2002, p. 255-257.

OLARIU, Gheorghe, pictor, grafician; n. 19 iul.

1929, TgM - m. 5 mart. 1984, TgM.

Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM;

Şc. de Artă TgM (1947-1949), sub îndrumarea pictorului Bordi András;

IAP „Ion Andreescu” Cj (1949-

1952), după trei ani se transferă la

IAP „Nicolae Grigorescu” din

Bucureşti, specializându-se în ped.

artei, prof.: Aurel Ciupe, Petre Abrudan, Catul Bogdan.

Din 1954 funcţionează ca prof. la Şc. Populară de Artă şi

apoi la Lic. de Artă TgM. Este membru al UAPR (1956);

preş. al Filialei TgM a UAPR (1968-1970); dir. al

Muzeului de Artă TgM (1970-1984). A efectuat călătorii

de studii în SUA, Franţa, Italia, Germania, Grecia şi URSS. Expoziţii personale: TgM (1958, 1970, 1976,

1979, 1981); CjN, Muzeul de Artă (1981, expune 66 de

lucrări). Expoziţii de grup: este prezent în manifestările

de grup tematice locale şi judeţene din 1954; Tuşnad

(1966); Borsec (1967); Reghin (1969); Sighişoara (1969,

1970); Cristuru Secuiesc (1970). Este preocupat de

realitatea stilistică şi socială a folclorului, ceea ce se

observă foarte bine în alegerea temelor luate direct din

viaţa satelor (dansuri, obiceiuri), cât şi în modul în care

înţelege să trateze peisajul. Este distins cu Ordinul

„Meritul Cultural” (1968). Referinţe:

• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -

Bucureşti: Editura Meridiane, 1976, p. 364.

• Contemporary Painters - The Fine Arts Union of the Socialist

Republic of Romania. - Editat de Fondul Plastic în 1980.

• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -

Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 129, 130, 133.

• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994, p. 97.

• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,

művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =

Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania

/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 242.

• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:

Ansid, 2002. - 298 p.; Vol. 3. - 2003. - 390 p.

• Repere ale artei plastice mureşene / Coordonator proiect Gheorghe

Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 107.

• Gheorghe Olariu - prestigios animator al artei plastice mureşene /

Gheorghe Giurgiu. În: Steaua roşie, 24 apr. 1976, p. 3, 1 foto.

• Gheorghe Olariu - Victor Cristea / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,

9 iun. 1979, p. 3.

• Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,

25 dec. 1982, p. 3.

OLASZ Tiberiu, operator de film; n. 2 apr. 1931,

TgM. Studii: IATC Bucureşti (1960). Din 1960

activează la Studioul „Al. Sahia” în cadrul filmului

documentar şi de ficţiune. Din 1971, lucrează în

Germania. Filmografie: Cei mici despre lumea mare,

regia Gabriel Barta (1960); Contemporanul meu, regia

Pavel Constantinescu (1962); 3x3=?, regia Gabriel Barta

(1963); Ritmuri potrivite, regia Mirel Ilieşiu, film de

ficţiune; Întâlnire cu Lizuca, regia Gheorghe Horvat

(1964); Drumul, regia Mirel Ilieşiu (1965); Un film cu o

fată fermecătoare, regia Lucian Bratu (1966); Simfonie

Ana Todea, Portrete mureșene

321

în alb, regia Ervin Szekler (1966); Episodul Aterizare

forţată, regia Horea Popescu din De trei ori Bucureşti,

ff; Jucării, regia Gabriel Barta (1967); Furnalul nr. 1,

regia Mirel Ilieşiu, doc. (1968); Cântecele Renaşterii,

regia Mirel Ilieşiu, doc. (1969); Căldura, regia Şerban

Creangă, ff (1969). Referinţe:

• 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,

Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti, 1996, p. 258.

OLĂREANU, Radu Silviu, actor, regizor; n. 16

iun. 1967, Bucureşti.

Studii: Arta actorului de

teatru, UAT, TgM (1991);

Arta regizorului de teatru,

UAT, TgM (1999). Dr. în

arta actorului de teatru,

UNATC „I.L. Caragiale”,

Bucureşti (2006). Actor

colaborator, Teatrul Naţional TgM (1990, 1995-1996); actor, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi (1991);

Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ (1991-1994); actor,

Teatrul Naţional, TgM (1997-2001); actor colaborator,

Teatrul Ariel, TgM (2001); carieră univ.: preparator

univ. (1993-1994), asist. univ. (1994-2002), lector univ

(2002-2008), conf. univ. (2008-2012) la UA, TgM. Dir.

artistic la Festivalul „Sighişoara medievală” (2005, 2006,

2008). Spectacole regizate: Pescăruşul Jonathann

Livingstone de R. Bach, Teatrul Ariel, TgM (1999);

Înşir’te mărgărite de Victor Eftimiu, Teatrul pentru copii

„Vasile Alecsandri”, Bacău (2000); Un tranvai numit dorinţă de T. Wiliams, Teatrul Studio, TgM (2001);

Opera de trei parale de B. Brecht, Studio, TgM (2002),

Deva (2007); Trilogia de la Belgrad de B. Srblianovici,

Studio TgM (2003); Baby Sitter de R. de Obaldia,

Studio, TgM (2003); Femeia ca un câmp de luptă în

Bosnia de M. Vişniec, Studio, TgM (2003), Tg. Jiu

(2007); Două femei pentru o fantomă de R. de Obaldia,

TgM (2004); Provocarea de K. Asimacopolos, T.N.

Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2004); Un caz clinic

de D. Buzati, Studio, TgM (2004); Larry Thompson sau

tragedia unei tinereţi de D. Kovacevivi, Studio, TgM

(2005); Zidul de Z. Ghiţulescu, UAT, TgM (2006); Vassa Jeleznova de M. Gorki, T.N. Compania „Liviu

Rebreanu”, TgM (2007); Nunta lui Figaro de P.A.C. de

Beaumarchais, Tulcea (2008); Oamenii cavernelor de

W. Saroyan, Studio, TgM (2008); Regele cerb de C.

Gozzi, T.N. Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2008);

O familie îndoliată de B. Nusici, Studio, TgM (2009);

Cabaret de Joe Masteroff, John van Druten, Studio,

TgM (2010); Frank al cincilea de Fr. Durrenmatt,

Studio, TgM (2011); Profu’ de Jean Pierre Dopagne,

Scena, TgM (2012). Participări la Festivaluri

internaţionale cu piese regizate: Baby Sitter de R. de Obaldia, Bucureşti (2004); Nu puneţi dragostea la

încercare de B. Locatelli, Sighişoara (2005); Trilogia de

la Belgrad de B. Srblianovici, Sibiu (2007); Hangiţa de

C. Goldoni, Carei (2007), Oamenii cavernelor de W.

Saroyan, Carei (2008, 2009); Femeia ca un câmp de

luptă în Bosnia de M. Vişniec, Istambul (2008); O

familie îndoliată de B. Nusici, (Carei (2009). Participă

cu piesele regizate la festivaluri de Teatru Naţionale

(2003-2007). Este membru în juriul festivalurilor şi

concursurilor naţionale: TgM (2004), Sighişoara (2006,

2007, 2009, 2011), Iaşi, Suceava, Sighişoara (2012).

Lucrări publicate:

• Dramaturgia universală în creaţia scenică. - TgM:

Editura UAT, 2007. - 128 p. Referinţe:

• Omul care nu poate trăi fără teatru/ Claudia Sas. În: Adevărul de

seară, 16 mart. 2009, p.16

• CV

OLOSZ Katalin, prof., folclorist, cercet.; n. 29 dec.

1940, Covasna, CV. Studii: Fac. de lb. şi literatura maghiară, UBB CjN

(1963). Activează în cadrul IPed. de 3

ani TgM, Catedra de lb. maghiară

(1963-1966); cercet., cercet. principal

(1967-2005) în cadrul ICSU „Gh.

Șincai” al Academiei din TgM (1967-

2005); preocupată îndeosebi de

cercetarea folclorului maghiar din Transilvania. Publică

studii în Anuarele Asoc. Etnografice „Kriza János,” în

vol. ale conferinţelor: Acta Siculica, Székelyföld, Erdélyi

Múzeum. Bursă de studii din partea Europa Institut -

Domus Hungarica. Membră EME; Asoc. Etnografică „Kriza János;” Asoc. „Kemény Zsigmond;” Asoc.

Etnografilor Maghiari. Lucrări publicate:

• A kecskés ember. Udvarhelyszéki népmesék. -

Bukarest, 1972.

• Ha folyóvíz volnék. A magyar népi líra antológiája. -

Kv., 1982.

• Víz mentére elindultam. - Mv.: Mentor, 2003. - 355 p.

• Egy kiállítás emlékképei. - Kv., 2003.

• A rókaszemű menyecske. - Kv., 2005.

• Erdélyi néphagyományok 1863-1884. Szabó Sámuel és gyűjtői körének szétszórt hagyatékát összegyűjötte,

jegyzetekkel közzéteszi Olosz Katalin. - Budapest-Mv.:

Európai Folklór Intézet - Mentor Kiadó, 2009. - 766 p.

• Nem mondd, anyám, főd átkának. Dimény Mózesné

Szabó Anna énekei Szabéd, 1895-1896. Rédiger Ödön

gyűjtését Kanyaró Ferenc hagyatékából bevezető

tanulmánnyal és jegyzetekkel közzéteszi Olosz Katalin. -

CjN: Kriza János Néprajzi Társaság, 2009. - 208 p.

- în colaborare:

• Magyargyerőmonostori népköltészet. - Bukarest,

1969.

Studii şi articole: • Folclorul românesc în preocupările Asociaţiei de

istorie şi arheologie din judeţul Hunedoara (1880-1918).

În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale / Vasile Rus, Ioan

Chiorean. - Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 175-

192. Referinţe:

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1997, p. 94-95.

• A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-

1970. - Budapest: Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 2 köt.:

Szerzők: K-Z; Névmutató.


Scripta, 1997, p. 445.

• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /

Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. - 2000. -

494 p.



322




N-R, 2002, p. 261-262.

• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata

szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 516.

OLTEAN, Ioan, avocat, om politic; n. 19 ian. 1875,

Pata, CJ - m. 22 mart. 1949, Luduş,

MS. A urmat Gimnaziul superior gr.-

cat. din Blaj, susţine bacalaureatul la

Blaj, apoi a absolvit teologia tot la

Blaj; Fac. de drept şi şt. politice

(1898-1901) din cadrul Univ. „Ferencz József” din Budapesta; a

practicat avocatura la Cj, a depus

cenzura de avocat la Tabla Regească din TgM (1906). Se

stabileşte ca avocat la Luduş; devine membru al

Despărţământului Luduş al Astrei (1906); a contribuit cu

bani în folosul unor instituţii şc. şi ecleziastice; a

participat la MAN de la Alba Iulia; membru în Marele

Sfat Naţional Român. Membru al PNR, apoi în PP, fiind

ales în conducerea organizaţiei jud. Turda. Trece în

PNŢ; este ales cons. jud. (1930-1934, 1937-1938); dir.

filialei în Luduş, „Economul,” Institutul de credit şi

economii din Cj (1906); membru fondator la „Aquila,” bancă ţărănească pentru asigurări poporale (1915);

membru în Cons. de adm. şi Banca Comerţului Turda

SA, la Banca „Arieşana” din Turda şi la „Şoimul”

Institut de credit şi economii, Soc. pe acţiuni în Uioara

(azi Ocna Mş); al AGRU-lui, al Baroului avocaţilor din

jud. Turda şi al Asoc. avocaţilor. Distins cu Ordinul

„Coroana României” în grad de Cavaler (1926). Referinţe:

• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.

- Tm - Arad, 1931.

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 75.

• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.

- CjN, 1981.

• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului

român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989,

p. 445-446.

• Formarea şi activitatea Consiliului Dirigent al Transilvaniei,

Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria (2 decembrie 1918 - 10

aprilie 1920) / Dr. Aurel Galea. - TgM: Tipomur, 1996. - 563 p.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul,

2000, p. 157-161, foto. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:


• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii

editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros

megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,

helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz

Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

OLTEAN, Marius, actor, regizor; n. 25 febr. 1960,

MS. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1979); IAT TgM,

specializarea Arta actorului (1984); diplomă de licenţă,

arta regizorului de teatru, UAT TgM (1999). Dr. în artă

teatrală cu teza: Spaţiul de joc în sfera creaţiei scenice;

Spaţiul de joc şi receptarea spectacolului, UNATC „I.L.

Caragiale” Bucureşti (2004). Actor la Teatrul Dramatic

Baia Mare (1984-1989); actor, Teatrul Naţional CjN

(1989-1991); asist. univ. la Catedra de Arta actorului,

UAT TgM (1991-1994); lector univ. (1994-2004); conf.

univ. la UAT TgM (2004). Roluri interpretate: la Teatrul

Dramatic Baia Mare (1984-1989): Wili, în Noile

suferinţe ale tânărului W de Pletzendorf; Dinu, în

Titanic vals de Tudor Muşatescu; Eminescu, în

Eminescu şi Veronica Micle de E. Busuioceanu; la

Teatrul Naţional CjN (1989-1991): Cetlicika, în Transfer

de personalitate de D. Solomon; Eros, în Antoniu şi

Cleopatra de Shakespeare; Biondello, în Îmblânzirea

scorpiei de Shakespeare. Spectacole regizate şi ilustraţia

muzicală: Teatrul Dramatic Baia Mare: Goana după

fluturi (1987); Dresoarea de fantome, de Ion Băieşu

(1991); Cum se numeau cei patru Beatleşi de S. Poliakof (1998); Deşteptarea primăverii, de F. Wedekind (2001);

Trandafirul tatuat de Tennessee Williams (2002); Steaua

fără nume de Mihail Sebastian (2004); Teatrul Naţional

TgM: Jaques sau supunerea de Eugen Ionescu (1995);

Don Quijote şi Sancho Panza de Mihail Bulgakov

(1996); UAT TgM: Divinas Palabras de Ramon De’ll

Valle Inclan (1995); Moara cu noroc de Ioan Slavici

(1997); Căsătorie prin concurs de C. Goldoni (1997);

Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi

Pirandello (1999); Celălalt de Miguel de Unamuno

(2003); Casa Bernardei Alba de F. Garcia Lorca (2003);

Agnes Dei de John Pielmeier (2007); Teatrul de Stat Turda: O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale (1995);

Şase personaje în căutarea unui autor de L. Pirandello

(1996); În căutarea sensului pierdut de Ion Băieşu

(1997); Pescăruşul de A.P. Cehov (1998); Crime în

Brooklin de J. Keslinger (1999); Teatrul „I.D.Sârbu”

Petroşani: Catrafusele, de I.D.Sârbu (1996); Nesătulul

de D. Psatas (1997); Ciudatul rol al întâmplării de Ion

Băieşu (1999); Teatrul Naţional CjN: Zbor deasupra

unui cuib de cuci de Dale Wassermann (1998); Teatrul

Odeon Bucureşti: Spectacol lectură cu Isus şi ceilalţi

după romanul Nebunul şi floarea de Romulus Guga (2002); Agnes aleasa lui Dumnezeu de John Pilmeier

(2004); Soc. de Radiodifuziune Română Bucureşti:

Barca e plină de Iosif Naghiu (2003); Bolero la miezul

nopţii de Costin Manoliu (2004); Teatrul „Sică

Alexandrescu” Braşov: Noaptea asasinilor de Jose

Triana (2004); Teatrul „Tomcsa Sandor” Odorheiul

Secuiesc: Nunta lui Figaro de Beaumarchais (2004);

Teatrul Naţional IS: Vizitatorul de Eric Emmanuel

Schmitt (2005); Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale

Wasserman (2006); Teatrul Naţional SB: Kaspar de

Peter Handke (2006); Brunelda după America de F.

Kafka (2007). Participă ca regizor la festivaluri de teatru (1995-2007): Teatrul-imagine, SM; Teatrul Atelier, Sf.

Gheorghe; Festivalul Facultăţilor de teatru, Sibiu;

Festivalul de dramaturgie contemporană Braşov;

„Golfaden”, IS; Festivalul Teatrului de Studio, Piteşti;

„Ion Băieşu”, Buzău; Gala tânărului actor, Costineşti.

Premii: Regia spectacolului Noaptea anului nou după O.

Paler, cu care actriţa Cerasela Stan a obţinut Premiul

pentru interpretare la Gala Tânărului actor, Costineşti

(1988); Premiul II pentru spectacolul Dresoarea de

fantome de Ion Băieşu şi Premiul pentru interpretare

actriţa Dana Ilie, la Festivalul „Ion Băieşu,” Buzău; Premiul pentru cea mai bună regie pentru spectacolul

Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi

Pirandello, la Festivalul Naţional de Teatru Studenţesc,

Sibiu (1999). Referinţe:

• Chestionar


323

OLTEANU, Rodica, pictor, scenograf; n. 15 iun.

1945, Luduş, MS. Studii: IAP „Ion

Andreescu,” CjN (1973). Scenograf

în cadrul Studioului Cinematografic

Bucureşti (1979-1990); realizează

costumele pentru cinematografie şi televiziune pentru filme: Munţi în

flăcări, 1848; Sfârşitul nopţii, Vară

sentimentală, Pădureanca, serialul

Lumini şi umbre, Sighişoara - dialoguri medievale;

scurtmetraje: Secretul tinereţii, Vârsta primelor iubiri, O

poveste adevărată. Activitate artistică plastică, pictură de

şevalet, peisaje şi natură statică: 12 expoziţii colective

(1973-1996): CjN (1973), SM (1974), TgM (1975, 1976,

1977, 1978); expoziţii personale: Bucureşti (1989, 1993,

1994, 1997, 2001, 2002); CjN (1998, 1999); TgM (1976,

1995, 2002); SB (1979), Piatra Neamţ (1995). Lucrări în colecţii din Paris, Nancy, Franţa; Zürich, Elveţia; Haifa;

Austria, RFG, Olanda, Maroc, Israel. Trăieşte în prezent

în Spania, la Logrono. Referinţe:

• Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 283.

• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile

Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009, p. 85-87.

• Cuvântul liber, 5 febr. 2002.

• www.ludusonline.ro

ONIŞORU, Mihai Mircea, scenograf, n. 23 iul.

1945, Sighişoara, MS. Filmografie: Alexandra şi

infernul, în colaborare cu Gheorghe Veniamin, regia

Iulia Mihu (1975); Vis de ianuarie, în colaborare cu Traian Niţescu, regia Nicolae Opriţescu (1978);

Cantonul părăsit, regia Adrian Istrătescu-Lener; Tinereţe

fără tinereţe (2007), regia Francis Ford Coppola,

scenografia Mircea Onişoru, coproducţie româno-

americană. Referinţe:

• 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,

Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti, 1996, p. 260.

OPREA, Dorina, solistă de muzică populară, prof.

de canto; n. 22 iun. 1960, Dumbrava,

com. Vătava, MS. Studii: Şc. prim. la Dumbrava; începând din cls. a V-a, a

urmat cursuri de oboi cu maestrul Pavel

Tornea, la Lic. de Muzică nr. 1 din

Bucureşti, actualul „Dinu Lipatti;”

după terminarea cls. a VIII-a, dă

examen la cls. de canto popular a prof.

Mia Barbu şi Gavril Prunoiu. Colab. cu ansambluri de

amatori şi profesioniste, ca: Hora Bucureştilor,

Ciuleandra, Doina Ilfovului, Doina al Armatei, Rapsodia

Română. A cântat sub bagheta dirijorală a lui Radu

Voinescu, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, George Vancu, Marin Cioacă. Ocupă prin concurs un post de

solist vocal la Orchestra „Ţarina” din Alba Iulia; din

1988, devine solist al Ansamblului Artistic Profesionist

„Mureşul” TgM; din 1999 este prof. de canto popular la

Lic. de Artă TgM; din 2002 realizează emisiunea de

muzică populară La izvor de cânt şi joc, pe postul

Antena 1 TgM. Participă la turnee în străinătate: Franţa

(de 14 ori), Olanda, Belgia, Danemarca, Irlanda, Anglia,

Polonia, Ucraina, Cehia, Republica Moldova, Ungaria,

Egipt. Repertoriul cuprinde cântece populare, colinde,

cântări bisericeşti. A realizat numeroase înregistrări la

Radio Bucureşti, Radio TgM şi CjN, precum şi în

studiouri particulare. A colaborat cu posturile de

televiziune TVR, Pro TV, Antena 1, Prima TV, Etno TV,

Tele 7 Abc. Discografie: 12 albume: 2 LP-uri, 5 CD-uri,

6 casete individuale, albume colective. Amintim câteva:

Ne-am iubit un an şi-o vară, Pentru gura badelui, Mândru-i jocu' mureşan, Folclor nepieritor. Referinţe:

• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996.

• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:

Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.

• Cuvântul liber, 5 dec. 1997, p. 1, 3, 1 foto.

• Dorina Oprea, la ceas aniversar! / Mariana Cristescu. În: Cuvântul

liber, 6 sept. 2008, p. 8, 6 foto.

• Reverberaţii / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 13 sept. 2008,

p. 3, 3 foto.

OPREAN, Gheorghe, pr. ortodox, protopop; n. 6

oct. 1891, Laslăul Mare, com.

Suplac, MS. - m. 17 sept. 1974,

Târnăveni, MS. Şc. prim. La

Dumbrăveni, SB; Lic. „Andrei

Şaguna”, BV; Academia Teologică Arad. Hirotonit la 30 ian. 1915, la

SB; pr. la Suplac; pleacă în război ca

pr. militar; ales secretar al Sfatului

Central al ofiţerilor şi soldaţilor români din Ardeal,

Banat şi Bucovina; demobilizat la 31 oct. 1919, revine la

parohia din Suplac, apoi la Cuştelnic. Este un membru

activ al Despărţământului zonal al Astrei; numit

protopop la Târnăveni (29 iul. 1928), perioadă în care

ridică Biserica Ortodoxă din Târnăveni şi Biserica din

Cuştelnic; a pus bazele Soc. Ortodoxă Naţională a

Femeilor Române şi Frăţia Ortodoxă Română; opune rezistenţă comunismului şi proprietăţii cooperatiste, fapt

pentru care este urmărit, arestat, dus la Canal (15 apr.

1952 - 1 iun. 1953); apoi domiciliu forţat în Târnăveni.

Este repus în drepturi, după ce este nevoit să predea

actele „Senatului” de la Viena, pe care le ascunsese cu

grijă (1967). Referinţe:

• Gheorghe Oprean - o viaţă închinată unirii şi înălţării Bisericii

Ortodoxe / Răzvan Oprean. - TgM: Tipomur, 1999.

• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /

Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 224-241.

OPRIŞ, Emilia A., prof., inspector şc.; n. 25 mart.

1943, Ocniţa, com. Teaca, BN. Studii

prim. în Ocniţa, gimnaziale la Teaca;

Lic. Ped. de 6 ani Cj (1963-1964);

IPed. de 3 ani TgM, Fac. de filologie,

secţia lb. şi literatura română-istorie

(1971). Învăţătoare în com. Râciu;

institutoare la Şc. Gen. din

Sângeorgiu de MS (1971-1973); inspector şc. pentru învăţământul primar (1973-1982) la

IŞJM; prof. titular de istorie în Sângeorgiu de MS până

în 2000, ocupând o perioadă şi funcţia de dir. adj. Obţine

examenul de gradul I cu lucrarea Valorificarea

elementelor de istorie locală în lecţii şi activităţi cu

elevii (1982). Contribuie cu texte scrise în diferite lucrări

http://www.ludusonline.ro/


324

despre Sângeorgiu de MS.

Lucrări publicate:

• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu

de Mureş. - Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p.


de Mureş. - Ed. a 2-a. - TgM: Casa de Editură „Mureş,”

1995. - 51 p.

- în colaborare:

• Sângeorgiu de Mureş: Şcoala 1778-2003/ Emilia A.

Opriş, Nagy Csaba Sándor. - Vol. 7: Şcoala 1778-2003.

Însemnări. - TgM: Ansid, 2003. - 219 p. • Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul

Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă,

Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005

- Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 123 p.

• Sângeorgiu de Mureş: Monografie 2010 / Ilarie Gh.

Opriş, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriş, Emilia A.

Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 506 p. Referinţe:

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Traian Bosoancă.

- Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2006, p. 197-198.

• Dascăli mureşeni: Emilia A. Opriş / Ilarie Gh. Opriş, Dorin Borda.

În: Cuvântul liber, 23 mart. 2006, p. 2, 1 foto.

• Sângeorgiu de Mureş - 675 de ani / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 28

nov. 2007, p. 8.

• Sângeorgiu de Mureş / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 11 aug.

2010, p. 6.

OPRIŞ, Gheorghe, pictor; n. 17 febr. 1912,

Sângeorgiu de MS. - m. 19 iun.

2008, Sângeorgiu de MS. A

absolvit Şc. de arte şi meserii TgM (1929). A fost funcţionar la

Primăria oraşului TgM (1930-1940,

1945-1948); membru fondator al

Căminului cultural din Sângeorgiu

de MS (18 dec. 1938); dir. al

Activului Cultural MS (1948-1949); viceprimar al

oraşului TgM (1949-1950); şeful Secţiei Culturale a

Raionului TgM (1950-1955); preş. al Cooperativei

Agricole Sângeorgiu de MS (1955-1964, 1968-1975);

primar al com. Sângeorgiu de MS (1964-1968). Membru

al AAP MS din 1977. Expoziţii personale: Sângeorgiu

de MS (1977, 1979, 1981, 1984, 1985, 1996); Galeriile „Vatra” TgM (1987); Sala de expoziţii „Unirea” (1996,

2002); Brigada de Jandarmi TgM (1996); Galeriile

„Cuvântul liber” (1998); Lic. „Constantin Romanu

Vivu,” Teaca, BN; Muzeul Jud. de Etnografie MS

(2007). Expoziţii colective: Expoziţii jud. de artă

plastică, TgM (1977-1997); Expoziţie naţională de artă

plastică Bucureşti (1981, premiul II; 1983, premiul I;

1987, premiul I; 1993, premiul I; 1995, 2005), Botoşani

(1982, premiul III), SM (1982), CjN (1985, premiul I;

2004, premiul I), TgM (1987, premiul I; 1989, premiul

I); Salonul naţional de artă naivă, Piteşti (1982, 1983); Expoziţie internaţională de artă naivă Bratislava,

Slovacia (2007); Salonul Internaţional de artă naivă

Bucureşti (2003, premiul III); Sângeorgiu de MS (1997,

2000); toate expoziţiile organizate la Sala „Unirea” şi în

Cetatea Medievală din TgM (1977-2007); expoziţii

naţionale de artă plastică TgM (1987, 1989). Referinţe în

presa vremii: Îndrumătorul cultural, Frontul plugarilor,

Művelődési utmutato, Románianai Magyar Szó, Steaua

roşie, Vörös Zászló, Scânteia, Cântarea României,

Scânteia tineretului, Contemporanul, Agricultura

Socialistă, Flacăra, Dolgozó Nő, Cuvântul liber, 24 ore

mureşene, Népújság, Recurs, Târnava, Vatra. A ilustrat

copertele cărţilor poetului Eugeniu Nistor: Scrisori din

Transilvania (1991) şi Nostalgia golfului (1993); a

publicat reproduceri ale picturilor în cărţile: După deal

răsare luna / Vasile Conţiu (1993); Cronică ilustrată /

Emilia Opriş (1995); Sângeorgiu de Mureş - 150 de ani

de la Revoluţia din 1848-1849 (1999); Sângeorgiu de

Mureş - Biserica ortodoxă/ Ilarie Gh. Opriş (2001); Dicţionarul artei naive din România / Mihai Vintilă

(2001). Distins cu Diplomă de Excelenţă din partea

Muzeului de Etnografie MS; Diplomă de onoare din

partea Centrului Judeţean al Creaţiei Populare MS;

premiul revistei Ambasador. Referinţe:

• Scrisori din Transilvania: eseuri şi însemnări / Eugeniu Nistor. -

TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1991. - 80 p.

• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş /

Emilia Opriş; ed. I. Gh. Opriş. - Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p.

• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş /

Emilia Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1995. - 51 p.

• Dicţionarul artei naive din România / Mihai Vintilă. - Reşiţa:

Editura Timpul, 2001, p. 103.

• Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert

Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 126-127.



• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,

Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 51-52.

• Galaxia valorilor / Dorin Borda ; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:


• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-

2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.

86.

• International Exhibition of Self Tandht Art „INSITA,” 2007.

Catalog. - Bratislava-Slovacia.

• 50 de ani de artă naivă în România. Enciclopedie / Costel Iftinchi.

- IS: Editua PIM, 2010, p. 463-466.

• Gheorghe Opriş. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM:

Nico, 2011. - 105 p.

• „Cronică pictată” de Gheorghe Opriş. La Muzeul de Etnografie

Mureş / D.B. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2007, p. 2, 1 foto.

• Artist-nonagenar stăpâneste tehnica... tinereţii / Alex Cristescu. În:

Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 15, 1 foto.

• Farmecul şi prospeţimea comunicării. În: 24 ore mureşene, 20

febr. 2007, p. 4, 1 foto.

• Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava! / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.

OPRIŞ, Ilarie Gh., referent de specialitate, artă

plastică; n. 10 iul. 1939, Sângeorgiu

de MS, MS. Studii: Şc. Gen. din

Sângeorgiu de MS (1952); Lic. „Al.

Papiu Ilarian” TgM (1956); Şc.

Tehnică postlic. de chimie, Copşa Mică (1963); Şc. de Arte TgM, secţia

pictură (1993); l-a avut mentor pe Ion

Vlasiu. Tehnician chimist la

Combinatul Chimic Târnăveni (1963-1976); bibliotecar,

apoi ca dir. al Căminului Cultural din Sângeorgiu de MS;

viceprimar (1977-1984); primar al com. Sângeorgiu de

MS (1984-1989, 1990-1992); deputat mun., preş.

Comisiei permanente de cultură a Cons. Popular al mun.

TgM (1982-1989); cons. local în Sângeorgiu de MS

(1992-2004); tehnician IELIF Sângeorgiu de MS (1989-

1990); dir. Băilor Sărate din localitate (1997-2000);


325

referent în domeniul promovării artei plastice şi a

meşteşugurilor tradiţionale în cadrul Centrului Jud. MS

al Creaţiei (1990, 1992-1997, 2002-2004). Este membru

fondator al AAP MS (1977-), fiind vicepeş. şi preş.

(1982-1985, 2004-); organizează şi participă la expoziţii,

saloane jud. naţionale şi internaţionale, tabere de pictură,

colab. şi parteneriate cu alte grupuri din ţară şi

străinătate. Expoziţii de grup şi colective: TgM, Reghin,

Sovata, Târnăveni, Sângeorgiu de MS, CjN, Alba Iulia, Bucureşti (1974-). Participă la tabere de pictură: Sovata,

Cund, Seleuşul Mic, Râciu, Lunca Bradului, Deda,

Leptokaria (Grecia). A făcut parte din col. de iniţiativă

pentru realizarea monumentelor: Constantin Romanu-

Vivu (Sângeorgiu de MS şi Pintic-Teaca), Emil Dandea,

Gheorghe Şincai (TgM), Petru Maior (Căpuşul de

Câmpie), Mihai Eminescu şi George Coşbuc (Luduş),

Latinităţii (TgM, Iernut, Luduş, Târnăveni). Publică în:

Steaua roşie, Cuvântul liber, Apullum (Alba Iulia),

Marisia (TgM). Distins cu Premiul II la Expoziţia

Naţională de Artă Plastică CjN (1983); Premiul I, Expoziţia Naţională de Artă Plastică TgM (1987).

Lucrări publicate:

• Sângeorgiu de Mureş: însemnări monografice. -

TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 128 p.

• Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din

1848-1849. - TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p.

• Sângeorgiu de Mureş. - Vol. 4: Biserica ortodoxă-

consemnări. - 2001. - 139 p.

• Sângeorgiu de Mureş. - Vol. 5: Activitatea culturală

1911-2001. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2001. -

192 p. • Tabăra de pictură de la Cund: Expoziţia

retrospectivă. 1-12 noiembrie 2004. Sala de expoziţii

„Unirea” TgM. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş.

Familia Lacrima Rodica şi Romulus Boilă / Documentar

întocmit de Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Ansid, 2004. - 16 p.

• Sângeorgiu de Mureş - o sută de ani de activitate

teatrală. - TgM, 2011.

• Sângeorgiu de Mureş. Un secol de activitate teatrală

1911-2011. - TgM: Nico, 2011. - 203 p.

- în colaborare:

• Peste pod, la stupătură: culegere de folclor literar-

muzical din comuna Rîciu / Vasile Conţiu; coperta Ilarie G. Opriş. - TgM: Inspectoratul pentru Cultură al jud.

MS, 1992. - 183 p.


de Mureş / Emilia Opriş; ed. Ilarie Gh. Opriş. -

Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p.

• După deal, răsare luna...: culegere de folclor poetic-

muzical din judeţul Mureş / Vasile Conţiu; coperta Ilarie

Gheorghe Opriş. - TgM: Inspectoratul Jud. pentru

Cultură MS, 1993. - 175 p.

• Sângeorgiu de Mureş. Băile Sărate / Călin I. Dorgo,

Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2000. - 97 p.

• Sângeorgiu de Mureş: Studiu geografic / Emanuela

Cristina Pui, Ilarie Gh. Opriş. Fotografii şi

fotoreproduceri: Emanuela Cristina Pui, Lazăr Stan,

Ilarie Opriş, Liviu Ştef. - TgM: Ansid, 2003. - 170 p.

• Sângeorgiu de Mureş: Şcoala 1778-2003 / Emilia A.

Opriş, Nagy Csaba Sándor. Fotografii şi fotoreproduceri:

Lazăr Stan, Ilarie Gh. Opriş, Koncz János Róbert. - Vol.

7: Şcoala 1778 - 2003. Însemnări. - TgM: Ansid, 2003. -

Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 219 p.

• Alegerile parlamentare din judeţul Mureş 1919-1939

/ Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Editura

Ardealul, 2004. - 250 p.

• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie

Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2004. - 160 p.

• Tabăra de pictură de la Cund. 1-12 noiembrie 2004, Sala de expoziţii Unirea, Târgu-Mureş. Expoziţie

retrospectivă. - TgM, 2004. - 16 p.

• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul


Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005

- Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 123 p.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -

Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa

de Editură „Mureş,” 2006. - 321 p.

• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici

Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007. - 162 p.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -

Vol. 2-5: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM:

Nico. - Vol. 2: 2007. - 336 p.; Vol. 3: 2008. - 399 p.;

Vol. 4: 2008. - 373 p.; Vol. 5: 2009. - 435 p.

• Tabăra de pictură „Clubul Rotary” Tg. Mureş. -

Sovata 7-15 septembrie 2007/ Ilarie Gh. Opriş, Vasile

Mureşan. - TgM: Editura Digital Docu Print, 2007. - 24

p.

• Anuar 2008. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş

Târgu-Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Marcel Naste. - TgM: Nico, 2009. - 75 p.

• Anuar 2009. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş

Târgu-Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Marcel

Naste. - TgM: Nico, 2010. - 88 p.

• Tabăra de pictură Deda: Ediţiile I-V: 2004-2008 /

Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico,

2008. - 74 p.

• Directori (1919-2009). Colegiul Naţional „Alexandru

Papiu Ilarian” la 90 de ani / Simion Bui, Dorin Borda,

Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2009.

- 68 p.

• Teodor Moraru. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2010. - 93 p.

• Sângeorgiu de Mureş: Monografie 2010 / Ilarie Gh.

Opriş, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriş, Emilia Opriş.

- TgM: Nico, 2010. - 506 p.

• Salonul anual de pictură 2010. Catalog / Ilarie Gh.

Opriş, Vasile Mureşan. - Ed. a XXXIV-a. - TgM: Nico,

2010. - 71 p.

• Anuar 2010. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş /

Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Călin Bogătean. -

TgM: Nico, 2011. - 103 p.

• Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea; Bibliografie şi fotografii: Ilarie Gheorghe Opriş. - TgM: Nico, 2011. -

119 p.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş,

Simion-Virgil Bui. - Vol. 6: Dascăli mureşeni: 200 de

biografii. - TgM: Editura Edu, 2011.

• Dascălii „Papiului”/ Simion Virgil Bui, Dorin

Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico, 2011. - 271 p.

• Gheorghe Opriş. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile


326

Mureşan. - TgM: Nico, 2011. - 105 p.

• Sângeorgiu de Mureş. Marosszentgyörgy. Un secol

de activitate muzicală 1911-2011. Egy század zenei

tevékenysége / Ilarie Gh. Opriş, Moldovan Irina-Maria. -

TgM: Nico, 2011. - 320 p.

• Tabăra de pictură Târgu-Mureş 2011. Ed I. Catalog /

Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Iancu Mureşan. - TgM:

Nico: 2011. - 81 p.

• Artişti Plastici Mureşeni. Asociaţia Artiştilor Plastici

Mureşeni 1977-2012. - TgM: Nico, 2012.

• Tabăra de pictură Sângeorgiu de Mureş 2011/ Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Constantin Bogoşel. - TgM:

Nico: 2012. - 79 p.


• Primul liceu de stat românesc, la TgM / Ilarie

Gh.Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 12 oct. 2005,

p. 2; 1 foto.

• „Eu cred că această funcţie implică în primul rând o

foarte mare răspundere morală şi spirituală.” Interviu

cu preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş,

Ilarie Opriş / ISM. În: 24 ore mureşene, 2-4 sept. 2006,

p. 4, 1 foto.

• Dascăli mureşeni: Dumitru I. Husar / Ilarie Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 5 oct. 2006, p. 2, 1 foto.

• Dascăli mureşeni: Ioan Baciu / Dorin Borda, Ilarie

Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 14 dec. 2006, p. 2, 1 foto.

• Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin

Borda, Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 28 febr.

2007, p. 2, 1 foto.

• Plasticieni mureşeni pe ţărmul Mării Egee / Ilarie

Opriş. În: 24 ore mureşene, 19 iun. 2007, p. 4, 1 foto.

• „Zilele Chiherului” / Dorin Borda, Ilarie Opriş. În:

Cuvântul liber, 9 oct. 2007, p. 8, 1 foto.

• Emilia Aurica Maria Albu / Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 2, 1 foto. Referinţe:

• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,




87.

• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1.-TgM: Editura

Edu, 2010, p. 58-61.

• Ilarie Gh. Opriş - Preşedintele Asociaţiei Artiştilor plastici Mureş /

Romeo Soare. În: Ambasador, 2005, p. 24, 1 foto.

• Lansare de carte într-o bibliotecă şcolară! / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 16 mai 2006, p. 7.

• Carte dascălilor mureşeni / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec. 2006,

p. 4.

• Lansarea cărţii „Dascăli mureşeni”. La Biblioteca „Petru Maior”

din Reghin. În: Cuvântul liber, 15 dec. 2006, p. 1.

• Premiile revistei naţionale „Ambasador”. Ediţia a XI-a. În:

Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.

• Artişti plastici mureşeni / ISM. În: 24 ore mureşene, 26 iun. 2007

p. 4, 2 foto.

• Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava! / Dorin Borda. În:

Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.

• „Zilele oraşului Sărmaşu,” încununate de cultură şi artă / Ioan A.

Borgovan. În: Punctul, 3-9 sept. 2007, p. D4, 1 foto.

• Un destin exemplar de român / Marin Căldărariu. În: Cuvântul

liber, 23 oct. 2007, p. 1, 5.

• Lansare de carte la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” /

Cristina Moraru. În: 24 ore mureşene, 8 nov. 2007, p. 12.

• Sângeorgiu de Mureş - 675 de ani / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 28

nov. 2007, p. 8.

• Expoziţie de sculptură la Sângeorgiu de Mureş / Ioan Astalus. În:

Cuvântul liber, 21 febr. 2008, p. 5, 1 foto.

• „Tabăra de pictură Deda” / D.B. În: Cuvântul liber, 10 sept. 2008,

p. 2, 1 foto.

• La polul cultural Clujean - „Etape 20” cu târgumureşeanul Radu

Florea / Vasile Mureşan. În: Cuvântul liber, 29 apr. 2009, p. 2, 1 foto.

• Sângeorgiu de Mureş / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 11 aug.

2010, p. 6.

ORBÁN György, compozitor, 12 iul. 1947, TgM.

Studii lic. în TgM (1967); Conservatorul „Gh. Dima” Cj

(1968-1973), prof. Sigismund Toduţă. Compune prima

lui operă: Sonata pentru vioară, a cărei premieră a fost

în 1972. Este prof. de teoria muzicii la Lic. de Muzică

CjN (1973-1979), în acelaşi timp predă şi la Conservator

(1973-1979). Se mută la Budapesta (1979); predă la Fac.

de Muzică din Budapesta. Este considerat unul dintre

creatorii noii muzici maghiare. Studiul despre Bartók

este cuprins în volumul Teze despre Bartók (1974). Referinţe:

• Magyar és nemzetközi ki kicsoda 1994: Több mint 12500

kortársunk életrajza. - Budapest: Biográf, 1994. - XV, 1054 p.

• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund. -

Budapest: Biró family kiadó, 2000. - 140 p.



N-R, 2002, p. 276-277.

• Anyanyelvűség és zeneszerzés. Interjú O. Gy.-gyel / László Ferenc.

În: Korunk, 1972 / 5.

ORBÁN Katalin, violoncelist; n. 23 dec. 1978,

TgM. Studii: Lic. de Artă TgM; Academia de Muzică

CjN, prof. László Herbert Ilse; Universität der Künste

Berlin (2001-2005); bursă, Centrul Artistic din Banff

Canada (2005); apoi la Hanovra, prof. Klaus Heitz;

cursuri de măiestrie cu: Heinrich Schiff, Xavier Phillips,

Diana Ligeti. Membru al orchestrelor simfonice ale

filarmonicilor TgM, CjN, Görlitz (Germania); Orchestra

Festivalului din Schleswig-Holstein; orchestra din Hof

(2006-2008); în Neue Elbland Philharmonie Riesa

(2010-); a colab. cu Trioul Sans Soucci Berlin, Trioul

Esprit, Orchestra de Cameră Miercurea Ciuc; membră în formaţii camerale; a cântat sub bagheta dirijorilor: Kurt

Masur, Nigel Kennedy, Valéry Gergiev, Cristph

Eschenbach, Jukka-Pekka Saraste, Heinrich Schiff,

Lothar Zagrosek. Din 2010 locuieşte în Dresda. Este

laureată a numeroase concursuri naţionale. Referinţe:

• Concert vocal-simfonic. Filarmonica TgM, 27 ian. 2011. (pliant)

ORBÁN FÜLÖP Irma, designer vestimentar; n. 9

mart. 1933, Sovata, MS - m. 13 nov.

2006, Budapesta. Absolventă a IAP

„Ion Andreescu” Cj (1958), Secţia

textilă. Membru al Fondului Plastic, al

UAPR. Pictor, scenograf, Ansamblul

„Mureşul” (1958-1976); proiectant

modele, Tricotex, TgM (1976-1979).

Expoziţii personale: Bucureşti (1976);

Odorheiul Secuiesc (1977-1991); Cristuru Secuiesc (1991); TgM (1991, 1997-2003); Sopron, Ungaria

(2004); Budapesta, Ungaria (2004). Expoziţii de grup:

Bucureşti (1956, 1958, 1983, 1994), Cj (1957); toate

expoziţiile jud., TgM (1962-2001); Covasna (1995-

2001); Odorheiul Secuiesc (1997-1998); Szombathely,

Ungaria (1992); Szaszhalombatta, Ungaria (1992); Győr

(1992); Muraszombat, Slovenia (1994); Budapesta,

Ungaria (1996); Miercurea Ciuc (1996). Lucrări în


327

colecţii muzeale din Bucureşti şi TgM, în. colecţii

particulare din ţară şi străinătate: Germania, Suedia,

Canada, Ungaria. Referinţe:

• A Hét évkönyve. - 1982, p. 228.


Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.

• CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] /

Bevezető Gazda József. - Kovászna: Kőrösi Csoma Sándor

Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p.

• Ki K icsoda Aradtól Csíkszeredáig?. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996, p. 217.

• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának

kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -

Budapest, 1996. - 72 p.


Scripta, 1997, p. 447.

• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale

şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale

neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:

[Catalog] /. - [TgM] : s.n., 1997.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.

október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. -Mv.:

[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.








Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária; Cu o prefaţă de Dimitrie

Poptămaş; Colab.: Ferencz Klára, Vintilă Anna. - TgM: BJM, 2002.

• Romániai magyar irodalmi lexikon. - Vol. 4: N-R. - Bukarest-Kv.,

Erdélyi Múzeum; Egyesület, Kriterion, 2002, p. 277.

• Repere ale artei plastice mureşene/ Coord. proiect Gheorghe


• Főiskolások vizsgakiáll / Gazda József. În: Művelődés, 5, 1958.

ORBONAŞ, Mihail, jurist, om politic; n. 1836 - m.

18 febr. 1899, Reghin, MS. Studii juridice, probabil la

Viena; practicant aulic la Viena. Asesor de sedrie, mai

târziu cancelist la TgM. Se stabileşte în Reghin,

preocupat de apărarea intereselor politice, social-

economice ale conaţionalilor mureşeni. În 1861,

împreună cu tatăl său, sprijină delegaţia naţională trimisă

la Viena pentru a prezenta doleanţele românilor transilvăneni, contribuind la cheltuielile de deplasare;

participă la Sinodul diecezan de la SB (22-28 mart.

1869), care votează regulamentul de organizare a BOR

din Transilvania şi înaintează o petiţie pentru

reînfiinţarea mitropoliei; participă la conferinţa de

constituire a PNR din Transilvania, Banat şi Ungaria

(SB, 12-14 mai 1881). Ca avocat, apără interesele

ţăranilor români mureşeni; a sprijinit în calitate de

colector înfiinţarea „Băncii Albina;” membru al Astra.

Despărțământul Reghin; contribuie la organizarea

adunărilor generale ale Astrei (1875, 1890); a colectat fonduri de ajutorare pentru diferite instituţii: Gimnaziile

din Blaj şi Beiuş, şc. de fete din Oradea, Academia de

drept, juriştii români din SB, elevi merituoşi din Reghin,

Soc. Academică „Petru Maior.” Referinţe:

• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p.

140-186.

• Grigore Ploeşteanu, Mihail Orbonaş, în Reghinul cultural, 1990,

nr. 2, p. 192-194.

• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 1999.

• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,

2001.

• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.

239.

• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore

Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011, p. 75.

• Gazeta Reghinului, 5, nr. 12, dec. 1994.

• Mihail Orbonaş / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 14 oct.1984.

ORENDI, Johann, istoric, memorialist, prof., pr.;

n. 24 nov. 1783, Reghin, MS - m. 28 apr. 1853, Reghin.

Studii: Şc. prim. germană în Reghin; Gimnaziul din

Sighişoara; studii superioare la Bratislava. S-a remarcat prin talentul său în domeniul muzicii, preocupat în mod

deosebit de cultura muzicală a elevilor şi a locuitorilor

din Reghin. În 1806 a fost numit rector al şc. evanghelice

din Reghin; sub îndrumarea sa s-a construit un nou

edificiu şc. (1833); pr., Ideciu de Jos (1908), Dedrad

(1824); protopop la Reghin (1829). În timpul Revoluţiei

de la 1848-1849, a dovedit o atitudine progresistă. A

redactat lucrări despre istoria capitlului evanghelic şi

despre istoria populaţiei evanghelice din Reghin, păstrate

în manuscris.


• Liedensgeschichte von Sächsisch-Regen im Jahre 1848-1849. În: Kronstädter Blätter für Geist, Gemüth

und Vaterlandskunde, 1955, Vol. 2. Referinţe:

• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin, Biblioteca

Orăşenească, 1990, p. 195.


Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM, BJM, 2002.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM, BJM, 2005.

• Figuri săseşti şi austriece din Transilvania (secolul XIX şi

Revoluţia de la 1848) / Ela Cosma. - CjN: Argonaut, 2008, p. 235-236.

OROIAN, Vasile, prof.; n. 1822, Cornăţel, MS - m.

15 oct. 1870, BV. Şc. prim. în satul

natal; Col. rom.-cat. din TgM, unde va fi coleg cu Al. Papiu Ilarian şi

Iosif Hodoş (1835-1840); urmează

cursuri de filosofie şi drept la Lic.

din Blaj, fiind elev a lui Bărnuţiu.

Părăseşte Blajul (1844) din

solidaritate cu colegii lui, după ce a

fost martor al conflictului dintre Bariţiu şi Lemeni. Din

toamna acelui an este numit prof. la Şc. normală română

din Schei BV. În timpul evenimentelor din 1848-1849

este nevoit să se refugieze dincolo de Carpaţi. Întors în

BV în toamna anului 1849, îşi reocupă catedra de prof.

În 1850 este printre întemeietorii primului gimnaziu românesc din BV, unde predă pentru prima dată

matematica şi şt. naturii în lb. română, urmând calea

deschisă de Bărnuţiu la Blaj. Se pronunţă pentru

restructurarea şi modernizarea întregului învăţământ;

militează pentru înfiinţarea unui lic. real românesc la BV

şi a unor şc. cu caracter profesional. În diferite conferinţe

publice, ca membru al cons. şc. districtual, susţine

importanţa cărţilor ped., întocmind două manuale de

matematică şi ştiinţele naturii, ambele pentru cls. a I-a

gimnazială. Referinţe:

• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,

Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973, p. 135-142.


328

• Basiliu Oroianu / George Bariţiu. În: Transilvania, nr. 24, 15 dec.

1870, p. 304-302.

OROS (RUSU), Ioan, cancelist, jurist, judecător;

n. 4 mart. 1824, Vidrasău, MS - m. 8

mart. 1909, Vidrasău, MS. Cls.

primare la Mătrici pe Valea Nirajului; gimnaziale la Lic. rom.-cat. din TgM;

Lic. piariştilor din Cluj; cursuri

juridice la Col. ref. din TgM (1847).

În 1847 îşi începe practica de cancelist

la Tabla Regească din TgM, alături de

Al. Papiu Ilarian şi Avram Iancu. Organizator şi

participant la adunările naţionale de la Blaj; membru al

deputaţiunii care a prezentat dietei de la Cj (29 mai)

Memorandul poporului român. Participă la organizarea

militară a satelor din jurul TgM, la luptele regimentului

românesc de grăniceri de la Năsăud cu trupele maghiare la Glodeni-Dumbrăvioara, Sântioana, Gherla, Dej,

Someşeni, Cj (1848), apoi la Crainimăt şi Sărăţel (1849).

După revoluţie, ocupă mai multe funcţii adm. şi

judecătoreşti: juristconsult la Aiud, subpretor la Prundul

Bârgăului şi Reghin, notar judecătoresc la SM, judecător

la tribunalele din Reghin şi Târnăveni. În anii 1863-

1864, ales deputat al circumscripţiei Gafalău (Găneşti)

din comitatul Cetăţii de Baltă; participă activ la lucrările

dietei de la SB. În 1846 este transferat la tribunalul din

Gyönk, Ungaria, apoi la Szekszárd până se retrage

(1878). Se dedică scrierii memoriilor pe un fond

autobiografic, analizând cele mai importante evenimente din istoria politică a Transilvaniei. Are preocupări de

istorie locală, lăsând importante însemnări despre

comuna sa, o parte din ele fiind publicate în Gazeta

Transilvaniei (1902), sub titlul: Din istoricul comunei

Vidrasău.

Lucrări publicate:

• Memorii / Ioan Oros alias Rusu; text îngrijit şi prefaţă

de Ioan Ranca. - Bucureşti, 1989. - 240 p. Referinţe:


140-186.


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 153-163.

• Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros,

1992. - 500 p.

• Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001.

• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie

Poptămaş. - TgM: BJM; Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 2003, p.

158, 221-222.

• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:

Editura Ardealul, 2006, p. 136-146.

• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor

din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:

Editura Veritas, 2010.

OROSAN, Dumitru, prof.; n. 4 nov. 1952,

Cecălaca, MS. Studii: Şc. Gen. Sânpaul (1962-1966); Lic. Ped.

TgM (1966-1971); UDC TgM

(1998-2001), Specializarea

psihologie-ped. Dr. cu teza:

Comunicarea didactică - model

pedagogic de formare a

competenţelor comunicative la

elevii ciclului primar, Republica Moldova, Chişinău,

Univ. de Stat (2006). Învăţător la Şc. Gen. Cecălaca

(1971-1990); inspector şc. de specialitate pentru

învăţământul primar (1990-); cadru didactic asociat UDC

(2001-2002) şi UPM, TgM (2007-). Participă la

conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale. A

coordonat etapele jud. ale concursurilor şc. pentru elevii

ciclului primar: Fascinaţia copilăriei, Prietenii

pompierilor, cls. V-VIII, Cea mai bună patrulă de

circulaţie. Medalia „Meritul pentru învăţământ” cls. I,

Bucureşti, 2004.

Lucrări publicate: • Comunicarea didactică. - CjN: Eurodidact, 2006. -

178 p.

• Caiet de matematică - cls. I. - Bucureşti: Niculescu,

2007.

• Activitatea simultană în învăţământul primar:

Orientări-idei-repere metodologice. - TgM: Edu, 2008. -

148 p.

- în colaborare:

• Ghid metodic în sprijinul predării învăţării noţiunilor

de geometrie la clasele I-IV / E. Someşan, I. Năsăudean,

D. Orosan. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005. - 110 p.

• Prietenul tău, caietul de matematică pentru clasa a II-a în colaborare cu Mihaela Singer. - Bucureşti:

Editura Sigma, 2006. - 24 p.


• Problema competenţelor comunicative în pedagogia

contemporană la elevul de vârstă şcolară mică. În:

Târnava, 4-5-6, 2003.

• Dificultatea formării unor deprinderi la elevi. În:

Învăţământul primar, 2-3, 2003; nr. 4, 2003. Referinţe:

• Dumitru Orosan, „Comunicarea didactică” / Nicolae Băciuţ. În:

Cuvântul liber, 26 apr. 2006, p. 6.

• Activitatea simultană în învăţământul primar / Conf. univ. dr.

Emilia Albu. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2008, p. 1, 3.

ORTH Enikő-Mária, pianistă, prof. de pian; n. 3

apr. 1951, TgM. Studii: Lic. de Artă, TgM, prof. N. Chilf

(1963-1970); Academia de Muzică Bucureşti, Secţia

pian (1970-1975); numeroase

master-cursuri în străinătate. Prof.

pian gr. I (1993) cu lucrarea Bartók

şi lumea copiilor. Prof. pian, Lic. de Artă, SB (1975-). Organizează

şi participă la concerte camerale în

cadrul Muzeului Brukenthal, SB

(1983-1990); susţine ca solistă

numeroase concerte camerale cu Filarmonica de Stat din

SB şi TgM; recitaluri în ţară: SB, TgM, CjN, Bucureşti,

Oradea, Baia Mare, Sf. Gheorghe şi străinătate: Ulm,

Köln (Germania), Amiens (Franţa), Williamston (SUA).

Distincţii: Meritul pentru Învăţământ cls. I (2004).

Membru Asoc. Muzicienilor din Ardeal; European Piano

Teachers Association. Referinţe:

• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:

Hübners Who is Who, 2010, p. 992.

• Baza de date BJM


329

ŐSZ Zoltán, artist plastic; n. 8 nov. 1940, TgM. A

absolvit Lic. Ped. TgM. Membru al

AAP MS (1986). Expoziţii de grup şi

colective în Sala Unirea, TgM (1987-

1989, 2000-2006); expoziţia

republicană din Bucureşti (1989). Expoziţii personale în TgM: Sala

„Unirea” (1989, 1996), Biserica

Unitariană, TgM (2006). Obţine

premiul I, cu o lucrare de grafică, la Expoziţia jud.

(1987); premiul I la Expoziţia Naţională (1987, 1989).

Organizează taberele de creaţie din Berghia din 2003;

participă la tabere de creaţie din Mădăraş, Pănet,

Berghia, Sântioana de Mș, Cund şi Sovata. Are lucrări în

colecţii particulare din România, Germania, Ungaria,

Elveţia, Suedia, Franţa, SUA. A ilustrat cărţi; a publicat

în reviste şi în presa locală. Tehnici folosite: grafică, acuarelă umedă şi uscată, cărbune şi pastel.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici

Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. -

TgM: Nico, 2007. - 162 p. Referinţe:


Vasile Mureşan.- TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 53.


2007 / I. Gh. Opriş, V. Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 88.

• Népújság, 2005. ian. 21.

OZAKI, Shinya, dirijor; n. 1959, Kagoshima,

Japonia. Studii muzicale la Toho

Gakuen School of Music din Japonia;

Curtis Institute of Music Philadelphia

din SUA, cu Otto Werner Muller;

Academia Muzicale Chiggiana din

Italia, cu Franco Ferrara;

Conservatorul din Sankt Petersburg.

Cursuri de măiestrie cu Seiji Ozawa,

Kazuhoshi Akiyama şi Jean Fournet. A dirijat Osaka

Philharmonic, Gunma Symphony Orchestra, London

Schubert Players, Elmira Symphony Orchestra din New

York, Orchestra Simfonică din Miskolc şi Corul Filarmonicii Ungare. La noi în ţară a dirijat orchestrele

filarmonice „G. Enescu” din Bucureşti, „Transilvania”

din CjN, „Oltenia” din Craiova, „Gh. Dima” din BV,

precum şi orchestrele simfonice din IS şi SB. Este dir.

artistic la Csehy Chamber Orchestra din Pennsylvania şi

Isada Hall Chamber Orchestra din Japonia; din 1994,

este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat TgM.

Distins cu titlul „Pro Urbe” din partea Primăriei TgM

(1998); „Meritul schimburilor culturale” din partea

ambasadorului României în Japonia (2001); „Meritul

cultural în grad de comandor” (2005), din partea preş. României. Referinţe:

• Viva la musica / Járay Fekete Katalin. - Mv.: Fumus, 2008.

• Shinya Ozaki. Biografie şi activitate muzicală / Ciprian Negru. În:

24 de ore mureşene, 5 ian. 2005, 1 foto.

• Un deceniu cu Shinya Ozaki / Ciprian Negru. În: 24 de ore

mureşene, 23 febr. 2005, p. 8, 2 foto.

P

PÁL-ANTAL Sándor, prof. de istorie, arhivist; n.

26 sept. 1939, Cârţa, HR. Studii

gimnaziale la Mădăraş Ciuc (1946-

1949), Cârţa (1949-1950), Aleşd

(1950-1953); Şc. Medie Tehnică de

Chimie la Baia Mare (1953-1955); Şc.

Medie Mixtă Miercurea Ciuc (1955-

1956); UBB, Cj, Fac. de Istorie şi

Filosofie, specialitatea istorie universală medie, modernă

şi contemporană (1958-1963). Curs intensiv de

paleontologie latină la CjN (1975) şi Bucureşti (1980-

1984). Dr. în istorie cu teza: Sigiliile instituţiilor mureşene sec. XVI-1867, CjN, 2004. Arhivist (cons.) din

1 nov. 1963 până la pensionare (1 iun. 2003) la Arhivele

Naţionale din TgM; reangajat (2003-2005). Lector la Şc.

Naţională de Arhivistică din Bucureşti (1981-2000);

lector la UPM, TgM (1999-2001). Domenii de cercetare:

istoria secuimii din epoca medievală şi premodernă

(viaţa socială şi instituţională, autonomia secuiască,

istoria pădurii şi a autonomiei forestiere din secuime). Se

ocupă de şt. auxiliare istoriei, de sigilografie, paleografie

maghiară, istoria instituţională din Transilvania, de

istoria locală, elaborând monografii săteşti: Păsăreni,

Mădăraş Ciuc, Cârţa, Valea Izvoarelor, Lăzarea. A participat la editări de documente despre anul

revoluţionar 1848-1849 în secuime, vrăjitoria în

Transilvania, „constituţiile” oraşului TgM, conscripţiile

din scaunul MS din 1701-1722. A participat cu

comunicări la peste 150 de conferinţe, simpozioane şi

sesiuni ştiinţifice în TgM, Sovata, CjN, Bistriţa,

Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sf.

Gheorghe, Bucureşti, Iaşi, Budapesta, Debrecen,

Nyíregyháza, Eger, Veszprém. Membru în Soc.

Muzeului Ardelean din CjN (1990); Asoc. Arhiviştilor

„David Prodan” din CjN (1995); Asoc. „Borsos Tamás” din TgM (2005); membru extern al Academiei de Ştiinţe

Maghiare (2010). Premiul „Pauler Gyula - Díj” (2002,

Ungaria); medalia „A szabadság hőse” (2006, Ungaria).

Lucrări publicate:

• A Marosvásárhelyi utcák, közök és terek történeti

névtára = Indicatorul istoric al străzilor, pasajelor şi

pieţelor din Târgu Mureş. - TgM: Mentor, 1997. - 223 p.

• Karcfalva múltjából. - Miercurea Ciuc: Alutus, 2001.

- 83 p.

• Székely önkormányzat-történet. - Mv.: Mentor, 2002.

- 488 p. • A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és

közlemények. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p.

• Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI.

századtól 1867 -ig. - Mv.: Mentor, 2004. - 439 p.

• Marosvásárhely századi jogszabályai és

polgárnévsorai. - Mv.: Mentor, 2006. - 417 p.

• Áldozatok - 1956: A forradalmat követő megtorlások

a magyar autonóm tartományban. - Mv.: Mentor, 2006. -

431 p.

• Marosszék és Mv. az 1848-1849-es forradalom és


330

szabadságharc idején: Korabeli iratok, jegyzőkönyvek. -

Székelyudvarhely: Haáz Rezső Alapítvány, 2001. - 510

p.

• Székely székek a 18. században / Sajtó alá rendezte

Pál-Antal Sándor. - Vol. 1: Marosszék 1701-1722 között:

Az 1701-1703, 1710-1713, 1715-ös és 1721-1722-es

összeírások. - Mv.: Mentor Kiadó, 2007. - 524 p.

- în colaborare:

• Organizarea socială a secuilor în secolele XIV-XVII.

În: Direcţia Generală a Arhivelor Statului. Culegere de

referate. - Vol. 2. - Bucureşti, 1974, p. 58-91. • Arhiva scaunului Mureş. În: Studii de istorie a

naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii

lor cu naţiunea română. Naţionalitatea maghiară. - Vol.

1. - Bucureşti: Ed. Politică, 1976, p. 19-55.

• Hargita Kalendarium. - Miercurea Ciuc, 1976.

• Independenţa României. Documente. Vol. 1.

Documente şi presă internă. - Bucureşti: Ed. Academiei

RSR, 1977.

• Organizarea teritorial-administrativă la secui în

secolul al XVI-lea. În: Răscoala secuilor din 1595-1596.

- Bucureşti: Ed. Academiei RSR, 1978, p. 57-75.

• Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. Vol. 1. - Bucureşti: Direcţia Generală a Arhivelor Statului din

RSR, 1984. - 391 p.

• Csíkszereda mezőváros a XVI-XVII. században. În:

Dunántul településtörténete. IX. Város. - mezőváros-

városiasodás. - Veszprém, 1992, p. 81-88.

• Egy forró nyár Udvarhelyszéken (Az udvarhelyszéki

szabad székelyek és kisnemesek 1809. évi engedetlenségi

mozgalma) / Pál-Antal Sándor, Szabó Miklós. -

Székelyudvarhely: Haáz Rezső Kulturális Egyesület,

1995. - 47 p.

• Búzásbesenyő / Írta Pál-Antal Sándor és Szabó Miklós. - Mv.: s.n., 1995. - 53 p.

• Backamadaras 600 éve: 1392-1992 / A kötetet

szerkesztette Pál Antal Sándor. - Székelyudvarhely:

Infopress, 1992. - 210 p.

• Minorităţile naţionale din România. - 2 vol. -

Bucureşti: Arhivele Statului din România. - Vol. 1:

1918-1925, 1995. - Vol. 2: 1926-1935, 1996.

• Marosvásárhelyi helynevek és földrajzi közszavak /

Vigh Károly, [Pál-Antal Sándor]. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - 280 p.

• Csíkmadaras: egy felcsíki falu hét évszázada / Pál-

Antal Sándor, Ördögh Imre, Balázs Dénes, Miklós Márton. - Mv.: Mentor, 1996. - 356 p.

• A Maros megyei magyarság történetéből:

tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó

Miklós. - Vol. 1. - Mv.: Mentor, 1997. - 355 p.

• Források és stratégiák: A II. Összehasonlító magyar

kisebbségtörténeti szimpózium előadásai,

Székelyudvarhely, 1997. augusztus 21-22. - Csíkszereda:

Pro-Print Könyvkiadó, 1999. - 456 p.

• Kétnyelvű utcanévhasználat múltja

Marosvásárhelyen. În: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület

Bölcsészet-, Nyelv- és Történettudományi Szakosztálya és a Csíki Székely Múzeum közös rendezésében tartott

vándorgyűlés előadás-gyűjteménye. - Csíksezereda,

1999, p. 45-51.

• Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik

évfordulójára / Szerkesztette Kiss András, Kovács Kiss

Gyöngy, Pozsony Ferenc. - Kv.: Erdélyi Múzeum-

Egyesület Kiadása, 1999. - 680 p.

• Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette Pál-

Antal Sándor, Szabó Miklós. - Mv.: Mentor, 1999. - 268

p.

• A Marosvásárhelyi római katolikus élet évszázadai.

În: A Marosvásárhelyi Keresztelő Szent János Plébánia.

- Mv., 2000, p. 1-18.

• A haza szent jogait védték. (Marosszéki unitáriusok

az 1848-49-es szabadságharc forgatagában. În: Szent

szabadság oltalmában. Erdélyi unitáriusok az 1848-49-i magyar forradalom és szabadság oltalmában. - Cj:

Biserica Unitariană, 2000, p. 248-254.

• Szárhegy. A szárhegyi kastély leltára 1843-ból. În:

Székelyföldi képzőművészek és műemlékek. - Miercurea

Ciuc, 2000 (CD).

• Istoriografia referitoare la sigiliile transilvănene

(sec. XVI-XIX). Historia manet. Volum omagial Demény

Lajos Emlékkönyv. - Bucureşti-CjN, 2001, p. 225-244.

• Marosvásárhely Szabad Királyi Város leírása 1862-

ben / Benkő Károly; Szerkesztette, a tanulmányt írta és

jegyzetekkel ellátta Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor,

2001. - 264 p. • A Maros megyei magyarság történetéből:

tanulmányok/ Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó

Miklós. - Vol. 2. - Mv.: Mentor, 2001. - 399 p.

• A magyarországi boszorkányság forrásai. - Budapest:

Balassi Kiadó. - Vol. 1, 1997. - Vol. 2: 2000. - Vol. 3. -

2002.

• Marosvásárhely szabad királyi város önkormányzata

a XVIII. században. În: Studii de istorie modernă a

Transilvaniei. Omagiu profesorului Magyari András. -

CjN, 2002, p. 226-238.

• A romániai magyar történettudományi kutatás személyi állományáról. În: Tizenkét év. Összefolglaló

tanulmányok az erdélyi magyar tudományos 1990-2001

közötti eredményeiről. Vol. 3. - Cj: Sapientia Kiadó,

2002.

• A Marosvásárhelyi céhek pecsétjei. În: Emlékkönyv

Kiss András nyolcvanadik születésnapjára. - Kv.: Az

Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 2003, p. 433-454.

• A székelyföldi erdészet és faipar: történeti kronológia

/ Kádár Zsombor, Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor,

2002. - 303 p.

• A tér úttörője: Bolyai János emlékév. Mv., 2002 / A

kötet szerkesztői: Csegzi Sándor, Jung János, Kiss Elemér, Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 2003. - 215 p.

• A katolikus oktatás Mv.en. În: Laudatio et salutatio.

Tanulmányok Farkas Gábor születésnapjára. -

Székesfehérvár, 2004.

• Marosszék faluközösségei 1848 előtt. În: Havasok és

halmok. Tanulmányok a hatvan esztendős Bárth János

tiszteletére. - Kecskemét, 2004, p. 325-342.

• Sigiliile provinciilor, scaunelor şi districtelor săseşti

(1224-1848). In: Honorem Gernot Nussbacher. - BV:

Editura Foton, 2004, p. 199-212.

• Etnikai megoszlás Marosszéken 1614-1848 között. În: Emlékkönyv Csetri Elek születésének nyolcvanadik

évfordulójára. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület

Kiadása, 2004, p. 356-364.

• Biás István Marosvásárhelyi levéltáros és történész.

În: Magyar levéltáros életpályák a XIX-XX. században. -


331

Budapest: Főváros Levéltáránok Közleményei, 2004, p.

171-182.

• Rákóczi és Marosvásárhely=Évfordulós

Tanácskozások / 2002-2004. Kiadja az Erdélyi Magyar

Közművelődési Egyesület Partiumi Alelnöksége,

Szatmárnémeti, Euro Print Kft., 2005, p. 278-285.

• Az 1848-1849-es forradalom és szabadságharc

Udvarhelyszéken. Korabeli iratok. Jegyzőkönyvek,

lajstromok. - Odorheiul Secuiesc: Fundaţia Haáz Rezső, 2005. - 599 p.

• Csíkmadaras: egy felcsíki falu múltja és jelene / Pál-

Antal Sándor, Ördögh Imre, Balázs Dénes, Miklós

Márton. - Második bővített kiadás - Mv.: Mentor, 2006. -

487 p.

• 1956 Erdélyben. Politikai elítéltek életrajzi adattára -

1956-1965. - CjN: Soc. Muzeului Ardelean; Ed. Polis,

2006.

• Székely szék - székely önkormányzat. În: Pro memoria

Agyagfalva 1506. Emlékkönyv a Székely Nemzeti

Constitutio 500. évfordulójára. - Székelyudvarhely, 2006, p. 17-44.

• Marosvásárhely történetéből [2]: Új- és legújabbkori

tanulmányok / Összeállította és sajtó alá rendezte Pál-

Antal Sándor, Novák Csaba Zoltán. - Mv.: Mentor,

2007. - 275 p.

• Mv. története. - Mv.: Mentor Kiadó, 2009. - Vol. 1: A

kezdetektől 1848-ig. - 384 p.

• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed.

Ardealul, 2010. - 214 p.


• Date referitoare la istoricul morilor de hârtie din Ciuc. În: Studii şi materiale, TgM, 2, 1967, p.121-133.

• Scaunul Mureş. Istoricul instituţiilor scaunale

(secolul al XV-lea - 1849). În: Revista Arhivelor, 2,

1967, p. 129-146.

• Conscripţia generală a contribuabililor din

Transilvania în anii 1721-1722. În: Revista de statistică,

5, 1969, p. 129-146.

• Scaunul Mureş între anii 1861-1876. În: Revista

Arhivelor, nr. 1, 1971, p. 27-46.

• Populaţia scaunului Mureş la începutul secolului al

XVIII-lea. În: Studii şi materiale, TgM, 3-4, 1972, p.179-

221. (A. Chertes). • Agricultura în scaunul Mureş la începutul secolului

al XVIII-lea. În: Terra Nostra, Bucureşti, 3, 1973, p.

187-203.

• Mărturii documentare privind mişcările ţărăneşti din

anul 1809 în unele ţinuturi secuieşti. În: Marisia, TgM,

8, p. 1978, p. 127-145.

• Consiliul Naţional Maghiar din TgM şi atitudinea sa

faţă de unirea Transilvaniei cu România. În: Marisia, 9,

1979, p. 381-397.

• Jobbágyviszonyok a Gyergyói medencében 1820-ban.

În: Acta Hargitensia, Miercurea Ciuc, 1, 1980, p. 73-84. • Scaunul Mureş (prezentare de fond arhivistic). În:

Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. - Vol. 1. -

Bucureşti, 1984, p. 21-52.

• Instituţiile administrative din timpul absolutismului

austriac (1849-1861). În: Îndrumător în Arhivele

Statului judeţul Mureş. - Vol. 1. - Bucureşti, 1984, p. 53-

60.

• Răscoala ţărănească în districtul Chioarului din anul

1809. În: Acta Musei Porolissensis, Zalău, 10, 1986, p.

277-322.

• Valoarea documentară a conscripţiilor fiscale şi

urbariale din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În:

Comunicări prezentate la simpozionul: Realizări ale

cercetării ştiinţifice în judeţul Mureş. Academia RSR,

Baza de cercetări TgM, 1987, p. 70-79.

• A székely székek kialakulása. În: Székelység,

Székelyudvarhely, nr. 1/1990. • Kivándorlás hatósági segédlettel. În: Európai idő, 10

ian. 1991.

• A csíksomlyói tanoda a főgimnáziumok sorában. În:

Művelődés, 11-12, 1991, p. 63-65.

• Csíkszereda Bethlen Gábor alatt. Jobbágysorban. În:

Hargita Népe, 1 aug. 1992.

• Állami Levéltár, Mv.. În: Aetas, Szeged, 3, 1993, p.

191-201.

• Az erdélyi és partiumi vármegyék címeres pecsétjéi.

În: A Szabolcs-Szatmár - Bereg megyei önkormányzat

levéltárának kiadványai. Levéltári évkönyv, 11, Nyíregyháza, 1995, p. 269-304.

• Csík-, Gyergyó-, Kászonszék társadalma a 17.

században. În: Acta 1995, Sf. Gheorghe, 1996, p. 153-

159.

• Mv. első díszpolgára (Kossuth Lajos). În: Népújság

Évkönyv, TgM, 1997.

• Un regulament de selecţionare a arhivei din 1933. În:

Revista de Arhivistică, Tom 4, nr.1-2, 1998, p. 43-48.

• Honvédség szervezése Marosszéken 1848 őszén. În:

Székelyföld, III. évf., 9. sz. (1999 szept.), p. 52-62.

• Sistemul instituţional al scaunului secuiesc Mureş în perioada principatului autonom al Transilvaniei. În:

Medievalia Transilvanica, Tom. III, 1999, nr. 1-2, p.

103-116.

• Marosszék önkormányzata a XVII. Században. În:

Vármegyék és szabad kerületek. I-II. Hajdú-Bihar

megyei Levéltár Közleményei, nr. 27, Debrecen, 2001, p.

257-279.

• Ki volt a polgár Marosvásárhelyen?. În: Népújság

Évkönyv. XII. Évfolyam. - Mv.: Impress kiadó, 2002, p.

40-44.

• Sigiliile fragmentate ale comitetelor din Transilvania.

În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 1, 2002, p. 63-70. • Sigiliile comitatelor, districtelor şi scaunelor

secuieşti din Transilvania. În: Anuarul Arhivelor

Mureşene, 2, 2003, p. 87-118, 12 pl.

• Instituţiile orăşeneşti din Târgu Mureş (1300-1849).

În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 3, 2004, p. 45-58.

• Privilegiile târgului Miercurea Ciuc din secolele

XVI-XVII. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 4, 2005, p.

220-235.

• Az 1956-os magyar forradalom visszhangja Mv.en.

În: Népújság, 2006. okt. 18., p. 5.

• Múltidéző. 1956-2006: Diákmegmozdulások Mv.en 1956 őszén. În: Népújság, 2006. okt. 19, p. 4.

• Múltidéző: 1956-2006: Népfelkelés, forradalom vagy

ellenforradalom? În: Népújság, 2006. okt. 20., p. 4.

• Múltidéző. 1956-2006: Preventív retorzió-

nagygyűlések, hálanyilatkozatok. În: Népújság, 21 oct.

2006, p. 4. Referinţe:

• Bibliografia istorică a României. - Bucureşti: Ed. Academiei RSR.

- Vol. IV: 1969-1974, 1975; vol. VI-XI: 1974-2004, 2005.


332

• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette

Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia

Kutatásszervezési Intézet, 1996.


Scripta, 1997, p. 454.

• Erdélyi magyar ki kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000.


tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981- Vol. 4:

N-R, 2002, p. 362.



• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,

városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó

Miklós. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p.



• Az utolsó mohikán / Bölöni Domokos [interviu]. În: Népújság, 10

szept. 1999.

• Feltáratlan múlt adattengerében / Máté Éva [interviu]. În:

Székelyföld, szept., nr. 9, 1999.

• Nem a fióknak ír. / Bölöni Domokos. În: Népújság, 8 aug. 2001.

• Miről mond le a kutató? / Antal Erika [interviu]. În: Krónika, 23

aug. 2002.

• Őszinte elismerés a levéltáros szerzőnek. În: Népújság, 7 szept.

2002.

• Aki eleget tesz a „társalmi megrendelésnek / Szentgyörgyi Gyula

[interviu]. În: Erdélyi Napló, 2006. nov. 28.

• Vásárhely könyvekben / Sz. E. În: Népújság (Múzsa), 2006. nov.

18., p. 2.

• Megtorlások tükre / Bodolai Gyöngyi. În: Népújság, 28 nov. 2006,

p. 5.

PALADE, Constantin, colonel®, lector univ.; n.

14 mai 1947, CjN. Studii: Lic. „N.

Bălcescu” (1955-1965); CjN; Fac. de

Drept, Univ. Bucureşti, în cadrul şc.

MAI, nr. 2 (1965-1968); Fac. de Drept,

UBB CjN (1968-1970); Fac. de Istorie-

Filosofie, secţia Filosofie, UBB CjN

(1971-1976); masterat, specialitatea

„Criminologie”, Fac. de Drept, UBB

(1979-1980). Dr. în filosofie cu teza: Politicul şi juridicul în perioada de tranziţie din România, UBB

(2006). Activităţi profesionale militare: locotenent-

căpitan, ofiţer de circulaţie în cadrul Miliţiei, jud. CJ,

Serviciul circulaţie (1983); căpitan-maior, Şeful

serviciului însoţiri, din cadrul Serviciului independent de

miliţie-transporturi CjN (1983-1987); maior, Şeful

serviciului circulaţie, din cadrul Miliţiei jud. MS (1987-

1990); locotenent-colonel, locţiitor al şefului

Inspectoratului de Poliţie al jud. MS (1990); colonel,

Şeful Inspectoratului de Poliţie al jud. MS (1990-1993).

Activitate didactică la UPM, TgM (1993-): adjunct Şef

catedră, Adm. Publică (1999-2002); dir., Departamentul Învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă; lector univ.

în cadrul Catedrei de şt. juridice şi administrative, Fac.

de Ştiinţe Economice, juridice şi adm., UPM TgM.; a

predat disciplinele: filosofie, drept constituţional, drept

civil. partea generală, drept comercial. Ordine, medalii şi

distincţii militare ale României: Medalia „Meritul

Militar” cls. II (1973); Medalia „Meritul Militar” cls. I

(1979); Ordinul „Meritul Militar” cls. III (1984); Ordinul

„Meritul Militar” cls. II (1989); Ordinul „Meritul

Militar” cls. I (1995). Publică studii în vol. unor

manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate: Curentul juridic, vol. sesiunilor ştiinţifice ale univ. din TgM, Alba

Iulia, BV, SB, Galaţi, Constanţa, CjN. Realizează

proiecte de cercetare-inovare pe bază de contract/grant.

Lucrări publicate:

• Transformări ale politicii şi dreptului în procesul de

aderare a României la Uniunea Europeană. - TgM:

UPM TgM, 2007. - 192 p.

• Instituţii fundamentale. - Vol. 1. - TgM: UPM TgM,

2007. - 312 p.

• Teste de autoevaluare, actul juridic civil, drept civil,

parte generală. - TgM: UPM TgM, 2007. - 256 p.

• Actul juridic civil, repere pentru seminarii, drept

civil, partea generală. - TgM: UPM TgM, 2007. - 96 p.

• Fundamentele juridice ale persoanei fizice. - TgM: UPM TgM, 2009. - 254 p.

Cursuri:

• Drept comercial. Fascicolele I-VI. - TgM: UPM

TgM, 2001.

• Actul juridic civil, nulitatea actului juridic civil. Teste

de evaluare. Drept civil. Partea generală. - TgM: UPM

TgM, 2001. - 255 p.

• Drept civil, partea generală. - TgM: UPM TgM,

2002. - 265 p.

• Drept civil, obligaţia civilă. - TgM: UPM TgM,

2002.

• Drept comercial, partea generală, note de curs. - TgM: UPM TgM, 2003. - 334 p.

• Instituţii fundamentale de drept civil. Drept civil.

Partea generală. - TgM: UPM TgM, 2004. - 274 p.

• Drept comercial, partea generală II. Societăţile

comerciale. - TgM: UPM TgM, 2004. - 295 p.

- în colaborare:

• Reglementări constituţionale de drept comercial în

perspectiva integrării europene. În: Economia

contemporană. Prezent şi perspective. Piteşti 24-25

aprilie 2004. - Piteşti: Ed. Agir, 2004, p. 415-418.

• The connection between the national law and the community in civil matters, in the european constitution

(project) vision, points of view. În: Conferinţa

internaţională de economie, drept şi management,

ICLM-I, TgM 3-5 iunie 2004. - Vol. 2. - TgM: UPM

TgM, 2004, p. 300-306.

• Calitatea de comerciant a societăţii cooperativă. În:

Leadership şi management la orizonturile secolului al

XXI-lea, Sibiu, 24-26 nov. 2005. - Vol. 7. - SB:

Academia Forţelor Terestre „N. Bălcescu”, 2005, p. 199-

203.

• The judicial statute of foreign citizen who unfold

economic activities on Romania’s territory according to the stipulations of law no. 300, june 28, 2004. În:

Integrare europeană. Realităţi şi perspective, Simpozion,

Galaţi, 5-6 mai 2006. - Galaţi: Univ. „Danubius”, 2006,

p. 83-87.

• Contractul de agenţie-instrument juridic de protejare

a liberei circulaţii a serviciilor, cerinţă a Uniunii

Europene în procesul de negociere a aderării României.

În: Dezvoltare şi integrare comunitară. Simpozion,

Braşov, 29-30 iunie 2006. - BV: Univ. „Transilvania”,

2006. p. 83-87.

Studii şi articole: • Conceptele de protest şi grevă. În: Revista de ştiinţe

juridice. Craiova, 7, 1996, p. 98-102.

• Riscurile specifice în cercetarea penală a

persoanelor aparţinătoare minorităţilor naţionale. În:

Revista de ştiinţe juridice. Craiova, 8, 1996, p. 72-74.


333

• Despre vinovăţie în contractele sinalagmatice. În:

Curentul juridic, TgM, nr. 1-2, 2002, p. 186-190. Referinţe:

• CV


PALCU, Ovidiu, econom arhieparhial; n. 16 apr.

1953, Moişa, MS - m. 8 mart. 2010,

TgM. Studii: Şc. Gen. Moişa; Lic. „Al. Papiu Ilarian”; Fac. de Teologie

Blaj, UBB CjN (1991-1994); Fac. de

Drept, Univ. „1 Dec. 1918” Alba

Iulia, (1999-2003). Activitate:

Fabrica de Piele şi Mănuşi TgM;

Fabrica de Pâine şi Industria Cărnii;

adm. al Mitropoliei şi al Academiei Teologice Blaj

(1991-2009); econom arhieparhial al Mitropoliei

Române Unite cu Roma din Blaj. Întreaga sa activitate a

fost închinată repunerii în drepturi a Bisericii gr.-cat. şi a

redobândirii bunurilor acesteia, cercetând numeroase arhive pentru a identifica documente doveditoare.

Lucrări publicate:

• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii

greco-catolice 1948-1989. Comunitatea greco-catolică. -

Moişa Protopopiatul Râciu (jud. Mureş). - Blaj: Ed.

„Buna Vestire,” 2002. - 195 p.

• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii

Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990. -

TgM, 2011. - 323 p. Referinţe:

• Ovidiu Octavian Palcu. Panegiric 10 martie 2010 / Pr. Nicolae

Anuşcă. În: Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii

Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990. - TgM, 2011, p.

186-190.

• Biserica durerii. Semnal / ISM. În: 24 ore mureşene, 30 sept. 2006,

p. 4.

• www.bru.ro/blaj/ultim-omagiu-adus-d-lui-ovidiu-palcu

PÁLOSI Ferenc, artist fotograf, tehnician mecano-

energetic; n. 2 oct. 1932, Ceuaş, MS.

Studii: Şc. Medie Tehnică de Mecanică

TgM (1953). Tehnician mecanic

principal, Întreprinderea de Reparaţii

Auto (IRA) (1960-1966); activităţi sindicale; inspector la Inspectoratul

Teritorial de Stat pentru Protecţia

Muncii MS (1966-1968); tehnician

principal la IREM TgM (1966-1990). Specializat în

protecţia muncii la Inspectoratul General de Protecţia

Muncii Bucureşti (1987). Practică fotografiatul din 1969.

Membru al Asoc. Culturale Fotoclub TgM (din 1982);

AAFR (1989); în 2002 a obţinut titlul de Artist al FIAP,

cu titlu de AFIAP. Expoziţii personale: TgM: BJM

(1986), CAR a Pensionarilor, Protopopiatul Ref. Ceuaş

(1995, 2000, 2002); participă la Expoziţii foto, Bienale organizate în TgM (1990, 1993, 1995, 1997); Craiova,

BV, SB, Oradea, CjN, Suceava, Miercurea-Ciuc (1984-

2005); Bienale şi saloane naţionale organizate în

Bucureşti (1984, 1987, 1989). Saloane internaţionale de

artă fotografică: Hong Kong, Singapore, Jau, Brazilia,

Oregon, SUA, Offenburg, Germania, Algarve,

Portugalia, Kaposvár, Budapesta, Ungaria, Buenos

Aires, Macau (1986-2005). A organizat până în prezent

peste zece expoziţii personale de artă fotografică în

TgM. Participă la 164 expoziţii cu 247 fotografii, dintre

care 79 expoziţii în ţară cu 143 lucrări, şi la 85 expoziţii,

saloane internaţionale cu 104 lucrări. A obţinut 13

premii în ţară şi 6 în străinătate.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Fiaim, csak énekeljetek: Csávási emlekkönyv / Nagy

László. Szerkesztette: Bíró József, Dézsi Ferenc, Pálosi Ferenc. - Kv., 1995.

• Bernády György emlékezete / Szerkesztő Nagy

Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1999. - 128 p.

• Petőfi emlékfüzet / Szerkesztette Ábrám Noémi,

Sebestyén Mihály; a fotókat Pálosi Ferenc készítette. -

Mv.: s.n., [2000]. - 20 p.

• Hunyadi László / Szatmári László; [fordítók]:

Székedi Ferenc, Megyaszai Kinga, Prohászka Rád

Boróka; Pálosi Ferenc, foto. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 2001. - 32 p., [26] p.

• Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi imagini / Red. Nagy Miklós Kund; Pálosi

Ferenc, foto. - TgM: Dr. Bernády György

Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p. Referinţe:

• United States-Romania-New Mexico; United States-Turkey-New

Mexico: Contemporary Photography from Romania; Contemporary

Photography for Turkey, presented by College of Santa Fe September

8-30 1994. - Santa Fe: s.n., 1994. - 28 p.

• Romanian fine art photography from TgM. Mv.. Neumarkt /

Fotoclub Tg. Mureş = Mv. = Neumarkt. - S.l.: s.n., 1994.

• Un secol de electricitate: 1898-1998 [la] TgM / Lucrare realizată

de ing. Avéd Ioan, ing. Balásy Béla, ing. Carp Ioan, ing. Crişan Ştefan,

ec. Kovács Alexandru, ing. Macarie Alexandru. - [TgM]: [s. n.], 1998.

- 170 p.

• Magyar fotográfiai évkönyv és adattár. 1999 / Győri Lajos. -

Budapest, 2000.

• ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001. - 72 p.



• Ember és temészet. În: Népújság, 3 mart. 1994.

• Ember és táj / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi Napló, 4, 6 mart. 1994.

• Pálosi Ferenc egyéni kiallitása Szászcsáváson. În: Népújság, 15

aug. 1995.

• A lélek kopjafái. Villámposta. Fotó: Pálosi Ferenc. În: Népújság -

músza, 20 aug. 2005.

• Két kiadvány Csávásról. În: Népújság - músza, 15 sept. 1995.

• Fotótárlat Pálosi Ferenc valósága / Bölöni Domokos. În:

Népújság, 17, nr. 262, 8 oct. 2005.

• Pálosi Ferenc valósága: Fotótárlat/ D.B.S. În: Népújság, 2005.

nov. 8., p. 5.

• Egy értékőrző régió krónikása / Ötvös József. În: Népújság -

músza, 12 nov. 2005.

• Megnyílt a külhoni magyarok kulturális fesztiválja. Maros

megyeiek a rendezvénysorozaton. În: Népújság, 19, 27 sept. 2007.

• A pillanat. Hazafelé, megrakott szekérrel / Bölöni Domokos. În:

Népújság, 28 sept. 2007.

PANĂ, Virgil, prof., muzeograf, cercet. şt.; n. 7 ian.

1951, Budeşti, VL. Studii

gimnaziale: Cisnădie, SB; lic. (1966-1970) la Cisnădie; univ.:

SB, UBB, CjN, Fac. de Istorie-

Filologie (1970-1974). Dr. în

istorie cu teza: Situaţia politică

economică şi culturală a

minorităţilor etnice din fostele

judeţe Mureş şi Târnava Mare, UBB CjN (2002).

Muzeograf la Muzeul de Istorie al mun. Târnăveni

http://www.bru.ro/blaj/ultim-omagiu-adus-d-lui-ovidiu-palcu


334

(1977-1985); dir. al Muzeului de Istorie al mun.

Târnăveni (1985-1992); muzeograf, MJM (1992-1995);

cercet. şt. gr. III (1995-2000); gr. II (2000-2002); gr. I

(2002-); dir. adjunct al MJM (2004-). Domenii de

cercetare: situaţia minorităţilor etnice din Transilvania

interbelică. Participă la peste 72 de sesiuni de

comunicări şt. naţionale şi internaţionale; cărţi publicate;

40 de studii şt. publicate în reviste de specialitate.

Realizează 17 expoziţii locale având ca tematică

dezvoltarea istorică a jud. MS; 11 expoziţii cu tematică

istorică naţională. Membru în Soc. de Studii Transilvane SB, reprezentând Secţia Română a Cercului Studii

Transilvane / Arbeitskreis fűr Siebenburgische

Landeskunde e V. Heidelberg.

Lucrări publicate:

• Minorităţile etnice din Transilvania între 1918 şi

1940: drepturi şi privilegii. - TgM: Tipomur, 1996. - 311

p.

• Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică:

Studiu de caz asupra fostelor judeţe Mureş şi Târnava

Mare. - TgM: Tipomur, 2005. - 380 p.

• Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică. -

TgM: Ardealul, 2007, 305 p. • Emil Dandea: un moţ primar la Târgu-Mureş. - TgM:

Ardealul, 2012.

- în colaborare:

• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /

coordonator Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia

Română. ICSU, 1996. - 132 p.

• Transilvania, leagăn românesc: [pagini de istorie] /

John Rocsin; Postfaţă: Virgil Pană. - TgM: Tipomur,

1998. - 78 p.

• Istoria României: Transilvania / Coordonator dr.

Anton Drăgoescu. - Vol. 2: (1867-1947). - 1999. - XXXII, 1644 p.

• Bernadea 700, file de monografie / Virgil Pană,

Mircea Pop T. - TgM: Tipomur, 2001.

• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5 /. -

Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001. - 333 p.

• Problema minorităţilor etnice la Conferinţa de Pace

de la Paris (1919-1920). În: Interferenţe istorice şi

culturale româno-europene. - TgM: Academia Română.

ICSU, 1996, p. 125-130.

• Al XVII-lea Simpozion de Istorie şi Retrologie Agrară

a României. TgM 24-25 august 1998: Culegere de

rezumate / Red. Virgil Pană. - TgM: Transilvania, 1998. - 319 p.

• Partide politice şi minorităţi naţionale din România

în secolul XX. - SB: Tehno Media. - Vol. 3: 2008; Vol. 4:

2009.


• Câteva consideraţii privind întregirea neamului

românesc şi principiul naţionalităţilor. În: Marisia, 23-

24, 1994, p. 424-435.

• Aspecte privind situaţia cultelor minoritare din

Transilvania interbelică. În: Revista Bistriţei, 8, 1994, p.

205-223. • Câteva aspecte privind învăţământul minoritar din

Transilvania între 1918-1940. În: Revista Bistriţei, 9,

1995, p. 279-304.

• Realităţi demografice în judeţele Mureş şi Târnava

Mare (1918-1940). În: Marisia, 25, 1996, p. 351-378.

• Presa minoritară din România interbelică. Privire

specială asupra judeţelor Mureş şi Târnava Mare. În:

Restituiri, 5, Deva, 1997, p. 221-249.

• Câteva consideraţii asupra presei maghiare şi

germane din Transilvania interbelică. În: Revista

Bistriţei, 10-11, 1997, p. 205-221.

• Câteva consideraţii privind reprezentarea

parlamentară a minorităţii maghiare din România

interbelică. În: Sargetia, 27, nr. 2, 1997-1998, p. 484-

498.

• Identitatea naţională şi alteritate etno-culturală în Transilvania interbelică. În: AUDC, TgM, Seria Ştiinţe

Socio-umane, 2, 1998, p. 377-395.

• Reforma agrară din 1921 şi minorităţile naţionale

din România. În: Al XVII-lea Simpozion de Istorie şi

Retrologie Agrară a României, TgM, 1998, p. 216-221.

• Consideraţii privind art. III al Rezoluţiei de la Alba

Iulia şi interpretarea sa de către minorităţile naţionale

din România. În: Acta Musei Porollisensis, 22, 1998, p.

639-650.

• Politica statului român faţă de minorităţile sale

etnice. În: Analele Universităţii Dimitrie Cantemir, 3,

1998, p. 275-287 (I); 4, 1999, p. 223-253 (II). • Integrarea minorităţilor etnice din Transilvania în

organismul statal românesc. În: Istoria României.

Transilvania. Vol.2. - CjN: Ed. „George Bariţiu”, 1999,

p. 871-901.

• Câteva aspecte ale dialogului ortodoxo-anglican

(1935-1936). În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-

Umane „Gh. Şincai”, TgM, 1999, p. 127-136.

• Câteva consideraţii privind mişcarea politică

maghiară din România (1919-1938). În: Angustia, Sf.

Gheorghe, 4, 2000, p. 349-352.

• Reforma agrară din 1921 şi minorităţile etnice din Transilvania. În: Acta Musei Porollisensis, 22, nr. 2,

2000, p. 263-274.

• Consideraţii privind prezenţa minorităţilor în

magistratura Transilvaniei interbelice. În: Angustia, Sf.

Gheorghe, 2000, p. 115-119.

• Starea învăţământului minoritar din judeţul Mureş în

primii ani după înfăptuirea Unirii. În: Apulum, 37, nr. 2,

2000, p. 247-254.

• Consideraţii privind prezenţa minorităţilor etnice în

structurile administrative ale Transilvaniei interbelice.

În: Ziridava, 22, 2000, p. 223-230.

• Pentru un monument naţional Avram Iancu la Târgu-Mureş. În: Marisia, 2000, p. 291-297.

• Politica statului român faţă de minorităţile sale

etnice. În: AUDC, 3, 1998, p. 275-287 (I); 4, 1999, p.

223-253 (II).

• Parteneriate politice româno-maghiare în România

interbelică. În: AUDC, 5, 2001, p. 415-423.

• Urmările reformei agrare din 1921 asupra

învăţământului agricol din România. Şcolile superioare

ale Astrei. În: Revista Bistriţei, 25, 2001, p. 282-285.

• Biserica ortodoxă şi cultele minoritare între cele

două războaie mondiale. În: Angustia, Sf. Gheorghe, 6, 2001, p. 179-184.

• Repere istoriografice privind minorităţile etnice din

România interbelică. În: AUDC, 6, 2002, p. 320-347.

• Prezenţa etnicilor minoritari în economia judeţului

Mureş (1919-1940). În: Societate şi cultură, TgM, 2003,


335

p. 512-521.

• Consideraţii privind constituirea şi activitatea

Grupului Etnic German din România. Privire specială

asupra judeţului Târnava Mare. În Marisia. Arheologie-

Istorie, XXVIII, TgM, 2006, p. 337-344.

• Muzeul Judeţean Mureş - 85 de ani de la întemeierea

instituţională (1). În: Cuvântul liber, 30 nov. 2006, p. 6.

• Muzeul Judeţean - 85 de ani de la întemeierea

instituţională (3). În: Cuvântul liber, 6 dec. 2006, p. 7. • Să nu-l uităm pe Emil A.Dandea. În: Cuvântul liber,

23 ian. 2008, p. 1-3, 1 foto (I); 30 ian. 2008, p. 6 (II); 6

febr. 2008, p. 5; (III); 12 febr. 2008), p. 14, 1 foto (IV).

• O statuie care nu mai există. Monumentul Soldatului

Român din Târgu-Mureş. În Marisia, Istorie, XXIX,

TgM, 2009, p. 345-354. Referinţe:

• Minorităţile naţionale din Ucraina şi Republica Moldova. Statutul

juridic / Eugen Petraş. - Cernăuţi: Editura „Alexandru cel Bun,” 1999.


Ansid, 2002. - 298 p.

• Academia Română, Istoria Românilor. - Vol. 7. - Ed.

Enciclopedică, Bucureşti 2003, p. 70.

• Reuniune aniversară la Palatul Culturii, „Basarabie română...” /

Nicolae Balint. În: Zi de zi, 29 mart. 2005. p. 2.

• „Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică”, de Virgil

Pană / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 2, 1 foto.

• Manifestare cultural- ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea.

În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 1.

• Ioan Eugen Man, Târgu-Mureş, istorie urbană. Perioada

interbelică III. - TgM: Nico, 2009, p. 471.

PANCU, Liviu, actor, regizor, n. 5 mai 1968,

Roman, NT. Studii: IATC „I.L.

Caragiale” din Bucureşti, actorie; IAT

TgM, regie. Colab. cu Teatrul Odeon,

Teatrul Naţional din Bucureşti, Teatrul

Bulandra, Teatrul „Ion Creangă”. În

1998 vine la TgM la Teatrul Naţional;

este dir. şi fondator al Teatrului „Scena”

din Cetatea Medievală din TgM. Susţine

cursuri la IATC, Univ. „Hyperion,” Univ. Ecologică.

Este organizator şi prezentator de numeroase evenimente

locale: Zilele târgumureşene, Festivalul de Artă Prezent Lyceum Jelen, Revelionul în stradă (2000). Filme:

Extemporal la dirigenţie (1987); Un bulgăre de humă

(1989). Roluri în: Cartofi prăjiţi cu orice, de Arnold

Wesker, regia Cornel Popescu; Soacra cu trei nurori,

regia Aurel Ştefănescu; Păţania lui Arlechino; Tunelul

de Ernesto Sabato, Electra. Regie: Cele trei nopţi ale

unei iubiri, Electra. Referinţe:

• Colivia de vise: [interviuri] / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000,

p. 118-120.

• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -

Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.

• Ion Caramitru: „Târgu-Mureşul poate concura chiar şi cu

Bucureşti” / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene, 2 mart. 2007, p. 1, 1

foto.

• Liviu Pancu, regizor de export / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene,

9-11 iun. 2007, p. 12, 2 foto.

• „A fost Zamolxe un mit, sau o legendă?” / Berdj Aşgian. În: 24 ore

mureşene, 16 aug. 2007, p. 4, 2 foto.

• Festival Internaţional de Teatru francofon pentru elevi, la Veghel,

în Olanda / Coord. de proiect, prof. Ecaterina Săsărean. În: Cuvântul

liber, 23 apr. 2008, p. 2, 1 foto.

• Liviu Pancu a lăsat biserica pentru scenă / Claudia Sas. În:

Adevărul de Seară, 3 febr. 2009, p. 16, 1 foto.

PANTEA, Eugen, prof.; n. 1876, Râciu, MS - m. ?

Studii secundare şi teologice la Blaj; univ. la Cj. Prof. de

matematică şi fizică la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1907);

la Şc. civilă de fete Blaj; şef al contabilităţii din Cons.

Dirigent, Resortul Cultelor şi Artelor; post menţinut în

cadrul Inspectoratului Gen. al Regiunii şc. Cj până la pensie (1936). Referinţe:

• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -

Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 137.

• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel

Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 207.

PAP, Grigorie, pr. gr.-cat., prof.; n. MS - m. 1822.

Studii teologice la Blaj şi Tyrnava, Slovacia, 1804. Funcţionează ca prof. la Blaj; este trimis paroh în

Reghinul Unguresc (1805-1807); paroh în Milaşul-Mare;

protopop al Făgaraşului (1807-1822). Referinţe:


Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 46-47.

PAPIU, Alexandru, pr. gr.-cat., protopop, om

politic; n. 1859, Lopadea Nouă (fost

Asinip), AB - m. 16 iun. 1930, Cj.

Studii gimnaziale şi examenul de

maturitate în Blaj (1881); Seminarul teologic la Blaj (1885); IPed. din

Blaj, obţinând diplomă de învăţător.

Hirotonit la Blaj (13 mart. 1888);

numit adm. parohial în Bistra

(Districtul Roşiei, 1888), devenind paroh mai târziu.

Membru în Forul protopopesc de primă instanţă (asesor)

şi membru în Senatul scolastic al Districtului Roşia;

învăţător în Abrud; a înfiinţat Reuniunea română de

cântări şi muzică din Bistra; devine membru al

Despărţământului Abrud-Câmpeni (1897); contribuie la

susţinerea materială a săracilor, a unor instituţii, a Gazetei Transilvaniei; susţine prelegeri (Despre

stupărit). A fost numit viceprotopop onorar în Bistra;

vice-protopop al Districtului (Protopopiatului) Iernut;

ridicat la rang de protopop al Districtului (1909).

Membru al Despărţământului Târnăveni al Astrei,

susţine prelegeri în localităţile apropiate. A participat la

MAN de la Alba Iulia; este numit membru în Comisia

adm. a jud. Târnava Mică (1920-1925); membru al PP;

participă la alegerile parlamentare, fiind ales senator

(1920-1922); devine membru al PNR şi ulterior al PNŢ

(1926); membru în Cons. jud. Târnava Mică (1929);

membru în Comisia plasei Iernut. Referinţe:




p. 68.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura

Ardealul, 2000, p. 164-167.

• Şematism, Blaj, 1900, p. 513, 741; 1906, p. 239, 345; 1911, p. 105-

106, 108; 1923, p. 39, 83; 1929, p. 40, 78.

• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Unirii de la 1

Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, 25, TgM, 1996, p.

315.


336

PAPIU ILARIAN, Alexandru, Pop,

Alexandru; istoric, filolog, om

politic, jurist; n. 27 sept. 1827,

Bezded, SJ - m. 11/23 oct. 1877, SB. Studii: Şc. prim. în Budiul de Câmpie,

MS; Lic. rom.-cat. din TgM (1838-

1843), absolvit cu „emines primus”,

Lic. din Blaj (1843-1844); studii

filosofice şi juridice la Cj (1844-

1846). Primeşte o bursă de la Timotei Cipariu şi urmează

Fac. de Drept a Univ. din Viena (1851-1852), apoi la

Padova (1852-1854), unde funcţionează ca stagiar la

cancelaria juristului dr. Antoniu, cavaler de Ruthner.

Membru fondator al Academiei Române (1867),

membru titular al Soc. Academice Române (16 sept. 1868). Discurs de recepţie: Viaţa, operele şi ideile lui

Gheorghe Şincai din Şinca (14 sept. 1869). Dr. în drept,

Padova (1854). În timpul cursurilor de la Lic. Academic

Piarist din Cj înfiinţează Soc. de Lectură Zorile (1845) şi

apare primul număr al revistei, în manuscris Zorile

pentru minte şi inimă. Cancelist la Tabla Regească din

TgM (1847-1848), unde, împreună cu Avram Iancu,

mobilizează masele la adunările populare de la Blaj

(1848), participă la Revoluţia de la 1848-1849, fiind unul

dintre tribuni. În această perioadă participă la şedinţele

care se ţineau în locuinţa lui Avram Iancu din TgM, în

cadrul cărora canceliştii români analizau hotărârea Dietei de la Bratislava de a uni Transilvania cu Ungaria. Este

ales membru în CNR, prezidat de Simion Bărnuţiu.

Întors de la Viena, este solicitat de Aug. T. Laurean, care

funcţiona ca organizator şi inspector al şc. din Moldova,

să fie prof. de drept roman şi istorie univ. la Academia

(fosta Mihăileană) din Iaşi (1855-1858); intrigile de

culise îl determină să demisioneze din învăţământ; între

1860-1868 ocupă înalte funcţii juridice la Iaşi şi

Bucureşti; colab. al lui Al. I. Cuza. În perioada 1 febr.

1858-26 ian. 1860 este prof. particular. În ian. 1860 red.

pentru „uzul Domnului Cuza” un Memorand cu privire la drumul cel mai potrivit de urmat în marile probleme

interne şi externe ale Principatelor Unite. Este numit

procuror de secţie la Curtea de Casaţie, apoi a deţinut

portofoliul Ministerului de Justiţie (1863-1865);

procuror general la Casaţie şi ad-interim la Centrul de

Stat în guvernul condus de Mihail Kogălniceanu; avocat

(1869-1874). Înfiinţează şi este ales preş. al Soc.

„Transilvania” din Bucureşti în 23 iun. 1867. În 1869

este ales secretar al secţiei istorice a Soc. istorice din

cadrul Soc. Academice Române, apoi preş. al Secţiei

financiare a acestei Soc. Este cooptat într-o comisie

pentru alcătuirea dicţionarului limbii române. În 1873, tipăreşte şi răspândeşte manifestul Către cetăţenii

bivolari şi toţi giurgiuvenii. Prim-procurorul

Tribunalului Ilfov instituie un rechizitoriu prin care îl

acuza de „aţâţare la rebel civil şi răsturnarea guvernului”

cerând condamnarea lui la munca silnică pe viaţă, dar

judecătorul de instrucţie emite o ordonanţă de

neurmărire. În 1874 apar primele semne ale unei boli

grave. Publică în: Albina, Arhiva pentru filologie şi

istorie (1870), Familia (1874), Foaie pentru minte,

inimă şi literatură (1848, 1853), Organul naţionale

(1848), Gazeta de Transilvania (1852), Instrucţiunea

publică (1860), Revista Carpaţilor (1861), Românul

(1861, 1867-1868, 1870-1873), Amicul şcoalei (1863),

Concordia (1863-1864), Trompeta Carpaţilor (1865-

1866), Analele Societăţii Academice Române (1870). A

editat şi prefaţat primul vol. al operei lui D. Cantemir.

Colab. la Dicţionarul Societăţii Academice Române, sub

red. lui A. T. Laurean. Publică numeroase studii de drept

istoric şi scrieri juridice, care au contribuit la

modernizarea legislaţiei şi vieţii administrative

româneşti.

Lucrări publicate: • Istoria Românilor din Dacia superioară. - 2 vol. -

Viena, 1852.

• Tesi…si propune defendere sua promozione al grado

di ambe le leggi. - Padova, 1854.

• Independenţa constituţională a Transilvaniei. - IS,

1861; în 3 lb. - fr., Bucureşti, 1861; nemţeşte, Breslau,

1862; ital., Torino, 1862.

• L’independenza constitutionale della Transilvania. -

Torino, 1862.

• Istoria românilor din Dacia Superioară: schiţa

tomului III. - SB: Institutul de Arte Grafice „Dacia

Traiana”, 1943. - XIX, 172 p. • Istoria românilor din Dacia Superioară. - Vol. 1.

Istoria românilor din Dacia Superioară până în anul

1848 exclusiv / Al. Papiu Ilarian. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 1996. - 200 p., [5] p.

• Istoria românilor din Dacia Superioară. Vol. 2. -

TgM: Ansid, [2005].

- în colaborare:

• Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu

din vechiu tiparite câtu şi manuscripte cea mai mare

parte straine / Adunate publicate cu prefaţiuni şi note

illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 1. - 1862. - XV, 398 p.


din vechiu tipărite câtu şi manuscripte cea mai mare

parte straine / adunate publicate cu prefatiuni si note

illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 2. - 1863. -

XV, 403 p.


din vechiu tiparite câtu si manuscripte cea mai mare

parte straine / adunate publicate cu prefatiuni si note

illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 3. - 1863. -

407 p.

• Vieti'a operele si ideele lui Georgiu Sincai din Sinc'a: Discursulu de receptiune in sedinta publica a Societatei

Academice Romane din 14 septemvrie 1869 / de Papiu

Ilarian şi respunsulu de Georgiu Baritiu. - Bucuresci:

s.n., 1869. - 156 p.

• Chronica românilor şi a mai multor némuri în cât au

fost iale aşa de amestecate cu românii, cât lucrurile,

întâmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se

poate scrie pre înţeles din mai multe mii de autori, în

cursul de 34 de ani, culése şi după anii dela naşterea

Domnului Isus Hristos / Alcătuite de Gheorghie Șincai

din Șinca. - Tomul 1.: Anii 84-1439. - Ed. a 2-a - Bucuresci Publice: Tipărită de Ministerul Cultelor şi al

Instrucţiunei, 1886. - XXXVI, 633 p.

• Tablouri culturale din trecutul românilor culese din

mai mulţi autori [1922] / Şt. O. Iosif. - Ediţia a 2-a. -

Bucureşti: Din publicaţiunile Casei Şcoalelor. Biblioteca


337

secundară: Editura Casei Şcoalelor, 1922. - 126 p.

• Din corespondenţa lui Simeon Bărnuţiu şi a

contemporanilor săi / Enea Hodoş. - SB: s.n., 1944. -

134 p. Referinţe:

• Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria. - Vol. 2.: De la mişcarea

lui Horea până astăzi. - S.a., p. 149.

• Din trecutul societăţii „Transilvania” 1867-1939 / Ioan Clinciu. -

Bucureşti: „Bucovina” I.E. Torouţiu, s.a. - 216 p.

• Din cronica lui Gh. Şincai: bucăţii. - Bucureşti: Editura Librăriei

Leon Alcalay, s.a. - 95 p.

• A románok története: Különös tekintettel az erdélyi románokra. -

Budapest: A Magyar Történelmi Társulat kiadása, s.a. - 428 p.

• A román nép és nyelv eredetének kérdése/ Jancsó Benedek. -

Budapest: s.n., s.a. - 801 p.

• Erdély története / Horváth Jenő. - Budapest: A Szent-István

Társulat kiadása, s.a. - 173 p.

• Dela Bobâlna la Alba Iulia: (lupta Transilvaniei pentru dreptate şi

libertate) / Corneliu Albu. - Bucureşti: Editura „Dacia Traiana,” s.a. -

139 p.

• Reunirea românilor din Transilvania şi Ungaria: studiu naţional-

istoric-religios / Nicolau Maneguţiu protopresbiter. - SB: Editura

autorului, 1893. - 218 p.

• Tizenhét év Erdély történetéből; 1849. julius 19. - 1866. április 17.

/ írta Ürmössy Lajos. - 1. köt. - Temesvár: s.n., 1894. - 350 p.

• Istoria filologiei române cu o privire retrospectivă asupra

ultimelor decenii (1870-1895): studii critice / Lazăr Şaineanu. - A 2-a

ed. - Bucuresci: Editura Librăriei Socecu & Comp., 1895. - VII, 356 p.

• Szabadságharczunk és a dako-román törekvések / Jancsó Benedek.

- Budapest kiadása: Lampel Róbert (Wodianer F. és Fiai)

könyvkereskedés, 1895. - 320 p.

• Még egy pár szó a nemzetiségi kérdésről / Dózsa Endre

országgyűlési képviselő. - Budapest: Légrády Testvérek kiadása, 1897.

- 35 p.

• Dicţionarul contimporanilor / Dimitrie R. Rosetti. - Bucuresci:

Editura Lito-tipografiei „Populara”, 1898. - 207 p.

• Din memoriul lui Iosifu Sterca Siulutiu de Carpenisiu. - Partea a 6-

a. - SB: s.n., 1899. - 297 p.

• Actele Societăţei „Transilvania” fondată la 1867 pentru ajutorul

studenţilor şi elevilor meseriaşi români din Transilvania şi părţile ei pe

anii 1897-1900. Cartea XI. - Bucuresci: s.n., 1901. - 117 p.

• Istoria românilor bănăţeni / Dr. theol. George Popoviciu. - Lugoj:

Editura autorului, 1904. - XV, 424 p.

• Cartea de Aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub

coroana ungară. - Vol. 3. - 1905. - IV, 864 p.

• Istoricii români: Gh. Şincai, Florian Aron, M. Kogălniceanu, N.

Bălcescu, A. Papiu Ilarian, Aug. Treb. Laurian, Dionisie Fotino, B. P.

Haşdeu, N. Densuşianu, Episcopul Melchisedec, G. Baritz. - Bucureşti:

Editura Librăriei SOCEC & Co., Societate Anonimă, 1909. - 296 p.

• Notiţe despre întâmplările contemporane / Ioan Cavaler de

Puşcariu. - SB: s.n., 1913. - 221 p.

• A magyarországi románok / Dr. Moldován Gergely. - Budapest:

s.n., 1913. - 563 p.

• Matricula et Acta Hungarorum in Universitatibus Italiae

Studentum / Colegit et editat Dr. Andreas Veress. - Vol. 1.: A paduai

egyetem magyarországi tanulóinak anyakönyve és iratai (1264-1864). -

1915. - XXIV, 332 p.

• Desvoltarea ideii unităţii politice a românilor: lecţii făcute la

Universitatea din Bucureşti / N. Iorga. - Bucureşti: Editura Casei

Şcoalelor, 1915. - 100 p.

• Les Légions Roumaines de Transylvanie: L'Irredentisme Roumain /

Sévère Bocou. - Paris: s.n., 1918. - 24 p.

• Notiţe despre întâmplările contemporane[1919] / scrise de Ioan

Cavaler de Puşcariu. - SB: s.n., 1919. - 221 p.

• Din frământările trecutului/ M. Theodorian-Carada. - Bucureşti:

Editura Gutenberg, 1920. - 279 p.

• Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii

politice a neamului românesc de peste Carpaţi: cuvânt rostit în şedinţa

solemnă del'a 2 iunie 1923 sub presidenţa maiestăţii sale regelui /

Alexandru Lapedatu cu răspuns de Ioan Bianu. - Bucureşti: Cultura

Naţională, 1923. - 40 p.

• Istoria literaturii române pentru şcoalele normale de învăţători şi

invăţătoare conform programului din 1910 / Gheorghe Adamescu. -

Ed. 6-a - Bucureşti: s.n., 1924.

• Cum a fost pregătit 3/15 Maiu 1848 / Dr. Coriolan Suciu. - Blaj:

s.n., 1925. - 74 p.

• Viaţa românească în Ardeal / N. Iorga. - Arad: Editura Librăriei

Diecezane, 1926. - 287 p

• Dintr'ale neamului românesc / N. Cerbulescu. - SB: s.n., [1927]. -

VII., 272 p.

• Academia Română: Memoriile Secţiunii Literare. - Seria III, Tomul

VII. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1927. - 1936.

• Dr. Ioan Raţiu (1828-1902): 50 de ani din luptele naţionale ale

românilor ardeleni / de Ioan Georgescu. - SB: s.n., 1928. - 221 p.

• Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin

Romanul Vivu: discurs rostit la 29 maiu 1929 în şedinţa solemnă /

Silviu Dragomir cu răspunsul d-lui Dr. I. Lupaş. - Bucureşti: Cultura


• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - 3 Vol.

- Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - Vol. 1: XI, 755 p. - Vol. 2: XII,

p. 758-1337. - Vol.3 : VIII, p. 1339-1483.

• Faptă şi suferinţă românească în Ardeal: la zece ani de la

cuprinderea lui supt steag românesc / N. Iorga. - Bucureşti: Datina

românească, 1929. - 77 p.

• Centenarul (1827-1927) naşterii şi semicentenarul (1877-1927)

morţii neobositului istoriograf Alexandru Papiu Ilarian: lucrare

închinată tinerimei studioase / I. Bojoru. - TgM: s.n., 1930. - 71 p.

• Monografia oraşului Târgu-Mureş / Traian Popa. - TgM: s.n.,

1932. - 324 p.

• Din arhiva lui Dumitru Brătianu: acte şi scrisori din perioada

1840-1870 / cu o schiţă biografică de Al Cretzianu. - Vol. 1. -

Bucureşti: Aşezământul Cultural Ion C. Brătianu, 1933-1934. - 367 p. -

Vol. 2. - 1934. - 318 p.

• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM:

Editura Revistei „Progres şi Cultură”, 1933. - 80 p.

• Cronicari şi istorici români din Transilvania: Şcoala Ardeleană / I.

Lupaş. - 2 Vol. - Craiova: Editura „Scrisul Românesc”, 1933. - Vol.1:

XXXIX, 240 p.

• Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784 / I. Lupaş. - Cj: s.n.,

1934. - 230 p.

• Erdély három nemzete és négy vallása autonomiájának története /

Dr. Endes Miklós a M. Kir. Közigazgatási Biróság itélőbirája. - A

szerző kiadása - Budapest: Sylvester Irodalmi és Nyomdai Intézet,

1935. - X, 553 p.

• Oameni cari au· fost: amintiri şi comemorări / N. Iorga. - Vol. 3. -

1936. - 483 p.

• Istoria românilor / N. Iorga. - Vol. 9.: Unificatorii. - Bucureşti:

s.n., 1936-1940. - 401 p.

• Enciclopedia României. - Vol. 1.: Statul. - Bucureşti: Imprimeria

Naţională, 1938. - IX., 1055 p.

• Din viaţa regelui Carol I. de un martor ocular. - Vol. 1. - Ed. a 2-a

revăzută. - Bucureşti: Editura ziarului „Universul”, 1939. -VII, 271 p.

• Al. Papiu Ilarian în faţa problemelor româneşti contemporane / Ion

Clopoţel. - Alba Iulia: Editura Alba, 1939. - 126 p.

• Contribuţii la istoria vieţii româneşti din Transilvania la finea

veacului al XIX-lea: însemnări inedite ale prea fericitului patriarh

Miron / Protoiereu Gheorghe Cotoşman. - Caransebeş: Editura

autorului, 1940. - 88 p.

• Cronicari şi istorici români din Transilvania / I. Lupaş. - Ed. a 2-a

- Craiova: Editura „Scrisul Românesc”, 1941.

• Istoria editurii româneşti / Nicolae Th. Ionniţiu. - Bucureşti: Cartea

Românească, 1943. - 256 p.

• Die Geschichte Siebenbürgens / von Eugen Horváth. - Budapest:

Danubia, 1943. - Leipzig. - 218 p.

• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:

lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.

Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p.

• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar

közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva

kiadása, 1944. - 551 p.

• Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din

Transilvania în anii 1848-49 / Silviu Dragomir. - Vol. 5: Istoria

revoluţiei. Partea 1.: În ajunul revoluţiei. Primăvara libertăţii.

Mişcarea politică la românii din Banat şi Ungaria până în toamna

anului 1848. - SB: s.n., 1944. - 412 p.

• Mărturii culturale bihorene / Vasile Vartolomei. - Kv. - Cj: Editura

ziarului „Tribuna Ardealului”, 1944. - 496 p.

• Die Siebenbürgische „Heide”: Eine pflanzengeografische

Schilderung / Al. Borza. - SB Transilvania: Centrul de Studii şi

Cercetări, 1944. - 40 p.

• Cehi, slovaci şi români în veacurile XIII-XVI / Mihail P. Dan. -

Sibiu: s.n., 1944. - 477 p.

• Alexandru Papiu Ilarian / Corneliu Albu. - Bucureşti: Societatea

Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia, 1945.

• Ardealul în trecutul poporului român / Petre Constantinescu-Iaşi. -


338

Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia,

1945.

• Problema transilvană în timpul lui Cuza şi Carol I: Comunicare

făcută în şedinţa publică dela 18 Mai 1946 / De I. Lupaş. - Bucureşti:

Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria, 1946. - 44 p.



• Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar / Ilie

Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 121.

• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978. - 472 p.

• Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania

/ Keith Hitchins. - Vol. 1: (1700-1868). - 1987.

• Discursul de la Blaj; Scrieri de la 1848 / Simion Bărnuţiu. - CjN:

Ed. Uniunea Mondială a Românilor Liberi, 1990.

• De originibus populorum Transylvaniae = Despre originile

popoarelor din Transilvania / Ion Budai-Deleanu. - 2 vol. - Bucureşti:

Editura Enciclopedică, 1991.

• Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania

/ Keith Hitchins. - Vol. 2.: (1868-1918). - 1992.

• Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros,

1992. - 500 p.

• Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania şi Ungaria

secolului al XIX-lea (1821-1918): documente / Maria Berényi. - Gyula:

Editura Noi, [1992]. - 221 p.

• Istoria învăţămîntului din România / coord. prof. dr. doc. Anghel

Manolache, prof. dr. Gheorghe Pârnuţă, acad. Ştefan Pascu. - Vol. 2:

1821-1918. - Bucureşti: EDP, 1993. - 496 p., 45 p. facs.

• Nemzetfogalom és nemzetstratégiák: A Kossuth-emigráció és a

román nemzeti törekvések kapcsolatának történetéhez / Borsi-Kálmán

Béla. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1993.

• Semnificaţia Ardealului / Vasile Băncilă. - CjN: Clusium, 1993. -

VII, 56 p.

• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore

Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 1994. - 320 p.

• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994. - 219

p.

• Prezenţe româneşti în Italia / George Lăzărescu. - Bucureşti: EDP,

1995. - 168 p.

• Transilvania. Zonă de contacte şi conflicte/ Jean Nouzille. -

Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1995. - 303 p.

• O istorie a istoriografiei române / Frederick Kellogg. - Bucureşti:

Editura Cultural-Ştiinţifică: 1996. - 192 p.

• Transilvania în lupta de idei: controverse în Austro-Ungaria

privind statutul Transilvaniei / Ştefania Mihăilescu. - Bucureşti: Silex,

1996. - 239 p.

• Revoluţia română din 1848-1849: însemnătatea şi programele ei /

Dan Berindei. - CjN: Centrul de Studii Transilvane, 1997. - Fundaţia

Culturală Română. - 412 p.

• Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / dr. Dorina N.

Rusu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1997. - 631 p.

• Istoria României: Transilvania/ Grigore Pop, Ioan Glodariu,

Mircea Rusu. - Vol. 1. - 1997. - 1166 p.

• Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni/ Sorin Mitu. -

Bucureşti: Humanitas, 1997. - 439 p.

• Istoria românilor / Catherine Durandin. - Iaşi: 1998.

• Az erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 / Tóth

Zoltán. - Csikszereda: Pro-Print, 1998. - 504 p.

• A román nép története/ Catherine Durandin. - Budapest: Maecenas,

1998. - 508 p.

• Supplex Libellus Valachorum: din istoria formării naţiunii române

/ David Prodan. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. - 622 p.

• Câmpia Libertăţii în literatură / Antologie şi prefaţă de Ion Buzaşi.

- CjN: Clusium, 1998. - 160 p.

• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.

Rusu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1999. - 638 p.

• Transilvania în istoria modernă / V. Russu. - Vol.1: Revoluţia

naţională a românilor din Transilvania 1848-1849. - 1999. - 150 p.

• A békétlenség stádiumai: Fejezetek a román-magyar kapcsolatok

töténetéből/ Borsi-Kálmán Béla. - Budapest: Osiris Kiadó, 1999. - 373

p.


Mun. „Petru Maior” 1999.

• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi

înfăptuiri/ Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum

I.O., Vestala, 1999, p. 633.

• O fenomenologie a gândirii istorice româneşti: Teoria şi filosofia

istoriei de la Haşdeu şi Xenopol la Iorga şi Blaga / Adrian Pop. -

Bucureşti: All Educational, 1999. - 350 p.

• Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală: Perspectivă

istorică şi istoriografică / Coord. Camil Mureşanu, Nicolae Bocşan,

Ioan Bolovan. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2000. - 472 p.

• Epoca Unirii / Dan Berindei. - Ed. revăzută şi adăugită - Bucureşti:

Corint, 2000. - 320 p.


2001.

• Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian / Ioan

Chindriş. - Bucureşti: România Press, 2002 - 240 p.

• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului

ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina

Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003.

• Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Iaşi: Junimea,

2003. - 452 p.


Editura Ardealul, 2006, p. 102-119, 234-246.



Editura Veritas, 2010, p. 71-151.

• Românii în conştiinţa Europei. Studii şi articole / Grigore

Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010.

• Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh.

Opriş. - TgM: Nico, 2011. - 271 p.


Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.

• Contribuţia lui Al. Papiu Ilarian la formarea dreptului public

român. În: Analele Facultăţii de Drept, Cj, tom 4, fascicola 6, 1946.

• Al. Papiu Ilarian / Ştefan Pascu. În: Tribuna, nr. 45, 1957, p. 7.

• Din conceptele politice şi juridice ale lui Al. Papiu Ilarian / Emil

Cernea. În: Analele Universităţii Bucureşti, seria studii juridice, 1959-

1960, nr. 31, p. 53-66.

• Al. Papiu Ilarian şi locul său în dezvoltarea istoriografiei române /

V. Netea. În: Studii, tom 17, nr. 6, 1964.

• Al. Papiu Ilarian în zilele premergătoare adunării de la Blaj / Ioan

Ranca. În: Vatra, nr. 2, 1971.

• Alexandru Papiu în istoriografia românească / Nicolae Marinica.

În: Marisia, 7, 1977, p. 165-195.

• Al. Papiu Ilarian: 150 de ani de la naştere şi 100 de ani de la

moarte / Bazil Ciacoi. În: Steaua roşie, 22 oct. 1977, p. 3.

• Locul şi data naşterii lui Alexandru Papiu Ilarian/ Liviu

Moldovan. În: Steaua roşie, 12 dec. 1982, p. 3.

• Vetre de istorie - Papiu Ilarian / Dr. Valeriu Lazăr. În: Steaua

roşie, 29 mai 1983, p. 3.

• Istorie - Cultură. Adunarea Naţională de la 3/15 mai 1848 din Blaj.

În: Unirea. Blaj, mai 1995, p. 5, 1 foto.

• Lansarea volumului al 2-lea al monumentalei cărţi „Istoria

Românilor din Dacia Superioară”, de Al. Papiu Ilarian / Petru Nemeş.

În: Cuvântul liber, 2 mai 2006, p. 7.

PASCU, Laurenţiu, pr. gr.-cat., cancelist

mitropolitan, capelan, viceprotopop,

protopop; n. 27 mart. 1867, Gârbova

de Jos, AB - m. 18 aug. 1920, Bazna,

SB. Studii gimnaziale şi examenul de

maturitate la Blaj (1887); Seminarul

teologic din Blaj (1891). Hirotonit în

Blaj, ca pr. celibe (27 dec. 1896);

numit cancelist mitropolitan (1891-

1897); apoi capelan în Cj (1897-1899); paroh în Târnăveni (1899); viceprotopop al Districtului

(protopopiatului) Târnăveni (1900-1908); protopop

(1908-1920). Membru al Despărţământului Târnăveni al

Astrei (1901); membru în Congregaţia comitatensă

Târnava Mică, fiind un apărător al intereselor naţionale

din comitat (jud.); a susţinut cu sume de bani instituţii

ecleziastice, culturale şi oameni nevoiaşi; membru al

Comitetului Naţional Român din Târnava Mică; a

participat la MAN de la Alba Iulia; a contribuit la

introducerea administraţiei româneşti în jud. Referinţe:



339



p. 68.

• Monografia oraşului Târnăveni / Ioan Damian. - CjN, 1996, p. 162,

173, 213


2000, p. 167-170, foto.

• Şematism. - Blaj, 1890, p. 273; 1900, p. 743; 1906, p. 121; 1911, p.

101, 103.

PAŞCAN, Emil-Marius, ziarist, politician; n. 30

nov. 1971, TgM. Studii: Fac. de

Jurnalistică, UDC, TgM (1996),

licenţiat UBB, CjN, specializarea Antropologie, Filosofie; master, Şc.

Naţională de Studii Politice şi Adm.,

Bucureşti, specializarea Comunicare

şi relaţii publice (2005). postuniv.:

Adm. Publică, Institutul Naţional de

Administraţie Bucureşti şi Academia Naţională de

Poliţie (2009). Dr. în filozofia moralei cu teza: David

Hume: Deschideri, limite şi implicaţii în

contemporaneitate, Univ. de Nord, BM (2011). Prof.

suplinitor, catedra de lb. română, Lic. Ind. din com.

Deda, MS (1990-1991); ziarist la Cuvântul liber; red. la

Studioul Teritorial de Radio TgM şi red. Antena 1, TgM (1992-1998); ziarist, secretar de red. la cotidianul Recurs

(1998-2000); dir. executiv adj. în cadrul Direcţiei de

Comunicare, Dezvoltare şi Resurse Umane, purtător de

cuvânt al Primăriei Mun. TgM (2000-2009); prefect,

Prefectura Jud. Mureş (2009-2012); lector univ. dr.,

UPM TgM; senator (2012-).

Lucrări publicate:

• Uncia de vise. - TgM: Ed. Ardealul, 2010. - 104 p.

• Căinţa de a fi. - TgM: Ardealul, 2010. Referinţe:

• Monitorul Primăriei Tîrgu-Mureş, nr. 1-7, 1999.

• Un prefect trebuie să fie un bun manager / Lia Vinţeler. În:

Cuvântul liber, 4 mart. 2009, p. 1, 5, 1 foto.

• Marius Paşcan, de la gazetar la înalt funcţionar public / Valeriu

Russu. În: Adevărul de seară, 30 ian. 2009, p. 16.

• Au început Zilele Bibliotecii Reghinene! / Matei Robert. În: Zi de zi,

5-8 nov. 2010, p. 12.

PATAKI Adorján Ernest, solist de operă (tenor);

n. 26 mart. 1981, Târnăveni, MS.

Studii gimnaziale la Gimnaziul de Stat

„Traian”, Târnăveni; Lic. Teologic

Ref. din CjN; Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” CjN, Fac. de Artă Scenică, secţia canto, cu prof. Marius

Budoiu şi Gheorghe Roşu. Se

angajează ca solist la Opera Maghiară

din CjN (2004-). Apare în peste 20 de roluri, dintre care:

Alfredo din Traviata, Ismail din Nabucco, Ducele de

Mantua din Rigoletto de Verdi; B.F. Pinkerton din

Madama Butterfly; Rinuccio din Gianni Schicchi de

Giacomo Puccini; Otto din Bánk-Bán de Ferencz Erkel;

Sauche din Franz Liszt; Arlechin din Paiaţele de

Ruggero Leoncavallo. Dintre creaţiile aparţinând genului

vocal-simfonic a colaborat în interpretarea unor lucrări ca: Requiem de Morzart, Missa în Mi bemol de Schubert,

Oratoriul Messia de Mendelsson Bartholdy, oratoriul

„Creaţiunea” de Haydn. A concertat cu orchestrele

filarmonicilor din IS, SM, în prezent fiind şi colab. al

Operei Naţionale Române din CjN. A efectuat turnee în

Germania, Italia, Olanda, Spania, Ungaria, Elveţia,

Austria. Referinţe:

• Concert vocal-simfonic. Pliant, Filarmonica de Stat din Târgu

Mureş, 20 apr. 2006.


Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 167-168.

PĂCĂŢIAN, Teodor V., istoric, publicist,

scriitor, cărturar; n. 28 nov. 1852,

Ususău, AR - m. 11 febr. 1941, Cj. Studii

prim. în Ohaba Sârbească, comitatul

Caraş; Gimnaziul inf. din Lugoj;

Gimnaziul sup. din Arad; Gimnaziul sup.

ref. din Kecskemét (1878); printr-o

muncă de autodidact îşi formează o

cultură vastă în domeniile istoriei, filosofiei, dreptului şi teologiei. Lucrează ca adjunct

notar în cancelaria notarului comunal din Şoimuş, lângă

Radna; intră în miliţie (1872), perioadă în care compune

poezii pe care le publică în revistele Familia de la

Budapesta, Amicul familiei (Gherla), Aurora română

(Cernăuţi), Foaia literară (BV), Luminătorul (Tm). Este

adjunct notar la Jadani (azi Corneşti). Fondează Gazeta

Timişana (1885), denumită mai târziu Gazeta poporului;

pleacă la Bucureşti; este secretar contabil la Liga

culturală; colaborează la ziarul Dreptatea; colaborează la

Mesagerul român al lui Roberto Fava, unde publică

articolul Împărate! Fă dreptate!; devine red. la Tribuna, SB (1896), apoi red. şef la Telegraful român, Sb (1901-

1917). Este ales membru ordinar al ASTREI (1906);

preş. al secţiunii istorice (1911); membru pe viaţă al

Asoc. (1922); preş. al secţiunii istorico-etnografice

(1925). Silit de împrejurări, trăieşte la Târnăveni în

perioada 1920-1924, apoi se stabileşte definitiv la Cj

(1924). Prin studii publicate în revistele Transilvania,

Patria, Cosânzeana, Societatea de mâine, Revista

economică, Amicul poporului, Calendarul săteanului,

Calendarul Astrei, Calendarul Dacia Traiană,

Înfrăţirea, Luceafărul, Gazeta ilustrată, Renaşterea, România nouă, prin cartea sa de căpătîi Cartea de Aur a

servit Astra şi idealurile ei culturale, reflectă istoria

frământată a românilor din Transilvania în anii

dualismului austro-ungar. Suportă numeroase procese,

condamnare, închis la Seghedin pentru atitudinea sa

patriotică. Traduce şi adaptează în lb. română opere din

domeniul filosofiei, dreptului, politicii şi teologiei: Lupta

pentru drept (1898) Scopul în drept (1898), de Rudolf

von John Ihering; Libertatea, de John Stuart Mill (1899);

Principiile politicii, de Fr. Holtzendorf (1899); Istoria

politicii, de Frederic Pollock (1900); Armele preotului în secolul XX, de Bonomelli (1906); Buna chiverniseală, de

Sam Smiles (1900), Calea spre Dumnezeu (1909) şi

Evanghelia ca bază a vieţii (1915), de G.I. Petrow;

Judecătoriile cu juraţi, după legile ungare (1913), Legea

electorală (1914). Distins cu Premiul Adamachi din

partea Academiei Române, în valoare de 1500 lei

(1905); Medalia jubiliară „Regele Carol I” (1906);

Medalia „Bene merenti” cls. I oferită de Carol I (1911);

Premiul Academiei Române „Dr. Aurel Cosma”, în val.

de 100.000 lei (1930), pentru întreaga activitate

publicistică şi pentru Cartea de Aur.


340

Lucrări publicate:

• Flori de toamnă. - Tm: Tiparul Fraţilor Magyar,

1882.

• Din legile ungare. Judecătoriile cu juraţi. - SB:

Editura proprie, 1899.

• Cartea de aur sau luptele politico-naţionale ale

românilor de sub coroana ungară. - 8 vol. - SB, 1902-

1915; Vol. 1: Înainte de redeşteptare. Anii redeşteptării

1848-1849. Sub absolutism, 1902; Ed. a 2-a. - Sb:

Tipografia Iosif Marschall, 1904; Vol. 2: 1860, 1861,

1862-1863. Ed. a 2-a. - Sb: Tipografia Iosif Marschall, 1904; Vol. 3: Dieta Ardealului. Redeschiderea Dietei.

Senatul imperial. Mitropolia Sibiu. Dieta din Cj. - Sb:

Tiparul Iosif Marschall, 1905; Vol. 4: Dieta ungară din

Pesta (1865-1868). - Sb: Tiparul Henrich Meltzer, 1906;

Vol. 5: Ciclul parlamentar din anii 1869-1872. - Sb:

Tipografia Arhidiecezană, 1909; Vol. 6: Ciclul

parlamentar 1872-1875, 1875-1878-1881. - Sb:

Tipografia Arhidiecezană, 1910; Vol. 7: Ciclul

parlamentar 1881-1884, 1884-1887, 1887-1892, 1892-

1896. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1913; Vol. 8:

Ciclul parlamentar 1896-1901, 1901-1905-1906, 1906-

1910. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1915. • Istoriografi vechi - istoriografi noi. Studiu critic în

chestiunea vechei mitropolii ortodoxe române. - Sb,

1904.

• Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana,

Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial din anii

1914-1948. - Sb: Editura „Asociaţiunii”, 1923.


• Istoriografi vechi - istoriografi noi. Studiu critic în

chestia vechii Mitropolii ortodoxe române. În: Analele

Academiei României, Partea administrativă şi

dezbaterile, Seria II, Tom 27, 1904-1905, p. 298. • Cum a fost prins Horea şi Cloşca. În: Transilvania,

1921, p. 134-142.

• Avram Iancu - apărătorul Munţilor Apuseni. În:

Transilvania, 1924, p. 233-243.

• Contribuţiuni la istoria românilor ardeleni în sec al

XVIII-lea. În: Anuarul Institutului de Istorie Naţională

1924-1925, 3, Cj, 1926, p. 161-181.

• Colibaşii din pasul Branului. În: Transilvania, 1925,

p. 584.

• Documente din anii 1848-1849. În: Transilvania,

1926, p. 354-361.

• Pronunciamentul de la Blaj. În: Transilvania, 1928, p. 26-27.

• Activitatea românilor în senatul imperial austriac în

anii 1860. În: Transilvania, 1928, p. 267-280.

• Două alegeri de mitropolit la Sibiu. În: Transilvania,

1929, p. 518-527.

• Anexarea Banatului la Ungaria. În: Societatea de

mâine, 6, 1929, p. 347-351.

• Judeţele româneşti desfiinţate de regimul maghiar.

În: Societatea de mâine, 7, 1930, p. 60-64.

• Din cele trecute vremuri. Memorialul lui Bariţiu. În:

Patria, nr. 67, 26 mart. 1933. • Un discurs parlamentar capodoperă a lui Alexandru

Mocioni. În: Patria, nr. 83, 16 apr. 1933.

• Şaguna şi Caterina Varga. În: Gazeta ilustrată, nr. 7,

iun. 1933.

• Banatul de altădată. În: Luceafărul, nr. 11, nov.

1935.

• Crăciunul anului 1864 în Banat. În: Luceafărul, nr.

12, dec. 1935.

• Manevrele militare de la Borossebes. În: Tribuna, nr.

191, 26 iun. 1940. Referinţe:

• Repertoriu critic / Perpessicius. - Arad: Editura Librăriei

Diecezane, 1925. - 192 p.

• Oameni din Bihor 1848-1918 / Teodor Neş. - Oradea: s.n., 1937. -

653 p.

• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar

közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva

kiadása, 1944. - 551 p.

• Semnificaţia Ardealului / Vasile Băncilă; argument şi mic dicţionar

de personalităţi transilvănene de Petru Poantă. - CjN: Clusium, 1993.

• Teodor V. Păcăţian: o viaţă de cărturar / Cornel Sigmirean. -

TgM: Veritas, 1996. - 138 p.










Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Editura Nico, 2010, p. 100.



• T.V. Păcăţean: Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana,

Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial / Eugen Lovinescu,

(Recenzie). În: Convorbiri literare, 54, nr. 5-6, 1923.

• „Cartea de Aur”. Propunere pentru premierea d-lui T.V. Păcăţean

/ I. Lupaş. În: Ţara noastră, 10, 1930, p. 850-851.

• Dare de seamă despre activitatea mea literară şi ziaristică: I.

Activitatea literară. În: Ardealul Tânăr, nr. 9, 1930, p. 262-268; II.

Activitatea ziaristică. În: Ardealul Tânăr, nr. 10, 1930, p. 314-318.

• Scriitorul bănăţean Teodor V. Păcăţean / A. Cosma. În:

Luceafărul, 1, nr. 11, 1935, p. 509-510.

• O lucrare inedită a publicistului bănăţean Teodor V. Păcăţean. În:

Mitropolia Banatului, 18, nr. 4-6, 1968, p. 321-324.

• Autorul „Cărţii de Aur” / A. Cosma. În: Prin Timişoara de

altădată, Tm, 1977, p. 126-128.

• Istoricul Teodor V. Păcăţean / Cornel Sigmirean. În: Banatica, 2,

12, 1993, p. 243-261.

PĂCURAR, Alin, Alin Romulus Păcurar; sportiv, maestru internaţional al sportului la lupte libere;

n. 7 mai 1966, Reghin, MS. Maestru emerit al sportului;

a activat la cls. 48-52 kg; a adus 44 de medalii pentru

România (multe de aur), dintre care 3 la Campionatele

Europene, 1 la Campionatele Mondiale, 3 la

Campionatele Balcanice (1980-1990); fost component al

CS Steaua Bucureşti. Este preş. Asoc. pentru Tineret

Reghin din 1997, cu scopul de a sprijini tinerii talentaţi în cultură, sport, mediu, informatică. Este preş. al

Clubului Sportiv „Campionul”, fondat în 2004, cu secţii

de lupte, judo, box; dir. al revistei multiculturale Astre

(1997-2000). Referinţe:

• Julilenmok, sorsok, emberek: Marosvásárhelyi neves sportolói /

Rád Sándor. - Mv: Lyra, 1996. - 104 p.

• 24 ore mureşene, 19 dec. 1995, p. 1.

• Gazeta Reghinului, 12, nr. 12 dec. 2001.

• Elkésett kitüntetések: Szabadfogású birkózás. În: Népújság, 2006.

ápr. 3., p. 5.

• Alin Păcurar. Drum printre... sportivi / Romeo Soare. În: Cuvântul

liber, 16 sept. 2008, p. 4.

PĂDUREAN, Ioan, pr. gr.-cat., pr. ortodox, om


341

politic; n. 17 apr. 1880, Coroi, MS - m. 24 oct. 1958,

Senereuş, MS. Studii: Gimnaziul sup. gr.-cat. din Blaj;

Institutul teologic din Blaj. Hirotonit pr. gr.-cat. la 30

iun. 1907 şi numit adm. parohial în Şoimuşul român (azi

Şoimuş); paroh în Şoimuş (1911). Ales membru în CNR

din comitatul Târnava Mică; participă la MAN de la

Alba Iulia. Din anul 1927 a trecut la cultul ortodox cu

marea majoritate a credincioşilor din Şoimuş. Membru al

PNL şi membru în Comitetul jud. Târnava Mică; cons. jud. (1934-1937). A contribuit cu suma de 500 de lei la

fondul de ridicarea unei şcoli în jud. Târnava Mică. A

fost membru la Banca Comercială şi industrială din

Valea Târnavei din Târnăveni. Referinţe:




p. 67-68; Vol.9: 1989, p. 352.


Ardealul, 2000, p. 171-173.



• Şematism, Blaj, 1911, p.130; 1923, p. 44.

• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1

Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1966, p.

315.

PÂRÂIANU, Răzvan, istoric, lector univ. dr.; n. 1

sept. 1965, Bucureşti. Studii:

Gimnaziul „Gh. Şincai”, Bucureşti;

Fac. de Electronică şi

Telecomunicaţii, IP Bucureşti (1990);

Fac. de Istorie Bucureşti (1997); master în istorie, Departamentul de

Istorie Comparată, CEU Budapesta

(1998). Dr. în istorie, CEU Budapesta

(2004). Ing. electronist, Uzinele 23 August / Faur SA

(1990-1997); cercet. la Past. Inc - Center for Historical

Studies, CEU, Budapesta (2004-2006); lector univ.,

Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale, UPM, TgM

(2008-). Domenii de interes: istoria educaţiei, istoria

fascismului, istorie culturală, istoria diplomaţiei, istoria

Balcanilor, istorie şi memorie. Specializări: Marea

Britanie, bursa Chevening, Oxford, St. Antony’s College

(2001-2002). Premiul Verres pentru lucrarea de licenţă (1997). Membru în History of Race and Eugenics

Research Group.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Cultură, politică şi politici culturale în România

modernă/ Al. Zub, Adrian Cioflângă. - IS: Univ. „Al. I.

Cuza”, 2005, p. 229-243.

• Polemici cu naţionaliştii / Aurel C. Popovici; editat şi

pref. de Răzvan Paraianu. - Bucureşti: Dominor, 2006.


• Imaginea evreului. În: Sfera politicii, 10, 2001. • Antisemitismul ca o metaforă pentru modernitate. În:

Studia Hebraica, 5, 2005, p. 23-68.

• Dimitrie Cantemir. Cultură, umanism şi educaţie

socialistă. În: Leipziger Universitätsverlag, 2008.

• Cultură şi biopolitică în România. În: Studia

Universitatis Petru Maior, Historia, 9, 2009, p. 379-384.

• Tânărul Goga. În: Studia Universitatis Petru Maior,

Historia, 9, 2009, p. 75-98.

• Român avocat - român demagog. O dezbatere asupra

conducerii politice despre sfârşitul secolului al XIX-lea

în Transilvania. În: Studia Universitatis Petru Maior,

Historia, 10, 2010, p. 79-92.

• Literatura patriotică de inspiraţie socialistă. În:

Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gh.

Şincai”, TgM, 13, 2010, p. 235-260. Referinţe:

• upm.ro

• CV

PERES Andras, arhitect; n. 12 mai 1941, Reghin,

MS. Studii: Lic. nr. 2, Reghin (1957); Şc. Tehnică de

Arhitectură şi Sistematizarea Oraşelor, TgM (1961);

Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti (1967).

Arhitect proiectant la Institutul de Proiectări „Carpaţi

Proiect” (1964-1997); şef de proiect-complex, şef

colectiv, proiectant de specialitate; prof. asociat la

Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (1970-1980); dir.,

unic asociat, SC Pika SRL (1991-); adm., proiectant general, coord. lucrărilor de execuţie în construcţii, SC

Bechtelansteiner Constructor SRL (1997-2001). Proiecte

importante realizate: Snagov, Bucureşti, Bucureşti

Otopeni, Predeal; autor şi şef proiect complex:

Bucureşti, complex Măgurele, Snagov, Breaza, Neptun,

Reghin, Zalău, Sf. Gheorghe, Phenian, Regatul Maroc,

Kinshassa; a realizat un proiect tip Casa de Cultură (800

locuri). Publicaţii: articole în revistele: Arhitectura RSR,

Arta. Membru în Uniunea Arhitecţilor din România,

Ordinul Arhitecţilor din România. Menţiunea Uniunii

Arhitecţilor din România (1969, 1979). Premiul Uniunii Arhitecţilor din România (1976, 1980). Referinţe:

• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus

Press, 2002, p. 504.

PETĂRLECEAN, Alexandru, medic, jurnalist;

n. 4 ian. 1964, TgM. Studii: Şc.

prim. şi gimnaziul la Şc. Gen. nr. 4,

actual Gimnaziul Europa (1971-

1978): Lic. „Al. Papiu Ilarian”

(1978-1982); stagiu militar (1982-

1983); Fac. de Medicină, IMF, TgM (1983-1989), secţia Medicină

Generală; postuniv.: Institutul de

Jurnalism „Robert Schumann” Bruxelles (1992-1993).

Medic la Spitalul Clinic TgM şi Spitalul Rupea (1989-

1992); secretar al Mitropoliei Române Unite cu Roma

(gr.-cat.), Blaj (1994-).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Cardinalul Alexandru Todea: In memoriam /

Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna

Vestire”, 2002. - 199 p. • Blajul/ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj:

Ed. „Buna Vestire,” 2005. - 136 p.

• Cununa Învierii: Tradiţii, datini şi obiceiuri de Paşti/

Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna

Vestire,” 2006. - 107 p.

• Blajul. Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate

/ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed.

„Buna Vestire”, 2006. - 169 p.


342

• Blajul. Repere de credinţă, istorie şi cultură

românească / Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. -

Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 58 p.

• Calendarul de la Blaj: 2006 / Redactori coordonatori:

Alexandru Petărlecean şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed.


• Repere de credinţă, istorie şi cultură românească /


Vestire,” 2006.

• Tăria creştină / Alexandru Petărlecean; Ion

Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. • Blajul Episcopului Inochentie: Dulceaţa pământului

natal / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed.


• Calendarul de la Blaj: 2007 / Redactori coordonatori:


Vestire,” 2007. - 245 p.

• Tăria creştină. Centenarul naşterii Episcopului Ioan

Suciu, 1907-2007 / Ed. îngrijită de Alexandru

Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,”

2007.

• Credinţă şi jertfă. 1948-2008: 60 de ani de la

interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2008.

• Calendarul de la Blaj 2008. Serie nouă, 3 (28). - Blaj:

Ed. „Buna Vestire,” 2008.

• Blaj - Segni di fede, storia e cultura romena /


Vestire,” 2009.

• Calendarul de la Blaj 2009. Serie nouă, 4 (28). - Blaj:

Ed. „Buna Vestire,” 2009. (coord.)

• Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, în

timpul prigoanei comuniste. Mărturii. - Blaj: Ed. „Buna

Vestire,” 2010. (coord.) • Calendarul de la Blaj 2010. Serie nouă, 5 (30). - Blaj:

Ed. „Buna Vestire,” 2010 (coord.)


• Cardinalul Alexandru Todea In memoriam. „Aş vrea

să fiu pe turla catedralei şi să strig”. În: Unirea, Blaj,

14, nr. 5 (mai 2003), p. 3.

• Cardinalul Alexandru Todea - 60 de ani de preoţie.

În: Unirea, Blaj, 10, nr. 3 (mart. 1999), p. 1, 8.

• Comemorarea Mitropolitului Vasile Suciu / A. P. În:

Unirea, Blaj, ian. 2005, p. 2. Referinţe:

• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice

1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu

(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p.

• Sfinţirea bisericii greco-catolice din Ungheni / Marin Căldărariu.

În: Cuvântul liber, 9 sept. 2008, p. 2, 2 foto.

PETCU, Mercurie prof. de istorie; n. 1933,

Basarabia - m. 14 sept. 1998,

Sighişoara, MS. Studii: Fac. de Istorie,

Univ. Bucureşti. A condus activitatea

Bibliotecii raionale şi a Muzeului de

Istorie din Sighişoara, a Secţiei de

Cultură, a Secţiei de Învăţământ, a

ocupat o perioadă funcţia de dir. al Lic.

„Mircea Eliade” din Sighişoara; a predat şi la alte şcoli sighişorene.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Astra sighişoreană 1861-1950 şi Horia Teculescu

1897-1942 / Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă. -

Sighişoara, 1999. Referinţe:

• Postfaţă / Prof. Ioan Cornel Teşculă. În: Astra sighişoreană 1861-

1950 şi Horia Teculescu 1897-1942 / Mercurie Petcu, Gheorghe

Gavrilă, Sighişoara, 1999, p. 152-154, ultima p. foto.

PÉTER Ferenc, artist plastic; n. 29 iun. 1951,

Tinca, BH. Studii: Lic. Teoretic din

oraşul Sovata (1970). Membru AAP

MS (2006). Sculptează în rădăcini.

Participă la expoziţii de grup şi

colective în TgM; expoziţii personale

în Sala Unirea (2007). Referinţe:

• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia

Artiştilor Plastici Mureş 1977-2007 / Ilarie

Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 91.

PÉTERFY László, pr. ref., prof.; n. 2 febr. 1910,

Şilea Nirajului, MS - m. 26 oct. 2005,

Chendu, MS. Studii: Teologie ref. la

Cj (1931); Univ. „Ferdinand I”

(1932). Ped. la Ardusat, MM (1933-

1934); pr. ref. în Şilea Nirajului, MS

(1934-1942); pr. în Chendu (1942-

1973). Prof. în Ghindari (1942-1944);

prof. şi dir., Şc. din Bahnea (1946-

1948). Publică articole în ziare şi reviste din ţară, studii

în publicaţii protestante univ., cercetări de istoria

bisericilor reformate din Ardeal.

Lucrări publicate:

• Bodor Péter orgonája / Péterfy László. - Kibéd: s.n.,

[1984]. - 8 p. litogr.

• Kibéd és egyháza / Péterfy László. - 2. bővített kiadás

- S.l.: s.n., 1999. - 252 p.

• Kend és egyháza / Péterfy László. - Kend: s.n.,

[1999]. - 227 p.

• Bonyha és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2000.

- 176 p.

• Balavásár és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n.,

2001. - 140 p.

- în colaborare: • Nyárádselye és egyházai / Péterfy László. - S.l.: s.n.,

2000. - 151 p.

• Siklód és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2001. -

192 p.

• Héderfája és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n.,

2001. - 279 p.

• Gyulakuta és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n.,

2001. - 198 p.

• Marosszék régi sírkövei / Péterfy László;

Szerkesztette: Vajda András; Borítóterv: András

Gabriella. - Mv.: Mentor, 2005. - 192 p. Referinţe:

• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-

Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997.


Scripta, 1997.

• Népújság, 15 ian. 2002; 29 oct. 2005.

PÉTERFY László, pictor, sculptor; n. 1936, Şilea


343

Nirajului, MS. Studii: IAP, Cj (1960). Prof. la Lic. de

Artă TgM. A participat la expoziţii de pictură: TgM;

pleacă definitiv în Ungaria (1966), unde începe să

practice sculptura. Arta monumentală: Statuia lui Kós

Károly. Referinţe:





PETRESCU, Flavius, trompetist, n. 1984, Luduş,

MS. Studii: Lic. de Muzică „George Enescu” din

Bucureşti; Lic. „Dinu Lipatti”; Academia de Muzică din

Düsseldorf, prof. Edmond Buschinger, apoi s-a transferat

la Academia de Muzică din Hamburg, prof. Matthias

Höfs, liderul celui mai vestit ansamblu din lume. A

colaborat cu Orchestra Naţională Radio, cu filarmonicile din IS, Bacău, Rânmicu Vâlcea şi TgM, iar în Germania

cu filarmonicile din Hamburg, Duisberg, Düsseldorf,

Lübeck, Köln, Bielefeld, Flesburg. Referinţe:

• Concert simfonic: Pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 13 mart.

2003.

• Tânăr muzician pe scena mureşeană / Marin Căldărariu. În:

Cuvântul liber, 4 dec, 2007.

PETRIA, Cristina, pictor; n. 8 mart. 1950, Mihai

Bravu, GR. Absolventă a AAP

„Nicolae Grigorescu”, Bucureşti,

prof.: Brăduţ Covaliu, Ion

Ţarălungă, secţia pictură (1973) şi

secţia muzeologie (1982). Membră

a Fondului Plastic, a UAP

Bucureşti (1980); membră a UAP

(2004). Expoziţii personale:

Bucureşti (1982, 2000); Nadeş, MS (2000); TgM (2003,

2004); Lunca MS (2003); Sighişoara (2004).

Simpozioane şi tabere de creaţie: Sovata (2002); Sângeorgiu de MS, Berghia, Mădăraş, Praid (2003);

Izvorul Lunca MS (2004). Lucrări în colecţii particulare

din ţară şi străinătate: Germania, Italia, Franţa, SUA,

Israel, Belgia, Elveţia, Japonia.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Sunt pentru că vrei / Romeo Soare; Ilustraţii Cristina

Petria. - TgM: Tipomur, 2004. - 80 p. Referinţe:

• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe




92.

• Cuvântul liber, 8 mart. 2003, p. 1; 15 mart. 2003, p. 3; 2 mart.

2004, p. 6; 23 mart. 2005, p. 3; 23 apr. 2005, p. 3; 19 iul. 2005, p. 6; 18

iul. 2006, p. 6.

PETRIC, Aurelia Viorica, ped., prof.; n. 13 febr.

1910, Socolul de Câmpie, MS - m.?. Studii: Şc. prim. la

TgM şi Reghin; studii secundare la Lic. „Unirea” din

TgM (1928); Univ. din Cj, specialităţile geografie şi şt.

naturale (1926-1932). Ped. la Lic. de fete „Unirea” din

TgM (1932-1934); ped. la Lic. de fete „Carmen-Sylva”

din Tm (1936-1937); funcţionară la Camera de muncă

din Arad (1937-1940); prof. de geografie, istorie şi şt.

naturale la Şc. de gospodărie din Blaj (1940-1947); la

Şc. de învăţătoare din Carei (SM) (1947-1953); la Lic.

de băieţi „Diaconovici Loga” din Tm (1953-1954); Şc.

nr. 4 din Tm (1956-1960); apoi la Lic. german, secţia

română, predând şt. naturale (1960-1965). Referinţe:


Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.


Ardealul, 2006, p. 277.

PÉTZ József, artist plastic; n. 20 febr. 1961, TgM.

Studii: Lic. de Artă, Şc. de Artă şi

cursuri de etnologie şi folclor din

cadrul Univ. Populare TgM; Fac. de

Chimie din Tm (1985); cursuri de

grafică la Univ. Populară din Tm (1985). Membru AAP MS (1980).

Expoziţii internaţionale de

caricatură: Montreal (1984, 1985);

Marostica (1984, 1985, 1996, 1999-2001); Pescia

(1984); Knokke Haist (1990); Ancona (1991). Expoziţii

personale: Copşa Mică, TgM, Monor, Budakalász

(Ungaria). Expoziţii de grup şi colective în Tm (1984-

1985); TgM: Sala „Unirea,” Cetatea Medievală (1985-

2007). Tabere de creaţie de pictură: Sovata, Şincai.

Tehnici: pictură în ulei pe pânză şi carton, acuarelă,

tempera şi grafică. Referinţe:


2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 93.

PINTILIE Dan-Ovidiu, istoric, arhivist; n. 17

aug. 1955, Sighişoara, MS.

Studii: Lic. „Ştefan cel Mare”,

Râmnicu Sărat (1970-1974); Fac.

de Istorie şi Filosofie, Bucureşti

(1974-1978); curs de iniţiere în

arhivistică (1979-1982); curs de

paleografie romano-chirilică (1982-1986); Stagiul Tehnic

Internaţional în arhive (1991). Dr. în istoria

contemporană a României, cu teza: Istoricul Societăţii

Concordia, Fac. de Istorie, Univ. „Al.I. Cuza”, Iaşi

(2007). Arhivist principal, cons. sup. (1978-2000), dir.

(2000-), Direcţia Jud. Argeş a Arhivelor Naţionale;

reprezentant al Arhivelor Naţionale, în calitate de expert,

la Bruxelles, Grupul Arhivelor Europene din cadrul UE.

Publică peste 70 de studii şi articole de specialitate.

Distincţii: Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în gr. de ofiţer

pentru civili; „Fiu al Argeşului,” acordat de Cons. Jud. Argeş (2007). Membru în Comisia de Disciplină din

cadrul Arhivelor Naţionale (2004), cons. şt. al Revistei

de Istorie.

Lucrări publicate:

• Istoricul Societăţii „Concordia” 1907-1948. -

Ploieşti: UPG, 2007.

- în colaborare:

• Îndrumător în Arhivele Statului Jud. Argeş. -

Bucureşti: DGAS, 1984. Referinţe:



344

Hübners Who is Who, 2010.


PISKOLTI Gábor, pictor, prof; n. 24 iun. 1913,

Dej, CJ - m. 18 oct. 1970, TgM. Prof. la Col. Ref. A

participat la toate expoziţiile organizate de UAP MS; Dej

(1934-1956); lucrările lui figurează în colecţia Muzeului de Artă TgM. Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Kulcsár Béla: album / Banner Zoltán. - Mv.: Mentor,

1998. - 99 p. Referinţe:

• Művészeti hetek: Kolozsvár 1942 május 9-június 6. - Budapest:

Országos Irodalmi és Művészeti Tanács, 1942.

• A Barabás Miklós Céh képzőművészeti kiállítása / László Gyula

előszavával. - Mv., 1943.

• Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. -

Pápa: Pápai M. Kóny, 1990. - 204 p.



• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv 1 / szerkesztette Nagy Pál;

[előszó] Csiha Kálmán. - 2., bővített kiadás - Mv.: Custos Kiadó, 1993.

- XVIII, 232 p.

• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv / szerkesztette Nagy Pál. -

Mv.: Custos Kiadó, 1995. - 232 p.





• Astăzi, se deschide Expoziţia retrospectivă Piskolti Gábor (1913-

1970) / Viorica Herdean. În: Steaua roşie, 30 iul. 1983, p. 3.

PLÁJÁS István, liber profesionist, ing., artist

fotograf; n. 15 iun. 1953, TgM.

Studii: Lic. (1968-1972); Şc. Postlic.

Tehnică (1972-1974); IP, IS, Fac. de

Mecanică (1974-1979). Membru al

Fotoclub TgM (1980-1983, 1997-).

Ing. mecanic Electromureş, TgM

(1979-1998), din 1998, liber

profesionist. Expoziţii personale: IS, Cantina studenţească (1977, 1979); Praid (2002),

Expoziţie permanentă, Muzeul subteran (2003-2007);

TgM (1979, 2002, 2007), Budapesta (2004), Kaposvár

(2006); Ungaria; aproximativ 40 participări la saloane

internaţionale FIAP. Obţine 35 premii în ţară: Craiova,

Suceava, Oradea, Bucureşti, Buzău, Miercurea Ciuc,

TgM. Realizează vederi tip carte poştală, aproximativ 60

feluri: TgM, Praid, Târnăveni; ilustrează cărţi. Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Rapsóné öröksége: Tanulányok Parajd község

múltjából / Csiki Zoltán, Ozsvát Pál, Horváth István. - Deva: Corvin Kiadó, 2006. - 605 p.

• Istoricul mineritului de la Salina Praid / Horváth

István. - Praid: s.n., 1998. - 84 p.

• Târgu Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely:

képes útikalauz. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p.

• Parajd: [monográfia] / Parajd község

Önkormányzatának kiadványa; szerkesztette Nagy Pál. -

Mv.: Impress, [1999]. - 23 p.

• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely/ Nagy Miklós

Kund. - Budapest: Biró family kiadó, 2000 - Mv. - 140

p.

• Târgu-Mureş: Vitraliile din Sala Oglinzilor a

Palatului Culturii = Marosvásárhely = Neumarkt = A

Kultúrpalota Tükörtermének festett üvegablakai = Die

Glasmaklereien Des Spiegels aals Im Kulturpalast =The

Stained Glass Windows In the Hall of Mirrors of the

Palace of Culture / Text: Asztalos Enikő; fotografii:

Plájás István. -TgM: s.n., 2001. Referinţe:


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 128.

• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare

internaţională, TgM, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii,

Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint

Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.

• Sibiu '98: 8th International Photographic Salon: [album] . - SB:

s.n., 1998. - 64 p.

• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare

internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie

1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p.

• ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001, p. 50-53.

• First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă

Fotografică = Mv. (23 iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu Secuiesc -

Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): TgM: Catalog / Red.

Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM = Mv.: s.n., 2001 -

Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely. - 76 p.

• Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi

imagini/ Redactor=Szerkesztette Nagy Miklós Kund. - TgM: Dr.

Bernády György Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p.

PLOEŞTEANU, Grigore, istoric, cercet., prof.

univ.; n. 13 ian. 1943, Tm, TM - m. 28

dec. 2006, TgM. Studii secundare la

Lic. nr. 3 „Eftimie Murgu” din Tm

(1957-1960); studiile univ. la Fac. de

Istorie-Filosofie a UBB CjN (1960-

1965). Dr. în istorie cu teza: Paul

Vasici, viaţa şi opera, CjN, Institutul

de Istorie şi Arheologie din CjN

(1979). Prof. la Şc. Gen. din Alioş, AR (1965-1967);

cercet. stagiar (1967), cercet. şt. (1970), secretar al Cons. Şt. (1970-1974), cercet. şt. principal gr. III (1977),

cercet. şt. principal gr. II şi dir. adj. al Institutului (1990),

cercet. şt. principal gr. I (1992) şi dir. (1995-2006) al

ICSU „Gheorghe Şincai” din TgM al Academiei

Române. Activitatea de cercetare şt. orientată spre

interferenţe româno-europene, istoria modernă a

României şi istoria locală. Prof. univ. (din 1998-2006) la

Fac. de Şt. şi Litere din cadrul UPM, TgM, titular al

cursurilor de Istorie modernă universală, Istoria sud-

estului Europei, Revoluţia de la 1848 în Imperiul

Habsburgic şi al cursurilor de masterat „Europa şi

constituirea României moderne” şi „Proiecte de unitate europeană în secolele XVIII-XIX”. Red. şef al Anuarului

Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe

Şincai”; membru al col. de red. al revistei Studia

Universitatis Petru Maior, Seria Historia. Membru al

unor soc. naţionale şi internaţionale: Comitetul Naţional

al Istoricilor din România, Asoc. Istoricilor din

Transilvania şi Banat, Comisia de istoria relaţiilor

internaţionale (Milano) şi Arbeitskreis für

Siebenbürgische Landeskunde (Secţia România), fiind

totodată referent oficial în numeroase comisii de drd. la

UBB, CjN şi la Univ. „Al. Ioan Cuza” din Iaşi. Autor, coautor şi coordonator al numeroase cărţi, a susţinut

peste 300 de comunicări ştiinţifice în România,

Germania, SUA, Franţa, Republica Moldova, Ungaria; a


345

participat la congresele internaţionale de istorie de la

Stuttgart, Madrid; a organizat numeroase sesiuni

ştiinţifice naţionale şi internaţionale de prestigiu, publică

sute de studii şi articole în reviste de specialitate din ţară

şi străinătate; peste 150 de articole publicate în periodice

locale. Distincţii: Ordinul „Meritul pentru Învăţământ”

în grad de ofiţer; „Diploma de Excelenţă a judeţului

Mureş;” „Diplomă de Excelenţă a Municipiului Reghin;

Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române, pentru lucrarea Independenţa României (coautor, 1977);

Premiul „N. Iorga” al Academiei Române pentru

lucrarea Românii în conştiinţa Europei (vol. 1, 1994);

premiul Fundaţiei „Vasile Netea”. Vol. coordonate

(redacţie): Cercetări de ştiinţe sociale, vol 2. - TgM,

1987; Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.1-8;

Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh.

Şincai”, vol. 1-8, 1998-2005.

Lucrări publicate:

• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole. -

TgM: Veritas, 1994. - 320 p. • Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie

Cantemir în Europa: Studii şi articole. - Vol. 2. - TgM:

Editura Veritas, 2007. - 278 p.

• Pavel Vasici: Viaţa şi opera. - TgM: Veritas, 2008. -

337 p.

• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole. -

Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. - 528 p.

• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a

românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete. -

TgM: Editura Veritas, 2010. - 698 p.

• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri. - TgM: Veritas, 2011. - 590 p.

- în colaborare:

• O pagină de istorie: Biserica de lemn din TgM /

Grigore Ploeşteanu, Traian Duşa. - TgM, 1969. - 51 p.

• Cetatea Târgu-Mureşului / I. Chiorean, Tr. Duşa, Gr.

Ploeşteanu. - TgM, 1968. - 46 p.

• Profiluri mureşene / Ioan Chiorean, Ladislau

Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - 2 Vol.

TgM. - Vol. 1: 1971. - 308 p. - Vol. 2: 1973. - 288 p.

• George Bariţ şi contemporanii săi (coautor). - Vol. 2.

- Bucureşti: Editura Minerva, 1975. - 434 p.

• Independenţa României. Documente. - Vol. 3 (coautor). - Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1977. -

338 p.

• Mureş: Monografie / Coord.: Pavel Chiorean, Eugen

Trâmbiţaş, Kovács György, Iulius Moldovan; Autori:

Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeşteanu, Vasile

Rus, Margareta Szilágyi, Ecaterina Szurkos, Ioan

Şoneriu. - Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980. - 299

p.

• Epopeea de pe Mureş / Dr. Grigore Ploeşteanu;

Vasile T. Suciu; Lazăr Lădariu. - TgM: Revista Vatra,

1985. - 329 p. • Reghinul cultural. Studii şi articole / Coord.: Dr. Gr.

Ploeşteanu, M. Şara. - Vol. 1-8. - Reghin: Biblioteca

Orăşenească, Biblioteca Mun. „Petru Maior”. - Vol. 1:

1982. - 84 p.; Vol. 2: 1990. - 240 p.; Vol. 3: 1994. - 260

p.; Vol. 4: 1999. - 288 p.; Vol. 5: 2001. - 333; Vol. 6:

2002. - 319 p.; Vol. 7: 2004. - 376 p.; Vol. 8: 2006. - 312

p.

• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-

1918 / Vasile Dobrescu; referent şt. şi cuvânt înainte dr.

Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura UPM, 1996. - 302 p.


coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română.

ICSU, 1996. - 132 p.

• Arheologie generală: note de curs / Nicoleta Man;

recenzenţi: dr. Valeriu Lazăr ICSU „Gh. Şincai” TgM;

dr. Grigore Ploeşteanu ICSU „Gh. Şincai” TgM. - TgM:

Editura UDC, 1999. - 80 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol.

îngrijit de Marin Şara; pref. Grigore Ploeşteanu. -

Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. -

TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” - 180 p.

• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale / Coord. vol.:

Grigore Ploeşteanu şi Dimitrie Poptămaş. - TgM:

Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 152 p.

• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-

1918 / Vasile Dobrescu; referent şt. prof. univ. dr.

Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura UDC, 1999. - 348 p.

• Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală: Perspectivă istorică şi istoriografică. - CjN: Presa

Universitară Cjeană, 2000. - 472 p.

• Utopia confederalismului paşoptist: Între vis şi

realitate / Apostol Stan, Grigore Ploeşteanu. - Bucureşti:

Saeculum I.O., 2001. - 255 p.

• Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole

/ Ed. îngrijită şi prefaţă de Marin Şara - Reghin: Primăria

Mun. Reghin, 2005 - Biblioteca Mun. „Petru Maior.” -

204 p.

• Monografia oraşului Târgu Mureş / Traian Popa;

Studiu introductiv de prof. Grigore Ploeşteanu. - Ed. anastatică - TgM: Ansid, 2005. - Fundaţia Culturală

„Vasile Netea”, p. 5-45.


• Paul Vasici medic progresist. În: Cercetări medicale,

Editura Academiei RSR, 1968, p. 21-28.

• Telegraful Român sub redacţia dr. Pavel Vasici. În:

Centenarul revistei Transilvania, Sibiu, 1969, p. 133-

138.

• Din corespondenţa lui V. Lucaciu şi I. Bianu. În:

Studia bibliologica, Univ. Bucureşti, vol. 3, 1969, p.

729-745.

• Un iluminist român în secolul al XIX-lea - Paul Vasici. În: Studii, tom. 24, nr. 1, 1971, p. 93-114.

• Lectori români la TgM înainte de 1848. În: Vatra, nr.

3, iun. 1971, p. 17.

• Societatea pentru un fond de teatru pe meleagurile

mureşene. În: Centenarul Societăţii pentru crearea unui

fond de teatru român, Oradea, 1972, p. 143-149.

• Aspecte din viaţa şi activitatea lui Vasile Lucaciu. În:

Studii de istorie, filologie şi istoria artei, Editura

Academiei RSR, 1972, p. 93-133.

• Vechi biblioteci româneşti în judeţul Mureş. În:

Revista bibliotecilor, Bucureşti, 25, 1972, nr. 8, p. 485-487.

• Avram Iancu cancelist, TgM, 1972, p. 41-55.

• Documente referitoare la viaţa şi activitatea

memorandistului Patriciu Barbu. În: Studii şi materiale.

Vol. 3-4, MJM, 1972, p. 143-149.

• Cantemir, personalitatea, ideile şi opera în

Transilvania. În: Vatra, 3, nr. 8, 8 aug. 1973, p. 15.

• Koordinaten der Entwicklung der rumänischen


346

Kultur în Siebenbürgen nach der Revolution von 1848.

În: Deutsch-rumänisches Collegium, München, 1974, p.

52-59.

• Adunările generale ale Astrei de la Reghin. În: Sub

semnul lui Clio. Omagiu Acad. Ştefan Pascu, Cj, 1974,

p. 541-549.

• Paul Vasici şi Academia Română. Contribuţii

documentare. În: Vatra, 4, nr. 10, 20 oct. 1974, p. 6.

• Vasile Lucaciu şi George Bariţ sau continuitatea

luptei pentru drepturile naţionale a românilor

transilvăneni. În: Studii şi comunicări, SM, 1975, p. 97-109.

• Centenarul independenţei. În: Vatra 1976: 6, nr. 6,

20 iun., p. 5; nr. 7, 20 iul., p. 5; nr. 8, 20 aug., p. 5; nr. 9,

20 sept., p. 5; nr. 10, 20 oct., p. 5; nr. 11, 20 nov., p. 5;

nr. 12, 20 dec. p. 4; 1977: 7, nr. 1, 20 ian., p. 2-3; nr. 2,

20 febr., p. 2-3; nr. 3, 20 mart., p. 5; nr. 4, 20 apr., p. 5;

nr. 5, 20 mai, p. 3, 13.

• Independenţa în documente. În: Vatra, 7, nr. 5, 20

mai, 1977, p. 2-3.

• Theodor Diamant în mărturii străine. În: Vatra, 7, nr.

9, 20 sept. 1977, p. 3, 15.

• Paul Vasici şi Principatele Române. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, Editura Academiei RSR,

Bucureşti, 1977, p. 9-26.

• Cancelişti români târgumureşeni în Revoluţia de la

1848. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, p. 27-48.

• Aspects diplomatiques de la guerre d’independence

de la Roumanie. În: Revue Roumaine d’Histoire, t. 16,

nr. 1, 1977, p. 67-86.

• Războiul pentru independenţa României. Bibliografie

de cercetare (coaut.). În: Revista arhivelor, 54, vol. 39,

1977, nr. 1, p. 106-108.

• Din lupta lui Paul Vasici pentru drepturile românilor bănăţeni şi transilvăneni. În: Banatica, Reşiţa, vol. 4,

1977, p. 269-283.

• Legăturile permanente ale ţinuturilor mureşene şi

târnăvene ale Transilvaniei cu Ţara Românească şi

Moldova în evul mediu. În: Mitropolia Ardealului, 23,

nr. 10-12, oct. - dec. 1978, p. 711-726.

• Octavian Tăslăuanu şi teatrul românesc din

Transilvania. În: Octavian C. Tăslăuanu. Volum

comemorativ, Miercurea Ciuc, 1978, p. 103-113.

• Prezenţe româneşti în Magazin die Literatur des

Auslandes. În: Vatra, 9, nr. 7, 20 iul. 1979, 100/D.

• Noi mărturii diplomatice privind Unirea Principatelor. În: Vatra, 10, nr. 2, 20 febr. 1980,

• Paul Vasici (1806-1881). În: Repere sibiene. Studii şi

referate, 2, SB, 1980, p. 123-143.

• Modest printre semeni. În: Vatra, 10, nr. 9, 20 sept.

1980, p. 114D, 1 foto.

• Un martir mureşean: Vasile Pop. În: Marisia, TgM,

10, 1981, p. 229-244 (coaut.).

• Aspecte ale vieţii intelectuale din Reghin în epoca

modernă. În: Reghinul Cultural, 1, 1982, p. 23-40.

• Alexander J. Cuza in Exil (1866-1873). Innerer

Nachklang und diplomatische Implicationen. În: Revue Roumaine d’Histoire, t. 22, janvier-mars 1983, nr. 1, p.

47-58.

• Noi mărturii şi precizări privind biografia şi

activitatea lui Simeon Mangiuca. În: Banatica, vol. 6,

1981, p. 405-428.

• Ecoul Memorialului din 1882 în Maramureş. În:

Marmaţia, 5-6, BM, 1979-1981, p. 248-261.

• Contribuţii la cunoaşterea vieţii politice şi culturale a

românilor sighişoreni în epoca modernă (1849-1918).

În: Marisia, 11-12, 1981-1982, p. 111-126.

• Eroul martir Avram Iancu. În: Vatra, 12, nr. 3, 1982,

p. 3; nr. 4, p. 3; nr. 5, p. 3; nr. 6, p. 5; nr. 7, p. 5; nr. 8, p.

3; nr. 10, p. 3; nr. 11, p. 2; nr. 12, p. 2.

• Personalitatea şi opera lui Samuil Micu în conştiinţa

posterităţii (până în 1918). În: Studia, Univ. Babeş-

Bolyai, s. Historia, 1983, 28, p.4 6-61. (coaut.). • Canceliştii târgumureşeni în revoluţia de la 1848. În:

Vatra, 13, nr. 8, 1983, Supl. B-D; nr. 9, Supl. C-D; nr.

10, Supl. B.C.; 14, nr. 3, 1984, Supl. A-D; nr. 4, 1984,

Supl. A-D; nr. 5, 1984, Supl. A-D.

• O viaţă dăruită naţiunii - Ioan Mihaly. În: Vatra, 14,

nr. 7, 1984, Supl. A- D.

• Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale

româno-germane în epoca modernă (până la mijlocul

sec. al XIX-lea). În: Cercetări de ştiinţe sociale, TgM, 2,

1984, p. 267-294.

• Gheorghe Maior. În: Steaua roşie, 15 apr. 1984), p.

3. • Emilian Popescu. În: Steaua roşie, 29 apr. 1984, p. 3,

1 foto.

• Andrei Ghidiu. În: Steaua roşie, 13 mai 1984, p. 3.

• Vasile Dumbravă. În: Steaua roşie, 35, nr. 125 (27

mai 1984), p. 3.

• Grigore Maior. În: Steaua roşie, 24 iun. 1984, p. 3, 1

foto.

• Anton de Marki. În: Steaua roşie, 1 iul. 1984, p. 3.

• Istoricul Traian Popa. În: Vatra, 14, nr.9, 20 sept.

1984, Supl. A-B.

• Cărturari mureşeni: Absolon Todea. În: Steaua roşie, 30 sept. 1984, p. 3.

• Mihail Orbonaş / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 14

oct. 1984, p. 3.

• Augustin Horşia. În: Steaua roşie, 28 oct. 1984, p. 3.

• Ariton Popa. În: Steaua roşie, 9 dec. 1984, p. 3.

• Anania Trombiţaş. În: Steaua roşie, 25 nov. 1984.

• Mărturii privind ecoul în străinătate al Şcolii

Ardelene. În: Vatra, 15, nr. 2, 10 febr. 1985, Supl. A-B.

• Mărturii diplomatice inedite privind aspiraţia şi lupta

pentru independenţă a poporului român. În: Vatra, 15,

nr. 4, 20 apr. 1985, Supl. A. şi C.

• Ecouri ale Supplexului. În: Vatra, 15, nr. 7, 20 iul. 1985, Supl. A.

• Transilvania şi Războiul de independenţă. În: Vatra,

15, nr. 9, 9 sept. 1985, Supl. B şi C.

• Un slujitor al naţiunii, târgumureşeanul Anania

Trombitaş. În: Vatra, 15, nr. 11, 20 nov. 1985, Supl. C.

• Die Vereinigung der rumänischen Fürstentümer und

Preussen. În: CISH Xve Congres International des

Sciences Historiques du 25 Aout en ler Septembre 1985,

3, Actes, Stuttgart 1986, p. 178-179.

• O autobiografie inedită a cărturarului patriot Dr.

Pavel Vasici. În: Vatra, 16, nr. 4, 20 apr. 1986, Supl. C. • Puterile europene şi actul istoric de la 9 mai 1877

(Noi mărturii diplomatice). În: Vatra, 16, nr. 6, iun.1986,

Supl. A.

• Vasile L. Pop, preşedinte al Astrei. În: Vatra, 16, nr.

10, oct. 1986, Supl. A.


347

• Argumente pentru Marea Unire (A. Ghidiu şi Jung).

În: Vatra, 16, nr. 11, nov. 1986, Supl. A.

• Unirea Principatelor şi Prusia. În: Vatra, 17, nr. 1,

ian. 1987, 190. Supl. A şi C.

• Mărturii bavareze despre atitudinea Puterilor

europene faţă de Unirea Principatelor. În: Cercetări de

ştiinţe sociale, TgM, 3, 1987, p. 326-368.

• Ecoul luptei românilor pentru Unirea Principatelor.

În: Heidelberger Journal în Românii în istoria universală, Iaşi, 2, 1, 1987, p. 33-45.

• Mărturii despre compromisul de la Osborne. În:

Vatra, 17, nr. 5, mai 1987, Supl. C.

• Ioan Buteanu - cancelist la TgM. În: Vatra, 17, nr. 6,

iun. 1987, Supl. A.

• Mărturii şi aprecieri străine despre Războiul de

independenţă. În: Vatra, 17, nr. 7, iul. 1987, Supl. A, C.

• Samuil Poruţiu către Simion Bărnuţiu (Două scrisori

inedite din 1848. În: Vatra, 17, nr. 9, 1987, Supl. A, C.

• Cancelişti târgumureşeni: Gheorghe Anghel şi Petru

Manu. În: Vatra, 18, nr. 4, apr. 1988, Supl. A. • Petru Dobra. În: Vatra, nr. 5, mai 1988, Supl. A, D.

• Petru Cermena. În: Vatra, nr. 6, iun. 1988, Supl. A.

• Von der Aufklärung zur Eloge der Französischen

Revolution. În: La révolution française et les Roumains,

Iaşi, 1989, p. 321-331.

• Unirea Principatelor. Mărturii străine. În: Vatra, 19,

nr. 1, ian. 1989, Supl. A.

• 22 de personalităţi reghinene. În: Reghinul cultural,

Reghin, 2, 1990, p. 107-236.

• O lucrare necunoscută despre răscoala lui Horea. În:

Şcoala Ardeleană, 1, nr. 2, nov. 1991, p. 6. • Prusia şi revoluţia română de la 1848. În: Marisia,

15-22, 1992, p. 236-268.

• Scânteia dumnezeiască (martie 1848 la TgM). În:

Vatra, sept. 1992, p. 10, 12; nr. 10, oct. 1992, p. 9, 13.

• Contribuţii privind memorandistul Ştefan Branea. În:

Gazeta Reghinului, 13, nr. 7 nov. 1992, p. 3.

• Ecouri ale revoluţiei române de la 1848 în presa

germană, I-IV. În: Vatra, 23, nr. 3, mart.1993, p. 10, 12;

nr. 6, iun. 1993, p. 11-12; nr. 7, p. 10, 19; nr. 8, p. 10, 16.

• Un publicist de seamă - Grigore Maior (1859-1901).

În: Marisia, TgM, 23-24, 1994, p. 289-344.

• Receptarea „Descrierii Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir în lumea germană. În: De la umanism la

iluminism, 1994, p. 67-78.

• Receptarea operei istorice a lui A.D. Xenopol în

Transilvania şi Banat. În: A. D. Xenopol. Omul şi opera.

- TgM, 1995, p. 45-90.

• Biblioteca lui Ioan Pop Maior. În: Pagini din istoria

bibliotecilor reghinene, 1995, p. 29-47.

• Mărturii inedite referitoare la Patriciu Barbu. În:

Reghinul cultural. Vol. 3, 1994, p. 72-80.

• Andrei Ghidiu. În: Reghinul cultural, Vol. 3, 1994, p.

212-219. • Dr. Emilian Popescu. În Reghinul Cultural. Vol. 3,

1994, p. 220-225.

• Publicistul Traian H. Pop (1864-1908). Redactor al

Gazetei Transilvaniei. În: Marisia, 24, 1996, p. 211-281

(coaut.).

• Un susţinător al Unirii Principatelor - Arnold Ruge.

În: Interferenţe istorice şi culturale româno-europene. -

TgM, 1996, p. 65-82.

• Presa din Germania şi revoluţia română de la 1848.

În: Memoriile secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie,

S.4, T. 23, 1998. - Bucureşti: Editura Academiei

Române, 2000, p. 93-102.

• Mărturii privind revoluţia de la 1848 a românilor

transilvăneni. În: Allgemeine Zeitung (Augsburg). În:

Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh.

Şincai, TgM, 2, 1999, p. 42-68.

• Abonaţi mureşeni la presa românească în anul 1883. În: Reghinul cultural, 4, 1999, p. 85-90.

• Adunările generale ale Astrei de la Reghin. În: Astra

reghineană. - Reghin, 1999, p. 66-99.

• Presa din Ungaria şi Revoluţia de la 1848 din Ţara

Românească. În: Revoluţia de la 1848 în Europa

Centrală. Perspectivă istorică şi istoriografică. - CjN:

Editura Universitară Cjeană, 2000, p. 131-145.

• Protopop Ilie Farago. În: Sângeorgiu de Mureş. 150

de ani de la Revoluţia din 1848-1849. - TgM: Editura

Pax Historica, 2000, p. 42-47.

• La violence et les Roumains aux XIXe et XXe siècles. În: Revue romaine d’histoire, t. 39, nr. 1-4, ian-dec.,

2000, p. 169-187.

• Activitatea istoriografică a lui Traian Popa. În:

Recurs, TgM, nr. 16-31, 2001.

• Publicistica istoriografică a lui Aurel Filimon. În:

Aurel Filimon: Consacrare şi destin. - TgM: BJM, 2001,

p. 122-135.

• Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie

Cantemir în Franţa. În: Studia Universitas Petru Maior,

s. Historia, 1, 2001, p. 46-66.

• Activitatea despărţământului TgM al Astrei (până la 1918). În: Anuarul Arhivelor Mureşene, TgM, 2002, p.

167-180.

• Anton Fr. Büsching şi Dimitrie Cantemir. În: Studia

Universitatis Petru Maior, s. Historia, TgM, 2, 2002, p.

94-120.

• Banca „Mureşana” şi Societatea de lectură „Petru

Maior”. În: Reghinul cultural, 6, 2002, p. 165-172.

• Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D.

Cantemir la maghiari. În: Teleki-Téka - Emlekönyv,

2002, p. 433-444.

• Domnia lui Alexandru D.Ghica (1834-1842)

reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai”, TgM, 5-6, 2002-2003, p.

221-249.

• Revoluţia de la 1848 din Tările Române reflectată în

ziarul „Die Constitution” din Viena. În: Identitate

naţională şi spirit european. Academicianul Dan

Berindei la 80 de ani. - Bucureşti: Editura

Enciclopedică, 2003, p. 375-384.

• Noi contribuţii privind receptarea Istoriei Imperiului

Otoman de Dimitrie Cantemir. În: Studia Universitatis

Petru Maior, s. Historia, 2003, p. 97-111.

• Opţiuni politice ale românilor din TgM şi Scaunul Mureş în anii 1860-1867. În: Anuarul Arhivelor

Mureşene, 2, 2003, p. 148-163.

• Academicianul dr. Pavel Vasici. Anii de învăţătură şi

de studenţie. În: Simpozion, Gyula (Ungaria), 2003, p. 8-

21.

• Aspecte ale receptării operei lui Dimitrie Cantemir la

maghiari (Secolul al XVIII-lea prima jumătate a

secolului al XIX-lea). În: Simpozion, Gyula (Ungaria),


348

2004, p. 49-65.

• Receptarea personalităţii şi a operei lui Gheorghe

Şincai (până la 1918). În: Libraria, TgM, 3, p. 167-197.

• Aspecte ale activităţii politice a românilor reghineni

în anii regimului liberal (1860-1867). În: Reghinul

cultural, 7, 2004, p. 105-117.

• Domnia lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) reflectată

în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul ICSU

„Gh. Şincai”, 7, 2004, p. 101-116.

• Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D.

Cantemir în Italia. În: Studia Universitatis Petru Maior, s.Historica, 2004, p. 67-94.

• Domnia lui Mihail Sturza (1834-1848) reflectată în

Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul

Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai”,

TgM, 8, 2005, p. 50-70.

• Studiu introductiv şi cronologia biografiei la Traian

Popa, Monografia oraşului Târgu-Mureş, TgM, 2005, p.

5-45.

• 7 articole (voci) În: Enciclopedia istoriografiei

româneşti. Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,

2005. Referinţe:


158.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli

mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 271-272.

• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2010, p. 79.

• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore

Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010, p. 507-528.

• Românii în conştiinţa Europei. Interviu cu istoricul dr. Grigore

Ploeşteanu, dir. al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe

Şincai” din TgM / Silvia Obreja. În: Târnava, 5, nr. 6-7-8, 1995, p. 1,

8, 9.

• Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu: La 60 de ani / În: Cuvântul

liber, 14 ian. 2003, p. 3.

• Eveniment „Reghinul cultural” / Valentin Marica. În: Gazeta

Reghinului, 14, nr. 1-2 (ian.- febr. 2003), p. 1.

• Cuvântul liber, 18 mai 2005, p. 4, 1 foto.

• Grigore Ploeşteanu. Curriculum vitae. Lista lucrărilor publicate

(selectivă). În: Lumina, Ungaria, 2006, p. 34-39.

• Iluminismul în actualitatea mureşeană / Narcis Martiniuc. În:

Ziarul de Mureş, 30 sept.-6 oct. 2006, p. 24, 1 foto.

• Întâlnire cu istoria [Valea Gurghiului-istorie şi spiritualitate]. În:

Gazeta Reghinului, 16, nr. 9-10 (sept.-oct. 2006), p. 2, 1 foto.

• Valea Gurghiului. Istorie şi spiritualitate / ISM. În: 24 ore

mureşene, 21-23 oct. 2006, p. 4.

• Monografia oraşului Târgu-Mureş/ ISM. În: Cuvântul liber, 18-20

nov. 2006, p. 4, 1 foto.

• Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu (1943-2006) / ICSU „Gheorghe

Şincai” TgM. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 2, 1 foto.

• Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu 13 ianuarie 1943 - 28 decembrie

2006 / Colegii de la Universitatea „Petru Maior” din TgM. În:

Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 2, 1 foto.

• Grigore Ploeşteanu. In memoriam / Acad. Alexandru Zub. În:

Academica, nr. 58-59, ian.-febr. 2007, p. 71.

• Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (I) (13 ianuarie 1943-28

decembrie 2006). In memoriam / Prof. univ. dr. Vasile Dobrescu. În:

Cuvântul liber, 13 ian. 2007, p. 5.

• Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (II) (13ianuarie 1943 - 28

decembrie 2006) / Pr. protopop Nicolae Gheorghe Şincan. În: Cuvântul

liber, 20 ian. 2007, p. 5, 1 foto.

• Prea scurt răgaz răstimpul vieţii are… / Camil Mureşanu. În:

Cuvântul liber, 10 febr. 2007, p. 2.

• „Reghinul Cultural” - la a 8-a ediţie! / Mihai Bărdăşanu. În:


• Istoricul Grigore Ploeşteanu (1943-2006). Încercare

minibibliografică / Pr. Gh. Naghi, San Joe, CA. În: Meridianul

românesc, 8 sept. 2007, p. 16, 1 foto.

• In memoriam Grigore Ploeşteanu / A.C. În: Cuvântul liber, 17 dec.

2008, p. 2, 1 foto.

• Monografia Pavel Vasici / Mihail Artimon Mircea. În: Cuvântul

liber, 18 dec. 2008, p. 1, 3.

• „Să ne preţuim valorile cât le avem lângă noi” / Alexandra

Cristescu. În: Cuvântul liber, 19 dec. 2008, p. 1, 1 foto.

PLOEŞTEANU, Mariana, cercet., istoric; n. 21

aug. 1944, Bârgău, MM. Cls.

primare şi gimnaziul în satul natal şi

în com. Cicârlău; lic. în SM (1962);

Fac. de Istorie-Filosofie, UBB Cj

(1967). Arhivist, Arhivele Statului

TgM; muzeograf, dir. al MJM (1983-1985); bibliotecar, BJM

(1985-1988); cercet. şt. în domeniul

istoriei moderne a României la Institutul „Gh. Şincai”

TgM al Academiei Române (1988-); editor de carte, a

fondat Editura Veritas, unde editează cărţi din domeniul

literaturii, teologiei, istoriei, medicinei, tehnicii. A

îngrijit şi editat toate vol. postume ale istoricului Grigore

Ploeşteanu (soţul ei), a publicat în format mic ediţiile

princeps Eminescu, Coşbuc, Goga şi Învăţăturile lui

Neagoe Basarab, în noua colecţie Albina. Distincţii:

„Diploma de Excelenţă,” pentru dăruirea dovedită în

editarea operei istoricului Grigore Ploeşteanu, acordată de Uniunea Scriitorilor şi Editura Ardealul (2011).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Poezii / Mihai Eminescu. - Ed. Mariana Ploeşteanu. -

Ediţia princeps republicată în facsimil - TgM: Veritas,

1992. - 310 p.


Coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română.

ICSU, 1996. - 132 p.

• Cruci în deşert: [versuri] / Valentin Marica. - Red.

Mariana Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2000. - 42 p. • Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie

Cantemir în Europa: Studii şi articole / Grigore

Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi editată de Mariana

Ploeşteanu. - Vol. 2. -TgM: Editura Veritas, 2007. - 278

p.

• Pavel Vasici: Viaţa şi opera / Grigore Ploeşteanu. -

Ed. îngrijită şi editată de Mariana Ploeşteanu. - TgM:

Veritas, 2008. - 337 p.

• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole /

Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi ed. de Mariana

Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. - 528 p.

• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete /

Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi ed. de Mariana

Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010. - 698 p.

• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri

/ Grigore Ploeşteanu. - Ed. Mariana Ploeşteanu. - TgM:

Veritas, 2011. - 590 p.


• Un fiu de seamă al Reghinului. În: Dr. Eugen

Nicoară şi Astra reghineană. 135 de ani de la înfiinţarea

Despărţământului reghinean al Astrei. - TgM: Nico,

2010, p. 68-70. Referinţe:


Ansid, 2002. - 298 p.

• Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Ed. a 2-a - IS:

Junimea, 2003. - 452 p.

• „Să ne preţuim valorile cât le avem lângă noi” / Alexandra

Cristescu. În: Cuvântul liber, 19 dec. 2008, p. 1, 1 foto.


349

• Calea spirituală Târgu Mureş - Cernăuţi / ISM. În: 24 ore

mureşene, 9 dec. 2006, p. 4, 3 foto.

PLOEŞTEANU, Nicolae Dragoş, jurist,

diplomat; n. 15 dec. 1973, TgM.

Studii: Lic. „Bolyai Farkas” TgM;

Fac. de Drept din cadrul Academiei

de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”,

Bucureşti (1995); cursuri postuniv. de

drept internaţional privat, Fac. de

Drept, Univ. Bucureşti (1997). Dr. în

drept, cu teza: Stingerea şi încetarea

efectelor tratatelor internaţionale, Academia de Poliţie

„Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti (2005). A urmat

cursul International Law in Conflict organizat de George C. Marshall European Center for Securities Studies,

Berlin şi cursul de drept umanitar organizat pentru

diplomaţi de Centrul Univ. de Drept Internaţional

Umanitar de la Geneva (2007). A fost angajat pe funcţie

juridică la IPJM (1995-1997); cons. juridic, Ed. Veritas,

TgM (1997-1998, 1999); prof. suplinitor, disciplina

elemente de drept şi legislaţie, Grupul Şc. Economic din

TgM (1998-1999); cons. în cadrul Cabinetului individual

de avocatură „Ioan Sabău-Pop” din TgM (2000-2002).

Între 1997-2000, a activat în calitate de colab. asist., apoi

asist. univ. (2000-2002), lector (2002-2009) în cadrul

UPM TgM, pentru disciplinele Drept Internaţional Public, Drept Internaţional Privat, Drept Constituţional

român, Drept comunitar şi Drepturile omului. Din luna

mart. 2006, este cons. juridic în cadrul MIRA; din aug.

2006 este şef al Serviciului drept internaţional, drept

comunitar şi drepturile omului, Direcţia Gen. Juridică;

apoi din oct. 2009, ocupă funcţia de dir. gen. adj. al

Direcţiei Generale Resurse Umane din cadrul MIRA. A

susţinut comunicări la numeroase sesiuni ştiinţifice şi

simpozioane de specialitate. A publicat caiete de seminar

(UPM) la disciplinele Drept constituţional - Teoria

generală a constituţiei (2005), Drept internaţional public - Principiile dreptului internaţional public,

Izvoarele dreptului internaţional public, Subiectele

dreptului internaţional public, Răspunderea în dreptul

internaţional public (2003-2004), Scurtă istorie a

dreptului internaţional, Elemente de dreptul tratatelor,

Răspunderea internaţională a statelor (2004-2005); 5

caiete de seminar în domenii ale dreptului internaţional

public (2006-2009). Autor şi coautor al proiectelor de

cercetare: Măsuri de protecţie şi conservare a Parcului

Naţional Călimani; Interferenţa sistemelor de drept al

României, Italiei, Ungariei şi Uniunii Europene în sfera

raporturilor de drept international privat (2004); The construction of a wall - means for settling internaţional

disputes (2004-2005); participant la proiectul Consecinţe

practice ale apartenenţei la Uniunea Europeană pentru

activitatea judiciară (2007); a făcut parte din col. special

pentru definitivarea proiectului Codului de procedură

administrativă al României şi elaborarea tezelor

prealabile (2007); participant la grupul interministerial

privind aplicarea sancţiunilor internaţionale în România,

coordonat de MAE; membru în cadrul Comisiei

Naţionale de aplicare a dreptului umanitar internaţional;

membru în Comisia Naţională Interministerială pentru elaborarea poziţiilor României la Curtea de Justiţie a

Comunităţilor Europene; secretar al Comisiei

ministeriale pentru romi din cadrul MAI (2006); membru

în comisiile pentru examenul de licenţă la UPM (2000-

2002); coordonator şi organizator al unor concursuri

studenţeşti: „Rene Cassin”, Strasbourg, Franţa (2000),

„Fiat Justiţia”, UPM, TgM (2000-2002); coord. a peste

60 de lucrări de licenţă ale studenţilor.

Lucrări publicate:

• Drepturile omului şi poliţia, vol. Studii de Drept, Univ. de Vest din Tm, Statul de drept - realităţi şi

perspective, 1999.

• Drept românesc contemporan - culegere de studii,

publicat sub egida Academiei Central Europeană de

Ştiinţe şi Arte. - TgM: Editura Veritas, 2000.

• Încetarea tratatelor internaţionale. - TgM: Editura

Veritas, 2009. - 311 p.

- în colaborare:

• Actele şi măsurile procurorului. Controlul şi căile de

atac relative la acestea / I. Sabău-Pop; N. Ploeşteanu. În:

Sesiunea naţională de Comunicări TgM 2001. - TgM: UPM TgM, 2002. - Vol. 1, p. 135-145.

• The penal regulations of slunder and insult fact by

media in reflection of C.E.D.O. dispozitions / The legal

science realities and perspectives. - Berlin: Ed.

Muntenia&Leda şi Propeller-Verlag, 2001.

• Funcţia de mediere exercitată de preşedintele

României în legătură cu cele trei puteri ale statului / N.

Ploeşteanu, A. Boantă. În: Sesiunea naţională de

Comunicări TgM 2001. - TgM: UMP TgM, 2002. - Vol.

1, p. 163-169.

• Reflecţii privind infracţiunea de calomnie prin presă (I) / I. Sabău-Pop, N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională

de Comunicări Târgu Mureş, 2001. - TgM: UMP TgM,

2002. - Vol. 1, p. 214-222.

• Atribuţii ale Guvernului în domeniul politicii externe

/ H. Dumbravă, N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională de

Comunicări Târgu Mureş 2001. - TgM: UMP TgM,

2002. - Vol. 1, p. 222-226.

• Clauza rebus sic standibus. În: Dezvoltare şi

performanţe universitare prin cercetare la început de

mileniu. - CjN: Editura Riso Print, 2002, p. 596-602.

• Aspecte politico-diplomatice privitoare la Tratatul

Briand-Kellogg. În: Drept şi Relaţii internaţionale. Curs postuniversitar. - Bucureşti: Editura VISPrint, 2002, p.

670-679.

• Somaţia de plată / A. Boantă, N. Ploeşteanu. În:

Proceedings of 27th Anual Congress of the American

Romanian Academy of Arts and Sciences. - Vol. 2. -

Montreal: Polytechnic International Press, 2003.

• Mecanismele internaţionale de sancţionare a

crimelor internaţionale prin prisma principiilor şi tezei

răspunderii / A. Pătraşcu, N. Ploeşteanu. În: Economia şi

societatea românească la începutul mileniului trei. -

Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 150-157. • Subiectele tratatelor internaţionale. În: Economia şi

societatea românească la începutul mileniului trei. -

Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 157-167.

• Consideraţii privind infracţiunea de înşelăciune în

convenţii, prevăzută de art. 215 al. 1,3 şi 4 din Codul

penal / N. Ploeşteanu, M. Sabău, A.O. Sabău. În:

Economia şi societatea românească la începutul

mileniului trei. - Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p.


350

167-173.

• Implicaţiile contractului de mandat privind

răspunderea penală în cazul faptelor de fals intelectual

şi înşelăciune / I. Sbău-Pop, aN. Ploeşteanu, A. Boantă.

În: Economia şi societatea românească la începutul

mileniului trei. - Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p.

173-185.

• Aplicarea normelor de ius cogens în dreptul

internaţional. În: Proceedings of 27th Anual Congress of

the American Romanian Academy of Arts and Sciets. -

Vol. 2. - Montreal: Polytechnic International Press, 2003, p. 59-63.

• The correlations of constitutional dispositions with

European regulations / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În:

Proceedings of MicroCad 2003. International Scientific

Conference, University of Miskolc, 2003, p. 77-83.

• Globalisation effects of international relations

behaviour of south-eastern Europe / L. Dogaru, N.

Ploeşteanu. În: Proceedings of MicroCad 2003.

International Scientific Conference, University of

Miskolc, 2003, p. 21-25.

• Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii

Constituţiei României. Culegere de studii. - TgM: UMP TgM, 2004. - 290 p.

• Raportul drept intern-drept internaţional şi

dispoziţiile Legii de revizuire a Constituţiei României.

În: Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii

Constituţiei României. - TgM: UMP TgM, 2004, p. 79-

101.

• Human Rights and Romanian’s Integration in the

E.U. / N. Ploeşteanu, F. Zaharia. În: Proceedings of 29th

Anual Congress of the American Romanian Academy of

Arts and Sciences. - Vol. 1. - SB: Editura Alma Mater,

2004, p. 539-543. • The issue of state succession regarding the Republic

of Moldova in the international context / N. Ploeşteanu,

F. Zaharia. În: Caietele Sesiunii Ştiinţifice a Academiei

Române. - CjN: Editura Argonaut, 2004.

• Dreptul tratatelor. Noţiuni de teorie şi practică / N.

Ploeşteanu, V. Duculescu, A. Pătraşcu, F. Zaharia, A.

Boantă. - Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2005. - 450 p.


• Faptele de calomnie şi insultă prin presă

reglementate de codul penal român în lumina

dispoziţiilor Convenţiei Europene a drepturilor omului.

În: Revista Universităţii Tibiscus, 2002. • Reflections regarding the possibility of controling the

normative administrative documents by solicitors

instance / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Curentul

Juridic, nr. 1-2, 2002, p. 30-37.

• Problema recunoaşterii în dreptul internaţional

public (I,II) / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Curentul

Juridic, nr. 1-2, 2002, p. 76-84; nr. 3-4, 2002, p. 84-91.

• Rebus sic stantibus rule (I, II) / N. Ploeşteanu, A.

Moldovan. În: Curentul Juridic, nr. 1-2, 2003, p. 9-16,

16-24.

• The Principle of Soveregnity and non intervention in the internal affairs of a state în international law. În:

Curentul juridic, nr. 3-4, 2003.

• Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de

interes public / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Annales

Universitatis Apulensis, nr. 4, 2003, p. 179-183.

• Capacitatea părţilor de a încheia tratate

internaţionale / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În:Curentul

juridic, nr. 1-2, 2004.

• Aspecte relevante privind relaţiile dintre România şi

Ucraina desfăşurate după Revoluţia Română din

decembrie 1989. În: Studia Universitatis Petru Maior.

Historia, nr. 4, 2004, p. 191-208.

• Convenţia de la Bologna şi Specializarea

Administraţia-Publică în învăţământul românesc. În:

Volumul Universităţii Ovidius, Constanţa, 2005.

• Consideraţii privind sistemul de drept internaţional privat italian. În: Curentul juridic, nr. 1-2, 2004.

• Economic Freedom and the Right to Legal

Assistance. În: Sampark Journal of Global

Understanding - Human Rights issue, 2005.

• Capacitatea prefectului şi instituţiei prefectului de a

încheia acorduri internaţionale supuse dispoziţiilor

Legii 590 / 2003 privind tratatele internaţionale. În:

Caietul ştiinţific, nr. 8, 2006, Institutul de Ştiinţe

Administrative „Paul Negulescu”.

• Câteva probleme privind exprimarea

consimţământului României de a deveni parte la anumite

tratate internaţionale în contextul aderării la Uniunea Europeană. În: Caietul ştiinţific, nr. 9, 2007, Institutul de

Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”.

• Despre posibile coordonate juridice şi raţionamente

ale Curţii de Justiţie în cauzele Zurita şi Cabrera.

Dreptul la libera circulaţie al resortisanţilor ţărilor

terţe. În: Revista Română de Drept Comunitar, nr. 3,

2009, p. 69-92. Referinţe:


• CV

PODARIU, Teodor, folclorist, prof.; n. 1907,

Pintic, BN. - m. ? Braşov. Studii: Lic. „George Coşbuc”

din Năsăud; univ. la Cj. Red. al ziarului Patria (Cj);

prof. la Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1934-1935); preş. al

Soc. „Tinerimea Română”. Colab. la Comoara satelor,

Foaia interesantă (Orăştie).

Lucrări publicate:

• Flori de pe Câmpie. - SB: Biblioteca poporală a

Asociaţiunii, 1929. - 96 p. Referinţe:

• Bibliografia poeziei noastre populare: folklor român versificat

cuprins în volume şi broşuri 1830-1935: Autori români în ordine

cronologică şi alfabetică / G. T. Niculescu-Varone. - Ed. a 2-a.

revăzută şi completată - Bucureşti: s.n., 1936. - 88 p.

• Folclorul şi folcloriştii mureşeni / Vasile Netea. - TgM, 1983, p.

122-126.

• Raţiune şi credinţă / Ion Chelcea. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1983, p. 322.

• Dicţionarul etnologilor români / Iordan Datcu. - Vol. 1- 2. -

Bucureşti: Saeculum I.O., 1998.







Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2010, p. 19, 44, 50, 89.

• Trei folclorişti mureşeni / Nicolae Albu. În: Glasul Mureşului, 1,

nr. 1 (22 nov. 1934), p. 2.

POENARU, Emil (Mesaroş), prof., pr. gr-cat.; n.


351

10 oct. 1902, Haranglab, MS - m. 6 mai 1993, BV.

Studii: Şc. prim. în Târnăveni; secundare la Lic. „Sf.

Vasile” din Blaj (1925); Fac. de Știinţe a Univ. din Cj

(1925-1929); Academia Teologică din Blaj. În timpul

studenţiei este preparator la Grădina Botanică (dir.

Alexandru Borza) din Cj; prof. suplinitor la Lic. „Sf.

Vasile”; predă geografia şi la Şc. normală de învăţători,

ambele în Blaj. Hirotonit pr. (1935); câţiva ani a deţinut

funcţia de dir. al Şc. de ucenici din Blaj. A colaborat la lucrarea Judeţul Târnava-Mică; a scris articole diverse la

publicaţiile blăjene; Unirea, Unirea poporului. După

1948 se stabileşte la BV.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

Judeţul Târnava-Mică (schiţă monografică). -

S.l.: s.n., 1943. Referinţe:



POJAN, Romeo Ştefan, prof., activist de partid; n.

18 mai 1921, Ţelna, AB - m. 11 sept.

1994, TgM. Red. la Radio TgM (1958-

?); activist de partid ( până în 1974); dir.

al BJM (15 apr. 1974- 15 dec. 1979); transferat în funcţia de dir. la Teatrul

Naţional TgM (1979-1984).

Lucrări publicate:

• Monografia - cronica scrisă a

comunei Gorneşti. - TgM, 1971. - 72 p.

- în colaborare:

• Biblioteca Judeţeană Mureş / Coord.: Romeo Ştefan

Pojan; autori: Dimitrie Poptămaş, Mészáros Iosif. -

TgM: 1979. - 64 p. Referinţe:


Ansid, 2002. - 298 p.

• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria

primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a

Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 74,

81.

• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,

2008, p. 179-203.

POKORNY Attila, sculptor; n. 2 mart. 1977,

TgM. Absolvent al Lic. de Artă TgM

(1991-1995) şi al Academiei de Arte şi Design, Secţia sculptură, CjN (1996-

2001), prof.: Kolozsi Tibor, obţine

bursă la Academia de Arte Frumoase

din Budapesta (2000). Funcţionează ca

restaurator de ceramică la MJM (2004-

). Expoziţii personale: Galeria

„Bernády” TgM (2004); Galeria „Gönczi Ferenc”,

Zalaegerszeg, Ungaria (2004). Expoziţii de grup:

„Student-Art”, MS (1997); Grupul Factor, CjN (1999);

Expo „Barabás M. Céh”, CjN; Expo „Bolyai János”,

TgM; Expo UAP, TgM (2002); Mini-Stone Plastic Biennale, Budapesta, Ungaria; Bienala de desen, Arad;

Expo UAP, TgM (2004). Lucrări monumentale: relief

Kossuth Lajos, Baraolt (2002); restaurarea Statuii

Libertăţii din Arad (2003); bustul Rákóczi Ferenc al II-

lea, MS (2004). Membru în Asoc. „Barabas Miklos Céh”

de artă (2002), Asoc. de sculptori „BAZIS” din Pécs,

Ungaria (2006).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Magvetés: hittan óvodásoknak: tanári kézikönyv /

Demeter Irén, Bereczki Margit; Illusztráció Pokorny

Attila, Szilágyi László. - Mv.: Appendix, 2002. - 217 p. Referinţe:





• Bastion: revistă de atitudine culturală, nr. 2, aug. 2005.

• Népújság, 2004. febr. 14; 2005. májes 6; 2009. sept. 17, p. 2.

• Tárlatnyitó a bástyában: A pillanat farsangja / Nagy Botond. În:

Népújság, 2006. febr. 7., p. 5.

POL, Alexandru, prof., pr. gr.-cat.; n. 15 dec. 1906,

Băla, MS - m. 15 dec. 1985, Cj, înmormântat la Blaj

(AB). Studii: Şc. prim. în satul natal; gimnaziul la Lic.

„Al. Papiu Ilarian” din TgM; Lic. Comercial din TgM

(1927); Academia Comercială din Cj (1927-1930); în

particular a studiat la Academia teologică din Blaj.

Hirotonit pr. în 1940. Funcţionar la Inspectoratul şc. Cj;

prof. la Şc. sup. comercială de băieţi din Blaj, predă contabilitatea şi matematica (1931-1948); prof. la Lic.

comercial din Ocna MS (1948-1951); prof. de

contabilitate şi matematică la Lic. comercial de fete din

Cj (1951-1955). Contabil la Întreprinderea de construcţii

electrice şi gaz din Cj (1955-1958); prof. la cursuri de

contabilitate din Cj (1958-1961); contabil la Trustul de

instalaţii gaz şi electricitate (1961-1966), de unde s-a

pensionat. Referinţe:




Ardealul, 2006, p. 277.



PONGRÁCZ Antal Sándor, campion sportiv la

scrimă, medic stomatolog, n. 18 mart.

1948, TgM - m. 18 mart. 2008, TgM.

Licenţiat al IMF TgM, Fac. de

Stomatologie (1972). Cadru didactic

titular, asist. univ. la Fac. de

Stomatologie, IMF TgM (1972-1980);

apoi cadru didactic asociat al aceleiaşi

instituţii; medic primar stomatolog în

specialitatea stomatologie generală. Activitate şt.

concretizată în peste 35 de lucrări în domeniul medicinei

dentare, publicate sau comunicate în ţară sau străinătate;

autor de cursuri univ. Membru în numeroase soc. şt. din ţară şi străinătate, preş. al CMDR MS (2004-2006).

Membru al Clubului Sportiv Univ. TgM. A cucerit titlul

de campion mondial de tineret la Campionatele

Mondiale de Scrimă de la Teheran (1967); a participat la

trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice: München,

ocupând locul IV (1972), Montreal, locul VI cu echipa

de spadă a României (1976), Moscova, locul IV (1980). Referinţe:

• Jubileumok, sorsok, emberek: Mv. neves sportolói / Rád Sándor. -

TgM: Lyra, 1996. - 104 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 131.


Scripta, 1997, p. 479.


352

• Fénymagasban, fönti mélyben: Pongrácz Antal - emlékkönyv /

Összeállította Dr. Pongrácz Mária. - Mv., Mentor Kiadó, 2009. - 167 p.



• Pongrácz Anton [Necrolog]. În: Cuvântul liber, 19 mart. 2008, p.

4.

• Dr. Pongrácz Anton 1948-2008 / Senatul Universităţii de Medicină

şi Farmacie din TgM, în: Cuvântul liber, 20 mart. 2008, p. 2.

POP, Anastasia, n. Maniu, prof.; n. 1879, Zagra,

BN - m. 12 iun. 1975, Blaj, AB. Şc. prim. în satul natal;

Şc. Civilă (medie) la maicile ursuline din SV; Şc. Normală şi IPed. Superior la maicile Notre Dame din

Calacea. A obţinut diploma de prof. cu distincţie în

1907. După terminarea studiilor, a intrat în învăţământ,

activând în cadrul mai multor şc.: Şc. Medie „Sancta

Ursula” din SB (1907-1918); Şc. Medie Gr.-Cat. de Fete

din Blaj (1919-1920); Gimnaziul de Fete din TgM

(1920-1921), pe care l-a inaugurat şi condus,

transformându-l în actualul Lic. „Unirea”; Lic. Gr.-Cat.

de Fete din Blaj (1921-1939), unde va fi dir. din toamna

anului 1937 până în oct. 1939, când se pensionează. În

viaţa publică, a activat în cadrul Reuniunii Femeilor Gr.-

Cat. Române din Blaj, fiind preş. între 1929-1935, apoi la Crucea Roşie, filiala Blaj. Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 140-141.

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti,

1994, p. 150-151.

POP, Aron, pictor de icoane; n. Vaidacuta, MS - m.

sf. sec. XVIII. Pictor de icoane activ în ultimele decenii

ale secolului XVIII în zona Reghinului. În pronaosul

bisericii de lemn din Băiţa (MS) se conservă două icoane

pictate pe lemn, reprezentând pe „Arhanghelul Mihail” şi

„Sf. Nicolae”, ce provin de la vechea mănăstire Băiţa,

semnate de Aron Pop, Toader Pop şi Pavel

Dumbrăvi(an), anul 1779, sept. 13. Pictura este de

tradiţie postbrâncovenească, de factură populară. Referinţe:

• Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIII-

XVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998,

p. 300.

• Biserici de lemn din judeţul Mureş: Monumente de artă populară

românească / Ioan Eugen Man. - TgM: Nico, 2009.

• Vechi inscripţii româneşti din judeţul Mureş (sec. XV-XVIII) / M.

Porumb. În: Marisia, 8, 1978, p. 114.

POP, Călin Ovidiu, restaurator; n. 11 mart. 1968,

TgM. Studii: Şc. Gen. nr.2 (1978-

1982) şi Col. Unirea TgM (1982-

1986); Univ. Spiru Haret, Bucureşti

(1992-1996); Univ. „Lucian Blaga” SB (2000-2005). Dr. în istorie cu

teza: Carte și societate pe Valea

Superioară a Mureșului în sec. XVII-

XVIII, Univ. Oradea (2010).

Restaurator carte veche, MJM (1988-). Specializări:

atestat restaurare documente, Ministerul Culturii (1992);

atestat restaurare legătură artistică, Ministerul Culturii

(1997).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Icoanele pe sticlă de Iernuţeni / Dr. Valer Pop, Drd.

Călin-Ovidiu Pop. - TgM: Editura Nico, 2007. - 80 p. Referinţe:

• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,

Vasile Mureşan. - TgM: Editura Mureş, 2004, p. 55.



94.

• Călin Pop: „Doctorul” cărţilor de patrimoniu / Claudia Sas. În:

Adevărul de seară, 2 apr. 2010, p. 16, 1 foto.

• „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni”, Dr. Valer Pop, drd. Călin-Ovidiu

Pop / † Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. În: Cuvântul liber, 24 apr.

2007, p. 6, 1 foto.

POP, Ciril, paroh, prof.; n. Idrifaia, jud. Târnava

Mică (MS) - m. cca mijlocul sec. XIX. Studiile secundare le-a făcut probabil la Blaj, unde, în preajma

anului 1800, termină teologia. Între 1803-1805 activează

ca prof. la „gramatişti”, apoi este paroh în Cisteu. Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 45.

POP, Dora, pictor; n. 19 oct. 1935, Miercurea

Nirajului (MS). Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj

(1961). Călătorii de studii: Cehoslovacia, Polonia,

Norvegia, Bulgaria (1955); Franţa, Italia, Ungaria

(1956); Bulgaria (1957). Din 1962 participă la expoziţii

colective la Cj și BM. Lucrează pictură de şevalet,

grafică de carte, afiş. Lucrări în muzeul din BM şi alte

colecţii. Referinţe:

• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -

Bucureşti: Editura Meridiane, 1976. - 536 p.

POP, Emil Pavel, sportiv pugilist; n. Reghin, MS. A

activat la cluburile

Voinţa Reghin,

Electromureş TgM, CS

Mureşul TgM; s-a

stabilit în Spania, a

trecut la box

profesionist (2005); s-a

transferat la Clubul

spaniol Gava (2006), apoi la Tundra (2011). A fost de 5

ori campion zonal în România, 6 medalii la campionatele

naţionale de arte marţiale de contact; campion naţional pe echipe (2000); vicecampion la cupa Spaniei de

kickboxing; campion european la kickboxing full

contact, categoria superpană, versiunea UWKF (2009);

campion mondial la aceeaşi categorie (2011), antrenat de

Manuel del Rio. Referinţe:

• Emil Pop, campion mondial la kickboxing / Mihai Vereţ. În: Zi de

zi, 10 aug. 2011.

• www.ziuaconstanta.ro

POP, Filip, pr. gr.-cat., prof; n. 13 febr. 1907, Caşva,

MS - m. 4 ian. 1993, Caşva, MS. Studii prim. în satul

natal, secundare la Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM

(1919-1927); Academia Teologică din Blaj; după un an este trimis, ca bursier, la Fac. de Şt. din Bucureşti,

luându-şi licenţa în fizică-chimie. În 1931 este numit

prof. suplinitor la Catedra de Fizică-Chimie a Lic. „Sf.

Vasile” din Blaj. Este hirotonit pr. celibe în 1934. Din

1938 activează ca prof. la Şc. Normală de Învăţători din

http://www.ziuaconstanta.ro/


353

Blaj, ocupând şi funcţiile de rector al internatului, apoi

subdirector al şc. Este prof. şi dir. al Şc. Normale din

Năsăud (1945), prof. al Lic. „G. Coşbuc” din acelaşi oraş

(1946-1947); revine la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1947-

1948), apoi la Lic. „Radu Negru” din Făgăraş. La 28 iul.

1951 este arestat pentru credinţa sa, judecat, condamnat

şi eliberat în 1955. Este prof. la Lic. „Al. Sahia” din

Târnăveni (1956-1957), apoi chimist la Laboratorul

Spitalului de Stat din Târnăveni (1957-1969) până la pensionare. Publică articole în revista Blajul. Referinţe:

• Dascălii Blajului: 1754-1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -



Ardealul, 2006, p. 276.

POP, Gheorghe, artist plastic; n. 1 sept. 1964,

Reghin (MS). Studii: Lic. „Ion Vlasiu” din TgM (1985). Membru al

AAP MS (1988). Participă cu lucrări

de pictură şi sculptură la expoziţii de

grup şi colective în TgM: Sala

„Unirea,” Cetatea Medievală; la

târguri de artă şi meşteşuguri: TgM,

Sighişoara, Reghin, Târnăveni,

Bucureşti, Frankfurt, Valencia. Tabere de creaţie de

pictură de iarnă şi toamnă de la Sovata (1989, 2006-

2007). Practică sculptura în lemn şi metal, modelează şi

pictează în ulei pe pânză. A lucrat în domeniul sculpturii

în Ungaria, Germania, Spania. Referinţe:



95.

POP, Ioan, pr. gr.-cat.; n. 23 ian. 1886, Socolu de

Câmpie, MS - m. 4 febr. 1956, Ercea,

MS. Cls. prim. în localitatea natală;

Gimnaziul inferior, la maghiari în loc.

Voivodeni; Lic. rom.-cat. în TgM;

Institutul teologic din Blaj (1911).

Hirotonit pr. în 8 nov. 1911, numit

adm. parohial, apoi paroh în Ercea

timp de 40 de ani. Ales membru al

CNR; participă la MAN de la Alba

Iulia; membru al PNR; apoi al PNŢ; cons. jud. (1926-1930, 1930-1934); membru în Comitetul jud. (1936);

membru în secţiunea silvicultură a Camerei de

Agricultură; membru în Cons. com. Ercea (1926-1938).

A fost preş., casier şi contabil la Banca populară, soc.

cooperativă, „Erceana” din comuna Ercea (1920);

membru în cons. de adm. la Banca de credit, comerţ şi

economii „Ajutorul” din Teasca şi la „Mureşiana”,

Institutul de credit şi economii din Reghin; preş. cercului

cultural din Ercea (1936). Nu se refugiază, rămâne

alături de locuitori în perioada ocupaţiei. Referinţe:



- CjN, 1981, p. 69, 89, 128, 261.



p. 21.


Ardealul, 2000, p. 174-176.

• Şematism, Blaj, 1923, p. 41; 1929, p. 38; 1932, p. 43; 1937, p. 47;

1938, p. 139.


Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, p. 312, 315.

POP, Ion Petru, grafician; n. 18 mart. 1942, Cheia

Turzii, CJ. Studii: IAP „Ion

Andreescu” CjN, Secţia grafică (1966).

Membru titular al UAP din 1969. Prof.

la Şc. Populară de artă TgM (1967-

1971); grafician la revista Vatra (1971-

1974); muzeograf principal la Oficiul

jud. pentru Patrimoniul Cultural naţional (1975-1979); designer la

Uzina de materiale fotosensibile TgM; prof. la Lic. de

Artă TgM (1990-1992); designer la Centrul Naţional de

investiţii şi inovaţii (1992-1994). Expoziţii personale:

Galeriile „Vatra”, TgM (1979); Centrul Cultural Român,

Budapesta (1994). Expoziţii de grup: participă la toate

expoziţiile jud. (1967-1997); TgM, CjN, Bucureşti.

Expoziţii republicane de grafică: Bucureşti. Creaţie

design: în cadrul Uzinei de materiale fotosensibile:

ambalaje foto pentru piaţa românească şi străină;

proiectarea şi realizarea standului României la Expoziţia

internaţională de inventică, Nüremberg, Germania (1992); Albumul „Sighişoara”, pentru Birourile de

Promovare şi Informare Turistică ale Autorităţii

Naţionale pentru Turism, Edipres Tipo. Lucrări în muzee

de stat din România şi particulare din Ungaria, Austria,

Germania, Belgia, Olanda, SUA. Tabere de creaţie:

Tabăra internaţională de Artă Plastică de la

Hajdubószörmeny, Ungaria (1969); Tabăra de creaţie de

la Sângeorgiu de MS (2002-2003).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. Vol.1: 1699-1821. Scaunul Mureş. - CjN:

Editura Ciubăncan, 1995. - XXV, 330 p.

• Florile dalbe, flori de măr: colinde / Vasile Conţiu;

coperta Ion Petru Pop. - TgM: 1996. - 309 p.

• Judeţul Mureş: [album] / Autorul textului Mihail Art.

Mircea; prezentarea artistică Ion Petru Pop. - Ed. a 2-a -

TgM: Edipres Tipo, 1997. - 136 p.

• Alb pe alb: Poeme / Nicolae Băciuţ; grafică de Ion

Petru Pop. -TgM: Tipomur, 2003. - 76 p. Referinţe:

• Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur,

2002. - 32 p.



• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli

mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 274-275.

• Revista „Arta plastică, nr. 5/1967.

• Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,

25 dec. 1982, p. 3.

POP, Iosif, protopop gr.-cat., vicar arhiepiscopesc,

prof.; n. 10 nov. 1896, Ocna Dejului, CJ - m. 19 oct. 1986, TgM. Şc. prim.

în satul natal; lic. la Dej şi Oradea

(1914); teologia la Budapesta; licenţiat

în şt. la Cj (1919). Prof. la Lic.

„Gheorghe Şincai” din BM (1919-

1920); prof. la Lic. „Sf. Vasile” din


354

Blaj (1920); a predat chimia şi fizica; adm. parohial în

satul Galţiu (AB). Protopop la TgM (1938-1944); vicar

arhiepiscopesc pentru jud. MS, Ciuc, Odorhei şi

Treiscaune; canonic onorar (1943). După retrocedarea

Ardealului a reînfiinţat Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM,

fiind dir. (1 oct. 1944 -2 mart.1945); apoi ocupă diferite

funcţii modeste la Şc. de ucenici, la Plafar, casier la

Magazinul de plante medicinale din TgM, până la

pensionare (1956). A fost un luptător împotriva

comunismului; arestat pentru credinţă, în cadrul bisericii

clandestine organizată de episcopul Al. Todea; condamnat în apr. 1952; a trecut prin Gherla şi lagărele

de muncă forţată.

Lucrări publicate:

• Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop. - Pref. de

Pr. Protopop Liviu Sabău; Ed. îngrijită şi postfaţă de

Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. -TgM: Fundaţia

Culturală „Vasile Netea”, 2004. - 230 p. Referinţe:

• Román kultúr-ünnepélyek Észak-Erdélyben: 1940-1943 / Pusztai-

Popovits József. - Pécs Intézetének kiadványai: Pécsi Irodalmi és

Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1943.

• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994. - 219

p.


1994, p. 171-172.

• Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele

comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt.

Constantinescu. - CjN: Renaşterea, 1995, p. 61.

• Cardinalul Iuliu Hossu / Ierom. prof. univ. dr. Silvestru Aug.

Prunduş - OSBM, Pr. prof. Clemente Plaianu. - CjN: Editura Unitas,

1995. - 470 p.

• Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului /

Cicerone Ioniţoiu. - Vol.1. - Bucureşti: Hrisovul, 1996, p. 348.



• Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul

persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj:

Buna Vestire, 2003. - 189 p.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.


Ardealul, 2006, p. 277-278.

• Limba română şi cultivarea ei în preocupările Astrei / Teodor

Ardelean. - CjN: Editura Limes, 2009, p. 125.

• Directori (1919-2009). Colegiul Naţional „Alexandru Papiu

Ilarian” la 90 de ani / Simion Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -

TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2009, p. 21.

• Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh.

Opriş. - TgM: Nico, 2011, p. 73.

• Preoţi greco-catolici judecaţi în Vinerea Mare. Pr. Ioan Şerban,

Procesul din Vinerea Mare, TgM, 2000 [Recenzie] / Ion Buzaşi. În:

Unirea. Blaj, 11, nr. 5 (mai 2000), p. 19.

• Din activitatea ecleziastică, culturală şi politică a protopopului de

Reghin, Ioan Maloş / Traian Bosoancă. În: Anuarul Arhivelor

Mureşene, 1, 2002, p. 278-286.

• Corespondenţa unor intelectuali din Reghin cu Ioan Micu

Moldovan între 1862-1885 / Ioana Botezan. În: Reghinul cultural, 7,

2004, p. 118-129.

POP, Leontina, solistă de muzică populară; n. 6 ian.

1958, Gurghiu, MS. Studii: Lic. Forestier TgM (1975);

Şc. Populară de Artă, cls. prof. Vasile Conţiu; Academia

de Muzică, „Gheorghe Dima”, secţia ped., CjN. Solistă

la Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” TgM

(1982). Participă la festivaluri, ca: Doine şi balade,

Slobozia; la Moineşti, unde a primit „Retorta de cristal”;

Flori de pe Mureş; laureată la festivalul Cântarea

României, locul I (1980). Înregistrează doine, balade,

cântece de joc, de nuntă la Radio Bucureşti, dirijor

George Vancu, Radio TgM, la Electrecord, apariţii

televizate la emisiunea Tezaur

folcloric. Susţine concerte în toată

Europa, SUA, Egipt, Australia.

Discografie: 4 LP-uri, 13 CD-uri, 12

casete audio, casetă video de 4 ore:

Itinerar pe Valea Gurghiului, pentru

care a obţinut Premiul Ethnos (2000); un DVD de 2 ore. Amintim câteva

titluri de albume cuprinzând cântece populare, pricesne,

colinde şi şlagăre: De pe Mureş şi Gurghiu, Cine m-aude

cântând; Când eram la mama me; Bine-mi şade

mureşană; Sărita din Hodac; Codrule ce te mândreşti;

Eu cânt lume pentru tine; Ridicaţi paharul plin; Dă-mi,

Doamne, ce-oi cere eu; Cântece de ieri şi de azi; Am

plecat copil în lume… Cântecu mi-a dat un nume;

Tânără m-am măritat; Udatul nevestelor; Pe Valea

Gurghiului; Cucu car’mi-o cântat mie; Satule grădină

mândră; S-aude clopotul bătând; Veniţi creştini la

rugăciune; Ochiul inimii mele; Colinde cu grupul de colindători din Hodac; Colinde cu grupul Mureşencele

(Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Emilia

Lateş). A cântat alături de ansambluri de amatori şi

profesioniste din jud. MS şi din ţară. Membră de onoare

a Academiei de Arte Tradiţionale din România (2000);

Premiul „Ethnos” (1999)

Lucrări publicate:

• Am plecat copil în lume, Cântecul mi-a dat nume…. -

TgM: Casa de Editură Ardealul, 2009. - 201 p. Referinţe:






• O floare a cântecului popular / Dorin Borda. În:Cuvântul liber, 4

mai 1996, p. 1, 1 foto.

• Primul compact disc al Leontinei Pop: „De pe Mureş şi Gurghiu”.

În: Cuvântul liber, 5 febr. 1997, p. 1, 1 foto.

• S-a lansat primul CD al Leontinei Pop / Genoveva Popa. În:

Cuvântul liber, 11 febr. 1997, p. 2,

• „Nimeni nu-i profet în satul lui”. Interviu cu interpreta Leontina

Pop / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 25 iun. 1999, p. 5, 1 foto.

• Bravo, Leontina! / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 9 mart.

2000, p. 5, 1 foto.

• Cuvântul liber, 7 apr. 1990, p. 4; 29 febr., 9 mart. 2000; 29 dec.

2001, p. 3; 11 iun. 2002, p. 6, 1 foto; 15 iun. 2002, p. 3; 18 febr. 2003,

p. 5, 1 foto; 28 ian. 2003; p. 5, 1 foto; 3 mai 2006, p. 3, 2 foto.

• Sfinţirea stânii / Ilie Frandăş. În: Opinia Reghineană, 18 mai 2007,

p. 1-2, 3 foto.

• Premiile revistei naţionale „Ambasador”. Ediţia a XI-a. În:

Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.

POP, Neculae Vasile, sportiv, voleibalist; n. 3 ian.

1951, Hodac, MS. Studii prim. în satul

natal; Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM;

Institutul de Educaţie Fizică şi Sport

Bucureşti. Întâia legitimare la Clubul Sportiv Şc. din TgM; apoi la Institutul

de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti;

din 1973 se transferă la Steaua

Bucureşti, în echipa antrenorului Tănase

Tănase. Un titlu de campion naţional cu Steaua (1978); a


355

disputat trei meciuri de finală a Cupei Cupelor şi una a

Cupei Campionilor Europeni. Titlul de maestru al

sportului (1977); a jucat în mai mult de 450 de meciuri

în echipa naţională, fiind căpitanul ei (1976-1980).

Antrenor-jucător la echipa ASA Electromureş TgM

(1982-1993), pe care o promovează în Divizia A (1984).

A fost antrenor al formaţiilor masculine şi feminine de

volei „U” Ardaf CjN; Someş Victoria Dej; Petrom

Ploeşti; CSU Gaz Metan TgM. Campion al României cu echipele pe care le-a antrenat: „U” Ardaf CjN, Petrom

Ploieşti; antrenor, cu mici întreruperi, al echipei

naţionale de volei (1987-2002). Medaliat cu bronz la

Campionatul European din Finlanda; Medalie de bronz

la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980). Referinţe:


Casa de editură „Mureş”, 2007, p. 175-177.

• Neculae Vasile Pop: Talente mureşene / Dorin Borda, Romeo

Soare. În: Cuvântul liber, 11 iunie, p. 2, 1 foto.

POP, Petru, Pop Neculae, protopop gr.-cat.,

prepozit, vicar gen. episcopesc, prof.; n. 1821, Sâmpetrul

de Câmpie, MS - m. 1910. Studii secundare la Cj;

teologice la Blaj. Prof. la lic. din Blaj (1850-1852); dir.

al gimnaziului (1852-1854). Hirotonit paroh (1854);

paroh în Feneş lângă Zlatna; în parohia Săcărâmb

(1857), fiind şi protopop al tractului Bobâlna; secretar

episcopesc în Lugoj şi prof. de lb. română la lic. de stat

de acolo. Vicar la Haţeg (1862); intră în capitlul din

Lugoj (1875); înfiinţează o fundaţie prin care sprijină şcoli; ajunge prepozit şi vicar general episcopesc, iar

Roma l-a cinstit cu distincţia de „Prelat papal.” Referinţe:



POP, Ştefan, prof., ped., publicist, economist; n. ian.

1845, Silvaşul de Câmpie, MS - m.

26 ian. 1890, Bucureşti, com.

Băneasa. A fost elevul şc. din TgM;

cls. prim. ale gimnaziului săsesc din Dumbrăveni (1852-1856); Gimnaziul

din Blaj, unde şi-a luat bacalaureatul

(1865); urmează ped. la IPed.

superior din Praga şi agronomia la

Institutul din Kolşafska, în Boemia. După specializarea

sa ca prof. şi ca ing. agronom, s-a reîntors în ţară şi a fost

numit prof. la Preparandia din Blaj, îndeplinind pentru o

perioadă de timp şi funcţia de dir. A predat aproape toate

materiile de învăţământ. Apoi a fost prof. la Seminar. În

paralel cu activitatea didactică, s-a afirmat în viaţa

culturală prin publicistică, în periodicele: Gazeta Transilvaniei şi Transilvania, fiind un exponent al

intereselor păturilor sărace şi mijlocii ale ţărănimii

române. În urma persecuţiilor la care era supus pentru

ideile sale progresiste, trece munţii (1882). În ţară a

îndeplinit mai multe funcţii: prof. de şt. naturale la

Seminarul Central şi la Şc. Normală a Soc. pentru

învăţătura poporului român; apoi, prin concurs, a ocupat

catedra de pedagogie de la Şc. Normală „Carol I”

(IPed.). La Bucureşti şi-a continuat activitatea

publicistică, fiind red. la România liberă, Unirea lui I.C.

Bibicescu, colab. la Revista de agricultură şi Economia

rurală; bibliotecar la Ministerul Agriculturii şi

Domeniilor; apoi trimis să studieze regimul agricol şi

problema proprietăţii ţărăneşti (1887). Pentru scurt timp

ocupă funcţia de subdir. la Şc. centrală de agricultură şi

silvicultură de la Herăstrău. A editat şi red. bilunarul

Economul (1873-1880). Este autorul unor manuale

valoroase, destinate românilor transilvăneni.

Lucrări publicate:

• Legendariu şi exerciţii de limbă pentru clasa a II-(a) a şcoalelor poporale. - Blaj, 1872.

• Metodul pertractării Legendariului I (Abecedariului)

după principiile scriptologiei şi Instrucţiunea intuitivă

(în uzul Institutelor pedagogice, teologice şi a

docenţilor). - Blaj, 1872.

• Măsurile metrice. Măsurarea şi calcularea cu

măsurile cele noi metrice, asemănarea lor cu cele vechi,

străformarea măsurilor vechi în noi şi a celor noi în

vechi, măsurarea pământului şi a corpurilor, compuse în

uzul şcoalelor, economilor, industriaşilor,

comercianţilor, privaţilor şi al tuturor claselor poporului, cu 12 ilustr., 4 tab. - Blaj, 1875.

• Economia rurală sau Agricultura, creşterea

animalelor de casă, conducerea economiei şi

contabilitatea economică, legumăritul, cultura florilor,

pomăritul, cultura viilor, stupăritul, cultura viermilor de

mătase, creşterea arborilor şi cultura pădurilor, cu un

adaos din industria agricolă compusă în uzul şcoalelor

şi al agicultorilor, cu 142 de ilustraţii. - Blaj, 1881.

• Învăţământul agricol la ţară sau modul sigur prin

care se poate lăţi agricultura perfecţionată între ţărani.

- Bucureşti, 1884. • Îmbunătăţirea agriculturii noastre sau Îmbunătăţirea

seminţelor agricole. Lupta contra secetei. Defectele

agriculturii noastre. Cultura nutreţului. Rotaţiuni.

Manual. - Bucureşti, 1885.

• Politica noastră comercială şi Convenţiunea cu

Austro-Ungaria. - Bucureşti, 1886. Referinţe:


Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1973, p. 181-200, 1 foto.

• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile

Dobrescu. - TgM: Editura UPM, 1996.

• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile

Dobrescu. - TgM: Editura UPM, 1999.




POP, Valer, cercet., muzeograf; n. 3 aug. 1942,

Stânceni, MS. Studii: Şc. Gen.

Stânceni (1948-1956); Lic. la

Subcetate MS - Topliţa (1956-

1960); IPed. de 3 ani TgM (1963-1966); UBB, Cj. Dr. în istorie cu

teza: Aspecte evolutive şi regresive

în ocupaţiile tradiţionale în zona

etnografică a Topliţei. Prof. la Şc.

Gen. Bilbor (1960-1962); Şc. Urisiul de Sus, com.

Chiherul de Jos (1962-1963); Şc. Gen. Stânceni (1963-

1965); Lunca Bradului (1968-1975), dir. coord. (1970-

1973); muzeograf etnograf şi coord. al Oficiului Jud. MS

pentru Patrimoniu Cultural Naţional (1975-1988); dir. al

MJM (1988-2005). Cercet. (2001-2007); red. şef al

publicaţiei Marisia, Vol. XIII-XXVIII; participă la


356

sesiunile de etnografie din ţară; campanii de cercetare în

Republica Moldova: Noi şi ei - interferenţe culturale la

comunităţile rurale contemporane 1992 şi în jud. SV

1995; 1996. Expert în bunuri cu semnificaţie etnografică,

ocupaţii, mesteşuguri, icoane pe sticlă, jud. HR şi MS.

Realizează 24 expoziţii tematice: Textile - port din jud.

Mureş (1977); Valori de patrimoniu din judeţul Mureş

(1977); Mobilier ţărănesc din Transilvania (în

colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, CjN,

1977); Expoziţie omagială Colecţiile etnografice Aurel

Filimon (1984); 125 de ani de la înfiinţarea Astrei (1986);...Icoane pe sticlă - creatori contemporani. De la

Colecţiile Aurel Filimon la colecţiile etnografice de azi

(2006). Membru în Asoc. de şt. etnologice din România

(2005). Distincţii: Medalia „30 de ani de la eliberarea

României de sub jugul fascist” (1974); Medalia „Meritul

cultural”, cls. I, categoria H (2004).

Lucrări publicate:

• Bătălia pentru Ardeal. - Bucureşti: Colosseum, s.a. -

230 p.

• Ioan N. Maloş: (4 mai 1916-23 noiembrie 1942. -

TgM: Editura Nico, 2008. - 181 p.

- în colaborare: • Icoanele pe sticlă de Iernuţeni / Dr. Valer Pop, Drd.

Călin-Ovidiu Pop. - TgM: Editura Nico, 2007. - 80 p.


• Ziua Internaţională a Muzeelor. În: Cuvântul liber,

18 mai 2005, p. 5.

• Plugarul. În: Cuvântul liber, 14 apr. 2006, p. 6.

• Studii şi materiale din domeniul etnografiei şi artei

populare (2). În: Cuvântul liber, 6 mai 2006, p. 3. Referinţe:


Ansid, 2002. - 298 p.

• Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său,

la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia:

Reîntregirea, 2009, p. 539.

• Modelele conving / Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei. În: Gazeta

Reghinului, nr. 1, ian. 2009, p. 7, 1 foto.

• „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni”, Dr. Valer Pop, drd. Călin-Ovidiu

Pop / † Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. În: Cuvântul liber, 24 apr.

2007, p. 6, 1 foto.

POP, Vasile Ladislau, jurist, om politic, prof.; n. 6

ian. 1819, Berind, CJ - m. 17 febr. 1875,

Pesta, Ungaria, înmormântat la Reghin.

A studiat la piariştii din Cj cls. prim., lic.

şi cursurile de drept (1825-1838);

teologia la Blaj şi la Seminarul „Sf.

Varvara” din Viena, absolvind în mod strălucit. Prof. de matematică şi

geometrie la Blaj (1842), având elevi pe

Al. Papiu Ilarian, Iosif Hodoş, Nicolae Popea, predă

pentru prima dată în lb. română. Apropiat de Bărnuţiu,

adept al „partidei naţionale”, este nevoit să părăsească

Blajul (1845). S-a îndreptat spre Tabla regească din

TgM, unde, după aproape trei ani de practică, devine

avocat (1848). S-a stabilit la Reghin, fiind avocat al

baronului Bornemisza. A participat la Adunarea

Naţională de la Blaj, a fost ales membru în deputăţia care

urma să prezinte revendicările naţiunii împăratului. După revoluţie, ocupă succesiv posturile: cons. la Judecătoria

criminală din Bistriţa (1850), cons. la Tribunalul

„criminal de apel” (1850) şi la Curtea de Apel din SB

(1852), cons. la Judecătoria superioară a Transilvaniei

din SB (1857), cons. de secţiune în Ministerul de Justiţie

(1859), cons. la Cancelaria aulică a Transilvaniei din

Viena (1960); vicepreş. al Guberniului Transilvaniei (24

nov. 1861), preş. Senatului judecătoresc, şeful justiţiei

din Transilvania; Cons. intim al împăratului şi rangul de

baron (1864); activează în Astra; preş. al Astrei (1867-

1875); sprijină red. unei publicaţii periodice: Foaia

Asociaţiunii şi a revistei Transilvania (1868);

colaborează la Gazeta Transilvaniei, Concordia şi alte

publicaţii; preş. de onoare a Soc. „Transilvania” (1868). Lucrări publicate:

• Îndreptariu în cauzele urbariale compus pentru

populaţia română din Ardeal şi Ungaria. - SB: s.a. Referinţe:

• Al doilea preşedinte al „Asociaţiunii” Vasile L. bar. Pop 1819-

1875: biografie scrisă din prilejul aniversării de 50 ani dela moartea

lui / Dr. Ilie Dăianu, protopop, membru al secţiunii istorice. - SB:

Editura Asociaţiunii „Astra”, 1925.

• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM:

Editura Revistei „Progres şi Cultură”, 1933. - 80 p.

• Dr. Zaharie Pop un erou şi martir al neamului / Nicolae Albu. -

Blaj: s.n., 1943. - 23 p.



Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944.



• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca

Orăşenească, 1990, p. 201-208.



• Idealul unităţii naţionale în presa românească / Victor V. Grecu. -

Cj Napoca: Dacia, 1996. - 203 p.


Municipală „Petru Maior”, 1999.

• Enciclopedia României. Cugetarea / Lucian Predescu. - Bucureşti:

Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, 1999, p. 672.


2001.

• Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001.







Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.


Editura Ardealul, 2006.




• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la

înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie

Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.

• Vasile Ladislau Pop (1819-1875) / Dr. Ilie Moise. În: Foaia

Poporului, 4, nr. 3 (iun. 1994), p. 1, 1 foto.

• Gazeta Reghinului, 5, nr. 12, dec. 1994.

• Cuvântul liber, 13 mai 1999.

POP, Zaharia, pr. gr.-cat., prof.; n. 1797, Orosfaia -

m. 1878, Măgheruş. Studii secundare în TgM, iar cele

teologice la Blaj. Între 1817-1819 a activat ca prof. la

„gramatişti” în lic., apoi a fost trimis paroh în Măgheruş,

unde a rămas până la moarte. Referinţe:


POP MAIOR, Ioan, om politic, publicist, animator

cultural; n. 2 iun. 1796, Reghin - m. 31 mart. 1877,


357

Reghin, MS. Studii înalte, fără să deţinem amănunte, se

pare de drept. Adm. al domeniilor baronului Bornemisza

Pál; moştenitor al moşiei Maioreni din hotarul

Ibăneştilor, gospodar priceput şi modern, arendaş, ajunge

la o avere apreciabilă, care îi permite să sprijine cu

generozitate cultura naţională. Colab. la Gazeta de

Transilvania, Concordia şi la Organul luminării. Reţine

atenţia articolul referitor la situaţia lucrătorilor plutaşi şi

a muncitorilor agricoli din Valea Superioară a MS (Gazeta Transilvaniei, XXVIII, nr. 48 din 1 iulie/19

iunie 1865). Răspândeşte zeci de exemplare ale Istoriei

românilor din Dacia Superioară a lui Al. Papiu Ilarian în

Reghin şi împrejurimi. Acceptă postul de preceptor la

Oficiul fiscal al Gurghiului, în care este numit la

începutul decadei neabsolutiste, dar va renunţa la el,

fiind nemulţumit de nedreptatea făcută naţiunii române.

Se stabileşte în Reghin, unde, cu contribuţie proprie ajută

elevii să frecventeze şc. „mai înalte”, ajută la repararea

şc., ajută Muzeul „Naţional din Blaj” (1860); donează

bani Academiei de drept, se abonează cu principalele publicaţii româneşti din Transilvania şi din Monarhie;

face colecte pentru juriştii români săraci; sprijină

instituţii naţional culturale. Este fondator al

Despărţământului ASTREI din Reghin (3/14 apr. 1874),

ales preş. (1974); a oferit o bibliotecă de cca 200 de

volume Despărţământului Reghin, alegând Gurghiul

pentru sediul bibliotecii; lăsându-şi averea prin testament

ca ajutor pentru creşterea salariilor profesorilor de la Şc.

românească din Reghin, pentru un fond de premiere a

învăţătorilor români din tractul Reghin şi al Turdei de

Sus, pentru preoţii români din acelaşi ţinut, Soc. academice „Petru Maior” din Budapesta, Soc. academice

studenţeşti „România jună” din Viena, Reuniunii

femeilor române din Reghin, Soc. pentru un fond de

teatru român. La 19 aprilie 1861 a fost ales perceptor, iar

după demisia lui I. Raţiu, în funcţia de vicecomite al

comitatului Turda. Participă la Congresul naţional de la

SB din aprilie 1863; aderă la memoriul din 31 dec. 1866,

înaintat la Viena, alături de G. Bariţiu, Al. Papiu Ilarian

şi I. Raţiu. Referinţe:




Orăşenească, 1990, p. 196-200.

• Pagini din istoria bibliotecilor reghinene: studii şi articole / Coord.

Marin Şara. - Reghin: s.n., 1995. - 122 p.


Mun. „Petru Maior”, 1999. - 180 p.

• Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul

de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală

„Vasile Netea”, 1999. - 216 p




239.


Ardealul, 2006. - 351 p.




• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene)

/Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 9.



• Reghin - destin şi istorie / Prof. dr. Liviu Boar. În: Cuvântul liber,

25 apr. 2007, p. 3, 1 foto.

• Din trecutul bibliotecilor Reghinului şi împrejurimi (III).Valea

Gurghiului. Biblioteca lui Ioan Pop Maior / Dorin Borda. În: Cuvântul

liber, 15 ian. 2008, p. 2.

POPA, Ariton, protopop gr.-cat., cărturar, om

politic; n. 15 apr. 1871, Tăuni, BV -

m. 14 apr. 1946, Reghin, MS. Studii

gimnaziale la Blaj (1883-1891), având

prof. pe istoricul Augustin Bunea; apoi

cele teologie la Fac. de Teologie a

Univ. din Budapesta (1891-1895).

Reîntors în Transilvania (1896), este

învaţător la Bucium-Şasa; ctitoreşte

cele dintâi biblioteci poporale în Bia, Tăuni şi Bucium

Şasa; înfiinţează aici o reuniune de femei, un cor şi

organizează cu tinerimea locală numeroase reprezentaţii teatrale şi serate culturale. Membru al Reuniunii

învăţătorilor români, membru al Astrei, a fost ales în

comitetul cercual al Despărţământului Abrud-Cîmpeni

(1901), i s-a încredinţat funcţia de casier; a colab. la

Foaia scolastică (Blaj), unde îi apare studiul (traducere)

Starea scolastică prezentă în Statele Unite nord

americane (1899) şi la Gazeta Transilvaniei. A efectuat

mai multe traduceri de lucrări cu conţinut bisericesc:

Catolicismul, Preotul legii nouă după Memoriale vitae

sarcedotalis de Cl. Arvisenet; Oratoria sacră de J.

Kudorn; Isus Hristos de Berthe şi Manual de adoraţie a

Sf. Eurahistii de Tesniére (traduceri din lb. maghiară). Se stabileşte la Reghin (1906), devenind un animator al

vieţii cultural-naţionale româneşti din acest oraş;

activează în despărţământul Reuniunii Învăţătorilor

Români; înfiinţează Reuniunea Meseriaşilor Români

(1913); susţine Soc. pentru Crearea unui Fond de Teatru

Român; înfiinţează Reuniunea Mariană a Femeilor din

localitate; s-a afirmat ca militant al PNR. A fost internat

la Fertörákos (jud. Sopron, Ungaria) între 6 septembrie

1916-12 iunie 1917, cu alţi cărturari români care au

luptat pentru întregirea neamului. Reîntors la Reghin,

luptă pentru unirea Transilvaniei cu România; participă la adunările de constituire a CNR jud., este secretar jud.;

prezidează şedinţele CNR local; participă la adunările

populare din Milăşel şi Băla; a fost delegatul cercului

Ghernesigului la Alba Iulia. Deşi s-a opus candidaturii

sale, este ales deputat în Parlamentul României (1929-

1930). A avut preocupări de istorie locală, a punctat în

Mica monografie a Reghinului (1931) momente din

trecutul românilor din acest oraş; a colaborat la

Semănătorul. Ca preţuire a activităţii sale, a fost înalţat

la rangul de canonic onorar.


• Ariton M. Popa, Un adio. În: Libertatea, nr. 5, 28 ian. / 10 febr. 1906.

• La masă cu Dr. Aug. Bunea. În: Prinos memoriei

regretatului canonic Dr. Augustin Bunea / compus şi

închinat de redacţia revistei culturale „Răvaşul” din Cluj

-Cj: 1910, p. 42. Referinţe:

• Contribuţia preoţimei române din Ardeal la răsboiul pentru

intregirea neamului (1916-1919) / de Dr. Sebastian Stanca. - Cj:

Institutul de Arte Grafice, Editură şi Librărie „Cartea Românească” S.

A., 1925, p. 112.

• Momente din viaţa Bisericii Unite în ultimii zece ani (1918-1928) /

Ioan Georgescu. - Bucureşti: Editura Cultura Naţională, 1929, p. 5-6.

• George Pop de Băseşti. 60 de ani din luptele naţionale ale

românilor transilvăneni / Ioan Georgescu, Oradea, 1935, p. 137-138.


358

• Sub stindardul „Astrei”: două decenii de activitate culturală în

Despărţământul Reghin: 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Editura

„Astra” Despărţământul Reghin, [1939]. - 79 p.

• Román kultúrélet a magyar Erdélyben / írta Pusztai-Popovits

József. - Pécs: Pécsi Irodalmi és Könyvnyomdai Részvénytársaság,

1942.

• Marea Unire dela 1 decembrie 1918. - Bucureşti: Societatea

Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiană”, 1943, p. 53-54.

• Doi Protopopi din Nord / Vasile Netea. În: Pentru Transilvania, II,

Pământul şi oamenii. - Bucureşti: s.n., 1945, p. 181-182.

• O zi din istoria Transilvaniei - 1 Decembrie 1918 / Vasile Netea. -

Bucureşti: Albatros, 1970, p. 62, 119, 121.

• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor,

CjN, Dacia, 1981.

• 1918 la Români. Documentele Unirii. - Vol. 7, 1989, p. 130-132,

166, 345, 441-442, 466-467, 474; vol. 9, 1989, p. 8, 10-12; vol. 10, p.

22, 174.

• Politica statului ungar faţă de biserica românească din

Transilvania în perioada dualismului (1867-1918) / Pr. Mircea

Păcurariu, SV, 1986, p. 272.

• Ariton Popa / Grigore Ploeşteanu. În: Reghinul cultural: studii şi

articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca Orăşenească,1990, p. 209-212

• Societatea meseriaşilor din Reghin. Rolul ei în răspândirea culturii

/ Szabo Mihai. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. -

Reghin: Biblioteca Orăşenească, 1990.


Decembrie 1918. În: Marisia, XXV, TgM, 1996, p. 305, 308, 315.

• Alexandru Ceuşeanu. Studii şi comunicări, Reghin, 1999, p. 37, 42,

43, 44, 45, 48.

• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Volum îngrijit de

prof. Marin Şara. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin,

1999. - 180 p.

• Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea. -

CjN: Presa Universitară Clujeană, 1999.

• Mărturii prin vreme. Douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul

de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban, TgM, 1999, p. 39-75.

• 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei /

Marin Şara. În: Astra Reghineană, Reghin, 1999, p. 37.

• Reghinul şi Marea Unire / Ioan Marinescu. În: Reghinul cultural,

Vol. 4, Reghin, 1999, p. 115.

• Reînvierea Astrei / Melinte Şerban. În: Astra Reghineană, Reghin,

1999, p. 113-114.


2000, p. 177-183.

• Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească /

Romulus Sever Todea; Lucrare monografică îngrijită, prefaţată şi

completată de Ilie Şandru. - Bucureşti: Editura APP, 2001, p. 30.

• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente. 1874-1940/

Culegere alcătuită de Liviu Boar. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru

Maior”, 2001


Ansid, 2002. - 298 p.



Buna Vestire, 2003. - 189 p.

• De la Blaj la Alba Iulia: Articole politice / Valeriu Branişte; Ediţie

îngrijită de Valeria Căliman şi Maria Elena Simionescu, - Ed. a 2-a

revăzută. - Tm: Editura de Vest 2003. - 376 p.


193, 236.

• Protopopul Ariton M. Popa / Maria Dan. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2006. - 159 p.

• Biserică şi societate în Reghinul interbelic / Maria Dan. În:

Reghinul Cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 180-187.

• Şematismul clerului Arhidiecezei mitropolitane greco-catolice

române de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900.

• Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Mureş, Fond: Protopopiatul

greco-catolic Reghin, dosare: 130-135.


Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 202.







• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene)

/Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 64-80.



• Ariton Popa / dr. Grigore Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 9 dec. 1984,

p. 3.

• Scrisorile lui G. Maior şi Ştefan C. Pop. În: Gazeta Reghinului, oct.

1991, p. 3.

• Ariton Popa internat la Sopron (1916-1918) / Grigore Ploeşteanu.

În: Gazeta Reghinului, oct. 1991, p. 3.

• Pro memoria: Ariton Popa 125 de ani de la naştere - 50 de ani de

la moarte / Cozma Florian, În: Opinia reghineană, 3, nr. 56 (22-28 apr.

1996), p. 2.

• Ariton Popa - omul politic / Grigore Ploeşteanu. În: Gazeta

Reghinului, 3, nr. 3 (apr. 1992).

• Biserică şi societate în Reghinul interbelic / Maria Dan. În:

Reghinul cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 180-187.

• „Protopopul Ariton M. Popa”. Lansare de carte / Marin Şara. În:


• O carte despre Protopopul Ariton Popa / ISM. În: 24 ore

mureşene, 27-29 ian. 2007, p. 1.

• O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa / Marin Şara.


• Protopopul Reghinului, Ariton M. Popa. Biobibliografie / Ana

Todea. În: Libraria. Anuar. BJM, 7, 2008, p. 243-249.

POPA, Cornel, artist plastic, prof.; n. 28 apr. 1947,

Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Arte

Plastice din cadrul UBB CjN (1966-1969). Funcţionează ca referent

cultural (metodist) la Casa de Cultură

„Mihai Eminescu” din Târnăveni

(1969-1970); înfiinţează şi conduce

formaţia de muzică uşoară Meteor;

conduce Cercul de Artă Plastică,

organizând expoziţii de grafică, pictură, sculptură, locale

şi judeţene. A colaborat ca scenograf, regizor şi regizor

secund la piese de teatru punând în scenă spectacole ca:

Take, Ianke şi Cadâr, Geamandura, Gara Mică, Conu

Leonida faţă cu reacţiunea (1973-1979). Prof. la Şc. din Bobohalma, unde înfiinţează primul cabinet de desen

(1970-1980); prof. dir. la Şc. de Arte şi Meserii

„Constantin Brâncuşi” (1980-1998); la iniţiativa sa

primeşte denumirea de „Constantin Brâncuşi” (1995);

înfiinţează la Gimnaziul de Stat „Avram Iancu”

Târnăveni, „Holul artelor”, unde pictează o frescă

monumentală cu o suprafaţă de 35 mp., în tehnica al

secco, folosind culori tempera şi acrilice. Această operă

prezintă portretele: Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan

Cuza, Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan. Referinţe:

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, TgM, vol. 2,

2007.

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -

TgM: Editura Ardealul, 2008, p. 137, 295.

• Dascăli mureşeni: Cornel Popa / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş.


POPA, Doina, prof., bibliotecar; n. 1 ian. 1949,

Târnăveni, MS. Studii: Fac. de

Filologie (1972) şi Fac. de

Filosofie a UBB CjN (1982);

cursuri de specializare în

Biblioteconomie şi Şt. informării:

Cursul PLDP Modular Training

Course on Information and

Library Management, Chelmsford,

Marea Britanie, Programul

PHARE (1997); Seminarul internaţional Management şi


359

marketing de bibliotecă, CjN, Ministerul Educaţiei

Naţionale, Deutsches Bibliotheksinstitut

Bibliothekarische Auslandstelle, Berlin, Germania

(1997); Seminarul internaţional Management de

bibliotecă: Strategii pentru secolul XXI, CjN (1998);

cursul Evaluarea performanţelor în biblioteca modernă,

CjN, British Council Romania (2000); Biblioteca:

Prezent şi viitor, CjN, Ministrul Educaţiei şi Cercetării,

UBB, ETH - Bibliothek Eidgenossiche Technische Hochschule, Zurich, Elveţia (2002); Programul de

management de bibliotecă, Bucureşti, Ministerul Culturii

şi Cultelor (2002); Programul de management cultural:

Relaţiile publice şi comunicarea în bibliotecă, Bucureşti,

Ministerul Culturii şi Cultelor, Centrul pentru formare,

educaţie permanentă şi management în domeniul

culturii; Managementul finlandez de bibliotecă - tur de

studiu în bibliotecile publice din Finlanda (2006);

Biblioteca în Societatea Informaţională, CjN, Ministerul

Culturii şi Cultelor, Centrul de pregătire profesională

(2007). Prof. la Şc. Gen. Crăieşti, MS (1972-1978), dir. adj. (1978-1980), dir. (1980-1982). Din 1982, lucrează la

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” CjN, şef serviciu

Relaţii cu publicul (1992-1999); dir. de specialitate

(1999-2002); dir. gen. al BJ „Octavian Goga” din CjN

(2002-2009). Realizări în funcţia de dir.: finalizarea

lucrărilor la edificiul nou al bibliotecii (1995-2002,

2007-2009); dezvoltarea Serviciului de bibliotecă mobilă

în jud. CjN, proiect realizat în parteneriat cu Cons. Gen.

Allier, Franţa, prin Mediateca Departamentală Allier şi

Guvernul Republicii Franţa, achiziţionând un bibliobus

care transportă documentele de bibliotecă spre locuitorii jud. CJ (2008); înfiinţarea Centrului de informare şi

resurse „American Corner CjN” cu sprijinul Ambasadei

SUA (2006); obţinerea, în premieră naţională, într-o

instituţie de cultură, a Certificării Sistemului de

Management al Calităţii la BJ „Octavian Goga” CjN,

conform ISO 9001/2000; primirea vizitei preş. României

Ion Iliescu şi a primului ministru Adrian Năstase, cu

prezentarea Centrului Public de Informare NATO,

realizat cu sprijinul Ministerului Informaţiilor Publice

(2002). Preş. al ANBPR, Filiala CjN (1992-2005),

vicepreş. (2002-2004), preş. ANBPR (2004-2012); preş.,

Comisia de Statistică a ANBPR (1998-); preş., Comisia de Statistică a FABR (2001-2006); membru (2002-),

preş. (2008-), Comisia Naţională a Bibliotecilor.

Coordonator de ţară în proiecte europene: ENTITLE

(Europe’s New Libraries Together in Transversal

Learning Enviroments ) - Bibliotecile europene

împreună pentru sprijinirea învăţării pe tot parcursul

vieţii (2008-2009); EDLocal: Facilitarea accesului la

documentele locale sau regionale prin intermediul

Bibliotecii Digitale Europene (2008-2009); LIBER-

IMMS: Sistem destinat bibliotecilor bazat pe tehnologia

de identificare prin radiofrecvenţă (RFID) pentru servicii interactive şi de transmitere de mesaje prin

Internet şi telefonie mobilă (2005-2006); CALIMERA:

Acces - Aplicaţii Culturale: Medierea accesului la

resursele electronice prin instituţiile locale (2003-2005);

LIBECON: Studii internaţionale de cercetare în

economia bibliotecilor (1998-2000; 2000-2004), proiect

prin care a realizat Studiul Mileniului cu privire la

statistica de bibliotecă în ţările europene şi a reuşit să

îmbunătăţească şi să uniformizeze la nivel naţional

categoriile de date şi informaţii statistice care fac

posibile comparaţiile externe. Pe linie de asoc., a

acţionat şi susţinut intrarea României în Programul

Internaţional Global Libraries, finanţat de Fundaţia

Bill&Melinda Gates şi dobândirea calităţii de partener al

Fundaţiei IREX în programul Biblionet - Lumea în

biblioteca mea. A contribuit la dezvoltarea

bibliotecomomiei şi a managementului de bibliotecă prin: conceperea şi generalizarea unui modul de

raportare statistică în bibliotecile publice din România;

implementarea indicatorilor de performanţă ca

instrumente manageriale de evaluare a activităţii în

bibliotecile publice din România; a coordonat proiecte

de cercetare, programe naţionale şi internaţionale în

Management şi Marketing de bibliotecă: Programul

Naţional-Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice-

PROBIP-2000 (1998-2000), desfăşurat în 13 biblioteci

jud., finalizat cu adoptarea unui set de măsurători şi

indicatori de performanţă, cu tipizatele adecvate colectării lor, cu adoptarea formularelor CULT 1, emise

de Institutul Naţional de Statistică, cu generalizarea

noului tip de statistică în tot sistemul bibliotecilor

publice, începând cu 2001, şi ulterior cu aprobarea, prin

ordin al ministrului, publicarea Tipizatelor generale de

bibliotecă în Monitorul Oficial al României (2009). A

contribuit la promovarea bibliotecilor şi profesiei de

bibliotecar prin obţinerea recunoaşterii şi decretării

oficiale de către Guvernul României a Zilei

Bibliotecarului (23 aprilie) şi a Săptămânii naţionale a

bibliotecilor (2005). A realizat sinteze anuale privind starea bibliotecilor publice din România; a participat la

Conferinţe IFLA, a efectuat vizite de documentare şi

schimburi de experienţă în Republica Moldova, Ungaria,

Franţa, Danemarca. Premii şi diplome: Premiul

„Bibliotecarul Anului” şi Premiul pentru „Filiala

ANBPR cu cea mai bună activitate”, din partea ANBPR

(1998); Premiul pentru coordonarea şi implementarea de

proiecte naţionale (1998), oferit de ANBPR; Ordinul

„Meritul Cultural” în gr. de Cavaler, categoria A, Preş.

României (2004); Diploma „Actor european al Clujului”

pentru promovarea reală a Europei la CjN, Casa Europei

CjN (2006); Diplomă pentru contribuţii substanţiale în organizarea şi susţinerea profesională, culturală,

spirituală şi materială a Bibliotecii „Transilvania” din

Chişinău, Pretorul Sectorului Ciocana, Chişinău (2006);

Diploma pentru merite şi contribuţii substanţiale la

dezvoltarea şi promovarea Bibliotecii „Transilvania” din

Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău (2006);

Diploma de Onoare pentru buna colaborare şi sprijinul

deosebit acordat proiectelor Bibliotecii Naţionale a

României, Biblioteca Naţională a României (2009).


• Autori clujeni în colecţiile Bibliotecii Judeţene Cluj. În: Făclia, 1988.

• Presa clujeană după Revoluţia din Decembrie 1989.

În: Tribuna, 1991.

• Periodice clujene. În: Adevărul de Cluj, 1992.

• Basarabia în presa clujeană. În: Adevărul de Cluj,

1992.

• Tezaurul românesc de la Moscova. În: Tribuna

Ardealului, 1992.


360

• Simpozionul Naţional „Carte-Cultură-Cunoaştere”.

În: Lectura, 1994.

• Indicatori de performanţă în biblioteci. În: Lectura,

1996.

• Bibliotecile pentru publicul general. În: Lectura,

1996.

• Curs de management de bibliotecă. În: Biblioteca,

1997.

• PROBIP 2000. În: Biblioteca, nr. 8, 1998.

• Libraries. În: Biblioteca, nr. 8, 1998.

• Programul Naţional Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice. - Raportul Comisiei PROBIP 2000.

În: Biblioteca, nr. 7-8, 2000.

• Activitatea bibliotecilor publice din judeţul Cj în anul

2000. În: Adevărul de Cluj, 2002.

• Starea bibliotecilor publice din România - o

radiografie a anului 2001. În: Biblioteca, nr. 2, 2002.

• Pregătirea profesională a bibliotecilor. În:

Biblioteca, nr. 3, 2002.

• Starea bibliotecilor municipale, orăşeneşti şi

comunale din judeţul Cluj. În: Adevărul de Cluj, nr.

3511, 2002.

• Acasă la Pănade. În: Biblioteca, nr. 6, 2002. • A mai căzut un brad. În: Astra blăjană, iul. 2002.

• Noutăţi în statistica de bibliotecă. În: Biblioteca, nr.

8, 2002.

• Expoziţia Internaţională de Grafică „Oraşe

Europene”. În: Cetatea culturală, nr. 11, 2002.

• Conferinţa Pulman. În: Biblioteca, nr. 5, 2003.

• Rezultatele bibliotecilor publice europene

concretizate la Conferinţa PULMAN. În: Adevărul de

Cluj, apr. 2003.

• In memoriam: Traian Brad. În: Adevărul de Cluj, nr.

3938, 2003. • The main performance measurements (1999, 2001) in

Romania. În: LIBECON, Newsletter, 5, 2003.

• Modernitatea bibliotecii. În: Noi, nr. 11-12, 2004.

• O bibliotecă judeţeană model. Interviu. În: România

liberă, nr. 4288, 2004.

• Raport anual 2004. În: Lectura, Serie nouă, 2, nr. 1,

2005, p. 4-8.

• Servicii inovatoare de bibliotecă bazate pe

tehnologia RFID. În: Lectura, Serie nouă, 2, nr. 2, 2005,

p. 12-13.

• Remember - Traian Brad. În: Biblioteca. Revistă de

bibliologie şi ştiinţa informării, 57, serie nouă, 16, nr. 8, 2005, p. 231-232.

• Raport privind activitatea ANBPR în perioada oct.

2004 - nov. 2005. În: Biblioteca, Bucureşti. Serie nouă,

16, nr. 12, p. 378-379.

• Serviciul de bibliotecă mobilă în judeţul Cj (I). În:

Făclia de Cluj, 3 oct. 2007, p. 4.

• Săptămâna Naţională a Bibliotecilor: 14-18 apr.

2008. În: Făclia de Cluj, 12-13 apr. 2008, p. 7.

• Starea bibliotecilor din România. Interviu. În:

Cultura, nr. 239, 2009. Referinţe:

• Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa

Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p.

• Enciclopedia personalităţilor din România „Who is Who”,

Hübners Who is Who, 2006.

• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan

Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 485.

• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,

Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 195-196.

POPA, Enea, avocat; n. 22 nov. 1899, Bucium-Şasa,

AB - m. 23 mart. 1973, Reghin, MS.

Şc. prim. română şi gimnaziul săsesc

la Reghin (1906-1915); Gimnaziul superior gr.-cat. de la Blaj (1915-

1916); Fac. de Drept a Univ. din Cj,

unde obţine titlul de dr. în drept. Îşi

începe activitatea sub îndrumarea dr.

Ioan Harşia; îşi deschide birou de

avocat la Reghin. Propagă ideile Astrei prin conferinţe

de educaţie patriotică, morală şi sanitară în Reghin şi

împrejurimi. Este desemnat secretar al Soc. Tinerimea

Română din Reghin şi din jur; membru al PNR, participă

pe liste la alegeri; este red. responsabil al periodicului

Semănătorul, foaie culturală şi politică (1925-1930). Studii şi articole:

• Pacea Europei. În: Semănătorul, 2, nr. 10, 4 mart.

1926. Referinţe:

• Ki Kicsoda, Az erdélyi és bánsági közélet lexikonja. - 1931.


Mun. „Petru Maior”, 1994, p. 236-240.


Mun. „Petru Maior” 1999. - 180 p.


2001.



„Vasile Netea”, 1999, p. 39-40.


239.

• Presa românească mureşeană (1910-1940) / Dorin Borda. - TgM:

Editura Ardealul, 2010, p. 29-32.




• Din activitatea Astrei culturale - Despărţământul Reghin/Al. Dima.

În: Transilvania, 1934, p. 401-405.

POPA, Gheorghe din Şerbeni, Popa

Gheorghe; pictor; n. Şerbeni, com. Beica de Jos, MS; a

trăit în sec. XIX. Din vechea Biserică de lemn „Sf.

Dumitru” din Şerbeni, demolată, au fost aduse în cea

nouă, construită în 1925, iconostasul pictat de un artist

localnic la începutul secolului XIX, strana de cântări

pictată cu imaginea unui diac ce copiază cărţi, datată (1828) - posibil autoportret - şi o troiţă ce se află în faţa

bisericii. Un grup de icoane se află la Hodac, semnate de

Gheorghe Pop. Referinţe:

• Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iulia /

Ioana Cristache Panait. - Alba Iulia, 1987, p. 174.


XVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998,

p. 396. • Preţul de achiziţie al cărţii româneşti în Transilvania în secolele

XVI-XIX / Florin Bogdan. - SB: Editura Info Art Media - ASTRA

Museum, 2011.

POPA, Ioan, pr. gr.-cat., prof.; n. 10 nov. 1910,

Lechinţa-Iernut, MS. - m. 17 sept. 2010, TgM,

înmormântat la Blaj, AB. Şc. prim. în satul natal (1917-

1921); cursurile secundare la Lic. „Al. Papiu Ilarian”,


361

TgM (1921-1929); Academia Teologică din Blaj (1929-

1933); licenţa în 1936; Seminarul Ped. de la Cj, luându-

şi examenul de capacitate pentru studiul religiei (1937);

cursuri de calificare pentru prof. de matematică şi fizică

la Cj (1957-1959). În 1934 este numit ped. la Internatul

Vancean din Blaj, până în 1938. Este hirotonit pr. în

1938. Între 1938-1942, 1947-1948 este prof. de religie la

Lic. „Sf. Vasile” din Blaj şi la Şc. Normală de

Învăţătoare (1942-1947). Lucrează ca prof. de matematică-fizică la Şc. Gen. din satul Bălăciţa, MH

(1948-1951), la Şc. Gen. din Copşa Mică (1951-1955),

Şc. Gen. Micăsasa (1955-1967), ambele în jud. SB; Lic.

„Iacob Mureşianu” din Blaj (1967-1968); Şc. Gen. nr. 1

(1968-1971) din acelaşi oraş. Publică articole de

specialitate în reviste blăjene: Unirea şi Inima lui Isus.

Pentru înţelegerea şi bunătatea sa i s-a spus „Omul lui

Dumnezeu.” „Cetăţean de Onoare” al TgM (1999). Referinţe:


1994, p. 207-208.


Ardealul, 2006, p. 277.



• Cuvântul liber, 24 iun. 1999, p. 12.

POPA, Marcel D., istoric; n. 13 apr. 1940, TgM.

Studii secundare şi univ. (1964) la Bucureşti. Red. la

Editura Politică, apoi la Editura Enciclopedică Română

(devenită Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică); devine

dir. al acesteia. Autor al capitolelor de istorie medie din

o serie de îndreptare cronologice de istorie naţională şi universală; oferă o imagine limpede a societăţii

medievale.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Istoria lumii în date, Bucureşti, 1969. - XVII+615 p.

(ed. a II-a, 1972).

• Istoria României în date. - Bucureşti, 1971. - 527 p.

(ed. a II-a, 1972).

• Chronological History of Romania, Bucharest, 1972.

- 525 p. (ed. a 2-a, 1974, 608 p.)

• Mica enciclopedie de istorie universală: Statele lumii

contemporane şi conducătorii lor / Marcel D. Popa, Horia C. Matei. - Ed. a 4-a revizuită şi actualizată-

Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002. - 583 p.

• Mică enciclopedie de istorie universală: statele lumii

contemporane / Popa D. Marcel, Matei C. Horia. -

Bucureşti: Iri, 1991. - 448 p.

• Dicţionar enciclopedic/ Coordonatori: Marcel D.

Popa, Anicuţa Tudor, Alexandru Stănciulescu. - Vol. 1:

A-C. - 1993. - 509 p.

• Dicţionar enciclopedic. Vol. 2: D-G / Coord. gen.

Marcel D. Popa; coord. Nicolae C. Nicolescu, Anicuţa

Tudor, Alexandru Stănciulescu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1996. - XV, 531 p.

• Dicţionar enciclopedic / Coord. gen. Marcel D. Popa.

- Vol. 5: O-Q. - 2004. - XV; 568 p.

• Dicţionar enciclopedic / Coord. gen. Marcel D. Popa.

- Vol. 6: R-Ş. - 2006. - 641 p. Referinţe:

• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 266.

POPA, Radu, istoric, arheolog; n. 23 iul. 1933, CjN

- m. 12 febr. 1993,

Bucureşti. Cls. prim. la

Sighişoara; Lic.

„Principele Nicolae” din

Sighişoara; Fac. de Istorie din Bucureşti,

specializarea istorie

medie (1956); Fac. de Drept Bucureşti (1957-1962). Dr.

în istorie cu teza: Ţara Maramureşului în secolul al XIV-

lea, Bucureşti (1969). Muzeograf şi muzeograf principal

la Muzeul de Artă al României, secţia de artă feudală din

Bucureşti (1956-1963); cercetător la Institutul de

Arheologie din Bucureşti (1963-1993); dir. adj. al

Institutului de Arheologie (1975-1980); predă cursuri de

arheologie medievală (1989-1990); conducător de drd.

Domenii de cercetare: istoria artei şi arhitecturii, civilizaţia bizantină, zona Dunării de Jos la sfârşitul

mileniului anterior şi începutul mileniului nostru,

cetăţile, satul medieval, începuturile civilizaţiei urbane; a

condus circa 40 de şantiere arheologice în aproape toate

regiunile ţării. Călătorii de studii şi documentare:

Ravenna, (Italia), Germania Federală, Polonia, Ungaria,

Franţa; a fost cooptat în cons. şt. internaţional al

Enciclopediei istoriei timpurii a popoarelor europene

(Berlin-Poznan); membru în col. de red. al Lexicon des

Mittelalters (Artemis Verlag, München/Zürich); a

publicat numeroase studii în ţară şi străinătate; susţine

peste 150 de articole la diferite congrese, simpozioane. Membru în Cons. şt. al Direcţiei Monumentelor Istorice

(1966); Comisia Centrală de Stat a Patrimoniului

Cultural Naţional (1972); vicepreş. al Comisiei

Naţionale a Monumentelor Ansamblurilor şi Siturilor

Istorice (1989); preş. al Comitetului Român ICOMOS

(1975-1991). Membru al Comitetului de red. al revistei

Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie (1972);

red. responsabil al revistelor Buletinul Comisiei

Monumentelor Istorice şi Revista Monumentelor

Istorice; Revue roumaine d’histoire; colab. la Magazin

istoric, Revista 22. Premiul „Nicolae Bălcescu”, al Academiei Române (1970), pentru cartea Ţara

Maramureşului în secolul al XIV-lea.

Lucrări publicate:

• Mogoşoaia. Palatul şi Muzeul de artă

brâncovenească. - Bucureşti, 1962. - 45 p.; ed. a 2-a,

1967.

• Cetatea Neamţului. - Bucureşti, 1963, 52 p.; ed. a 2-

a: 1968. - 44 p.

• Cnezatul Marei. Studii documentare şi arheologice în

Maramureşul istoric. - BM, 1969. - 79 p., 27 fig.

• Ţara Maramureşului în secolul al XIV-lea. - Bucureşti: Editura Academiei, 1970. - 304 p.

• Ţara Haţegului. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1988.

• Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea. – Ed. a 2-

a. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1997. - 280 p.

• La începuturile evului mediu românesc. - Alba-Iulia:

Altip, 2008. - 414 p.

- în colaborare:

• Şantierul arheologic Cuhlea, un centru voivodal din

veacul al XIV-lea. - BM, 1966. - 58 p. (în colab. cu

Mircea Zdroba).


362

• Valea Bistrei în secolele XIII-XIV. Cercetări

documentare şi arheologice în nordul Bihorului. În:

Centenar muzeal orădean. - Oradea, 1972, p. 215-219.

• Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casa

a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din

vremea lui Ştefan cel Mare. - Bucureşti, 1979, 164 p. (în

colab. cu Monica Mărgineanu-Cîrstoiu).

• Premisele cristalizării vieţii statale româneşti. În:

Constituirea statelor feudale româneşti. - Bucureşti,

1980, p. 25-39.

• Voievozi. Un centru spiritual al românilor din nordul Bihorului în secolele XII-XIV. În: Trepte vechi şi noi de

istorie, cultură şi viaţă bisericească în eparhia Oradei.

Mărturii, evocări. - Oradea, 1980, p. 39-43.

• Cnezatul Râu Bărbat. În: Stat, societate, naţiune. -

CjN, 1982, p. 51-65.

• Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină. - Bucureşti,

1982 (în colab. cu P. Diaconu şi D. Vîlceanu).


• Câteva observaţii asupra mănăstirii Golia din Iaşi.

În: SCIA, 13, nr. 2, 1966, p. 253-257.

• O casă domnească din secolul al XV-lea lângă

cetatea Sucevei. În: SCIVA, 20, 1969, 1, p. 43-66. • Despre începuturile mănăstirii Remeţ-Maramureş.

În: BMI, 39, 1970, 2, p. 67-68.

• Noi cercetări de arheologie medievală în Maramureş.

Şantierul Sarasău. În: SCIV, 22, 1971, 4, p. 601-626.

• Cetăţile din Ţara Haţegului. În: BMI, 41, 1972, 3, p.

54-66; Dacia, NS, 16, 1972, p. 243-269.

• O sobă cu chle-oală din secolul XIV, la Cuhea-

Maramureş. În: SCIV, 24, 1973, 4, p. 671-679.

• Consideraţii istorice pe marginea toponimiei vechi

maramureşene. În: RI, 30, 1977, 8, p. 1447-1464.

• Plumburi de postav medievale. În: Sargetia, 14, 1979, p. 275-279.

• „Descălecări” transilvănene şi „întemeieri de ţară”

între tradiţie istorică şi dovezi materiale. În:

Transilvania, 9, 1980, 8, p. 7-8, 17.

• Burgen und Festungen in den Pässen der

Südkarpaten. În: Bulletin IBI, 41, 1983, p. 100-110.

• Ulpia Trajana Sarmizegetusa Britonia. În: Zeitschrift

für Archäologie des Mittelalters. - Köln-Bonn, 12, 1984,

p. 7-25.

• Paşi care ne îndepărtează de Europa. În: Revista 22,

nr. 9, 16 mart. 1990.

• Timpurile şi Europa sunt în schimbare. În: Revista 22, nr. 17, 11 mai 1990.

• Profesionalism şi responsabilitate. În: Revista 22, nr.

22, 7 iun. 1991.

• Terasa-i ocupată. În: Revista 22, nr. 40, 11 oct. 1991. Referinţe:

• Astra sighişoreană (1871-1950) şi Horia Teculescu (1897-1942) /

Prof. Mercurie Petcu, prof. Gheorghe Gavrilă. - Sighişoara: s.n., 1999,

p. 93-98.

• In memoriam Radu Popa: temeiuri ale civilizaţiei româneşti în

context european / Coord. Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate,

Corneliu Gaiu. - CjN: Accent, 2003. - 507 p.

• Cuvântul liber, 11 nov. 1999.

• Radu Popa-un creator de şcoală / Gabriela Adameșteanu. În:

Revista 22, 26 mai 2003.

POPA, Romul, protopop ortodox, iconom stavrofor;

n. 1890, BV - m. 1982, CjN. Studii: Lic. „Andrei

Şaguna” din BV; Fac. de Teologie „Andrei Şaguna” din

SB (1908-1912). Hirotonit (1912) şi repartizat la Parohia

Ortodoxă din Aţintiş, unde construieşte o biserică şi o

casă parohială, fiind răsplătit cu titlul de iconom şi brâul

roşu. Este primul protopop al

Luduşului (1924-1952); este

persecutat şi dus la Canal timp de 6

luni. La întoarcere preia Parohia din

Sâniacob, MS, apoi pleacă la Cj, fiind

preş. al Comisiei de Disciplină şi

slujeşte la Biserica Calvaria din Cj. Referinţe:

• Ki Kicsoda, Az erdélyi és bánsági közélet lexikonja. - 1931.

• Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele

comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt.

Constantinescu. - CjN: [Renaşterea], 1995.

• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile

Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009, p. 55-58.

POPA, Teodor, artist plastic; n. 24 mai 1929, Podeni,

AB - m. 2003, Târnăveni, MS. Şc.

profesională, calificarea sudor.

Realizează lucrări din sudură şi

picuri de electrod topit; expune

lucrări din sudură în metal la Casa de

Cultură din Târnăveni (1970);

participă la expoziţii jud., interjud. şi

naţionale (1976-1985); are lucrări în

colecţii private în ţară şi străinătate: Austria, Germania,

Franţa, Belgia. Membru fondator al AAP MS (1977). Referinţe:






TgM: Ardealul, 2008, p. 185, 317.

• Arta modelării metalului incandescent / Gheorghe Giurgiu. În:

Steaua roşie, 15 sept. 1979, p. 3.

• În slujba frumosului. Medalion Teodor Popa / Prof. Marcela

Hărăciu. În: Târnava, 3, nr. 6, 1993, p. 2.

POPA, Traian, istoric, publicist, prof.; n. 25 mart.

1892, Oiejdea, jud. AB - m. 23 ian.1969, Cj. Studii: cls.

primare la Şc. Cat. Oiejdea (1899-1904); studii

gimnaziale la Blaj (1904-1912); Teologia la Seminarul

din Blaj (1912-1916); Fac. de Litere şi Filozofie la Univ.

din Budapesta (1916-1918), finalizată la Univ. Cj

(1920). Prof. provizoriu de lb. latină şi română la Lic.

„Mihai Viteazul” Alba Iulia (numit de Cons. Dirigent

din 10 ian. 1919); prof. provizoriu (numit în 15 aug.

1919) şi prof. titular (numit la 1 febr. 1920) la Lic. „Al.

Papiu Ilarian” TgM; prof. la Lic. militar „Mihai

Viteazul” TgM (numit de MAN la 1 sept. 1920, definitivat, prin decret regal, la 1 mai 1928). Numit de

către Ministerul Instrucţiunii (1 sept. 1924) prof. şi la

Lic. „Al.Papiu Ilarian”, funcţionează la două catedre.

Membru ales al Secţiei istorice a ASTREI (1925);

membru ales în Comitetul Asoc. profesorilor secundari,

secţia TgM (1927). Membru al Comitetului Ligii

Culturale, secţiunea TgM (1927). Prin detaşare, dir. şi

prof. de lb. română la Şc. Normală de Învăţători TgM

(ian.1929-mai 1931). Prefect al jud. Odorhei (apr. 1931),

numit prin decret al preş. Cons. de Miniştri şi ministrului

de interne ad-interim N. Iorga. Prof. la Lic. „Al. Papiu


363

Ilarian” (1931-1939). În numele Asoc. profesorilor

secundari, rosteşte o cuvântare la adunarea

antirevizionistă organizată la TgM (28 mai 1933).

Membru al PNŢ, organizaţia MS (1936); Membru al

FRN (1938). În urma Dictatului de la Viena, pleacă la

Tm; prof. de lb. latină la Lic. „Diaconovici Loga”

(sept.1940-sept.1945). prof. de lb latină şi la Lic. „Mihai

Viteazul” mutat la Tm. Se reînoarce la TgM (1945),

participă la alegerile parlamentare pe lista PNŢ (nov. 1946). Urmărit, pleacă la Cj (1947-). Este pensionat (apr.

1949). Pleacă la Lipova; prof. la Şc. tehnică de comerţ

Arad (sept. 1952-aug. 1955); prof. la Şc. din Agrişul

Mare, Tîrnava, Rovine, Clopodia, Nădlac, Lipova, Sebeş

(1955-1964). Publică studii şi articole în publicaţiile:

Mureşul (Din trecutul românilor din Târgu-Mureş),

Patria (Avram Iancu în Târgu-Mureş), Societatea de

mâine (Activitatea şcolară a lui Gh.Şincai; O biserică a

lui Mihai Viteazul în Tg. - Mureş; Contribuţii la viaţa lui

Petru Maior), Revista arhivelor (Desbaterea procesului

lui Gh.Şincai şi sentinţa de eliberare din închisoare), Şoimii (Alexandru Papiu Ilarian), Gazeta Mureşului

(Revoluţia lui Horea în judeţul Mureş), Progres şi

cultură, Cultura creştină (Locul naşterii lui Petru

Maior), Banatul de altădată. Prin decrete regale i se

acordă: Ordinul „Coroana României” în gradul de

cavaler (13 nov. 1924) şi Ordinul „Steaua României” în

gradul de ofiţer (16 apr.1930). Premiul „Gheorghe

Asachi” al Academiei Române, 1933, pentru Monografia

oraşului Târgu-Mureş.

Lucrări publicate:

• Marci Tullii Ciceronis in Lucium Sergium Catilinam: Orationes Prima et Quarta / Cicero; Întocmită pentru

cursul superior al şcoalelor secundare de băieţi şi fete,

Ed. 1. - Bucureşti: Editura Imprimeria Cooperaţiei, 1924.

- 76 p.

• Orationes prima et quatra / Marci Tulii Ciceronis in

Lucium Sergium Catilinam. Întocmită pentru cursul

superior al şcoalelor secundar 1924.

• Un capitol sbuciumat din viaţa lui Gheorghe Şincai -

lucrat după documente nouă (1794-1796). - TgM, 1924.

• Documente privitoare la trecutul românilor din

vechiul Scaun al Mureşului. - Vol. I. -TgM, 1925.

• Începutul şcolii româneşti în vechiul Scaun al Mureşului. - TgM, 1927.

• Monografia oraşului Târgu - Mureş. - TgM,

Tipografia „Corvin”, 1932. - 323 p.

• Românii din judeţul Alba în veacurile XII-XV. - Alba-

Iulia, 1945. - 40 p.

• Monografia oraşului Târgu-Mureş [Ediţie

anastatică]. Studiu introductiv de prof. Grigore

Ploeşteanu. Ed. îngrijită: Melinte Şerban, Dimitrie

Poptămaş. - TgM: Ansid, Fundaţia Culturală „Vasile

Netea”, 2005. - 323 p.

- în colaborare: • Commentarii de Bello Gallico: Cartea I. şi VI. Cap.

XI-XXVIII / C. Iulii Casaris, Ed. Şc., 1923 Alexandru

Anca: Proprietatea şi Tiparul Institutului de Arte Grafice.

- 91 p. Referinţe:

• Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784 / I. Lupaş. - Cj, 1934.

• Istoria românilor din Dacia Superioară: schiţa tomului III / Al.

Papiu Ilarian. - SB, Institutul de Arte Grafice „Dacia Traiana”, 1943.

• Românii din Banatul medieval, I. În lupta pentru moşia

strămoşească. Extras din Revista Institutului Social Banat-Crişana.

Buletinul istoric din lunile nov. - dec., 1943.

• Românii din judeţul Alba în veacurile XII-XV. - Alba Iulia, 1945. -

40 p.

• La Littérature roumaine a` l'époque des lumie`res / par D.

Popovici. - SB: Centrul de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania,

1945.


de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM, Fundaţia Culturală

„Vasile Netea”, 1999.

• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma.

- TgM, BJM, 2000, p. 122-123.

• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,

városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó

Miklós. - Mv., Mentor, 2003. - 292 p.

• A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és közlemények /

Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén Mihály szerkesztette; A borítót

Vincze László tervezte. - Mv., Mentor, 2003. - 432 p.

• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş /

Aurel Chertes, Pantelimon Cioată. - TgM: Editura Edu, 2008. - 210 p.

• Traian Popa/ Grigore Ploeşteanu. În: Vatra, nr. 9, 20 sept. 1984,

Supliment, p. A.B.

• Istoricul mureşean Traian Popa / Dr. Grigore Ploeşteanu. În:

Fundaţia Culturală „Romulus Guga”. Caietul nr. 3/1997.

• Târgu-Mureşul şi presa culturală / Melinte Şerban. În: Vatra, nr.

9/10,2005, p. 81-89.

• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / ISM. În: Cuvântul liber, 18-20

nov. 2006, p. 4, 1 foto.

POPESCU, Cornel, actor; n. 6 sept. 1944, Craiova,

DJ. - m. 10 mart. 2011, TgM. Studii:

Lic. „Fraţii Buzeşti”, Craiova; Fac. de

Actorie, IATC „I.L. Caragiale”,

Bucureşti (1968-1972). Actor la Teatrul

Naţional TgM (1972); a jucat la Teatrul

Mic Bucureşti, Teatrul Naţional TgM,

Institutul de Teatru din Bucureşti şi

TgM; peste 100 de roluri jucate, dintre

care menţionăm: Adrian în Balconul (1976), Chitlaru în

Opinia publică (1978), Hamlet în Hamlet (1983), Trofimov în Livada de vişini (1985), Topaze în Topaze

(1998), Hans de Ottenburg în Amorf de Ottenburg

(2001). Prof. asociat, UAT, TgM (din 1976); prof. coord.

al cinci generaţii de actori (1976-2000); red. şi colab.

coord. la mai multe ziare din Craiova: ziarul

Electroputere, Înainte şi Postul de Radio Craiova; dir.

gen. al Teatrului Naţional TgM (1996-1997). Membru

fondator (1990) în UNITER, Cons. Dir. al UNITER

(1990-1994). Premiul pentru interpretare, Festivalul

Naţional de Teatru, Bucureşti (1981); Premiul pentru cea

mai bună interpretare masculină, Festivalul Dramaturgiei

Contemporane, BV (1982); premii pentru interpretare în piesele: Cartea lui Ioviţă; Nebunul - Moartea

accidentală a unui rebel, Dario Fo; Premiul de

interpretare masculină: Hans de Ottenburg, Festivalul

Dramaturgiei Contemporane, BV (2001).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002:

Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea

Companiei „Liviu Rebreanu”a Teatrului Naţional Târgu

Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 154-155.

Studii şi articole: • Ion Fiscuteanu (Fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,

14 sept. 1999 p. 4.

• Iolanda Dain (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 21

sept. 1999, p. 4.


364

• Livia Gingulescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,

5 oct. 1999, p. 4.

• Marinela Popescu (Fişă de creaţie). În: Cuvântul

liber, 12 oct. 1999, p. 4.

• Ion Riţiu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 26 oct.

1999, p. 4.

• Aurel Ştefănescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,

2 nov. 1999, p. 4.

• Smara Marcu. În: Cuvântul liber, 9 nov. 1999, p. 4, 1

foto.

• Elena Jitcov. În: Cuvântul liber, 16 nov. 1999, p. 4. • Costea Traian (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 23

nov. 1999, p. 4.

• Dan Glasu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 7 dec.

1999, p. 4.

• Monica Ristea-Horga (fişă de creaţie). În: Cuvântul

liber, 11 ian. 2000, p. 4, 1 foto.

• Diana Văcaru (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 1

febr. 2000, p. 4, 1 foto.

• Suzana Macovei (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,

8 febr. 2000, p. 4.

• Nicolae Mihoc (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,

29 febr.2000, p. 4, 1 foto. • Rodica Baghiu. În: Cuvântul liber, 7 mart. 2000, p. 4,

1 foto

• Nicolae Cristescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,

14 mart. 2000, p.4.

• Gabriela Bacali. În: Cuvântul liber, 4 apr. 2000, p.4,

1 foto.

• Moga-Olteanu Leontina. În: Cuvântul liber, 4 apr.

2000, p. 4. Referinţe:

• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria


Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.

• Who's who în România. - Ed. princeps - Bucureşti: Pegasus Press,

2002, p. 533.

• Vatra vă propune un prozator: Cornel Popescu. În: Vatra, 3, nr. 8,

1973, p. 17, 1 foto.

• Cornel Popescu: Actori şi roluri / Olga Apostol. În: Steaua roşie,

17 decembrie 1977, p. 3, 1 foto.

• Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în

deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p.

14, 2 foto.

• Reîntoarcerea publicului către teatru. Convorbiri cu Cornel

Popescu / Rodica Gătină. În: Cuvântul liber, 24 mart. 1995, p. 1, 3.

• Marele actor şi profesor Cornel Popescu a fost (şi) redactor

coordonator de presă scrisă / Ioana Florea. În: Cuvântul liber, 4 apr.

2006, p. 2, 1 foto.

POPESCU, Emilian, publicist, prof.; n. 22 sept.

1863, Dumbrava, com. Vătava, MS -

m. 14 iun. 1896, Dumbrava, MS.

Studii primare la Şc. confesională gr.-

cat. din Reghinul Săsesc (cls. I şi a II-a), Monor (cls. III, IV); gimnaziul la

Năsăud (I-VIII, 1884). Seminarul

teologic - ped. „Andreian” (1887); Fac.

de Filosofie a Univ. din SB (1888-

1891) Dr. în filosofie, Budapesta (1892). Un an a lucrat

la cancelaria Consistoriului arhidiecezan; activează în

Soc. de lectură „Andrei Şaguna”, în cadrul ASTREI; în

cadrul Soc. studenţeşti „Petru Maior”, îndeplinind

funcţiile de controlor (1888-1889), respectiv casier

(1880-1891); prof. suplinitor la Seminarul „Andreian”

din SB (1892-1894), unde predă maghiara; prof. la Şc.

Superioară din Caşovia (Kosice, 1894-1895); Gimnaziul

român din BV (1895-1896). Publică studiul Risipirea

Ierusalimului, scoasă din cartea lui Iosif Flaviu, de Ioan

Barac. Se înscrie ca membru al Soc. pentru Crearea unui

Fond de Teatru Român, îndeplinind funcţia de notar

(1895). În anul şcolar 1883-1884 red. revista Musa

someşană, publicaţie a Soc. de lectură Virtus Romana

Rediviva. Publică în: Gazeta Transilvaniei, revista

Transilvania, Tribuna, Telegraful Român.

Lucrări publicate: • Gramatica latină. Vademecum. I. Morfologia. - BV:

Editura Librăriei N.I. Ciurcu, 1896.

• Christianitas daco-romana: Florilegium studiorum. -

Bucureşti: Editura Academiei Române, 1994. - 496 p.


• Ceva despre meserii la noi la români. În: Telegraful

Român, 35, nr. 113 din 5/17 nov. 1887, p. 451.

• Risipirea Ierusalimului, scoasă din cartea lui Iosif

Flaviu, de Ioan Barac. În: Transilvania, nr. 1, 15 ian.

1893. Referinţe:

• Corespondenţă / Valeriu Branişte, Vol. 1. - CjN, 1985, p. 34

• Dr. Emilian Popescu. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.

3. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1994, p. 220-226.


înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum

I.O., 1999 - Vestala, p. 676.









• Tribuna, 9, nr. 233, 30 oct. 1895, p. 931.

• Anuarul I al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român pe

anii 1895/6, 1896/7, 1897/8, Braşov, p. 29.

• Gazeta Transilvaniei, 59, nr. 133, 16 iun. 1896.

• Almanahul Societăţii de lectură Petru Maior. - Budapesta, 1901, p.

35.

• Emilian Popescu / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 29 apr. 1984, p.

3, 1 foto.

POPESCU, Ioan, jurist, primar al Reghinului; n. 19

apr. 1896, Reghin, MS - m. 1981,

Reghin, MS. Şc. prim. la Reghin: Lic.

german din Bistriţa: Lic. „Andrei

Şaguna” din BV.; Fac. de Drept, Univ. din Cj. Dr. în drept. Este recrutat în

armata austro-ungară şi trimis pe front;

participă la evenimentele

premergătoare unirii; după încheierea

primului război intră în adm.; primpretor, apoi primar al

Reghinului între cele două războaie mondiale (timp de

20 de ani). De numele lui se leagă construirea

Gimnaziului mixt de stat „Petru Maior” (1931); sunt

executate lucrări de reparaţii şi construcţii la Căminul de

Ucenici (1937); spijină asoc. cu profil cultural-sportiv:

Soc. de Gimnastică şi Sport; măreşte şi modernizează Şc. de Înot din Parcul „Regina Maria” (azi Parcul

Tineretului); sprijină bisericile din oraş; sprijină

Despărţământul Astra din Reghin. Membru fondator al

Soc. Sportive de Pescuit a Păstrăvului şi Lipanului cu

Undiţa din Reghin (1931); ales în Comitetul de


365

Vânătoare MS (1925). Referinţe:


- Tm - Arad, 1931.

• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat [Ed.

1947] / Vasile Netea. - Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I, 1947. - 483

p.

• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile

Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p.

• Când ceasul bate mai presus de vreme: pagini memorialistice din

anotimpul Marii Uniri şi studiul: „Contribuţia băncilor ardelene la

renaşterea naţională a românilor” / Constantin Dumitrescu, Ioan

Sima. - CjN: Daco-Press, 1993. - 250 p.

• Să crezi în ceasul de dreptate: liceeni, studenţi şi profesori în

amfiteatrele Marii Uniri / Constantin Dumitrescu. - CjN: Daco-Press,

1994. - 207 p.


Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999, p. 161-169.


2001.



• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Din activitatea ecleziastică, culturală şi politică a protopopului de

Reghin, Ioan Maloş / Traian Bosoancă. În: AAM, 1 (2002), p. 278-286.

POPESCU, Marinela, actriţă; n. 25 aug. 1948,

TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian”;

Fac. de Artă Teatrală şi

Cinematografică „I.L. Caragiale”,

Bucureşti (1972). Actriţă la Teatrul

Naţional, TgM (din 1972); prof.

asociat, Institutul de Teatru TgM (din

1976); a jucat peste 100 de roluri,

dintre care menţionăm: Maria din

Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu (1974); Maşa în Sinucigaşul de N. Erdman (1980); Ioana d'Arc

în Ciocârlia de J. Anouilh; Victoria în Evul Mediu

întâmplător de R. Guga (1984); Gina în Raţa sălbatică

de Ibsen, Ana în Ion de L. Rebreanu, regie D.

Alecsandrescu, Ludmila în Cvadratura cercului de

Kataev, regie N. Scarlat; Fata în Oamenii cavernelor de

W. Saroyan; Mildred în Oh, tinereţe de O'Neill, regia

Zoe A. Stanca; Petronel în Dundo Maroje de M. Drzici,

regia I. Szabo; Aricia în Fedra de Racine; Agafia

Tihonova în Căsătoria de Gogol, regia D.

Alecsandrescu; Isabela în Invitaţie la castel de J.

Anouilh; Isabela în Madridul în carnaval de C. de la Barca; Ghighi în Un suflet romantic de T. Popescu, regia

C. Ioan; Noaptea Albă de R. Anderson, regia N. Toia,

Martha în Neînţelegerea de A. Camus, regia E. Marcus;

Şoricel în Joc de pisici de I. Orkeny, regia R. Iorga-

Mândrilă; Există nervi de M. Sorescu, regia T. C.

Popescu; Scandal în culise de M. Frayn; Totul în grădină

de E. Albee; Albertine, în cinci timpi de M. Treblay;

Orfeu în infern de T. Williams; Elisabeta în Elisabeta,

din întâmplare o femeie de Dario Fo, regia Cristian Ioan;

Amanda, în Menajeia de sticlă, de T. Williams, regia

Cornel Popescu; Mirandolina, prelucrare după Hangiţa, de C. Goldoni, regia Cristian Ioan. Premii de interpretare

pentru rolurile: Maria în Piticul din grădina de vară de

D. R. Popescu (regia D. Micu), Festivalul Naţional de

Teatru (1974); Victoria în Evul Mediu întâmplător de R.

Guga (regia C. Hadji Culea), Tm (1986); Gena în Titanic

vals de T. Muşatescu, Festivalul de Comedie, Galaţi. Referinţe:




• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus

Press, 2002, p. 538.

• Marinela Popescu / Cosmina Arbore. În: Steaua roşie, 22 nov.

1975, p. 3.

• Marinela Popescu / Silvia Obreja. În: Ambasador, 2, nr. 8 (1996),

p. 4, 1 foto.

• Marinela Popescu (Fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul

liber, 12 oct. 1999, p. 4.

POPESCU, Simion, prof. de teologie,

protopresbiter, publicist; n. 6 aug. 1848, Râpa de Jos,

MS - m. 11 febr. 1919, Bucureşti. Studii elem. în satul

natal; Şc. românească din Reghin; Gimnaziul gr.-cat. din

Blaj (1870); Institutul Teologic la SB (1870-1873); Fac.

de Teologie şi Filosofie ale Univ. din Leipzig (1874-

1877). Dr. în filosofie şi teologie (1877). Prof. de

Dogmatică şi Studii biblice la Institutul teologic-ped. din

SB (1878-1883) şi catehet la lic. de aici (1879-1883); protopop al SB (1883-1888); fiind înlăturat din post de

mitropolitul Miron Romanul, a plecat la Bucureşti, unde

a deţinut mai multe posturi: prof. suplinitor la Fac. de

Teologie (1888-1890); prof. de Religie la Şc. normală de

institutori (1888-1900); la Seminarul ped. univ. (1899-

1900); la Lic. „Gheorghe Lazăr” (1901-1918); dir. al

BCS (1891-1894); dir. al internatului Lic. Sf. Sava

(1894-1895); preot duhovnic la Lic. de fete „Elena

Doamna” (1901-). Prieten al lui Ioan Slavici şi George

Coşbuc, apropiat lui Titu Maiorescu; prof. al poetului

Ion Barbu. A scris lucrări de teologie şi ped., manuale didactice pentru învăţământul elementar şi mediu.

Publică în: Telegraful Român, Tribuna (Sb), Convorbiri

literare (Bucureşti).

Lucrări publicate:

• Catehism pentru învăţământul religiunei drept

credincioase răsăritene în şcoalele primare, prelucrat

după Moise Toma. - Ed. I, SB, 1880. - 72 p. (ajuns în

1912 la 11 ed.).

• Geneza Evangheliilor. Studiul biblic. - SB, 1880. -

106 p.

• Pnevma in Nicaeno-Constantinopolitanum. Studiu

exegetico-dogmatic. - SB, 1881. - 174 p. • Dezvoltarea primatului papal şi influenţa lui asupra

creştinătăţii. Cercetări istorice. - SB, 1882. - 159 p.

• Metodica specială a studiului religiunei în şcoalele

poporale. - SB, 1882. - 76 p.

• Povăţuitorul. - Bucureşti, 1894.

• Catihetica adică metodica specială a studiului

religiunii, Ed. a 2-a. - Bucureşti, 1892. - 272 p.

• Conducător la cetirea şi explicarea Evangheliilor,

1898.

• Explicarea evangheliilor, 1898.

• Catehism pentru şcoalele normale şi secundare..., Bârlad, 1898. - 158 p.

• Catehism pentru şcoalele inferioare ale şcolilor

medii şi pentru institutele pedagogice, Sibiu, 1902. - 267

p.

• Explicarea Evangheliilor duminicale şi ale

sărbătorilor împărăteşti(pentru seminarii), SB, 1905. -


366

268 p. (reeditată la Bucureşti, 1998. - 336 p.)

• Marele mucenic Dimitrie şi Sfinţii mari împăraţi

Constantin şi Elena, SB, 1906. - 62 p.

• Sfinţii mari şi întru tot luminaţii Apostoli Petru şi

Pavel, SB, 1906. - 70 p.

• Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cesareei

Capadochiei. Viaţa şi minunile sale. Ediţie poporală...,

SB, 1906. - 48 p.

• Marele mucenic Gheorghe purtărorul de biruinţă,

Ediţie poporală, SB, 1906. - 67 p.

• Memoriu, 1906. • Septuaginta şi textul evreesc al Testamentului Vechi

în Biserica Ortodoxă. Studiul biblic, Bucureşti, 1908. -

38 p.

• Întâmpinare, Bucureşti, 1909.

• O pagină neagră în istoria bisericii române ortodoxe

din Transilvania şi Ungaria, 1910.

• Cartea ţăranului român. - Caransebeş, 1912.

• Legăturile bisericei noastre cu patriarhia de

Constantinopol. - Bucureşti, 1915.

• Origina ierarhiei besericeşti, 1920.

• Canonul Muratori, 1921.

• Evangheliile apocrife, 1921. • Momente din timpuri mari cu oameni mici, Lugoj,

s.a.

- în colaborare:

• Morala creştină, cls. a V-a. - Bârlad, 1898. - 94 p.

• Istoria sfântă a Vechiului şi Noului Testament, cls. I,

1902. - 84 p. (colab. cu Calist Ialomiţeanu Botoşăneanu).

• Învăţătura lui Iisus Christos, cls. a II-a. - Bucureşti,

1902. - 80 p.

• Dogmele Bisericii Ortodoxe, cls. a III-a. - Bucureşti,

1902. - 80 p.

• Istoria bisericească, cls. a V-a. - Bucureşti, 1902. - 118 p. (o nouă ediţie în 1903).

• Istoria Bisericii Române, cls. VI-a. - Bucureşti, 1902.

- 156 p. Referinţe:

• Dicţionarul contimporanilor / de Dimitrie R. Rosetti. - Bucureşti:

Editura Lito-tipografiei „Populara”, 1898. -207 p.

• Monografia Institutului seminar teologic-pedagogic „Andreian” /

E. Roşca. - Sb, 1911, p. 102.

• Simion Popescu, profesorul ardelean al lui Ion Barbu / Vasile

Netea. În: Ştefan Meteş la 85 de ani. - CjN, 1977, p. 483-485

• Bibliografia românească modernă (1831-1918). - Vol. 3. -

Bucureşti, 1989, p. 980-982.

• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. -Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior”, 1990.

• Dicţionarul teologilor români / preot prof. dr. Mircea Păcurariu. -

Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.


înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum

I.O., 1999. - Vestala. - 960 p.

• Un dascăl de formaţie şaguniană: Simion Popescu / Corina

Teodor. În: Reghinul cultura: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001, p. 166-178.

• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Pr. prof. univ. dr.

Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002, p. 382-

383.


Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária - TgM: BJM, 2002.



Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 304-308.





Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.

• Mureşul Superior. Vatră de cultură românească / Vasile Netea. -

Bucureşti: Cuvântul, 2006.

• Un dascăl de teologie din Ardeal la Bucureşti: protopresbiterul

Simeon Popescu (1848-1919). În: BOR, 60, nr. 7-8, 1942, p. 265-282.

• Protopopul şi pedagogul mureşean Simeon Popescu (1848-1919).

Un ultim omagiu adus de Liga Culturală prin savantul Nicolae Iorga şi

preotul-profesor Gheorghe Cotenescu / Radu Petrescu. În Libraria.

Anuar, TgM, nr. 10, 2011, p. 277-283.

POPESCU, Teodor, avocat; n. 16 iun. 1881,

Dumbrava, MS - m. 14 febr. 1926, Cj.

Şc. prim. în loc. natală; Gimnaziul superior ref. la TgM; Fac. de drept şi

şt. politice din cadrul Univ. „Ferencz

József” din Budapesta (1901-1906).

Dr. în şt. juridice, Univ. regală

maghiară din Cj (1906). Şi-a deschis

birou avocaţial la Reghin şi un timp la

Fărăgău. Membru al Despărţământului Reghin al Astrei;

membru în Comitetul de cenzori la Banca „Mureşeana”

din Reghin; membru în Consiliul de administraţie la

„Furnica”, casă de economii, Soc. pe acţiuni în Făgăraş.

A fost deputat mirean al cercului Făgăraş, la sinodul

arhidiecezan (1903-1905); membru în clubul român comitatens din Făgăraş (1913); unul dintre organizatorii

adunării de protest a cercurilor electorale Reghin şi

Gorneşti, unde s-au dezbătut problema votului universal

şi proiectele de lege ale guvernului ungar referitoare la

reforma învăţământului. A participat la MAN de la Alba

Iulia; numit membru în Senatul disciplinar al jud.;

membru în Comisia adm. a jud. A funcţionat ca

judecător la Tribunalul din Cj; avocat la Cj; jurist consult

al Consistoriului Eparhiei ortodoxe române a Vadului,

Feleacului şi Clujului; membru în Cons. de adm. la

„Vatra”, Institut de credit şi economii din Cj.

Lucrări publicate:

• Doi datornici. - S.l.: s.n., s.a. - 90 p. Referinţe:

• Marea Unire de la 1 Dec. 1918, Bucureşti, 1943, p. 71.


- CjN, 1981.



p. 130-132, 442; Vol. 9: 1989, p. 8, 15, 16.


Ardealul, 2000, p. 184-186.

POPESCU, Theodor Cristian, regizor; n. 18

oct. 1967, Turda, CJ. Studii: Academia

de Teatru şi Film din Bucureşti, cls.

Valeriu Moisescu (1994); Master of

Fine Arts în regie, bursă Fulbright,

Univ. Montana, SUA (2000-2002). S-a orientat de la început spre textul

contemporan, montând în premieră

piese de Radu Macrinici şi Andreea

Vălean. Montează cu precădere autori noi britanici şi

americani, dar şi români, în teatrele unde este angajat

regizor: Teatrul Naţional CjN (1994-1995); Teatrul

Naţional TgM (1995-1998); asist. univ. (1996-1998),

UAT TgM; asist. univ., UNATC, Bucureşti (1996-2000);

lector, Univ. Québec, Montreal (2005-2007); lector univ.

la UAT TgM (2008-). Fondează Compania 777

Bucureşti (1997-2000), care a realizat în regia sa patru


367

coproducţii viu comentate: cu Teatrul Odeon şi Sounds

of Progress din Glasgow: Copii unui Dumnezeu mai mic

de Mark Medoff (1997); cu Teatrul Nottara şi Fundaţia

Soros pentru o Societate Deschisă: Îngeri în America de

Tony Kushner (1999); cu Teatrul Nottara: DaDaDans, în

coregrafia lui Florin Fieroiu; cu Teatrul Bulandra:

Trilogie belgrădeană de Biljana Srbljanovic. A fost

rezident la Royal Court, în 1998; s-a stabilit în cele din

urmă în Canada, la Montreal, unde din 2004, are propria sa companie de teatru care îi poartă numele. Piese

regizate la TgM: Piesă cu repetiţii, de Martin Crimp;

Priveşte înapoi cu mânie, de John Osborne; Există nervi,

de Marin Sorescu; Măsură pentru măsură, (1996/1997);

Eu când vreau să fluier, fluier …, de Andreea Vălean

(1998); Ping Body, de Radu Macrinici (1999-2000). A

pus în scenă: Poveşti de familie de Biljana Srbljanovic

(2004) şi Chip de foc, de Marius von Mayenburg (2005),

prezentate la Théâtre Prospero; a lucrat cu studenţi de la

École Nationale de Théâtre du Canada şi École

Supérieure de Théâtre de I’UQAM, piesele: Krum, de Hanoch Levin şi Push up 1-3, de Roland

Schimmelpfennig (prezentate şi la SB, 2006); Noaptea

arabă (2007); Femeia din trecut, de Roland

Schimmelpfennig, la Teatrul Metropolis (2008). A

montat piesa Geniul crimei de George F. Walker la

Teatru’74 din TgM. Obţine premii şi nominalizări pentru

spectacolele sale, participă la seminarii şi ateliere în ţară

şi străinătate. Premiul pentru „Cel mai bun spectacol”, în

secţiunea „Teatrul de mâine”, Festivalul Naţional de

Teatru, pentru Priveşte înapoi cu mânie; Premiul pentru

regie, Festivalul de Teatru Atelier, Sf. Gheorghe, cu Copiii unui Dumnezeu mai mic şi Eu când vreau să

fluier, fluier… (1998). Membru: Informal European

Theatre Meeting; Union des artistes; UNITER. Referinţe:

• Dramafest '98: dramaturgie nouă românească. - TgM: Fundaţia

Dramafest, 1998, p. 7-40, foto.

• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 129-131.


primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a




• Vatra, nr. 277, 1994.

• Interviu cu regizorul Theodor Cristian Popescu: „Eu personal ader

la un tip mai clasicizat de teatru” / Silvia Obreja. În: Ambasador, 1, nr.

2, 1995, p. 30.

POPESCU ROMAN, Angela, artist plastic liber

profesionist; n. 23 apr. 1948,

Târnăveni, MS. Studii: Lic. de Arte Cj

(1967); IAPD, Secţia arte textile CjN

(1974). Expoziţii de grup: Primăvara

studenţească, Cj (1970); Festivalul

naţional al studenţilor, ed. I Cj (1971);

Expoziţii de artă decorativă, CjN (1975-1978); Expoziţia tineretului,

Galeria de artă, Dej (1976); „5 Expoziţii - 5 Debutanţi”,

CjN (1977); Muzeul de Artă, CjN (1978); Muzeul de

Artă, Oradea (1978); Saloanele naţionale de artă

decorativă, CjN (1993-2010); Trienala Internaţională de

Broderie CjN (1994-1997, 1999, 2002, 2006); Salonul

Naţional de Artă Decorativă, Cotroceni, Bucureşti

(1994-2009); Saloanele Moldovei, Bacău (1994-1995);

Miniaturi textile, Galeria de artă, CjN (1995-2000,

2001); Salonul naţional de Miniaturi textile, Bucureşti

(1995); „Academia 70”, CjN; Umbre, Câmpulung-

Moldovenesc (1996); Arta decorativă, Căminul artei,

Bucureşti (1997); Trienala de Tapiserie, Bucureşti (1997,

2000, 2004); expoziţie UAP de artă decorativă şi grafică,

Constanţa (1999); Expoziţia „Transilvania”, CjN (1999);

Galeria Apollo, Bucureşti (2002-2003); Ariadne, TgM

(2004-2008); Lumină din lumină, Sala de Sticlă a Primăriei Mun. CjN (2005, 2006); Expoziţie itinerantă,

Deva, Alba Iulia, Oradea, Baia Mare, Bistriţa, TgM,

Craiova (2008); Ploieşti (2009). Expoziţii de grup în

străinătate: Expoziţie de grafică şi textile, Offenbach am

Main, Frankfurt am Mein, Germania (1973); Salonul

Moldovei, Chişinău (1995); Expoziţie de tapiserie,

Kerson, Ucraina (1966); Textiliste clujene, Centrul

Cultural Român Budapesta (1996); Dialog 98, Expoziţie

Concurs internaţional de artă decorativă, Chişinău

(1998); Expoziţie de artă decorativă, Copenhaga,

Danemarca (1999); Expoziţie de artă decorativă, Vidin, Bulgaria (2009). Expoziţii personale: Artă textilă, CjN

(1977); Festivalul artelor, Slănic Moldova (1987);

Costineşti (1988); Meetingul international Comunione e

Liberazione, Fiera, Rimini, Italia (1990); Design

vestimentar, Galeria artei, Zalagegerseg, Ungaria (1994);

Zilele Culturii Sătmărene (2008); Expoziţia „Anotimpuri

în culori”, Orvieto, Italia (2008); Expoziţia „Stoguri”,

Bistriţa (2009); Expoziţia „Stoguri şi coline”, La petite

galerie, Viena, Austria (2010). A organizat parade de

modă la CjN, Bucureşti (1975-1990); a realizat costume

pentru piesa Adunarea femeilor de Aristofan la Teatrul Naţional CjN (1991). Distincţii: Premiul I la Concursul

de creaţie şi noutăţi, CjN (1983); Premiul I la Concursul

jud. de creaţie vestimentară, ed. a 3-a, CjN (1986);

Premiul I la Concursul de creaţie şi proiecte (1989);

Premiu, Trienala Internaţională de Broderie, CjN (2002). Referinţe:


TgM: Ardealul, 2008, p. 144, 297.



POPOVICI, Sandu, Popa Sandu; Popp

Alexandru, parohul din Iernuțeni; Sandu

Dascălu din Iernuţeni; pictor, paroh; a trăit în a doua

jumătate a sec. XVIII - prima jumătate a sec. XIX,

Iernuţeni, Reghin, MS. După unii exista o şc. de pictură

pe sticlă la Reghin la sfârşitul sec. XVIII şi începutul

sec. XIX. Pictor cunoscut din inscripţia unei icoane pe

lemn din Răstoliţa, MS, reprezentând „Chipul Sfântului

Nicolae” (1808); icoane pe sticlă păstrate la biserica de

lemn din Nadăşa, com. Beica de Jos, MS (1806); icoana

„Sfintei Treimi” de la Petelea, MS (1833). Îl mai

întâlnim pe toată Valea MS, îndeosebi la Dumbrava şi Bistra Mureşului, unde lasă icoane realizate înainte de

1850, precum şi picturi murale pe pereţi, frize cu proroci,

praznice şi uşi împărăteşti. Pictorului i-au fost atribuite

un număr mare de icoane pe sticlă, precum cele de la

Joseni, HR (1796). Picturile se caracterizează printr-un

stil grafic decorativ, s-a dovedit a stăpâni meşteşugul

artistic, dă dovadă de unitate stilistică, cu grupări de

personaje ce par decupate pe fundaluri sobre, fără


368

recuzite de prisos. Referinţe:


XVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998.



POPOVICI, Toader, Popovici Toader

Zugrav; Toader Zugravul, Pop Toader; pictor

muralist şi de icoane, care a trăit în sec. XVIII în părţile

Reghinului, MS. Studii: Presupunerea că pregătirea sa

artistică şi-a câştigat-o într-un atelier de tradiţie

postbrâncovenească este confirmată de colaborarea în

1783 cu Iacov din Răşinari, format în Ţara Românească.

Activ în ultimele decenii ale secolului XVIII în Câmpia

Transilvaniei şi în părţile Reghinului, cunoscut prin icoane şi pictură parietală a unor biserici de lemn.

Pictura lui este plată, fără valoraţii pentru redarea

volumelor, cu o cromatică echilibrată, subliniată de tuşe

de culoare închisă, având un pronunţat caracter

decorativ, acordând atenţie detaliilor. Figurile din

icoane, cu privire hieratică, au proporţii şi gesturi uneori

nefireşti, trădând un artist de factură populară. Activează

în următoarele localităţi: 1781 - Lunca, MS, biserica de

lemn, demolată în perioada interbelică, a avut o pictură

murală în altar, naos şi pronaos, datată; 1781 - Sărmăşel-

Gară, MS, biserica de lemn, adusă de la Dâmbu, MS, are

pictură murală ce poate fi atribuită prin analogie, iar uşile împărăteşti sunt semnate pe spatele panoului; 1783-

Frunzeni, MS, de la vechea biserică de lemn din

localitate se află în Colecţia Episcopiei Ortodoxe

Române din Alba Iulia, trei icoane semnate de „Iacov

Zugrav, Toader şi Lica”; 1787 - Ţiptelnic, MS, biserica

de lemn, icoanele Sf. Nicolae şi Isus Pantocrator, ultima

semnată şi datată; 1792, 1793, 1797 - Urisiu de Jos, MS,

biserica de lemn, icoane împărăteşti: Isus Pantocrator,

datată 1792; Maria cu Pruncul, datată 1793;

Arhanghelul Mihail şi Sf. Nicolae, datate şi semnate;

Moişa, MS, Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli”, în naos se mai observă fragmente de pictură murală, icoane

împărăteşti: Maica Domnului cu Pruncul şi Isus

Pantocrator, aflate în colecţia Catedralei Ortodoxe din

TgM (1752). Referinţe:

• Studii, conferinţe şi comunicări istorice. - Vol. 1. - 451 p.


XVIII / Marius Porumb. -Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998,

p. 308-309.



• Biserici de lemn din judeţul Mureş: Monumente de artă populară

românească / Ioan Eugen Man. - TgM: Nico, 2009. - 551 p.

• Zugravi şi centre româneşti de pictură din Transilvania secolului al

XVIII-lea / M. Porumb. În: AIIAC, 19, 1976, p. 122.

POPTĂMAŞ, Dimitrie, bibliolog, om de cultură,

istoric, dir. al BJM (1985-2005); n.

25 apr. 1938, Nima Râciului, MS.

Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian”; IPed.

de 3 ani din TgM; Fac. Istorie

Filosofie, Secţia Istorie CjN (1975).

Atestat în biblioteconomie, în colecţii

speciale şi Conducere şi opţiune.

Activitate profesională: bibliotecar la

Biblioteca Regională din TgM (din 1955); şef serviciu

(1979); dir. al BJM (1985-2005). S-a preocupat mult de

înzestrarea bibliotecii judeţene şi a filialelor cu tot ce

înseamnă document scris şi tipărit; a făcut eforturi pentru

organizarea şi lărgirea reţelei de biblioteci din teritoriu; a

înfiinţat filialele din Aleea Carpaţi, din strada

Braşovului, de la Casa de Cultură „Mihai Eminescu”; a

organizat sediul bibliotecii din Palatul Culturii pe

principii moderne, obţinând spaţiile: parterul, mezaninul,

etajul II al clădirii, spaţiile de la subsol; a reorganizat

fondul tradiţional al bibliotecii, aşezând la locul lor cărţile retrase pe motive politice; a îmbogăţit colecţia de

carte rară; a selectat judicios din fondul de rezervă

naţională. A efectuat lucrări de modernizare la casa

scărilor, Sala de lectură, Parter şi BTB. Ca metodist, a

format generaţii de specialişti prin iniţierea de cursuri de

biblioteconomie. De numele său se leagă înfiinţarea şi

dotarea filialei Biblioteca „Târgu-Mureş” de la Chişinău

(1996). A înscris biblioteca într-un program de

informatizare aplicat de BNR la care au aderat

majoritatea bibliotecilor jud., achiziţionând softul

TINLIB, a cărui bază a fost operativă din 1995 până în

2008. Preocupări în domeniul bibliografiei, istoriei culturii şi cărţii vechi româneşti. Preş. al Fundaţiei

Culturale „Vasile Netea”, în cadrul căreia a iniţiat

colecţia Caiete mureşene şi publică numeroase cărţi

închinate unor personalităţi mureşene, precum şi editor

al almanahului cultural literar al românilor nord

bucovineni, Ţara Fagilor. Susţine numeroase conferinţe

de istorie locală şi istoria culturii pe raza jud., dar şi în

ţară. A iniţiat seria Bibliografii mureşene; creează

condiţii şi coordonează apariţia anuarului Libraria.

Studii şi cercetări de bibliologie; dicţionarele: Scriitori

români mureşeni, Oameni de ştiinţă mureşeni. A organizat activităţi culturale: simpozioane, sesiuni de

comunicări ştiinţifice, evocări aniversare, medalioane,

reuniuni culturale cu participarea a numeroase

personalităţi locale, naţionale, dar şi din afara graniţelor.

Este părintele unor manifestări devenite tradiţionale:

Porni Luceafărul.., Eminesciana, cele legate de viaţa şi

activitatea lui Vasile Netea, Aurel Filimon, Aurel

Dandea, Elie Câmpeanu, Ion Chinezu, Iosif Pop ş.a.

Vizitează, ca specialist, biblioteci din Ungaria, Suedia,

Franţa, China. Publică studii şi articole în: Biblioteca

(Bucureşti), Familia (Oradea), Cuvântul liber, 24 ore

mureşene, Zi de zi, Vatra, Marisia. Membru în Cons. Naţional al Directorilor din Bibliotecile Publice din

România; membru în Biroul executiv al ANBPR. Preş. al

organizaţiei PNCŢD MS (2006-); iniţiator al reînfiinţării

Despărţământului Central TgM şi vicepreş. al filialei.

Distincţii: Premiul de Excelenţă, acordat de ANBPR

(2000); Diplomă acordată de Ministerul Culturii din

Republica Moldova, pentru contribuţia deosebită la

pregătirea şi derularea reformei bibliotecare în Republica

Moldova; Diplomă Magna Cum Laude, acordată de

Biblioteca Mun. „B.H. Haşdeu”, Chişinău (2001);

Diplomă de Excelenţă acordată de Direcţia Jud. pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş

(2002): Ordinul „Meritul Cultural,” în grad de Cavaler

(2004), pentru merite deosebite în activitatea artistică şi

culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei

şi istoriei locale, acordată de Preşedintele României;


369

„Diplomă de Excelenţă” din partea ANBPR; Diploma de

Excelenţa şi „Fibula de la Suseni”, din partea Prefecturii

MS (2005); Premiul de excelenţă acordat de Studioul de

Radio TgM (2002) şi Senior al TgM (2006); Diploma de

onoare „Pro Libro Senator”, din partea BJM (2009).

Lucrări publicate:

• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi

cărţi. - TgM: BJM, 2003 - Fundaţia Culturală „Vasile

Netea.” - 346 p. • O bibliografie a eseului românesc contemporan

1944-1976. Extras din Libraria, Anuar, 2. Studii şi

cercetări de bibliologie. - TgM, 2003, p. 268-335.

• Prezenţa şi circulaţia vechilor tipărituri româneşti în

zona superioară a Văii Mureşului. - TgM: Nico, 2008. -

220 p.

• Reflecţii despre carte, bibliotecă şi lectură. Texte

selectate din autori români şi străini. - TgM: Editura

Nico, 2009. - 186 p.

- în colaborare:

• Biblioteca Judeţeană Mureş / Dimitrie Poptămaş, Mészáros József. - TgM, 1979. - 64 p.

• Publicaţiile periodice mureşene 1795-1972:

bibliografie = 1795-1972 Maros megyei időszaki

kiadványok bibliográfiája / Dimitrie Poptămaş, Mózes

Júlia; Studiu introductiv de prof. dr. Vasile Netea. -

TgM: BJM, 2000. - 371 p.

• Bibliografia publicaţiilor periodice = Időszaki

kiadványok bibliográfiája, 23 dec. 1989-31 dec. 1994 /

Fülöp Mária; cuvânt înainte de Dimitrie Poptămaş. -

TgM: BJM, 1995. - 93 p.

• Un om pentru Târgu Mureş: Emil A. Dandea: Comunicări prezentate la sesiunea comemorativă

desfăşurată la Târgu Mureş în data de 18 august 1994,

la împlinirea unui sfert de veac de la moartea lui Emil

Dandea / [Red.]: M. Art. Mircea, M. Şerban, D.

Poptămaş. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”,

1995. - 168 p.

• Asta-i seară, seară sfântă...: culegere de colinde /

Vasile Pop. - Responsabil de carte Dimitrie Poptămaş -

TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1996. - 140 p.

• Politică şi administraţie: culegere de texte / Emil A.

Dandea. - Selecţie, studiu introductiv, note şi indice de

Dimitrie Poptămaş şi Mihail Art. Mircea. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 231 p.

• Sângeorgiu de Mureş: însemnări monografice / Ilarie

Gh. Opriş; Postf.: Dimitrie Poptămaş. - TgM: Casa de

Editură „Mureş,” 1996. - 128 p.

• Simpozionul ştiinţific Revoluţia română de la 1848:

[Program] / Caiet documentar realizat de Mihail

Artimon Mircea, Dimitrie Poptămaş. - TgM: [Tipomur],

1998. - 16 p.

• Alexandru Ceuşianu: studii şi comunicări prezentate

la simpozionul ştiinţific prilejuit de centenarul naşterii

vrednicului cărturar şi om politic (Reghin, 2 iunie 1998) / Vol. îngrijit de Marin Şara, Georgeta Mărginean şi

Iacob Huza; [bibliografia alcătuită de Dimitrie

Poptămaş]. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”

Reghin, 1999. - 89 p.

• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol.

îngrijit de Marin Şara; cons. ed. Dimitrie Poptămaş. -

Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. -

TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea.”- 180 p.

• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale / Coord. vol.:

Grigore Ploeşteanu şi Dimitrie Poptămaş. - TgM:

Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999.m- 152 p.

• Ion Chinezu - Relief în posteritate: studii şi

comunicări prezentate la simpozionul ştiinţific prilejuit

de centenarul naşterii eminentului cărturar (TgM, 4-5

iunie 1994) / Vol. îngrijit de Melinte Şerban, Dimitrie

Poptămaş, Mihail Art. Mircea. - TgM: Fundaţia

Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 130 p. • Interferenţe teatrale româno-maghiare / Tereza Periş

Chereji; postf. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM,

2000. - 228 p.

• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic /

Ana Cosma. - Coord. Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM,

2000. - 212 p.

• Aurel Filimon: Consacrare şi destin / Vol. îngrijit de

Mihail Art. Mircea, Dimitrie Poptămaş, Melinte Şerban.

-TgM: BJM, 2001 - Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” -

291 p.

• Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură

publică la Târgu-Mureş 1802-2002 / Red. Monica

Avram. -TgM: BJM, 2002. - 38 p.

• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a

könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária;

Pref. Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2002 - Mv. Mv.:

- XXVII; 339 p.

• Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop; Pref.

Liviu Sabău. - Ed. îngrijită şi postf. de Dimitrie

Poptămaş şi Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală

„Vasile Netea”, 2004. - 230 p. • Oameni de ştiinţă mureşeni: Dicţionar

biobibliografic / Ana Todea, Fülöp Mária, Monica

Avram. - Coord. şi Cuvânt înainte: Dimitrie Poptămaş. -

TgM: BJM, 2004. - 477 p.

• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş:

autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate

până în anul 1944 = Maros megye retrospektív

helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi

vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária,

Ferencz Klára; Pref. Dimitrie Poptămaş. - Vol. 1-2. -

TgM: BJM, 2005. - Vol.1: XXVIII, 604 p.; Vol. 2: p.

605-862. • Cinci ani de luptă românească în Ardealul de Nord

1940-1944 / Cons. ed. Dimitrie Poptămaş, Melinte

Şerban. - TgM: Ansid, 2005. - 367 p.

• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul


Ilarie Gh. Opriş. Pref.: Dimitrie Poptămaş - TgM: Casa

de Editură „Mureş”, 2005, 123 p.

• Monografia oraşului Târgu-Mureş / Traian Popa; Ed.

îngrijită de Melinte Şerban şi Dimitrie Poptămaş. - TgM:

Ansid, 2005 -: Fundaţia Culturală „Vasile Netea” - XLI;

323 p. • Oameni, fapte, atitudini: Interviuri şi reportaje /

Nicolae Balint. - Cuvânt înainte: Dimitrie Poptămaş. -

Vol.1. - TgM: Editura Nico, 2008 - 212 p.

• Vasile Netea: Evocări şi bibliografie / Vol. îngrijit de

Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. - TgM: Editura

Ardealul, 2008 - 276 p.

• Memorii / Vasile Netea; Ed. îngrijită, introducere şi

indici Dimitrie Poptămaş. - TgM: Editura Nico, 2010,


370

342 p.

• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Editura

Ardealul, 2010. - 214 p.

• Corespondenţa cu Adina (1917-1921)/Take Ionescu.

Pref. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: Ardealul, 2010. -

472 p.

• Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea; Ed. îngrijită

şi pref. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: Nico, 2011, 119 p.

• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii

Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990/

Ovidiu Palcu. – Ed. îngrijită şi Cuvânt înainte de Dimitrie Poptămaş. - TgM, 2011.

• Verticalitate spre cunoaştere şi comunicare:

Biblioteca „Târgu-Mureş” - 15 ani de activitate. -

Chişinău: Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu”. Filiala

Târgu-Mureş, 2011, p.22-25, 78.


• Cartea românească veche în bibliotecile judeţului

Mureş În: Steaua roşie, 1 sept. 1974, p. 3.

• Cartea veche românească pe Valea Mureşului. În:

Steaua roşie, 11 nov. 1978, p. 3.

• Biblioteca comunală în faţa unor exigenţe. În: Steaua

roşie, 19 aug. 1983, p. 2. • Mărturii privind prezenţa şi circulaţia „cărţii

româneşti de învăţătură...” în judeţul Mureş. În: Steaua

roşie, 14 dec. 1983, p. 3.

• 200 de ani de la răscoala lui Horea, Cloşca și

Crişan. Prima exegeză a „revoluţiei lui”. În: Steaua

roşie, 27 oct. 1984, p. 3, 1 foto.

• În căutarea unor adevăruri. În: AGRU Arhidiecezan,

1, nr. 1, ian.- iul. 1998, p. 29-30.

•Vasile Netea şi Astra reghineană. În: Astra

Reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1999, p. 145-162. • Martiri ai credinţei. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 1

(ian.-mart. 1999), p. 36-37.

• Liturghie Arhierească: [Aniversarea a 60 de ani de

la investirea cu sfânta taină a preoţiei a I.P.S.Cardinal

dr.Alexandru Todea]. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2

(apr.-iun. 1999), p. 28-29.

• Sfinţirea bisericii consacrate Neprihănitei Zămisliri

din Moişa. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr.4 oct.- dec.

1999, p. 52-55, 3 foto

• Poetul „iconarist” - Vasile Netea (Reflecţii pe

marginea unei corespondenţe cu Mircea Streinul). În:

Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001, p. 256-261.

• Biblioteca Judeţeană Mureş - colecţie unitară -

funcţii. În: Biblioteca Bucureştilor, 4, nr. 3, mart. 2001,

p. 15.

• Leon Mircea şi ctitoria sa. În: Reghinul cultural:

studii şi articole. Vol. 6. - Reghin: Biblioteca Mun.

„Petru Maior”, 2002, p. 260-270.

• Biblioteca Judeţeană Mureş la 90 de ani. În:

Libraria. Anuar, nr. 2, 2003, p. 5-25.

• Bibliografii mureşene - 6. În: Cuvântul liber, 27 sept.

2003, p. 3 ; 1 foto. • Inscripţie pe o casă. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2003,

p. 7 ; 1 foto.

• Cardinalul Alexandru Todea despre sfârşitul tragic

al marelui istoric şi om politic Gheorghe I. Brătianu. În:

Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin:

Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2004, p. 262-266.

• Biblioteca Judeţeană M. În: Cuvântul liber, 7 dec.

2004, p. 6.

• Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole

- Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2005 - 204 p.

• Vasile Copilu Cheatră la TgM. În: Libraria. Anuar,

4. (2005), p. 25-32.

• Tradiţie şi actualitate în lectura publică. În: Vatra,

32, nr. 9-10, 2005, p. 118-124.

• Traian Duşa - septuagenar. În: Cuvântul liber, 1

mart. 2006, p. 2, 1 foto. • La Râciu, în memoria lui Gheorghe Şincai. În:

Cuvântul liber, 3 mart. 2006, p. 4.

• Vasile Netea şi Nicolae Comşa în corespondenţă. În:

Reghinul Cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 200-230.

• Primăvară culturală la Deda. În: Cuvântul liber, 14

mart. 2006, p. 14; 1 foto.

• Dimitrie Poptămaş: „Am fost convins de menirea

mea de a exista pentru alţii...” / ISM. În: 24 ore

mureşene, 9-11 sept. 2006, p. 4, 1 foto.

• Cinci ani de activitate a Despărţământului „Teodor

Muică” al ASTREI-Sângeorgiu de Pădure. În: Cuvântul

liber, 30 ian. 2007, p. 5. • „Târgu Mureş, Istorie urbană de la începuturi până

în anul 1850” / Pagină realizată de Lazăr Lădariu.

Autorii: Ioan Eugen Man, Nicolae Băciuţ, Dimitrie

Poptămaş. În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 4, 3 foto.

• ASTRA - în acţiune culturală. În: Cuvântul liber, 10

iul. 2007, p. 1, 5.

• Eveniment editorial: Un destin istoric: Biserica

Română Unită / Carmen Andraş, Nicoleta Sălcudeanu,

Dimitrie Poptămaş. În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5.

• Revoluţia de la 1848 a pornit de la Târgu-Mureş…

În: Punctul, 28 sept.-4 oct. 2009, p. 4, 1 foto. • Târgu-Mureşul din inima chişinăuanilor. În:

Cuvântul liber, 10 oct. 2009, p. 7, 1 foto.

• Nicolae Albu în corespondenţă cu Ioan Micu (1879).

În: Reghinul cultural, 10, 2010, p. 247-271. Referinţe:

• Careul cu prieteni / Romeo Soare. - TgM: Ambasador, 1996, p. 75-

76.

• Circulaţia cărţii vechi bucureştene în Transilvania / Ioana

Cristache-Panait. - Bucureşti: Biblioteca Bucureştilor, 1998.

• Revista Biblioteca: Studiu monografic / Emil Vasilescu. -

Bucureşti: Revista Biblioteca, 1998. - 144 p.


Ansid, 2002, p. 87-104.

• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Editura

Nico, 2008, p. 179-203.

• Bibliologie românească. Idei. Portrete. Controverse / Gheorghe

Buluţă, Victor Petrescu. - Târgovişte: Editura Bibliotheca, 2008, p.

100-101.

• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,

Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 201-202.

• Maros megye időszaki kiadványainak bibliográfiájáról / Fülöp

Júlia. În: Könyvtári szemle, 1, 1972, p. 18-20.

• Secţia documentară a Bibliotecii. Interviu cu prof. Dimitrie

Poptămaş, şef serviciu la Biblioteca Judeţeană / Olga Apostol-

Ivăncescu. În: Steaua roşie, 9 mart. 1984, p. 2.

• Fundaţia culturală „Vasile Netea”. Interviu cu dl Dimitrie

Poptămaş, preşedintele Fundaţiei culturale „Vasile Netea” / Interviu

realizat de Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2000, p. 7, 1 foto.

• O bibliografie a scrisului publicistic mureşean / Dorin Borda. În:


• Dimitrie Poptămaş, Mózes Iulia, Publicaţii periodice mureşene

(1795-1972). Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája, Târgu-

Mureş, Biblioteca Judeţeană Mureş, 2000, 371 p./ Virgil Pană. În:

Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai” Tg.Mureş, 5-6, 2002-2003, p. 565-


371

567.

• Dimitrie Poptămaş - 50 de ani în slujba cărţii... / Remus Câmpean.

În: Cuvântul liber, 22 mai 2003, p. 1, 3; 1 foto.

• „Philobiblon mureşean” [2003]. În: Cuvântul liber, 10 dec. 2003,

p. 1.

• Philobiblon mureşean. O viaţă printre oameni şi cărţi, de Dimitrie

Poptămaş / Melinte Şerban. În: Cuvântul liber, 13 dec. 2003, p. 3; 1

foto.

• Dimitrie Poptămaş. Philobiblon mureşean: o viaţă printre oameni

şi cărţi. Târgu-Mureş: BJM, 2003, (Fundaţia Culturală „Vasile

Netea”. Caiete mureşene, 14). În: Buletin. Asociaţia Bibliotecarilor din

învăţământ- România. Bucureşti, 15, nr. 2 (2004), p. 31-32.

• Philobiblonul lui Dimitrie Poptămaş. Recenzie / Dumitru Păsat. În:

Capitala. Chişinău, nr. 46 (9 iun. 2004), p. 8.

• Philobiblon-un volum de sinteză ştiinţifică. Recenzie / Dumitru

Păsat. În: Literatură şi artă, Chişinău, nr. 33 (19 aug. 2004), p. 8, 1

foto.

• Dimitrie Poptămaş - Portret în devenire / Melinte Şerban. În:

Libraria. Anuar, 4, 2005, p. 279-286.

• Revista „Ambasador”- 10 ani de la apariţie. Premiile revistei

Ambasador pentru anul 2004. În: Ambasador, 11, nr. 99-100, 2005, p.

31.

• Reuniune aniversară la Palatul Culturii, „Basarabie română...” /

Nicolae Balint. În: Zi de zi, 29 mart. 2005, p. 2.

• Díszszemle és kitüntetések Románia nemzeti napján / Nagy

Annamária. În: Népújság, 2005. dec. 2, p. 6.

• Dimitrie Poptămaş sau Philobiblon mureşean (I): Laudatio/

Valentin Marica; O viaţă între cărţi / Nicolae Băciuţ; Gânduri pentru

distinsul senior al Târgu-Mureşului / Lazăr Lădariu; Dimitrie

Poptămaş - prieten drag şi colaborator / Pr. Florin Bengean; Mihail

Art. Mircea. În: Cuvântul liber, 1 iul. 2006, p. 3; 1 foto.

• Dimitrie Poptămaş sau Philobiblon mureşean (II): Blitz cu

„Arborele genealogic”/ Eugeniu Nistor; Cavaler al Ordinului Cultural

/ Melinte Şerban; Omul labirintului / Angela Fanea Macarie; Prieten şi

frate / Ion Curtifan; Dr. Maria Dorina Paşca. În: Cuvântul liber, 8 iul.

2006, p. 3.

• Calea spirituală TgM - Cernăuţi / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec.

2006, p. 4, 3 foto.

• Felavatták a megyei kórház új mosodáját. În: Népújság, 2007. jan.

29., p. 1, 7.

• „Ţara Fagilor” - o lectură instructivă! / Dorin Borda. În: Cuvântul

liber, 28 dec. 2007, p. 2.

• Domeniul Gurghiu (1652-1706), urbarii, inventare şi socoteli

economice / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 19 ian. 2008, p. 2, 1

foto.

• Mântuirea prin cultură (I) / George Oargă. În: Cuvântul liber, 30

ian. 2008, p. 16.

• Manifestare cultural- ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea.


• PNL şi PNŢCD au înfiinţat Centrul de dezbateri socio-politice

„Emil Dandea” / Dan Trifu. În: Cuvântul liber, 23 febr. 2008, p. 7, 1

foto.

• Dimitrie Poptămaş - 70 de ani / Melinte Şerban. În: Cuvântul liber,

25 apr. 2008, p. 6, 1 foto.

POPTĂMAŞ, Dumitru, pr. gr.-cat.; n. 1 febr.

1908, Nima Râciului, MS - m. 31 oct.

2003, TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM (1930); Institutul

Teologic Gr.-cat. din Blaj (1935).

Hirotonit pr. (1935); pr. în Nima

Râciului (1935-1938); pr. în Moişa

(1938-1948), când este alungat din

Moişa, urmărit, chestionat, deţinut şi

toată familia persecutată pentru activitate clandestină în

folosul credinţei; se stabileşte în TgM. Lucrează ca

muncitor necalificat la Trustul de Construcţii; angajat la

Centrofarm; magaziner la Direcţia Sanitară MS până la

pensionare (1970). Distins cu titlul de protopop, apoi canonic onorariu din partea Mitropoliei Bisericii

Române Unite cu Roma.


• „...speranţa şi încrederea în ziua libertăţii credinţei

noastre”. În: Agru Arhidiecezan, 2, nr. 3 (iul. - sept.

1999), p. 15-16. Referinţe:

• Din istoria Bisericii Române Unite (1945-1989). - SM: Editura

Muzeului Sătmărean, 2000, p. 350-352.



(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Editura Buna Vestire, 2002. - 195

p.

• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite

cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011.



• Sfinţirea bisericii consacrate Neprihănitei Zămisliri din Moişa / P.

Dimitrie. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 4 (oct. - dec. 1999), p. 52-55,

3 foto.

• În clandestinitate [satul Moişa păstorit de preotul greco-catolic

Dumitru Poptămaş]/ (D.P.). În: Agru Arhiediecezan, 2, nr. 1, ian. -

mart. 1999, p. 8-12.

POPTOMAS, Bogdana Maria, Poptămaş,

artist vizual (desen, graphic design,

fotografie); n. 17 sept. 1979, TgM.

Studii: Lic. de Artă TgM (1994-1998);

UAD, CjN, Fac. de pictură, prof. Ioan

Sbârciu (1998-2003); master în arte

vizuale, UAD CjN (2003-2005).

Burse: Univ. Hanovra, Germania

(2000); Casino Luxembourg, Forum

d’art contemporain, Luxemburg (2003); Birmingham Institute of Art and Design BIAD, UK (2005). Expoziţii

personale şi de grup: Centrul Cultural German, CjN

(1999); Eisfabrik, Hanovra, Germania (2000); Galeria

Atas, Casa Tranzit, CjN (2002); Art Expo, Muzeul

Naţional de Artă, Expo Transilvania, CjN; Muzeul

Brukenthal, SB; Casino Luxemburg; State Galery,

Ljubliana, Slovenia (2003); Muzeul Naţional de Artă,

CjN (2004); Galeria UNA Bucureşti (2006). Experienţă:

cu un background în arte plastice, pictură, s-a îndreptat

înspre publicitate, unde a lucrat ca Art Director în agenţii

precum: Leo Burnett, Publicis, GMP, Cohn Jansen/Ashley Holmes. Distincţii: Premiul Deutscher

Wirtschaftclub Siebenburgen DWS de promovare a artei;

Gold Effie în categoria Promoţii, Effie Awards

Bucureşti. Referinţe:

• Balkon, CjN, nr. 10, primăvara 2002, p.4 0; nr.11, vara 2002, p. 56.

•Economiştii investesc în artă / Ioana Căpăţînă. În: Ziarul Obiectiv,

SB, 2, nr. 189, 11 iun. 2003, p. 4.

• Germania premiază arta transilvăneană. În: Rondul de Sibiu, 11,

12 iun. 2003, p. 7.

• Clubul Economic German „Transilvania” / A. Popescu. În:

Tribuna, SB, 119, 16 iun. 2003, p. 8.

• Bravo, Bogdana! / Mariana Cristescu. În Cuvântul liber, 18 iun.

2003, p. 11.

• Plasticienii tineri expun în Slovenia / Radu Bădilă. În: Curierul

Naţional, 4 sept. 2003.

• Neue Tradition des Mäzenats Kunstförderpreis des Deutschen

Wirtschaftsclubs Siebenbürgen verliehen / Hannelore Blaier. În:

Allgemeine Deutsche Zeitung (fur Rumanien), 13 iun. 2003.

• Snapshots. În: New Business, 1 iul. - aug. 2005, p. 55-69.

• Există artă după publicitate? / Călin Georgescu. În: 1001 ads,

monthly magazine on creative advertising published by A Rond,

Bucureşti, p. 50-55.

PORAV, Nicolae, pr. gr.-cat.; n. 2 febr. 1866,

Crăieşti, MS - m. 19 mart. 1933, Reghin, înmormântat la

Moişa, MS. Cls. prim. în loc. natală; gimnaziale în Blaj


372

(1889); Seminarul teologic din Blaj. Este hirotonit la

Blaj în 29 aug. 1897; numit pr. în Moişa (1897); devine

membru al Despărţământului TgM al Astrei (1904);

participă la MAN de la Alba Iulia cu două documente

(protocol şi credenţional); membru în Cons. com. Moişa. Referinţe:

• Marea Unire de la 1918, Bucureşti, 1943, p. 71.


- CjN, 1981. - 70, 128 p.



p. 16, 23.


Ardealul, 2000, p. 186-188.



• Şematism, Blaj, 1900.

PORZSOLT Borbála, pictor; n. 1 nov. 1933,

Brateş, CV. Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1958). Se ocupă cu pictura, ilustrează cărţi pentru copii, manuale

şcolare, face artă decorativă, se pensionează în 1984 de

la Fondul Plastic TgM. Membră UAP. Participă la

expoziţii colective şi personale. Expoziţii personale:

TgM (1970); Tg. Secuiesc (1972). Expoziţii jud. şi

colective: Bucureşti (1970); Praga (1962): Budapesta

(1990, 1996); Debrecen, Makó, Pannonhalma. Expune în

Sala gotică a Bisericii reformate din Cetate, TgM, căreia

îi face şi donaţii. Principalele tablouri: Femei ceangăi

din Moldova, Kőmíves Kelemenné balladája, Biserici

ardeleneşti, Satul secuiesc, Îngeri în boltă. Distinsă cu

premii la expoziţii în România, Ungaria, Germania, Uniunea Sovietică, Brazilia.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Havasok tündérei: mesés történetek / Kabos Éva;

szerkesztette Nagy Pál; A címlap és az illusztrációk

Porzsolt Borbála munkái. - Mv.: Impress, 1998. - 80 p.

• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei

képzőművésszel / Nagy Miklós Kund; a borítólapon

Porzsolt Borbála színes grafikája. - Mv.: Impress, 1998. -

212 p.

• Itthon - Farkaslakán / Sipos Ferenc; Szerkesztette és az előszót írta Nap Pál; Illusztráció Porzsolt Borbála. -

Gyergyószentmiklós: Mark House- Kiadó és Nyomda,

2004. - 68 p. Referinţe:



• Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) =

Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu

bibliografic / Mózes Huba. - Cj: Academia Română., Institutul de

Lingvistică, 1991. - 110 p.

• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.

szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:

Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.

• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának

kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -

[Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996.

- 72 p.

• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. -

december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto Mester Tibor. -

Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.


Akadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996, 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p.

132.


Scripta, 1997, p. 480.

• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /

Nagy Miklós Kund; a borítólapon Porzsolt Borbála színes grafikája. -

Mv.: Impress, 1998. - 212 p.

• Ezerszáz év a Kárpát-Medencében/ Szerkesztette Jámborné Balog

Tünde. - Makó művészeinek millenniumi sorozata: s.n., 2001. - 106 p.



N-R, 2002, p. 538.



PRECUP, Grigore, pr. gr.-cat., prof.; n. 1793,

Băla, MS - m. 1862, Crăieşti, MS. Studii teologice la

Blaj. Prof. în Blaj la „sintaxişti” (1821-1822); paroh în

Crăieşti (1823-). Referinţe:





• Şcolile şi bisericile româneşti din TgM până la 1918 / dr. Ioan

Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2, apr. - iun. 1999, p. 44-52, 1

foto.

PRECUP, Mărioara, Precup-Stoica; solistă de

muzică populară; n. 13 iun. 1941,

Leşu, BN. Îndrumătorul şi mentorul

ei a fost maestrul Tudor Jarda.

Artistă profesionistă la Ansamblul

Artistic „Mureşul” TgM (din 1968),

laureată a mai multor festivaluri şi concursuri de muzică populară din

ţară şi străinătate. Repertoriul ei

cuprinde zona etnofolclorică a Năsăudului, MS,

Bihorului, Oaşului. Are cântece înregistrate pe patru

discuri şi cinci CD-uri; imprimări la Radio TgM şi

Bucureşti. Locul I la Cairo (1964); la Festivalul

„Cântarea României” (1964-1968); Diplomă de

excelenţă a Comitetului de Cultură a jud. Bistriţa-

Năsăud; diplome de excelenţă acordate de primăriile din

Leşu şi Hodac. Referinţe:




• Cuvântul liber, 19 oct. 1995, p. 1, 4, 1 foto.

PREJA, Ramona, prof. de muzică; n. 25 aug. 1970,

Făleşti, jud. Bălţi, R. Moldova. Studii:

Academia de Muzică „Gh. Dima” CjN,

Fac. Compoziţie, Muzicologie, Ped.

muzicală (1991-1995); masterat, Disciplinaritate în cercetarea

muzicologică, Academia de Muzică

CjN (1996-1997). Dr. cu teza: Tudor

Jarda, creaţia sa de operă în lumina

contemporaneităţii, CjN (2002). Coristă, Corul

Intermezzo (1991-2001); corala MOR CjN (1992-2006);

prof. suplinitor, Lic. Teoretic „George Bariţiu” CjN

(1997-1999), Lic. Teoretic „Avram Iancu” CjN (2000-

2001, 2002-2003), Col.N „G. Coşbuc” CjN (2001-2002);

prof. titular gr. I, Col.N „Mihai Viteazul” Turda (2003-

2005), Lic. „Lucian Blaga” CjN; coord. al Centrului de excelenţă în promovarea muzicii folk CjN (2004-2008);

dir. Departament Pedagogie Muzicală, Fac. de Muzică,

UAT TgM (2010-); cancelar CP/secretar şt., Fac. de


373

Muzică, UAT TgM (2010-); lector univ., Fac. de

Muzică, catedra de Ped. Muzicală, UAT (2008-2011),

responsabil mass-media. Membru corespondent al

revistelor Agero, Stuttgart. A susţinut comunicări de

specialitate la conferinţe naţionale şi internaţionale; a

participat la diferite cursuri de specializare. Distincţii:

Concurs Naţional „Toamna Baladelor” Bucureşti,

Premiul III, menţiune (2004-2005), Premiul II (2005-

2006), Premiul I (2006-2007), Trofeul Festivalului (2007-2008). Lucrări publicate:

• Tudor Jarda în Turnul de Fildeş. - CjN: CCD, 2008. -

272 p.

• Armonia cromatică în armonizările de coral ale lui

Johann Sebastian Bach. - CjN: CCD, 2009. - 89 p.

• Tudor Jarda (monografie). - Ed. adaptată şi

completată. - CjN: Ed. „Tradiţii clujene,” 2010. - 272 p.

• Artă pentru o viaţă Tudor Jarda. Tradiţie şi

contemporaneitate. - Oradea: Ed. Univ., 2011. - 270 p.

• Incursiuni în istoria muzicii. - Oradea: Ed. Univ., 2011. - 250 p.


• Baletul în creaţia compozitorilor din Republica

Moldova. - În: Revista de literatură, artă şi cultură,

Chişinău, 1-4/2001, p. 177-189.

• Tudor Jarda la 80 de ani. În: Actualitatea muzicală,

Bucureşti, 2002, p. 4.

• Cântăreţi ai adevărului în artă. În: Transilvania, 5-6,

2009, p. 17.

• Simbolistica în muzică. În: Conferinţa Internaţională

de Studii Teatrale, ed. 10: Dramaturgia lui Ionesco, Secțiunea Muzicologie, ed. 2. - TgM: Editura UA,

2010/1, p. 58-63.

• Facultatea de muzică, la cules de folclor în munţii

Apuseni-atelier de folclor. În: Informaţia de Mureş, 4

ian. 2010.

• Vocea populară de Transilvania. - CjN. În: Făclia,

2010.

• Festival Național de Folclor DATINI. În: Reporter de

Sighişoara, 11 oct. 2010, p. 4. Referinţe:

• Tabăra Naţională de Muzică folk- un eveniment mult aşteptat. În:

Jurnalul Naţional, 7 aug. 2001, p. 6.

• Lampa de aur Festivalul-Concurs de muzică folk. În: Unda de şoc,

Hunedoara, p. 1, 14 dec. 2001.

• Pentru albumul cu amintiri. În: Adevărul de Cluj, 22 aug. 2006 p. 4

• Tradiţie şi noutate în învăţământul muzical universitar

târgumureşean. În: Cuvântul liber, 30 oct. 2008, p. 2.

• Joseph Haydn - părintele simfoniei clasice, omagiat la

Universitatea de Arte. În: Zi de zi, 29 apr. 2009.

• www.uat.ro

PROZAN, Mircea, prof. de istorie; n. 29 oct. 1961,

Hetiur, MS. Studii: UBB, Fac. de

Istorie; a urmat cursuri de formare

postuniversitară: Management

competitiv - resurse umane,

financiare şi marketing în adm. publică, Educaţia XXI - Proiecte,

organizare şi evaluare a activităţilor

didactice, operare pe calculator,

Formator Didactica specialităţii - Istorie; a promovat

gr.didactic I cu lucrarea Reforma agrară din 1921 în

judeţul Târnava Mică. Prof. şi dir. la Şc. Gen. nr. 1,

Oneaga, jud. Botoşani (1985-1990); prof. la Lic. Ped.

„Mihai Eminescu” din TgM, Catedra de istorie (1990-),

unde a funcţionat cu mici întreruperi, intervale de timp în

care a îndeplinit funcţii de conducere în IŞJM; inspector

gen. adj. şi inspector şc. gen. (2007); dir. al Lic. Ped.

„Mihai Eminescu” (2008-2012).

Lucrări publicate:

• Reforma agrară din anul 1921 în judeţul Târnava

Mică: studiu de caz asupra plăşii Dumbrăveni. - TgM: Transilvania, 1998. - 153 p. Referinţe:

• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş /

Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Editura Edu, 2008, p. 45.

PUI, Sebastian Alexandru, prof.; n. 28 aug.

1972, Topliţa, HR. Studii: Lic. Ind.

Sângeorgiu de Pădure (1990); Fac. de

Geografie, Univ. Bucureşti (1992-

1997); licenţiat şi în istorie (2010);

masterand. Prof. la grupurile şc.: „Avram Iancu”; „Constantin

Brâncuşi”; „Al.I. Cuza”; „Liviu

Rebreanu” şi „Europa”. Membru al

PNL (2001); cons. în Cons. Local TgM. A donat colecţia

fam. Pui (400 de obiecte) Muzeului Etnografic Topliţa

(2002).

Lucrări publicate:

• Bălăuşeri. Studiu geografic. - TgM: Veritas, 2010. -

203 p.

- în colaborare:

• Sângeorgiu de Mureş. Monografie 2010/ Ilarie Opriş, Mariana T. Opriş, Sebastian Alexandru Pui, Emilia

Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 507 p. Referinţe:

• Bălăuşeri. Studiu geografic / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 23

sept. 2010, p. 6, 1 foto.

PUIA, Ieronim, revizor şc., inspector şc., pr.

ortodox; n. 17 iul. 1887, Săliştat, BV.

-m.? Studii: şcoala prim. în satul

natal; cursul secundar inferior la

Făgăraş; Şc. Normală la Deva;

pregătire specială pentru şcoli de munci industriale la Bratislava (1913-

1914); curs univ. organizat de Cons.

Dirigent pentru revizori şc.; examen

de calificare preoţească (1926). Este numit revizor şc. în

jud. MS, unde se ocupă de organizarea învăţământului

românesc prin cursuri de vară pentru studierea şi

însuşirea lb. române pentru învăţătorii şi prof. minoritari;

a funcţionat şi ca pr. în Parohia ortodoxă a com.

Sângeorgiu de MS (1926-). Distins cu Ordinul „Coroana

României” în grad de Cavaler, Ordinul „Coroana

României” în grad de Ofiţer; Medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare” cls. I; „Medalia muncii pentru

25 de ani în serviciul statului” cls. I, ca revizor în jud.

MS. Referinţe:

• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul Mureş în

anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM:

Casa de Editură „Mureş”, 2005.

• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Traian Bosoancă.

- Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură

„Mureş,” 2006, p. 227-229.

http://www.uat.ro/


374

• Organizarea învăţămâmtului de stat românesc după 1 Decembrie

1918 în jud. Mureş-Turda (1919-1921) / Ilarie Gh. Opriş. În: AAM, 3,

2004, p. 191-194.

PUIA, Laurean, prof.; n. 5 (mart. sau aug). 1894,

Luduş, MS - m. 23 nov. 1938, Blaj, AB. Şc. prim. în

Luduş; lic. la TgM şi Blaj (1913); Seminarul teologic din

Blaj (ultimul an la Oradea), unde se refugiază Mitropolia

în timpul primului război mondial; Fac. de litere din

Bucureşti (1919-1921). Învăţător la Iclănzel (1917); prof.

la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj, la catedra de istorie şi geografie. Referinţe:




Ardealul, 2006. - 351 p.



PUNI, Emil, pr. iezuit, n. 23 aug. 1916, Bărdeşti,

com. Voiniceni, MS - m. 4/5 mart. 2008, Deva, HD.

Studii: Lic. „Al.Papiu Ilarian” din TgM; Academia

Teologică din Blaj timp de doi ani (1934-1936); intră în

noviciatul Soc. lui Isus, Ordinul Iezuit, la Mănăstirea din

Toteşti, HD; continuă studiile teologice şi de filosofie în

Olanda (1938-1945); este hirotonit pr. celibatar (1943);

anul 1946 îl petrece în Belgia, unde îşi continuă

activitatea de formare spirituală şi pastorală, iar în 1947

obține dr. în teologie la Roma. Întors în România (1947),

este trimis în comunitatea iezuiţilor din Bucureşti, primind ca misiune predarea religiei într-un lic. pentru

elevi gr.-cat. Odată cu desfiinţarea Bisericii Gr.-cat. şi a

ordinelor religioase, neacceptând să renunţe la credinţa

sa şi la legătura cu Biserica Cat., va fi arestat şi închis

mai bine de 5 ani, petrecuţi în mare parte în munci

silnice la Canalul Dunărea - Marea Neagră. În

închisoare, dar şi pe urmă, continuă pe ascuns să

slujească Sf. Liturghie, să-şi trăiască vocaţia de persoană

consacrată. În 1958 este numit Vice-Provincial al

Ordinului Iezuit pentru cei care trăiau în clandestinitate,

iar în 1967 este Provincial, activitate pe care o desfăşoară până în 1995. După 1989, colab. cu ierarhii

bisericii, repune bazele structurii parohiilor şi ordinelor

religioase; este numit Vicar-Episcopal în Dieceza de

Lugoj; înfiinţează Asoc. Medicilor Cat. din România,

este promotorul înfiinţării Conferinţei Superiorilor

Majori ai Institutelor Religioase, va restabili Apostolatul

Rugăciunii. Construieşte Biserica „Sfânta Fecioară

Maria Imaculată” din Lugoj, unde are mormântul. Referinţe:

• Părintele dr. Emil Puni - Vicar Episcopal / Protopop Liviu Sabău.

În: Cuvântul liber, 10 apr. 2008, p. 6.

PURCARU, Sabina Ana, artist plastic, n. 3 febr.

1954, TgM. Studii: IP CjN; Şc. de

Artă, cu prof. Lucia Călinescu;

cursuri de pictură la Academia

Passau, Germania. Membră a AAP

MS (1986); membră a Fondului Plastic BV şi a Kunstverein Passau,

Germania. Expoziţii personale: TgM

(1988, 1991, 2001-2005); Hotel

Safir şi Cap Aurora (1989); Gledin (1991); Rimini, Italia

(1992); Zürich, la City Galerie Kranich (1998);

Sighişoara (2004); Passau (2005, 2006); München

(2005); Budapesta (2005); Pécs, Ungaria (2005); Bergen,

Norvegia (2007). Expoziţii de grup şi colective: TgM,

Piatra-Neamţ, Mangalia, Alba Iulia, Târnăveni,

Constanţa, Reghin, Sighişoara, Bucureşti, SB, Rimini,

Italia, BV, Budapesta, Passau, Germania. A obţinut

premii şi distincţii la concursurile jud. de artă plastică,

premiul revistei Ambasador (2005). Are lucrări în

colecţii particulare din România, Italia, Elveţia, Germania, Canada, Norvegia, Cehia, Ungaria. Tehnici:

pictură de şevalet în ulei, acril pe pânză, carton şi sticlă. Referinţe:




Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 191-193.



96.

• Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş,

Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 42.

• Cuvântul liber, 13 mart. 2004, p. 7; 17 nov. 2004, p. 6; 8 apr. 2005,

p. 8.

• 30 de ani de pictură / Eugenia Kiss. În: Zi de zi, 11 oct. 2005, p. 6,

2 foto.

• Sabina Ana Purcariu / Romeo Soare, Dorin Borda. În: Cuvântul

liber, 24 mart. 2006, p. 2, 1 foto.

• Pictoriţa Sabina Ana Purcariu, la Galeria Haganes! / Dorin Borda.


• Îmblânzirea fiordului. În: 24 ore mureşene, 10 febr. 2007, p. 4, 5

foto.

PUREA, Elena, actriţă; n. 13 nov. 1974. Studii:

Univ. de Artă Teatrală TgM (1999).

Actriţă, Teatrul Naţional TgM; colab.

cu Teatrul Ariel, Underground TgM.

Roluri: Nastasia, din Domnişoara

Nastasia, de G.M. Zamfirescu, regia

Ion Săsăran; Mama, din 6 personaje în

căutarea unui autor, de L. Pirandello,

regia Marius Oltean; Filosoful, din Ţara

lui Guffi, de Matei Vişniec, regia Mihai Lungeanu; Lady

Macbeth, din Exerciţiul Macbeth, după W. Shakespeare,

regia István K. Szabo; Înviere, de L. Blaga, regia Anca

Bradu; O vrăjitoare, din Macbeth, de W. Shakespeare, regia Şt. Iordănescu; Gertrude, din Job, de Raymond

Jean, regia Radu Afrim; Beth din vis, din Moştenire, de

J. Harvey, regia Scott Johnston; Christine, din Dineu cu

proşti, de F. Veber; regia Mircea Cornişteanu;

Infirmiera, din Şi miniştrii calcă strâmb, de Ray Cooney,

regia Cristian Ioan; Martirio, din Alge, de F. Garcia

Lorca, regia Radu Ifrim; Vulpea, din Micul prinţ, de

A.de Saint-Exupery, regia Cornel Popescu; Doamna, din

Cântăreaţa cheală, de E. Ionesco, regia Cristian Ioan;

Miţa Baston, din D-ale Carnavalului, de I.L. Caragiale,

regia Grigore Gonţa; Nastasia, din Azilul de noapte, de M. Gorki, regia Kincses Elemér; Minodora, din Românie

dragă, Elveţia mea, de Cornel Udrea, regia Cristian

Ioan; Irina Nicolaeva Arkadina, din Pescăruşul, de A.P.

Cehov, regia Kincses Elemer; Magda, din Clinica

amanţilor, de Chapman Freeman, regia Claudiu Goga;

D-na Linde, din Nora, de H. Ibsen, regia Sorin Militaru;

Caroline, din Câştigătorii, de F. Archambault, regia

Radu Dinulescu; Raşel, din Vassa Jeleznikova, de M.


375

Gorki, regia Radu Olăreanu; patroana cabaretului, din

Omul cu o singură aripă, de Matei Vişniec, regia Ovidiu

Caiţă; Doamna Peachum, în Opera de trei parale de B.

Brecht, regia Liviu Pancu; Teatrul Ariel Underground:

Monoloagele vaginului, de Eve Ensler. Distincții:

Menţiune specială din partea juriului, la Festivalul

Teatru Imagine TgM (2003); Premiul pentru cea mai

bună actriţă (acordat ex-aequo) la Festivalul Atelier BM

(2007). Referinţe:



Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.

137, 148, 149, 157.

• Jurnalul de Mureş, 29 mart., 2002.

• Veşti bune de la Baia Mare! / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore

mureşene, 30 iun. - 2 iul. 2007, p. 2, 1 foto.

• O premieră naţională / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore

mureşene, 20 oct. 2007, p. 2, 1 foto.

• Întâlniri emoţionante (I) / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore

mureşene, 21 apr. 2007, p. 2, 1 foto.

• Frumoşii noştri adolescenţi / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore

mureşene, 7 apr. 2007, p. 2, 1 foto.

• Povestea celor o sută de Românii dragi / Alin Zaharie. În: Ziarul

de Mureş, 23-29 mart. 2009, p. 11, 5 foto.

PUSKAI Sarolta, designer textil; n. 24 sept. 1955,

Borsec, HR. Studii: Lic. de muzică şi

arte plastice TgM, specialitatea grafică

publicitară; IAP „Ion Andreescu” CjN,

Secţia forme industriale. Expoziţii de

grup în ţară: Expoziţia taberei de

creaţie Bolyai János, Galeria Cetăţii

TgM; Expoziţii la Galeria de Artă a

UAP TgM; Artă textilă „Ariadne”

(2001, 2002, 2003, 2004, 2007); Artă textilă „Textil” (1996, 1997, 1998, 1999); Etno-Art (1998); Salonul de

iarnă (2000, 2001, 2002); Expoziţia anuală Csoma,

Covasna (2000, 2001, 2002, 2004).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment:

De la materiale şi tehnici tradiţionale, tapiserii

bidimensionale, materiale neconvenţionale, tehnici noi

textile spaţiale la experimente ambientale: [Catalog] /

Afişul expoziţiei şi coperta catalogului Puskai Sarolta. -

TgM: s.n., 1997]. - [53] p. Referinţe:

• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale

şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale

neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:

[Catalog] / Afişul expoziţiei şi coperta catalogului Puskai Sarolta. -

TgM: s.n., 1997.

• Repere ale artei plastice mureşene / Coord proiect Gheorghe


PUSKÁS Sándor, sculptor; n. 18 iun. 1928, Cj.

Studii: IAP „Ion Andreescu”. Călătorii de studii:

Cehoslovacia (1958, 1962), Bulgaria (1958, 1961),

Ungaria (1962). Participă la expoziţii colective: Bucureşti, Veneţia (1954), Budapesta (1959), Cairo

(1961), Alexandria, Paris (1961), Titograd (1968).

Expoziţii personale: Cj (1954, 1967), Miercurea Ciuc

(1966), TgM (1967). Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 130.

R

RACOVIŢAN, Mihai Augustin, muzeograf, conf. univ.; n. 26 oct. 1943,

Târnăveni, MS. Studii: Lic. „Al.

Sahia” Târnăveni (1957-1961); Şc.

Tehnică Financiară din Cj (1961 -

1963); Fac. de Istorie - Filosofie,

UBB CjN (1964-1969). Dr. în istorie

cu teza: Alexandru Vaida Voievod

între Memorandum şi Trianon, UBB

CjN (1996). Muzeograf, cercet. şt. în cadrul Muzeului

Brukenthal (1969-1991); cadru didactic la Academia

Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” SB, lector asoc. la Catedra de Economie şi Istorie militară; lector (1992-

1998), apoi conf. univ. titular (1998-2008) la Univ.

„Lucian Blaga” SB, Fac. de Istorie şi Patrimoniu „N.

Lupu”; muzeograf al Academiei Trupelor de Uscat

(1995-1998). Domenii de cercetare: istoria modernă a

Transilvaniei, respectiv a luptelor politico - naţionale ale

românilor din provincia ciscarpatină; istoria comerţului,

istorie militară, istoria medicinii din SB şi din

Transilvania. Ca muzeograf, a organizat numeroase

expoziţii dedicate unor evenimente, instituţii şi

personalităţi de seamă ale istoriei şi culturii româneşti; a

colab. la organizarea muzeelor din Făgăraş, Giurgiu, Agnita, având mai mulţi ani funcţia de expert al MC în

probleme de muzeografie. Membru în Soc. Istoricilor din

Transilvania şi Banat; primvicepreş., Soc. Culturală

„Avram Iancu.”

Lucrări publicate:

• Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi

Trianon.1892 - 1920. - Bucureşti: Ed. Sirius, 1997.

• Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi

Trianon (1892 - 1920), Ed. a 2 - a. - SB: Ed. Tipotrib,

2000.

• Aurel Popa, participant la făurirea României Mari. - SB: Univ. „Lucian Blaga,” 2005.

- în colaborare:

• Biserica românească din nord - vestul ţării sub

ocupaţie hortystă 1940 - 1944 / Mihai Fătu. - Bucureşti:

Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, 1985.

• Transilvania - documente istorice în lumina

adevărului / Paul Abrudan, Mihai Racoviţan. -

Bucureşti: Ed. „Ţara noastră,” 1991.

• Sibiul şi Marea Unire / Mihai Racoviţan, Pamfil

Matei. - SB, 1993. • Transylvania - Romanian History and Perpetuation/

Ioan N. Ciolan, Constantin Voicu, Mihai Racoviţan. -

Bucureşti: Ed. Militară, 1993.

• Transilvania - Istorie şi dăinuire românească / Ioan

N. Ciolan, Constantin Voicu, Mihai Racoviţan. -

Bucureşti: Ed. Sirius, 1995.

• Biserica românească din nord - vestul ţării în timpul

prigoanei hortyste / Nicolae Corneanu. - Bucureşti: Ed.

Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române, 1996.


376

• Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu,”

Sibiu. Tradiţii şi actualitate / Gl. Dr. Neculai Stoina,

Mihai Racoviţan. - SB: Ed. Tipotrib, 1997.

• Istoria României. Transilvania. - Vol. 2: 1867 - 1947.

- CjN: Ed. „George Bariţiu,” 1999 (autor a patru cap.,

cca. 220 pagini).

• Spitalul Militar Sibiu. 260 de ani de atestare

documentară şi 140 de ani de medicină militară

modernă / Col. med. dr. Gheorghe V. Vlad, Mihai

Racoviţan. - SB, 1999.

• Istoria Naţională în preocupările ASTREI şi Academiei Române / Radu Racoviţan, Mihai Racoviţan.

- SB: Colecţia Bibl. „ASTRA” (serie nouă), 2001.

Cursuri publicate:

• Conferinţa de Pace de la Paris (1919 - 1920). - SB:

Ed. Tribuna, 2000.

• Românii transilvăneni în sistemul de stat austro -

ungar (1867 - 1918). - SB: Ed. Tribuna, 2000.

• Istoria modernă a românilor. Prelegeri universitare.

- SB, 2002, 2006.

• Administraţia imperială în Transilvania 1691-1867 /

Radu Racoviţan, Mihai Racoviţan. - SB: Ed. Alma

Mater, 2000.


• Documente sibiene referitoare la Revoluţia din 1848.

În: Transilvania, 5, 1973, p. 21.

• Din istoricul comunei Cârţişoara. În: Transilvania,

nr. 2, SB, 1974, p. 54-55.

• Curente şi idei în problema agrară din România la

sfârşitul sec. al XIX - lea şi începutul sec. al XX - lea. În:

SCAI, Muzeul Brukenthal, SB, 1974, p. 257-276.

• . Comerţul cu ceară şi miere practicat de Casa de

comerţ sibiană Constantin Hagi Pop (sec. XIII-XIX). În:

Apicultura, 2, 1974, Bucureşti, p. 38-40. • Avram Iancu în calendarele româneşti sibiene. În:

SCAI, 19, 1975, p. 137-143.

• Documente sibiene referitoare la lupta politică

naţională a românilor la sfârşitul sec. XIX. În: SCAI, 19,

1975, p. 273-278.

• Mărturii arhivistice sibiene despre Mihai Viteazul.

În: Transilvania, nr. 5, 1975, p. 43-44.

• Pregătirea diplomatică a României în vederea

proclamării independenţei de stat. În: Transilvania, 5,

1977, p. 35-37.

• Din lupta ţărănimii pentru libertate socială,

independenţă şi unitate naţională. În: SCAI, 20, 1977, p. 343-347.

• Documente sibiene referitoare la intensificarea luptei

social - politice a românilor transilvăneni la începutul

secolului al XX - lea. În: SCAI, 20, 1977, p. 177-186.

• Rolul Mărginenilor în formarea comunităţii

economice şi a conştiinţei naţionale a poporului român.

În: SCAI, 20, 1977, p. 71-84.

• Meşteşugul textil în zona Sibiului de la breaslă la

producţia de fabrică / Mihai Racoviţan, Vasile Ciobanu,

1, În: SCAI, nr. 21, 1978.

• Sibiul în perioada 1894 - 1918. În: Transilvania, 11, 1978, p. 17-18.

• Documente sibiene referitoare la activitatea dr. Ioan

Raţiu. În: Potaissa, Turda, 1978, p. 177-181.

• Negustorii din sudul Transilvaniei şi exportul de

ceară din Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII -

lea. În: Apullum, 16, Alba Iulia, 1978, p. 323-328.

• Preocupări ale ASTREI şi Academiei Române pentru

publicarea documentelor referitoare la istoria poporului

român. În: Crisia, Oradea, 1978, p. 177-188.

• Fruntaşul revoluţionar de la 1848 - Ştefan Moldovan.

În: Sargeţia, Deva, 1979, p. 409-419.

• Un om înflăcărat, luptător pentru unirea

Transilvaniei cu România - Prof. Aurel Popa, membru în

„Comitetul de 12 al refugiaţilor de la Iaşi” (1917). În: Apullum, 17, 1979, p. 591-595.

• Consideraţii istorice / N. Nistor, M. Racoviţan. În:

Mărginenii Sibiului. Civilizaţie şi cultură românească. -

Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, p. 31-

48.

• Din arhivele sibiene despre oprimarea românilor din

Transilvania şi lupta lor împotriva dualismului austro -

ungar. În: Anuarul Complexului Muzeal Sibian, 1987, p.

89-149.

• Acţiuni social - politice ale românilor transilvăneni

din anii 1895 - 1902 oglindite în documente sibiene /

N.Nistor, M.Racoviţan. În: Filologie şi Istorie. Omagiu Marii Uniri, SB, 1990, p. 301-314.

• Sub flamura idealului de unitate naţională. În:

Săliştea Sibiului. Străveche vatră românească, SB, 1990,

p. 83-94.

• Who Owns the Land (Al cui e pământul - a aceluia

este ţara). În: Transilvania, 2, 1990, Essen, RFG, p. 34-

36.

• O pagină neagră din istoria poporului român - 50 de

ani de la Diktatul fascist de la Viena. În: Transilvania, 2,

1990, Essen, RFG, p. 48-51.

• Un plan drastic de desfiinţare a românilor ca naţiune. „Cartea secretă” din 1907. În: Transilvania, 2,

1990, Essen (R.F.G.), p. 48-51.

• Preocupări istoriografice ale ASTREI între anii 1867

- 1918. În: ASTRA 1861 - 1991, SB, p. 223-227.

• 1914 - 1918. Austro - Ungaria foloseşte pe românii

transilvăneni drept carne de tun. În: Revista de Istorie

Militară, nr. 4, 1992, p. 47-49.

• 100 de ani de la procesul Memorandului - moment de

referinţă al rosturilor Sibiului în mişcarea naţională

românească. În: Cuvânt peste timp, Revista Institutului

Militar „Nicolae Bălcescu,” 2, 1994, SB, p. 38-41.

• Avram Iancu - precursor al Marii Uniri/ Mihai Racoviţan, Eugen Străuţiu. În: Unirea din 1918 -

împlinire şi speranţă, SB, 1994, p. 25-42.

• România la Conferinţa de Pace de la Paris (1919 -

1920) în scrisorile inedite ale lui Alexandru Vaida

Voevod către Iuliu Maniu. În: Buletin Ştiinţific.

Publicaţie ştiinţifică şi de informare a Academiei

Trupelor de Uscat, 1, 1996, SB, p. 112-121.

• Alexandru Vaida Voevod, diplomatul Marii Uniri /

M. Racoviţan, Eugen Străuţiu. În: Sargeţia, 27, 2, 1997 -

1998, p. 395-403.

• Avram Iancu - simbol tutelar al românilor. În: Acta Musei Porolissensis, Zalău, 22, 1998, p. 227-231

• Naţional şi social în Revoluţia de la 1848 din

Transilvania / Radu Racoviţan, M. Racoviţan. În: Blajul

şi amintirea Revoluţiei. - Blaj, 1998, p. 234-238.


377

• Sibiul - conştiinţă şi acţiune românească/ Eugen

Străuţiu, Mihai Racoviţan. În: Anuarul Institutului de

Cercetări Socio - Umane, 5-6, SB, 1998-1999, p. 7-24.

• Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri / M.

Racoviţan, R. Racoviţan. În: Dacoromânia, 1, 1999,

Alba Iulia, p. 24-29.

• 60 de ani de la Dictatul fascist de la Viena (30 august

1940). În: Transilvania, Essen, 2000.

• Situaţia românilor din Ungaria dualistă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea.

În: Angustia, nr. 5/2000, Sf. Gheorghe, p. 79-84.

• Ioan Piuariu - Molnar şi activitatea sa culturală /

Eugen Străuţiu, Mihai Racoviţan. În: Transilvania, SB,

nr. 5, 2001 (I); nr.1, 2002 (II).

• Acţiuni social - politice ale românilor transilvăneni

oglindite în documente sibiene dintre anii 1895-1902. În:

Ştefan Meteş la 85 de ani, CjN, 1977, p. 353-358.

• Constituirea marilor unități ardelene. Participarea

lor la apărarea Unirii. În: Studia Universitatis

Cibiniensis, Series Historica, nr. 1, 2004, p. 245-248. • Administrația românească în timpul revoluției de la

1848 - 1849 din Transilvania. În: Studia Universitatis

Cibiniensis, Series Historica, 2, 2005, SB: Ed.

Universității „Lucian Blaga,” 2005, p. 187-190. Referinţe:

• Baza de date a BJM

• http://istorie.ulbsibiu.ro/documents/cvracovitan

RACOVIŢAN, Teodor, protopop gr.-cat.; n. 7

mart. 1913, Grindeni, MS - m. 30 sept.

2006, Târnăveni, MS, înmormântat la Blaj. Studii: Lic. „Sf. Vasile” din Blaj

(1930); licenţa în teologie la Blaj

(1936); licenţa în filosofie la Cj (1940);

diplomă de absolvire a Academiei

Univ. Ped. la Bucureşti (1941-1942).

Hirotonit pr. (1933); prof. la Lic. „Sf.

Vasile” şi la Institutul Teologic din Blaj; pr. paroh la

Târnăveni (1942); condamnat (1951) pentru credinţă la 6

ani de închisoare, execută cinci ani în închisorile din

Aiud, Jilava, Ocnele Mari şi Caransebeş; angajat la o

întreprindere de drumuri şi poduri; protopop la

Târnăveni (1990); canonic mitropolitan (1994); predă filosofia la Institutul Teologic din Blaj (1992-1993).

Activitate publicistică în revistele: Blajul, Cultura

creştină, Viaţa creştină, Unirea, Dreptatea. Traduce din

franceză: Nu vă temeţi şi Prietenul meu Karol Wojtyla

(Ioan Paul al II-lea). Vaticanul i-a acordat titlul de Prelat

papal (2004); Cetăţean de Onoare al oraşului Târnăveni

(1995).

Lucrări publicate:

• Eroism misionar. - Blaj, 1943.

• Filosofia Sfântului Augustin. - Blaj, 1945 (trad.)

- în colaborare: • Sfântul Augustin: Omul. Opera. Doctrina / P[ărintele]

Bernard Ştef; Nihil obstat: pr. Teodor Racoviţan. - CjN:

Gloria, l994. - 296 p.


• Filozoful creştin: Ioan Miclea. În: AGRU

Arhidiecezan, 2, nr. 2 (apr.-iun. 1999), p. 41-42.

• Filozoful Ioan Miclea (1902-1982). Oameni care au

fost / Pr. prof. Teodor Racoviţan. În: Unirea, Blaj, 11,

nr. 10-11 (oct.-nov. 2000), p. 20, 22. Referinţe:

• Mărturisiri de după gratii: slujitorii ai Bisericii în temniţele

comuniste / Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt. Constantinescu.-

CjN: Renaşterea, 1995, p. 65.

• Târnăveni-cercetare monografică / Coord. Nicolae Fola. - TgM:

Ed.Mediaprint, 2003, p. 287.

• Biblioteca Municipală Târnăveni. Studiu monografic / Gheorghe

Moldovan. - TgM; Casa de Editură „Mureş,” 2005, p. 33.



• Cetăţeni de onoare ai municipiului Târnăveni sau oameni care au

îmbogăţit universul cu o speranţă / Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber,

23 ian. 1999, p. 4.

• Cuvântul liber, 27 ian. 2000, p. 8; 15 mart. 2006, p. 14.

• „Acolo unde este inima ta, acolo este şi casa ta!” / Ecaterina Puia.

În: Punctul, 26 iun.- 2 iul. 2006, p. D4-D5.

RADEŞ, Ioan, funcţionar de bancă; n. 11 nov. 1876,

Berivoiul Mic, SB - m. 4 iul. 1952,

Jibou, SJ. A urmat Şc. superioară

comercială din BV. Practicant la

Banca „Albina” din SB (1898);

contabil la Banca „Vulturul” din

Târnăveni; primul dir. al sucursalei „Albina” la Târnăveni (1908);

membru al Despărţământului

Târnăveni al Astrei (1911). Pune bazele ziarului

Românul târnăvean, apărut la Târnăveni (1910), iniţial

ocazional, apoi cu apariţie săptămânală, materialele

axate pe evenimente politice ale vremii şi pe activităţile

Despărţământului Astra din Târnăveni. A susţinut

financiar, prin participarea la diferite activităţi, instituţii

de cultură, învăţământ, ecleziastice. A participat la MAN

de la Alba Iulia; a fost membru al PNR, apoi al PP

(1920). Se refugiază la Zalău (1940). Referinţe:

• Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. - Bucureşti: Soc. Naţională

de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiană,” 1943, p. 73.


român.-Bucureşti: Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 68;

Vol. 9, p. 346.

• Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ion Damian. - CjN, 1996, p.

113, 173.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,

2000, p. 189-191.

• Câteva aspecte privind activitatea social-politică desfăşurată de

Dr. Romul Boilă între cele două războaie mondiale / Nicolae Victor

Fola. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p. 381.

RADÓ Klára Lídia, sculptor; n. 20 aug. 1946,

TgM. Urmează cursurile Lic. de

Muzică şi Arte Plastice TgM şi

absolvă Lic. de Arte Plastice Cj

(1965); IAP „Ion Andreescu” Cj,

Secţia sculptură (1971). Membru activ

al Fondului Plastic TgM (1971-1988).

Lucrează ca arhitect de mobilier stil şi

creator principal modele la IP Profil

„23 August” TgM din 1971. Din 1988 realizează lucrări

de grafică, ilustraţii de carte, creator de păpuşi şi marionete şi proiecte textile la Petah-Tiqwa, Israel.

Expoziţii personale: TgM (1983); Petah-Tiqwa, Israel

(1993); din 1971 participă la toate expoziţiile jud.

organizate de Filiala TgM a UAPR. Expoziţii de grup:

TgM (1974, 1976, 2002, 2004, 2005); Bucureşti (1979,

1982); Szombathely (1984); Tel Aviv (1995); participă

http://istorie.ulbsibiu.ro/documents/cvracovitan


378

la Tabăra de creaţie „Bolyai János” din TgM, ediția a

IV-a (2004). Referinţe:

• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán -





/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002.


Mureşan. - TgM: Ed.Ansid, 2006, p. 113.

RADÓ Sándor, ing. constructor; n. 1880 - m. 1960.

Studii: Univ. Tehnică „József Nádor” din Budapesta.

Activează în TgM la Oficiul de Urbanism (1905-1940);

contribuie la aplicarea proiectelor de modernizare ale lui

Bernády György; a proiectat Casa de Pensii, Col. de fete (1912-1913), Col. Administrativ, Banca Albina; a

reamenajat faţada clădirii Apollo. Se transferă la Cj

(1940), apoi la Budapesta (1944). Referinţe:

• Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza.

- SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p.


- Timişoara - Arad, 1931.

• Marosvásárhely szecessziós épületei / Keresztes Gyula. - Mv.:

Difprescar, 2000. - 196 p.





• Radó Sándor şi clădirea Poştei de pe str. Revoluţiei / Karácsony

István. În: Vatra, nr. 9/10 (2005), p. 124-128.

• Consideraţii privind evoluţia urbană a Târgu-Mureşului în

perioada de trecere spre oraşul modern / Ioan Eugen Man. În: Vatra,

3., nr. 9/10 (2005), p. 90-96.

RADU, Gheorghe, prof. univ., psihoped. specială

(defectologie); n. 3 aug. 1933, Reghin,

com. Iernuţeni, MS. Studii: Şc. prim.:

cls. I în com. Iernuţeni, cls. II-IV în

Lepindea, jud. Târnava Mică, în

timpul refugiului (1939-1944);

gimnaziale: cls. a V-a în oraşul Aiud

„în particular,” VI-VIII la Gimnaziul „Petru Maior” din Reghin (1944-

1948); Şc. Ped. Română din Reghin (1948-1952); Fac.

de Ped., Univ. Bucureşti (an I); IPed. de Stat din

Moscova, Fac. de Defectologie, secţia Oligofrenoped.,

specializarea Geografie (1953-1957). Dr. în psihologie,

cu tema: Imaginea schematică şi simbolul grafic în

activitatea şcolară cu debilul mintal, Univ. din Bucureşti

(1981). Inspector de învăţământ pentru şc. speciale la

Ministerul Învăţământului şi Culturii (1957-1962);

cercet. şt. principal III (1962-1982), fiind şi şef al

Sectorului şc. speciale la Institutul de Ştiinţe Ped. şi Psihologice (1962-1982), devenit Institutul de Cercetări

Ped. si Psihologice (1962-1972); prof. defectolog şi

diriginte, un an dir. adj. la Casa de copii şc. nr. 11 cu şc.

ajutătoare nr. 6 din Bucureşti (1982-1991); cercet. şt.

principal I la Institutul Naţional de Recuperare şi

Educaţie Specială a Persoanelor Handicapate (1991-

1993); conf. univ. (1993-2001), prof. univ. (2001-) la

Fac. de Sociologie, Psihologie şi Ped., Univ. din

Bucureşti. A mai activat suplimentar la Institutul Central

de Perfecţionare a Cadrelor Didactice (1959-1962), Lic.

Central nr. 10, cu predare în lb. rusă, din capitală (1967-

1968), Şc. ajutătoare nr. 1, 5 (1962-1968), UDC TgM

(1994). Domenii de cercetare: specificul deficienţei

mintale, implicaţii în activitatea instructiv-educativă şi

de recuperare complexă a persoanelor cu asemenea

deficienţe; abordarea timpurie a copiilor cu întârzieri

temporare în dezvoltare, în perspectiva integrării în

familie, şcoală, societate; eficientizarea activităţilor din

învăţământul special, prin orientarea operaţional-

anticipativ-compensatorie a procesului învăţării.

Membru în col. de redacţie al Revistei de Educaţie Specială, Bucureşti (1991-1994); Analele Universităţii

„D. Cantemir,” TgM (1995-); Revista de

Psihopedagogie, Bucureşti (2004-). În afara celor cca 80

de lucrări: vol., capitole în volume, studii şi articole în

culegeri tematice şi în reviste, cursuri universitare şi 10

manuale şc., traduceri, a mai publicat, în ţară şi

străinătate, numeroase articole (peste 100), comunicări,

cronici, recenzii, materiale de popularizare a domeniului

psihoped. speciale şi a învăţământului special şi special-

integrat pentru persoane cu handicap şi nevoi

educaţionale deosebite.

Lucrări publicate: • Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap. -

Bucureşti: EDP, 1999. - 130 p.

• Psihopedagogia şcolarilor cu handicap mintal.-

Bucureşti: Ed. „Pro-Humanitate,” 2000. - 230 p.

• Psihologie şcolară pentru învăţământul special

(sinteze). - Bucureşti: Ed. Fundaţiei „Humanitas,” 2002.

- 219 p.

• Geografia RPR. Manual pentru clasa a V-a, şcoli

ajutătoare. - Bucureşti, 1965. - 100 p.

- în colaborare:

• Geografie. Manual pentru clasa a IV-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1960, 1963. - 74 p.

• Aritmetica. Manual pentru clasa a V-a a şcolilor

ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1964. - 145p.

• Geografie. Manual pentru clasa a V-a, şcoli

ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1966. - 87 p.

• Geografie. Manual pentru clasa a VI-a, şcoli

ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1968. - 102 p.

• Geografie. Manual pentru clasa a VII-a a şcolilor

ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1968, 1972, 1975, 1978,

1980.

• Geografie. Manual pentru clasele a V-a şi a VI-a,

şcoli ajutătoare. - Bucureşti, 1970, 1972, 1975, 1977, 1978.

• Geografia RSR. Manual pentru clasa a VIII-a a

şcolilor ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1970, 1972, 1975,

1977.

• Programa de geografie pentru şcolile ajutătoare,

clasele V-VIII. - Bucureşti: EDP, 1975. - 35 p.

• Unele particularităţi ale învăţământului pentru debili

mintal. - Bucureşti, EDP, 1976. - 160 p. (în colab. cu

E.M. Stoiciu).

• Observaţii pe marginea aplicării unor probe vizând

nivelul abilităţilor manuale la elevii din clasa I a şcolii ajutătoare. În: Probleme de defectologie. - Vol. 10.-

Bucureşti: EDP, 1980, p. 135-160.

• Particularităţi ale elevilor cu debilitate mintală din

clasele mari, etalate în procesul rezolvării unor operaţii

simple de muncă. În: Probleme de defectologie. - Vol.


379

11. - Bucureşti: EDP, 1983, p. 34-57.

• Ghidul educatorului. - Bucureşti, 1997.

• Cunoaşterea mediului înconjurător. Manual pentru

clasa a V-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP-RA,

1998. - 92 p.

• Educaţia integrată a copiilor cu handicap. -

Bucureşti: UNICEF, 1998.

• Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu

handicap. - Bucureşti: Ed. „Pro-Humanitate,” 2000. - 230 p. (coord. şi coautor).

• Simpozion ştiinţific internaţional: „Dezvoltarea

naţională sub impactul globalizării” / Referenţi şt.: Dr.

Gheorghe Radu, dr. Elena Puha. - Vol. 3: Secţiunile:

Psihologie şi psihopedagogie specială. Ştiinţe socio-

umane. - TgM: Ed.UDC, 2005. - 320 p.

Traduceri:

• Uşinski K.D., Omul ca obiect al educaţiei. O

experienţă de antropologie pedagogică. - Bucureşti:

EDP. - Vol. 1: 1974, 457 p.; Vol. 2: 1975. - 342 p. (în

colab.). • Vlasova T.A., Despre copiii cu abateri în dezvoltare.

- Bucureşti: EDP, 1975. - 176 p. (în colab.).

• Babanski I.K., Optimizarea procesului de

învăţământ. - Bucureşti; EDP, 1979, - 289 p. (în colab.).


• Progres în domeniul învăţământului special. În:

Gazeta învăţământului, nr. 450, 20 dec. 1957.

• Prospectarea învăţământului ajutător, pe baza

evaluării eficienţei sale actuale (în colab.). În: Revista de

pedagogie, nr. 2, 1974, p. 23-30.

• Aspecte psihopedagogice ale însuşirii lecturii (citirii) de către copii cu debilitate mintală (în colab.). În:

Revista de pedagogie, nr. 3, 1975, p. 30-34.

• Valenţe compensatorii ale abordării operaţional-

anticipative a şcolarilor cu handicap mintal, în

perspectiva piageţiană şi vâgotskiană. - În: Revista de

psihologie, nr. 1-2, 2002, p. 43-46.

• Psihopedagogie specială în contextul ştiinţelor

educaţiei. - În: Revista de pedagogie, nr. 7-12, 2002, p.

43-46.

• Idei şi practici contradictorii în domeniul

psihopedagogiei speciale. În: Revista de

psihopedagogie, nr. 1, 2004, p. 61-76. Referinţe:

• Acad. Ştefan Bârsănescu: Unitatea pedagogiei contemporane ca

ştiinţă. - Bucureşti: EDP, 1976, p. 489.

• Gilbert de Landsheere: Istoria universală a pedagogiei

experimentale. - Bucureşti: EDP, 1995, p. 194.

• Dr. Aurelia Racu: istoria psihopedagogiei speciale. - Chişinău: Ed.

Lumina, 1997, p. 153-159.

• Învăţământul special din Moldova - istorie şi actualitate. -

Chişinău: Tipografia Centrală, 1999, p. 45, 49.

• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta

Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,”

2008, p. 259-263.

• O remarcabilă lucrare despre învăţământul pentru debili mintali /

Dr. Emilian Dimitriu. În: Revista de pedagogie, 9, 1976, p. 62.

• Asist. univ. drd. Marilena Bratu: Recenzie asupra lucrării

„Psihologia şcolarilor cu handicap mintal”. În: Revista de

psihopedagogie, nr. 1, 2004, p. 253.

RADU, Ioan, paroh, vicar; n. 1773, com. Erneiul

Mare, MS - m. 1819, Haţeg, HD. Studii secundare la

TgM, teologia la Blaj. În anul 1800 este numit „Studiorum Prefectus” în Seminarul clericilor şi prof. de

logică la lic. După ce a fost hirotonit în anul 1801, este

paroh la TgM şi adm. al Tractului MS. După 8 ani este

paroh la Reghin şi adm. al Tractului Gurghiului, iar din

1812 până la moarte ocupă postul de vicar al Haţegului. Referinţe:




• Personalităţi hunedorene: oameni de cultură, artă, ştiinţă, tehnică

şi sport (sec. XV-XX): dicţionar / Maria Razba. - Deva: Biblioteca

Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara, 2000, p. 417.

• Cultura mureşeană în memoria cărţilor/ Melinte Şerban. - TgM:

Ardealul, 2006, p. 273.

• Şcolile şi bisericile româneşti din Târgu-Mureş până la 1918 / Dr.

Ioan Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 44-52, 1

foto.

RADU, Ioan, psiholog; n. 15 aug. 1925, Petea de

Câmpie, MS. Dr. în psihologie, UBB,

CjN (1964). Prof. univ. (1977-1995);

prof. consultant (din 1995); Şef al

Catedrei de Psihologie; conducător de

drd., UBB, CjN; expert UNESCO.

Red. şef al Revistei de psihologie şi al

Revue Roumaine des Sciences

Sociales, Série de Psychologie (1981-

1991), ambele publicaţii ale Academiei Române; red. şef

şi membru în col. editorial al revistei Studia

Universitatis Babeş-Bolyai. Psyichologia-Paedagogia (1990-1995). Participant la conferinţe şi simpozioane

UNESCO (1965-1975). Cercetare: psihologie

educaţională, psihologie socială, metodologie

psihologică şi analiza datelor. Distins cu premiile

Academiei Române „V. Conta” pentru cartea Psihologia

şcolară (1976) şi „C. Motru” (1993) pentru Introducere

în psihologia contemporană.

Lucrări publicate:

• Probleme psihologice ale predării matematicii şi

fizicii. - Bucureşti: EDP, 1958. - 152 p.

• Introducere în psihologia experimentală şi statistică. - Bucureşti: EDP, 1967. - 184 p.

• Psihologia învăţării. - Bucureşti: EDP, 1969. - 110 p.

• Psihologia şcolară. - Bucureşti: EDP, 1974. - 256 p.

• Psihologie socială. - CjN, 1980, 1994. - 346 p.

- în colaborare:

• Pedagogia. - Bucureşti: EDP, 1960, 1962, 1964,

1979.

• Creativitate, modele, programare. - Bucureşti:

Ed.Ştiinţifică, 1967.

• Conţinutul şi procedeele programării pedagogice în

educaţie şi contemporaneitate. - CjN, 1972.

• Examenul psihologic la intrarea in clasa I. În: Orientare şcolară şi preorientare profesională;

Îndrumător pentru cadre didactice. - CjN, 1976.

• Studii de psihologie şcolară. - Bucureşti, 1979.

• Psihologia educaţiei şi dezvoltării. În: Sinteze de

psihologie contemporană. - Vol. III. - Bucureşti, 1983.

(ed., autor a patru capitole).

• Dezbateri de didactică modernă. - CjN, 1997.

• Studii de didactică aplicată. - CjN, 2000.

• Psihologie generală- Bucureşti: EDP, 1960, 1976.

• Psihologie pedagogică. - Bucureşti: EDP, 1962,

1967. • Experienţa didactică şi creativitatea. - CjN: Dacia,


380

1987. - 227 p.

• Introducere în didactică. - CjN, 1988.

• Întroducere în psihologia contemporană. (în colab.).-

CjN, 1991.

• Metodologie psihologică şi analiza datelor. - CjN,

1993, p. 439.

• Didactica modernă / Coord. Miron Ionescu, Ioan

Radu. CjN: 1995. - 287 p.

• Didactica modernă / Coord. Miron Ionescu, Ioan

Radu. - Ed. a 2-a, revizuită - CjN: Dacia, 2001. - 242 p.

• Didactica modernă [2004] / Coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ediţia a 2-a, revizuită - CjN: Dacia, 2004. -

240 p. Referinţe:

• Dicţionar enciclopedic de psihologie / Coord Ursula Şchiopu. -

Bucureşti: Ed. Babel, 1997.

• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura

românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 5:

Contemporanii: K-Z. - 2003, p. 282-285.

• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan

Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 518 -519.

• Omagiu profesorului Ion Radu. În: Cogniţie, creier, comportament,

vol. 4, nr. 2-3/ 2000, 2005.

RADU, Ioan Dorin, psihoped., prof.; n. 10 iul.

1939, Reghin, Iernuţeni, MS. Studii:

Şc. prim. în Iernuţeni Reghin (1945-

1949); Şc. Gen. nr. 1 din Reghin

(1949-1951); Şc. Ped. din Reghin

(1952-1956); Fac. de Psihoped.

Specială, secundar Lb. şi literatura

română (1964-1970). Educator la Şc.

Specială din Reghin (1956-1958, 1960-1974); transferat la Şc. Specială de reeducare din

Codlea, BV (1974-1988), dir. al acestei instituţii (1974-

1982); prof. logoped, psihoped. şi psihodiagnostician la

Şc. Specială BV (1988-2008); prof. asociat al Univ.

„Transilvania” BV (1995-1997); prof. asociat al Univ.

„Pro Humanitas” din Bucureşti (1997-2005). Obţine

toate gradele didactice; membru în Comisia Naţională

pentru Învăţământul Special de pe lângă MÎ; prof.

metodist în cadrul serviciilor de învăţământ special din

Ministerul Muncii, Secretariatul de Stat pentru Persoane

cu Handicap (1970-1975); apoi la CCD şi Inspectoratul

Şc. BV (1988-2004). Participă la stagiu de perfecţionare în Danemarca (1992). A scris peste 40 de articole de

specialitate, publicate în reviste de specialitate.

Distincţii: „Prof. Evidenţiat” (2004) şi Diplomă de

fidelitate pentru devotamentul şi dăruirea cu care a slujit

şc. pe parcursul activităţii didactice.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Consilierea handicapaţilor în perspectiva orientării

şcolare şi profesionale. În: Introducere în

psihopedagogia şcolarilor cu handicap (vol. coord. de

G. Radu), 1999. • Educaţia psihomotorie a deficienţilor mintal:

Îndrumător metodic. - Bucureşti: Ed. Pro Humanitate,

2000 (în colab. G. Ulici).

• Evaluarea şi educarea psihomotricităţii. - Bucureşti:

Ed. Fundaţiei Humanitas, 2003 (G. Ulici).


• Aspiraţiile socio-profesionale ale deficienţilor mintal

din şcoala profesională specială, în comparaţie cu ale

tinerilor fără deficienţe din alte şcoli. În: Pedagogie

specială, nr. 3, 1973.

• Cauze ale unor abateri de conduită la deficienţii

mintal. În: Pedagogie specială, nr. 4, 1973.

• Direcţii de modernizare a învăţământului special

pentru debilii mintal cerute de actuala dezvoltare

economico-socială. În: Culegerea de comunicări de la al

II-lea Colocviu Naţional de Pedagogie, organizat de

Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Bucureşti, 1973.

• Metode de depistare şi educaţie psihomotorie

utilizate în activitatea de recuperare a copilului deficient mintal. În: Probleme de defectologie, Bucureşti, Univ.

Bucureşti, 1988.

• Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor

mintal în perspectiva diversificării formelor de ocrotire

şi recuperare. În: Revista de Educaţie Specială, nr. 2,

1992.

• Democratizarea sistemului de relaţii dintre educator

şi educat-important element al modernizării

învăţământului. În: Recuperarea şi integrarea

persoanelor cu handicap, nr. 1, 1997.

• Factori frenatori ai integrării copiilor cu dizabilităţi

şi / sau cerinţe educative în şcoala de masă. În: Revista de psihopedagogie, nr. 2, 2006. Referinţe:



2008, p. 263-266.

RADU, Ioan T., ofiţer de artilerie (colonel în

retragere); n. 18 aug. 1926, Sânpetru

de Câmpie, MS. Absolvent de lic.; Şc.

Militară „Mihai Bravu,” Giurgiu;

cursuri de pregătire militară în

Bucureşti. Activitate în garnizoanele

Slatina, Caracal, Bucureşti, Floreşti,

CjN. Contribuţii la realizarea

muzeului militar R.7 A. G.

Lucrări publicate: • Sânpetru de Câmpie: 700 de ani de atestare

documentară (1305-2000: Studiu monografic / Ioan T.

Radu. - 2 Vol. - Vol. 1: TgM: Casa de Editură „Mureş,”

2003. - Vol. 2: CjN: Risoprint, 2005. - 305 p.

- în colaborare:

• Hronicul lui 7 artilerie. File de istorie: 1923-1998. -

CjN: Ed. Argonaut, 1998. Referinţe:

• Sânpetru de Câmpie: 700 de ani de atestare documentară (1305-

2005): Studiu monografic / Ioan T. Radu. - 2 Vol. - Vol.1: TgM: Casa

de Editură „Mureş,” 2003(clapeta coperţii).

RADU, Victor, lăutar, muzicant, rapsod, violonist;

n. 28 sept. 1900, Monor, BN - m. 1 iul. 1986, Reghin,

MS. Cls. I prim. la Monor, apoi la Morăreni, MS. Încă

de copil învaţă asiduu vioara, avea taraful familiei, cânta la vioara întâi, muzică populară. Prietenul din tinereţe,

Ilie T. Echim din Monor, dir. tehnic al Radioteleviziunii

Române, îl duce la Bucureşti, în faţa microfonului, unde

face primele înregistrări ale melodiilor sale: Someşana şi

Învârtitele de la Monor, de la Dumbrava, Morăreni si

Ruşii Munţi. A cântat la peste 1000 de nunţi, înfăţişează

străinătăţii la Berlin (1951), la Bucureşti (1953) nunta

românească a ţăranilor, împreună cu echipa de dansuri şi


381

folclor din Săcalul de Pădure, MS. A cântat în paralel şi

muzică uşoară, abordând şi muzica cultă, apreciat de G.

Enescu. În ultima parte a vieţii se stabileşte la Reghin,

fiind prof. la Şc. de muzică, instructor al orchestrei de

muzică populară a Casei orăşeneşti de cultură, dând ore

la elevi, conducând un taraf al lui. Referinţe:

• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria

culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p.

• Memorii (VI) / Vasile Netea. În: Vatra, 10, nr. 7 (20 iul. 1980), p. 9,

2 foto.

• Oameni şi locuri din Călimani / Ilie Şandru. - TgM: s.n., 2000.




• Rapsozi populari mureşeni: Victor Radu / Ion Stanciu Miheş. În:

Steaua roşie, 3 febr. 1985.

RAICA, Teodor, publicist, om politic; n. 29 apr.

1860, Hărţău (Pănet), MS - m. ?. Studii: Lic. la Blaj;

dreptul la Univ. din Cj; licenţa în litere şi filologie la

Bucureşti (1885-1889). Prof. suplinitor de română la lic.

din Ploieşti (1889). Senator.

Lucrări publicate: • Rolul principiului analogic pe terenul flexiunii

române. - Ploieşti, 1890.

• Studii literare. - 1897.

• Rolul lui D. A. Sturdza în chestiunea naţională. -

1899.

• Domnia fărădelegilor. - Bucureşti, 1902.

• Politica şi şcoala. - Ploieşti, 1903.

• Judecata prof. sub „Omul şcolii”. - 1904.

• Abuzurile de la Serv. filoxeric sau viticol. - Bucureşti,

1907. Referinţe:


înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum

I.O., 1999. - Vestala, p. 713.

RANCA, Ioan, arhivist, cercet., istoric; n. 19 febr.

1932, Aiud, CJ. Studii: Lic. „Titu

Maiorescu” Aiud (1942-1951); UBB,

CjN, Fac. de istorie (1951-1955). Dr. în

istorie, cu teza: Răscoala lui Horea în

centrul şi răsăritul Transilvaniei, Fac.

de Istorie a UBB, CjN (1985). După

absolvire, prin repartizare, activează ca

şef al Filialei Arhivelor Statului din

raionul Aiud (fosta regiune Cj, 1955-1962); din 1 iunie

1962 a fost numit şi avansat şef al Serviciului Regional

Mureş Autonomă Maghiară al Arhivelor Statului din

TgM, unde a funcţionat fără întrerupere până la 1 mai 1990, când s-a pensionat. Între anii 1964-1986, anual

câte 1-2 luni, a fost component al delegaţiilor Arhivelor

Naţionale din România la depistarea de fonduri în

Arhivele Naţionale Ungare din Budapesta. Membru în

col. de red. al Revistei Arhivelor (1972-1985) şi,

concomitent, aproximativ în aceeaşi perioadă al

anuarului MJM, Marisia. Beneficiază de o bursă de 3

luni la Arhivele Naţionale ale Franţei din Paris, făcând

concomitent şi cercetări în Biblioteca Naţională, din care

a publicat articolul Istoria românilor în viziunea unui

savant francez din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Volume elaborate (rămase nepublicate): Conscripţia

urbarială din anii 1819-1820 din Transilvania,

(Inventarul microfilmelor sosite din Ungaria), mss.

depus DGAS în 1981; Conscripţia urbarială din 1819-

1820 din Transilvania, Vol. I, Domeniul cetăţii Bran,

mss. depus la DGAS în 1981 (coord. şi coaut.);

Documente mureşene privind Revoluţia de la 1848-1849,

450 p., mss. depus la DGAS în 1986 (coaut.). Publică 53

de studii şi articole (1962-2006); organizează 6 expoziţii

documentare; susţine peste 50 de comunicări (1967-1982). Distins cu Diploma Pro Libro Senator (2007), din

partea BJM.

Lucrări publicate:

• Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din

conscripţii. - Vol. 1: 1699-1821. Scaunul Mureş. - CjN:

Ed. Ciubăncan, 1995. - XXV, 330 p.

• Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din

conscripţii. - Vol. 2: 1567-1850. Scaunul Ciuc, Giurgeu,

Caşin. - TgM: Pax Historica, 1997. - LX, 374 p.

• Avram Iancu pe baricadele Apusenilor: relatări

contemporane ale unor apropiaţi şi adversari. - TgM: Pax-historica, 1996. - CjN: Zalmoxis. - 247 p.

• Românii din secuime de pe Mureş, Târnave şi

Câmpie şi Răscoala lui Horea. - TgM: Pax-historica,

2000. - 222 p.

- în colaborare:

• Avram Iancu: documente şi bibliografie / Ranca, Ion;

Niţu, Valeriu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1974. - 352 p.

• Filiala Mureş a Arhivelor Statului

(micromonografie). - Bucureşti, 1982. - 58 p. (coord. și

coautor).

• Memorii / Ioan Oros alias Rusu; Text îngrijit şi prefaţă de Ioan Ranca. - Bucureşti: 1989. - 240 p.

• Îndrumător în Arhivele Statului, judeţul Mureş. -

Bucureşti: Ed. Direcţiei Generale a Arhivelor Statului,

1984. - Vol. 1: 390 p. (coord. şi coautor).

• Contribuţii la istoria românilor din Giurgeul

Ciucului / Teodor Chindea. - Ed a 2-a, revăzută şi

adăugită sub îngrijirea prof. Mihai Suciu; Argument de

dr. Ioan Ranca. - TgM: Ed. Brăduţ, 1995. - 122 p.

• Drumul Holocaustului (coautor). - CjN: Ed.

Ciubăncan, 1995. - 237 p.

• Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ioan Damian.

- CjN: Risoprint, 1995. - 354 p. • Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din

1848-1849 / Ilarie Gh. Opriş; argument dr. Ioan Ranca. -

TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p.

• Originea secuilor şi secuizarea românilor / G. Popa-

Lisseanu; postfaţă de dr. Ioan Ranca - Bucureşti: Ed.

România Pur şi Simplu, 2003. - 234 p.

• Socolu de Câmpie: File de monografie / Prof. Grigore

Bota, Vasile Ormenişan; Prefaţă de Ioan Ranca. - TgM:

Tipomur, 2005. - 272 p.

• Zece ani de teroare. Procuratura Militară Principală

Mureş, 1954-1964 / Nicolae Balint; [Prefaţă: Dr. Ioan Ranca]. - TgM: Ed. Nico, 2008 - 137 p.


• Gheorghe Şincai - 150 de ani de la naştere. În:

Tribuna, CjN, 1966.

• Contribuţii privind răspândirea răscoalei lui Horea

în partea centrală şi răsăriteană a Transilvaniei. În:

Studii, 21, 1968, 2, p. 273-288 (în colab.).

• Gheorghe Şincai în perioada absolutismului


382

reacţionar (1791-1799). În: Limbă şi literatură, 17,

1968, p. 253-273.

• Aspects de l’affirmation de la conscience nationale

du peuple roumain pendant l’insurrection de Horea. În:

RRH, 7, 1968, 6, p. 915-930.

• Din lupta ţărănimii din satul Uioara de Sus (judeţul

Alba) pentru înfăptuirea reformei agrare din anul 1945.

În: Lucrări ştiinţifice, TgM, 1969, p. 305-308.

• Protocolul taberei nobililor de la Găneşti (16

noiembrie - 11 decembrie 1784). În: Revista Arhivelor,

12, nr. 2, 1969, p. 117-125. • Les antécédents politiques du Supplex des Roumains

de Transylvanie. În: Revue Roumaine d’histoire, 9, 1970,

1, p. 63-81.

• Patru documente sighişorene emise de Mihai

Viteazul. În: Revista Arhivelor, 48, vol. 33, 1971, p. 101-

106.

• Încercări de izolare de mase sau de arestare a lui

Avram Iancu şi Al. Papiu Ilarian în primăvara anului

1848. În: Revista Arhivelor, 49, vol. 34, 1972, p. 583-

588.

• Antecedente politice ale adunărilor naţionale de la

Blaj din 30 apr. şi 15 mai 1848. În: Studii, tom. 25, nr. 3, 1972, p. 283-594.

• Punctele „Petiţiunii Naţiunii Române” în discuţia

Adunării populare din 8 mai 1848 din Reghin,

premergătoare Adunării Naţionale de la Blaj. În: Revista

Arhivelor, Supliment, 1973, 50, vol. 35, p. 53-64.

• Denunţarea dependinţei feudale într-o scrisoare

iobăgească de pe Târnava Mică. În: Vatra, TgM, 1971,

nr. 1.

• Reghinul în timpul răscoalei lui Horea. În: Vatra,

TgM, 1971, nr. 9.

• Circulaţia cărţii vechi din Ţara Românească şi Moldova pe Valea Mureşului în secolele XVII-XIX. În:

Studii şi materiale, vol. 3-4, 1972.

• Contribuţii la studierea formării conştiinţei naţionale

a românilor din Transilvania. Momentul răscoalei lui

Horea. În: Apulum, AB, 1976, vol. 14, p. 251-267.

• Afirmarea ideii de unitate naţională şi de continuitate

a românilor de pe Valea Mureşului şi de pe Câmpia

Transilvaniei în anul 1848. În: Marisia, 6, 1976, p. 273-

291.

• O conscripţie necunoscută de la 1748 a populaţiei

româneşti din Scaunul Gheorgheni. În: Apulum, vol. 15,

1977, p. 335-354. • Captivitatea lui Florian Micaş la Târgu-Mureş în

anul 1848. În: Marisia, 7, 1977, p. 141-156.

• Protestul românilor din Zarand şi Chioar împotriva

alipirii acestor teritorii la Ungaria (1861). În: Crisia,

Oradea, 1977, p. 329-349.

• Istoria românilor în viziunea unui savant francez din

a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În: Studii, tom.

30, 1977, nr. 9, p. 1669-1688.

• Un episod al solidarităţii tribunilor transilvăneni cu

independenţa de stat a României. În: Revista Arhivelor,

54, vol. 39, nr. 2, p. 181-186. • Manifestări de solidaritate a populaţiei de pe Valea

Mureşului superior cu acţiunile militare ale României în

timpul Războiului de independenţă. În: Tribuna

mureşeană a muncii politico-educative, mai 1977, p. 65-

68.

• Precizări mureşene privind solidaritatea cu

independenţa României. În: Vatra, 1-4, nr. 4-6, 1977.

• Capitala Moldovei la 1849 în viziunea unui

memorialist paşoptist ardelean. În: Revista Arhivelor,

54, vol. 39, nr. 3, p. 307-308.

• Documentele continuităţii. Mărturii ale afirmării

conştiinţei naţionale pe Valea Mureşului. În: Vatra,

TgM, nr. 107/A, 1978.

• Petiţia de reforme constituţionale a tinerimii

intelectuale din TgM din 24-25 martie 1848 şi caracterul

ei. În: Mehedinţi - Istorie şi Cultură, Anuarul Muzeului Judeţean Mehedinţi, 1979, p. 71-74.

• Aspecte ale stării de spirit a maselor populare din

nordul Transilvaniei în timpul ocupaţiei hortiste. În:

Revista Arhivelor, 55, vol. 15, nr. 3, p. 287-290.

• Conscripţia militară din vara anului 1784 în centrul

şi răsăritul Transilvaniei şi urmările ei. În: Marisia, 9,

1979, p. 155-173.

• Care au fost relaţiile dintre Domnii Ţării Româneşti

şi oraşul Târgu-Mureş? În: Îndrumătorul pastoral, 3,

1979, p. 235-236.

• Care este rolul oraşului Târgu-Mureş în cadrul

mişcărilor sociale ale veacurilor XVII-XIX. În: Indrumătorul pastoral, 3, 1979, p. 236.

• Constatin Romanu-Vivu. În: Steaua roşie, 20 martie

1979, p. 3.

• Ioan Oros din Vidrasău. În: Almanah Tribuna, 1979,

p. 83-84.

• Arestarea lui Florian Micaş şi scăparea mea din

Târgul Mureşului. Ioan Oros. Memorii. În: Almanah

Tribuna, p. 100-102.

• Domeniul lui Lázár din Lăzarea-Ciuc la 1742. În:

Marisia, 10, 1980, p. 91-117.

• Ioan Oros alias Rusu din Vidrasău în revoluţia din 1848-1849 a românilor din Transilvania. În: Îndrumător

pastoral, Alba Iulia, 4, 1980, p. 167-168.

• Date noi privind mişcarea lui Sofronie (1759-1761).

În: Apulum, 18, 1980, p. 277-289.

• Iobăgimea transilvană în perioada elaborării

ordonanţei provizorii din 1769 „Certa Puncta”. În:

Anuarul Institutului de istorie şi arheologie. - CjN, 24,

1981, p. 197-223.

• Date privitoare la istoricul morii de hârtie de la

Aiudul de Sus (sec. XVII-XIX). În: Apulum, 19, 1981, p.

213-221.

• Date privind lupta pentru egala îndreptăţire a naţiunii şi a limbii române în comitetele: Alba de Jos,

Dăbâca, Târnava, Turda şi în scaunele Mureş şi Ciuc-

Giurgeu şi Casin în Anul 1861. În: Marisia, 11-12, 1982,

p. 165-195.

• Caracteristicile servituţiei iobăgeşti din centrul şi

răsăritul Transilvaniei în perioada elaborării ordonanţei

Certa Puncta (1765-1769). În: Revista Arhivelor, 59,

vol. 44, nr. 3, p. 222-230.

• Precizări la datarea unui tablou al revoluţiei de la

1848 din Transilvania. În: Revista Arhivelor, 49, vol. 34,

p. 332-339. • Abuzul senioral în Transilvania. În: AIIN, CjN, 1985.

• Noi documente despre Pintea Viteazul şi ortacii lui.

În: Marisia, 1984.

• Stratificarea economic-socială a populaţiei de pe

Câmpia Transilvaniei în anul 1820. În: Cercetări şi


383

Ştiinţe Sociale, 3, 1987, p. 234-292.

• Arestarea lui Avram Iancu la Hălmagiu în decembrie

1849. În: Şcoala Ardeleană, TgM, 1, 1991, nr. 3.

• Proclamaţia de la Vidra de Sus (din 5 mai 1848). În:

Cuvântul liber, 1 sept. 1992.

• Transilvania în faţa pretenţiilor Ungariei. O lucrare

necunoscută a lui Alexandru Papiu Ilarian difuzată în

Franţa în 1861. În: Şcoala Ardeleană, 1991-1992.

• Reverberaţiile Răscoalei lui Horea la românii din scaunele secuieşti. În: Angustia, 1, 1996, p. 159-163.

• Documente ale istoriei. Colonizările etno-agricole

din Transilvania între anii 1880-1908. În: Gazeta

Reghinului, 9, nr. 10-11, 2000.

• Vasile Mare, un „tribunus plebis” reghinean de la

1848-1849. În: Reghinul Cultural, 8, 2006, p. 114-122.

• Ideile Şcolii Ardelene în formaţia intelectuală a lui

Avram Iancu. În: Şcoala Ardeleană, TgM, 2, 1993, nr. 7.

• Românii de pe graniţa cu Moldova în timpul

Revoluţiei de la 1848-1849. În: Angustia, 10, 2006;

Adevărul Harghitei, M. Ciuc, mart. 2005. • Muzeul Soarelui. În: Cuvântul liber, 23 ian. 2008, p.

2, 1 foto.

• Românii mureşeni în 1914, cu ochii spre întregirea

ţării. În: Cuvântul liber, 8 aug. 2008, p. 7.

• Un manifest incendiar, găsit la Poieniţa, proclamă

încă din anul 1886 Unirea Transilvaniei cu România. În:

Cuvântul liber, 4 mart. 2009, p. 1, 2, 1 foto. Referinţe:

• Istoricii şi ştiinţa istorică din România: 1944-1969. - Bucureşti:

Ed. Ştiinţifică, 1970. - II, B, p. 149.

• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1978, p. 278.

• Judeţul Alba: Documentar istorie, literatură, ştiinţă, artă / coord.

al lucrării Ion Mărginean. - Alba-Iulia: s.n., 1993.

• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie

Poptămaş. - TgM: BJM, 2003. - 346 p.

• Ioan Ranca - arhivist şi istoric la 80 de ani. - Sf. Gheorghe:

Ed.Eurocarpatica, 2012.

• Portrete „Ioan Ranca”. În: Revista Arhivelor, CjN, Seria a III-a,

vol. I, 1995, p. 127-128.

• Distincţii pentru omul şi arhivistul Ioan Ranca / Lia Străuţ. În:


• Arhive şi arhivişti / Lia Străuţ. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p.

1,3; 2 foto.

• Un destin exemplar de român / Marin Căldărariu. În: Cuvântul

liber, 23 oct. 2007, p. 1, 5

• Pro Libro Senator [2007] / Letiţia Bota. În: Cuvântul liber, 17 nov.

2007, p. 1, 1 foto.

RAŢIU, Anton, sculptor; n. 24 febr. 1955,

Bobohalma, MS. Studii la Lic. de Artă

TgM (1974); IAP „Ion Andreescu,”

CjN, secţia sculptură (1980). Din 1980

locuieşte în Bucureşti, fiind prof. şi

membru UAP, secţia sculptură; prof. de

sculptură la Lic. „Nicolae Tonitza”

Bucureşti (din 1991). Fondator şi dir. al

Şc. de Arte şi Meserii „Dimitrie

Paciurea”; dir. artistic şi coordonator la SC Art Maestro

SRL. Participă la expoziţii şi tabere de creaţie: Măgura (1984), Căsoaia (1986), Oarba de Mureş (în piatră),

Berlin (piatră, 1987), Iserlohn, Germania (1993, 1994).

Expoziţii personale: Galeriile „Jean Louis Calderon,”

Bucureşti (1994, 1995. Expoziţii de artă în străinătate:

Beirut, Asia (1997); A 13-a ed. „Dantesca,” Ravenna,

Italia (1998). Opere de mari dimensiuni: „Ienăchiţă

Văcărescu,” medalion (90x60 m, bronz), Bucureşti

(1994); Monumentul Dr. Emil Dandea (3,80m înălţime),

TgM (1996); Bust Kretzulescu, bronz, Bucureşti (2004).

Lucrări pentru plein-air: „Dialog” (2,50x1,30 m),

Iserlohn-Germania; „Crist” (4 metri, bronz) la Institutul

Sfânta Maria, Bucureşti; restaurarea pietrăriei la Biserica

„Sf. Gheorghe” (în stil brâncovenesc), Bucureşti; lucrări

în colecţii particulare şi de stat în: România, Germania,

Austria, Franţa, Belgia, Italia, SUA, Canada. Comenzi sociale: Iluminator aluminiu poleit Casa Poporului,

Bucureşti (1989); Maşti calorifer, Holul Central Casa

Poporului (1989); Fântâni Centrul Civic, Bucureşti

(1989). Lucrări în inox: Panouri decorative din inox,

Hotel Romenergo Azuga (2005); Fântână arteziană inox

Energy Holding, Str. Paris, Bucureşti; Înger (1,5m

înălţime, 2008); Fântână arteziană 4m înălţime,

American Village, Pipera Ilfov (2008). Participă la

numeroase proiecte de restaurare metal: tablă de zinc,

fier, fier forjat, piatră. Referinţe:


TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 186, 318.

• Anton Raţiu, sculptor, autorul monumentului [Emil A. Dandea] . În:

Oraşul. Ed. specială ocazionată de dezvelirea statuii lui Emil Aurel

Dandea, nr. 1 (aug. 1996), p. 10, 1 foto.

RAŢIU, Aurel, ziarist; n. 1 apr. 1950, Sărmăşel,

MS. Studii: Şc. Gen. Sărmăşel

(1957-1960); Li. „Nicolae Bălcescu”

Cj (1961-1969); Fac. de Educaţie

Fizică şi Sport, TgM (1973-1975).

Prof. de educaţie fizică şi sport la Şc.

Gen. Balda (1975-1978); prof.

antrenor la CSS TgM (1978-1985); instructor sportiv la CJFS Mureş

(1985-1988); vicepreş. la CS Mureşul TgM (1989);

redactor la Radio TgM (1990-). Specializări: antrenor de

volei, România (1973-1975). A colaborat la ziarele:

Sportul Românesc, Gazeta Sporturilor, Fotbal Plus,

Steaua roşie, Cuvântul liber. Membru în Asoc. Presei

Sportive din România (1995); Uniunea Ziariştilor

Profesionişti din România (1993); Asoc. Internaţională a

Presei Sportive (1990). Diploma de excelenţă din partea

Asoc. Internaţionale a Presei Sportive (2005).

Lucrări publicate:

• Sportul mureşean de-a lungul anilor. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1997. - 220 p.

• Sportul mureşean de-a lungul anilor. - Ed. a 2-a

revăzută şi adăugită. - TgM: s.n., 1999. - 248 p.

• Jurnal Olimpic: Atena 2004 - Torino. - TgM: Ed.b

Nico, 2006. - 142 p.

• Sportul mureşean de-a lungul anilor. - Ed. a 3-a,

revăzută şi adăugită - TgM: Ed. Nico, 2007. - 230 p.

• La vinclu. - TgM: Ed. Nico, 2007. - 140 p.

- în colaborare:

• Dincolo de microfon. Confesiuni / Aurel Raţiu, Tarfin

Todea. - TgM: Ed. Nico, 2009. - 211 p.


• 40 de ani de la prima promovare a echipei de fotbal

A.S.A. Târgu-Mureş în divizia A. În: Cuvântul liber, 19

iun. 2007, p. 4; 1 foto.

• Fotbalul târgumureşean, încotro?. În: Cuvântul liber,

26 iun. 2007, p. 4.


384

• Furnizori de talente. În: Cuvântul liber, 7 aug. 2007,

p. 4. Referinţe:

• Ghidul bibliografic al scriitorilor din Radio / Titus Vâjeu. -

Bucureşti: Ed. Casa Radio, 2004.

• „Jurnal Olimpic” - Aurel Raţiu recidivează / Tarfin Todea. În:

Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p. 4, 1 foto.

• Anul editorial 2007. Frumos şi liniştit l-am încheiat! / Dorin Borda.

În: Cuvântul liber, 4 ian. 2008, p. 1, 6.

• O carte de excepţie: „La vinclu” de Aurel Raţiu/ Ioan Astalus. În:


• Cronicar la trei Olimpiade / Valeriu Russu. În: Adevărul de seară,

2 febr. 2009, p. 16, 1 foto.

• Promovarea spiritului de fair-play, prioritatea lui Aurel Raţiu /

Mihai Vereş. În: Zi de zi, 2 apr. 2009, p. 8, 1 foto.

RAŢIU, Dorica, interpretă a folclorului transilvan,

deţinătoare de folclor, economist; n. 5

apr. 1968, Bobohalma, MS. Şc. prim. şi

gimnaziul pe meleagurile natale; Lic.

Ind. nr. 2 Târnăveni; Şc. Populară de

Artă TgM, canto popular, la cls. prof.

Vasile Conţiu; Univ. AITEDA Alba-

Iulia, Fac. de Management (1998-

2001); licenţa la ASE Bucureşti; cursuri postuniv. Eficienţă şi risc şi Pedagogie şi psihologie

educaţională. Interpretă a cântecului transilvan din zona

Târnavelor, aparţinând locurilor natale sau unor zone

mai îndepărtate, însă în variante care se cântă în zona ei.

Pe lângă zecile de înregistrări de radio şi televiziune, are

5 albume înregistrate: prima casetă audio şi primul CD,

cu titlul Nu gândi, bade, gândi (1997); Haida bade la

jurat (1998); Colinde (1999); Eu te iubesc bădiţă al meu

şi A bătut la uşa ta, format din 11 pricesne şi cântări

bisericeşti, în colab. cu Ilinca Tomoroveanu. Economist,

lucrând în prezent ca expert la Guvernul României, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Două

Diplome de excelenţă acordate de Ministerul Culturii şi

Cultelor, prin Muzeul Naţional al Satului „Dimitie

Gusti” din Bucureşti; Premiul II la Festivalul interjud.

Corabia (1988); Premiul I pentru interpretare la

Festivalul „Maria Lătăreţu,” Tg. Jiu (1989); locul I şi

Premiul Special al juriului la „Toamna Buzoiană”; a

câştigat „Topul Transilvaniei” de două ori. Referinţe:


• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura

românească de-a lungul timpului. - Vol. 8: Dimensiunile culturii şi

civilizaţiei ţărăneşti. - 2006. - 560 p.



• Cuvântul liber, 5 mart. 1997, p. 1, 1 foto; 25 ian. 2002, p. 8; 2 aug.

2005, p. 6, 1 foto; 22 sept. 2005, p. 2, 1 foto.

RAŢIU, Gregoriu, pr. gr.-cat.; n. ? - m. 1827, ?

Studii gimnaziale şi teologice la Blaj. Prof. de

„principie” (1799-1800) la Blaj; paroh în Silvaşul de

Câmpie (1804); adm. protopopesc al Sânmărtinului. Referinţe:

• Dascălii Blajului / 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu.

- Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 42.

RAŢIU, Simion, pr. gr.-cat., prof.; n. 1772, Silvaşul

de Câmpie, MS - m. 1820. Studii gimnaziale la TgM,

teologice şi filosofice la Viena. Prof. la „sintaxişti”

(1795-1796) şi „humanioare” (1797-1798) la Blaj; paroh

în Ponorel; arhidiacon şi paroh în Roşia de Munte

(1815); iarăşi paroh la Ponorel. Referinţe:



RAŢIU, Vasile, pr. gr.-cat., prof.; n. 1795, Căpâlna,

MS - m. 1835, ? Studii secundare şi teologice la Blaj.

Hirotonit în 1818, numit paroh în Bia; prof. la

„sintaxişti” (1820-1822) în Blaj; a fost trimis în mănăstirea Sânpetrului de Câmpie, apoi la mănăstirea

Nicula şi la mănăstirea Petridului de Jos. De la el a

rămas un Manual catehetic, publicat mai târziu în Foaia

scolastică din Blaj. Referinţe:



RĂDESCU, Mihaela, născută Murgu, actriţă; n. 27

nov. 1962, BV. Studii: IAT TgM

(1987), cu prof.: Adriana Piteşteanu,

Mihai Gingulescu, Vasile Vasiliu. Debut în studenţie, an II, în

Milionarul sărac de Tudor Popescu

(1984) la Teatrul Naţional TgM; în

regia lui Victor Ioan Frunză:

Satyricon la Teatrul Naţional TgM

(1994); Trupa pe Butoaie, ambele versiuni: 1992-1994 la

Teatrul Naţional TgM şi 1995-1996, UNITER; Bietul

meu Marat; Arca lui Noe; Alcool… amar… amor,

Tamerlan cel Mare la Teatrul Naţional Bucureşti. A mai

jucat la Teatrul Naţional Evreiesc în regia Lianei

Ceterchi, Teatrul Nottara în regia lui Cristian Teodor Popescu; Teatrul Masca în regia lui Mihai Mălaimare;

La Teatrul Luni de la Green Hours în piesa Azi mă…

Ubu; la Teatrul Foarte Mic în piesa Ca pe tine însuţi

(2010). Filme: Dracula (2002); Maria (2003); Zi festivă

(2010). Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala

UNITER (1995). Referinţe:

• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000.



Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.

108, 109, 111, 113, 114, 123.

RĂDESCU, Vlad, Rădescu Neagu Oltea,

Vlad; actor; n. 18 nov. 1952,

Bucureşti. Studii: Lic. „D. Cantemir”

şi I.L. Caragiale Bucureşti; absolvent

IATC Bucureşti, promoţia 1975, cls.

prof. Sanda Manu, asistenţi Geta

Angheluţă, Ştefan Velniciuc. Îşi

susţine examenul de producţie cu rolul Monserrat din Monserrat de Em.

Roblès; alte roluri: Thomas Diafoirus fiul, din Bolnavul

închipuit de Molière. Repartizat la Teatrul Naţional TgM

(1975-1994); actor la Teatrul Mic din Bucureşti (1994);

conf. univ. la Fac. de Teatru a Univ. „Spiru Haret”

Bucureşti, şeful catedrei Arta Actorului, director tehnic

adm. (1990). A făcut parte din trupa de spectacole în aer

liber Trupa pe butoaie, iniţiată şi condusă de Victor Ioan


385

Frunză şi Adriana Grand, stabilită apoi la Bucureşti; a

fost organizatorul şi dir. celor două întâlniri ale şc. şi

Academiilor Europene de teatru, TgM (1993, 1994), în

care s-au confruntat şcoli de învăţământ teatral din

întreaga lume prin spectacole şi ateliere teatrale. Dir. al

Teatrului Nottara, Bucureşti (1997); dir. al Teatrului

Naţional TgM (2009-2010). Roluri: Teatrul Naţional

TgM: Rudy, din Patima roşie de M. Sorbul, regia Gh.

Harag; Popescu, din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia N. Scarlat; Şeful echipei, din Oamenii

cavernelor de W. Saroyan; Florindo, din Mincinosul de

C. Goldoni; Barmanul, din Of! Tinereţe! de E. O’Neill;

Tânărul, din 1907, de Bogdan Ulmu; Valter, din Idolul şi

Ion Anapoda, de G. M. Zamfirescu; Contele Illeshazy,

din Procesul Horia de Al. Voitin; Vlano, din Dundo

Maroje, de Marin Drzici; Kaciala, din A murit Tarelkin

de Suhova-Kobâlin; Şeriful, din Omul care aduce ploaia

de R. Nash; Isprăvnicelul, din Povestea dulgherului, de

Radu Stanca; Dumitraş, din Opinia publică, de A.

Baranga; Un violonist, din Judecată în noapte, de A.K. Vollejo; Horace şi Frederic, din Invitaţie la castel, de J.

Anouilh; Horatio, din Hamlet, de Shakespeare; Gh.

Daru, din Viaţa e ca un vagon?, de P. Everac; State

Voileanu, din Fetele Didinei, de V. Eftimiu; Radu, din

Milionarul sărac, de T. Popescu; Ferdinand, din Intrigă

şi iubire, de Fr. Schiller; Lt. Lukas, din Bravul soldat

Swejk, de J. Hasek; Judecătorul, din Evul mediu

întîmplător, de R. Guga; Alonso, din Furtuna, de W.

Shakespeare; Căpitanul Stamatescu, din Titanic vals, de

T. Muşatescu; Efimovici, din Smerita, de Dostoievski;

Christian, din Regele gol, de E. Şvarţ; Oedip, din Regina Iocasta, de C. Zărnescu; D-na Surdă, Soţul, Marchizul,

din Trupa pe butoaie, farse populare; Menestrelul, din

Soldatul de plumb, de S. Lychy. Teatrul Nottara: Cazul

Gavrilescu, de Mircea Eliade. Organizator de festivaluri

studenţeşti, lector univ. la Academia de Teatru şi Film;

regizor de teatru: Casa Bernadei Alba, Univ. Spiru

Haret, Fac. de Teatru; Descurcăreţele (2005),

scenografie; Două farse celebre (2005); Fasole bătută

măr, de Marin Sorescu (2007). Filme: Ciprian

Porumbescu, regia Gh. Vitanidis (1972); Cantemir, regia

Gh.Vitanidis; Pe aici nu se trece, regia Doru Năstase;

Războiul de independenţă, regia Doru Năstase; Ultima frontieră a morţii, regia Mircea Calotescu; Burebista,

regia Gh. Vitanidis; Cowboys, regia Dean Reed; Munţi în

flăcări, regia Mircea Moldovan; Somnul Insulei, regia

Mircea Veroiu; La răscrucea marilor furtuni (1980);

Lunga călătorie cu trenul (1997); Duşmanul duşmanului

meu (1999); Vlad nemuritorul (2000); Numai iubirea

(2004); Peştera (2005); Sweeney Todd (2006); Iubire ca

în filme (2006); Cocoşul decapitat (2007); Călătoria lui

Gruber (2008). Referinţe:




66, 99, 110, 111, 116, 123.


Bucureşti: Cartea Românească, 2004.

REGMAN, Nicolae, pseud. Z. Sandu; pr., ped.,

scriitor; n. 20 ian.1881, Sighişoara, MS - m. 18 iul. 1951, SB. Studii la Gimnaziul evanghelic german, Sighişoara

(1893-1901); Institutul teologic din SB (1901-1904);

Univ. din Budapesta (1904-1907). Dr. în filosofie şi

ped., Budapesta (1907). Prof. la Institutul teologic-

pedagogic din Caransebeş (1907-1911); pr., secretar al

Vicariatului din Oradea şi inspector al şc. confesionale

din jud. BH (1911-1917); cons. şc. la Arhiepiscopia SB

(1917-1920); red. al ziarului „Telegraful Român” (1917-

1919); prof. pentru disciplinele ped. la Şc. normală

„Andrei Şaguna” din SB (1919-1924); prof. de lb. română la Lic. „Gh. Lazăr,” SB (1924-1941); prof.

ajutător la Institutul teologic SB (1919-1924); în paralel,

inspector al învăţamântului secundar pentru regiunile SB

şi Cj; prefect de Oradea şi SB. A publicat studii, articole,

poezii, majoritatea sub pseudonim.

Lucrări publicate:

• Doine şi strigături. Culese şi întocmite de… - SB,

1904. - 64 p.

• Fr. Froebels: Geisteart und Philosophie. - SB, 1907.

- 77 p.

• Dr. Petru Şpan, Conferinţă. - Bucureşti, 1914. - 35 p. • Însemnări din zorii învierii naţionale. - SB, 1919. -

134 p.

• Alexandru Vlahuţă. - SB, 1921.

• Rugăciunile vremii. - SB, 1922. - 41 p.

• Spiru Haret, organizatorul învăţământului naţional. -

SB, 1925 (ed. a II-a, 1930).

• Oglinda inimii. - SB, 1927. - 136 p.

• Tămăioare. - SB, 1931. - 135 p.

• Siluete filosofice. - Bucureşti, 1933. - 174 p.

• Figuri din trecutul cultural al Ardealului. - SB, 1938.

- 35 p. • Vieţi rodnice. - SB, 1945. - 124 p.

• Urcuşuri în zări. Psalmi noi. - SB, 1946. - 127 p. Referinţe:

• Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786-1986 /

Mircea Păcurariu. - SB: 1987, p. 309-310.

• Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti:

Univers Enciclopedic, 1996.

• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi

Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară

Clujeană, 2000, p. 437.

• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Dr. Mircea Păcurariu.-

Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002.

RISTEA HORGA, Monica, actriţă; n. 22 sept.

1959, TgM. Studii:

Institutul de Teatru

„Szentgyörgyi István,”

TgM (1983). Actriţă la

Teatrul Naţional TgM

(1984-); a jucat peste 15

roluri importante în

aproape 100 de spectacole, cu peste 300 de reprezentaţii; a lucrat cu

regizori importanţi: Harag Gheorghe, Victor Ioan

Frunză, Gigi Căciulescu, Anca Bradu, Radu Afrim;

regizori de film: Andrei Blaier, Dan Piţa, Mircea

Mureşan, Mircea Constantinescu. Este colab. a

programului de teatru experimental underground, joacă

în piese noi şi lucrează pe partea de imagine vizuală.

Roluri în: Hamlet, regia Nicolae Scarlat, Teatrul

Naţional TgM; Livada de vişini, de A.P. Cehov, regia

Gh. Harag (1985); Ion, de L. Rebreanu, regia Dan

Alecsandrescu; Năpasta, regia Dan Alecsandrescu;


386

Trupa pe butoaie, regia V. I. Frunză; Imblânzirea

scorpiei, regia Mircea Cornişteanu; Amalia respiră

adânc, Teatrul Ariel TgM; Casa străină, Teatrul Odeon,

Bucureşti; Cântăreaţa cheală, de E. Ionesco, Teatrul

Naţional TgM; Geniul crimei, Teatrul'74; Monoloagele

vaginului, de Eve Ensler, regia Alina Nelega Cadariu.

Colab. cu Radio TgM, unde interpretează poveşti pentru

copii mici şi mari. Referinţe:

• Colivia de vise: [interviuri] / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000,

p. 145.




78, 80, 89, 97, 103, 111, 113, 141, 157.


Hübners Who is Who, 2010, p. 637-638.

• Monica Ristea-Horga (fişă de creaţie) / C.P. În: Cuvântul liber, 11

ian. 2000, p. 4, 1 foto.

• Underground, dizidenţă, exil şi poezie vie / Dan Todea. În: Punctul,

21 apr.- 2 mai 2006, p. B4.

• De la Montreal, la Tîrgu-Mureş! / Mariana Rusu Iordache. În: 24

ore mureşene, 5-7 mai 2007, p. 2, 1 foto.

• O premieră naţională / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore

mureşene, 20 oct. 2007, p. 2, 1 foto.

• Monica Ristea Horga: „Ariel a devenit un al doilea <plămân>

artistic al oraşului” / Ioana Florea. În: Cuvântul liber, 31 oct. 2007, p.

3, 1 foto.

RIŢIU, Florica, artist plastic, prof.; n. 27 mart.

1923, Călăraşi, CL. Studii: Academia

de Arte Frumoase Bucureşti (1942-

1947), prof. Camil Ressu, Steriady,

Paul Constantinescu, rector sculptură:

Medrea. Prof. la Lic. de Fete Dumbrăveni, jud. Târnava Mică

(1947-1949); dir. la Lic. Comercial din

Blaj (1949-1950); prof. de desen la

Lic. Real Umanist din Târnăveni (1950-1979). A

înfiinţat primul cerc de artă plastică în Târnăveni; a

organizat primele expoziţii personale şi de grup ale

membrilor cercului de pictură, fiind remarcaţi pe plan

zonal şi republican. Referinţe:

• Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ion Damian. - CjN, 1996.

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan .-

TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 146, 299.

• Florica Riţiu cetăţean de onoare la Târnăveni / N.M. În: Zi de zi,

19 mart. 2009, p. 7.

RIŢIU, Ion, actor de teatru şi film, artist plastic; n. 4

dec. 1950, Sighişoara, MS. Studii:

IATC „I.L. Caragiale” Bucureşti.

Actor al Teatrului Naţional TgM. În

timpul liber, sculptează opere de artă şi

interpretează muzică uşoară şi clasică

la diferite instrumente muzicale. Roluri

în teatru: Musafirul, din Cvadratura

cercului de V. Kataev, regia Nicolae

Scarlat; Damis din Tartuffe de Molière, regia Dan Micu;

Solul imperial, din Viteazul, de Paul Anghel, regia Nicolae Scarlat; Vili, din Cocoşul de tablă, de Dan

Rebreanu; Petea, din Patru lacrimi, de Victor Rozov,

regia Nicolae Scarlat; Ionescu, din O scrisoare pierdută,

de I.L. Caragiale, regia N. Scarlat; Jamie, Un tânăr, din

Oamenii cavernelor, de Wiliam Saroyan, regia

Constantin Dragnea-Marinescu; Tânărul, din Mincinosul,

de Carlo Goldoni, regia Constantin Anatol; Melpomete,

din Balconul, de D.R. Popescu, regia N. Scarlat; Alfred,

din Rătăcire, de Tudor Negoiţă, regia Mihai Manolescu;

Arthur, din Oh! Tinereţe!, de Eugene O'Neill, regia Zoe

Anghel Stanca; Contele Ştefan Klesházy, din Procesul

Horea, de Al. Voitin, regia Dan Alecsandrescu; Maro,

din Dundo Maroje, de Marin Derzi, regia István Szabó;

Dr. Robert, din Doctor fără voie, de Molière, regia

András Hunyadi; Dulgherul, din Povestea dulgherului şi

frumoasele sale soţii, de Radu Stanca, regia Zoe Anghel-Stanca; Baronul Günther, din Florile unui geambaş, de

Sütö András, regia Dan Alecsandrescu; Orlando, Sir

Roland de Bois, din Cum vă place?, de W. Shakespeare,

regia Dan Alecsandrescu; Vlăduţ, din Adolescenţii, de

I.C. Catina, regia Constantin Săsăreanu; Eduard, din 33

de scrisori anonime, de Méhes György, regia Hunyadi

András; Victor, din Portretele, de Julio Mauricio, regia

Dan Alecsandrescu; Mareş, din Jolly Joker, de Th.

Popescu, regia Zoe Anghel-Stanca; Octav Şoimu, din

Ciuta, de V.I. Popa, regia Kincses Elemér; Rosencrantz,

din Tragedia lui Hamlet, prinţul Danemarcei, de W.

Shakespeare, regia N. Scarlat; Matei, din Bună noapte nechemată, de Al. Popescu, regia Raluca Iorga Mândrilă;

Marcu, din Goana, de Paul Ioachim, regia Raluca Iorga

Mândrilă; Jandarm II, din Peripeţiile bravului soldat

Svejk, regia Eugen Marcus; Vlad, din A şaptea

necunoscută, de Tudor Negoiţă, regia Dan

Alecsandrescu; Cléonte, din Burghezul gentilom, de

Molière, regia Dan Alecsandrescu; Bimbo, din Havuzul,

de Paul Everac, regia Dan Alecsandrescu; Andrei, din Ne

naştem o singură dată, de Ion Ciurdaru, regia Dan

Alecsandrescu; Asmarandei, din Luna de miere, de

Platon Pardău, regia Levente Kovács; Colonel SS, din Valentina, de Dimitrie Roman, regia Adriana Piteşteanu;

Jan, din Neînţelegerea, de Albert Camus, regia Eugen

Marcus; Siropilin, din Pelicanul, de A.N. Ostrovski,

regia Dan Alecsandrescu; Cecil Phmick, din Fantoma cu

bretele, de O. Wilde, regia Adriana Piteşteanu; Bartrand,

din Top secret, de Marc Camoletti, regia Andrei

Mihalache; Lucentio, din Îmblânzirea scorpiei, de W.

Shakespeare, regia Mircea Cornişteanu; Rol secundar,

din O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale, regia Mircea

Cornişteanu; Paloma Que, din Don Quijote şi Sancho

Panza, de M. Bulgakov, regia Marius Oltean; Radu, din

Milionar la minut, de Th. Popescu, regia Mircea Cornişteanu; Roger Tramplemain, Gerry Lejeune, din

Scandal în culise, de Michael Frayn, regia Cristian Ioan;

Sir Peter, Un sătean, din Moştenire, de John Harvey,

regia Scott Johnston; Roonie, din Şi miniştrii calcă

stâmb, de Ray Cooney, regia Cristian Ioan; Thomas

Mowbray, din Richard al II-lea, de W. Shakespeare,

regia Mihai Manolescu; Macduff, din Macbeth, de W.

Shakespeare, regia Ştefan Iordănescu; Doctorul, din

Duelistul, de Petre Barbu, regia Attila Vizauer; Abel

Znorko, din Variaţiuni enigmatice, de Eric E. Schmitt,

regia Cristian Ioan; Filippas, din Provocarea, de K. Asimakopoulos, regia Radu Olăreanu; Titi Albu, din

Mandache şi tranziţia, de Zeno Ghiţulescu, regia Dan

Glasu; Colonelul Redfern, din Priveşte înapoi cu mânie,

de J. Osborne, regia Liviu Pancu; Alec, din Clinica

amanţilor, de Champman-Freeman, regia Claudiu Goga.


387

Filmografie: Duelul, Rică Păsărin (1981); Noi, cei din

linia întâi, căpitan de infanterie (1985); Ciuleandra, Puiu

Faranga (1985); Mircea, Baiazid (1989); Coroana de foc

(1990); Oglinda (1993); Supravieţuitorul (2008). A jucat

în Centre Culturale Franceze din Braşov, CjN şi Iaşi,

Strasbourg, Lille, Brest, Insula Reunion, Monte Carlo,

Nice. Expoziţii de sculptură: Teatrul Naţional TgM;

Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu” Târnăveni. Referinţe:



Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. -TgM: s.n., 2002, p. 97,

103, 219.


Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -

TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 207, 320.

• Ion Riţiu / Olga Ivăncescu. În: Steaua roşie, 6 mart. 1982, p. 3, 4, 1

foto.

• Ion Riţiu (fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul liber, 26 oct.

1999, p. 4.

ROMAN, David Ioan, învăţător, prof.; n. 10 febr.

1886, Filpişul Mare, MS - m. 17 nov.

1959, SB. A absolvit Şc. normală din

Blaj (1907); cursurile pregătitoare

pentru prof. Cj (1919), pentru

specialităţile gimnastică, lucru

manual, caligrafie şi economie.

Învăţător în Habic, MS (1907-1912);

în Filpişul Mare (1912-1914); în

Voiniceni (1914-1919); la Şc. prim. „M. Eminescu” din

TgM, ca învăţător titular (1919-1920); prof. suplinitor (1920-1922), titular provizoriu (1922-1929), titular

definitiv (1929-1940) la Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM. A

participat la MAN de la Alba Iulia; a făcut parte din

Comisia instrucţiunii poporale a jud. MS-Turda; membru

al PNR, ulterior trece în PNL, ajungând membru în

comitetul jud. Membru al Despărţământului TgM al

Astrei; preş. Asoc. „Sf. Ana” (1925); a înfiinţat

organizaţia „Şoimii Carpaţilor,” fiind preş. organizaţiei

stejăreşti; a fost conducătorul cohortei „Horea” de la Lic.

„Al. Papiu Ilarian”. Devine membru al FRN (1938); se

stabileşte la SB (1940). Referinţe:

• Anuarul Liceului de băieţi „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş,

10 ani de activitate 1919-1929. - TgM, 1930, p. 132.


• Liceul „Al. Papiu Ilarian,” Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969,

p. 89, 166.

• 1918 la români. - Bucureşti: Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol.

10, p. 68-70.

• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed.Ardealul,

2000, p. 196-198.

ROMÁN Győző, jurnalist, ziarist; n. 10 sept. 1943,

Reghin, Apalina, MS. Studii elem. la Cj, apoi a continuat

la Bucureşti; Col. Unitarian din Cj (1961); Fac. de fizică,

Univ. „Bolyai,” fără să termine; se înscrie la Fac. de

Ştiinţe Economice, pe care a absolvit-o în 1968; Fac. de

ziaristică Bucureşti (1973); bursă în Danemarca. A lucrat

la cotidianul Előre, ca ziarist, apoi red., îndrumător al

rubricii agricole şi administrative. Colaborează la diferite

publicaţii maghiare: Új élet, Falvak Népe, Napsugár,

Jóbarát (1984-). La 22 dec. 1989 e unul dintre cei care

scot primul număr al ziarului Romániai Magyar Szó; a

red. mai multe numere ale revistei Változó Valóság

(1994); scoate revista Üzleti ötletek (1994); red.

cotidianul săptămânal Orient Express, fiind red. şef

(1992-1996). Corespondent extern la publicaţiile:

Erdélyi Napló, Székely Hírmondó, Pulzus, Romániai

Magyar Szó. Vicepreş. al MÚRE (1990-1993), preş.

Comisiei sociale a MÚRE (1993-1996); membru al

Asoc. Ziariştilor Profesionişti din România; al Asoc.

Ziariştilor Sportivi; membru UDMR. A obţinut distincţia „Meritul Cultural” (1988).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Csúcsok fel., În: Ide besüt a nap. - Bukarest: Előre

Kiskönyvtara, 1975.

• Az új arcú főváros. În: Hazánk új arculata. -

Bukarest: Kriterion, 1986.

• Két út a tenger. În: Jövőépítők, în: Augusztusi képek:

dokumentumok, emlékezések, riportok. - Bukarest,

Kriterion, 1989.

• Hazajöttem gazdálkodni. Lélekember erdélyi agyagon. Diófák otthona. Egy csokor tábortűz. În:

Szeretni a földet: Riportok. - Bukarest, Kriterion, 1989.

• Húsvéti ajándék / Cseke Gábor, Román Győző,

Koncz Géza. - Bucureşti: Romániai Magyar Szó, 1990. -

255 p.

• Magyar - román szótár = Dicţionar maghiar - român

/ Szerkesztők = Red. Reinhart Erzsébet, Lázár Edit,

Román Győző.- Bucureşti: Carocom '94, 2005. - XX,

1030 p. Referinţe:

• A romániai magyar nemzeti / Szerkesztette: Koppándi Sándor. -

Bukarest: Kriterion, 1981.

• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: Scripta, 1997, p.

494.

• Erdélyi Magyar Ki kicsoda. - Nagyvárad: Scripta=RMDSZ, 2000.

• Romániai Magyar irodalmi lexikon. 4 köt, N-R, Bukarest:

EME=Kriterion, 2002.



2008, p. 270-275.

ROMAN, Ioan, pr. gr.-cat., protopop, om politic; n.

8 iun. 1888, Oroiu, MS - m. 17 febr. 1977, TgM. Studii:

Şc. prim. la TgM, în lb. maghiară; Gimnaziul superior

gr.-cat. din Blaj; Fac. de teologie din Blaj. Hirotonit pr.

la 19 dec. 1911; numit adm. parohial în com. Crăciuneşti

(1911-1914); adm. parohial, apoi paroh în Sântana de MS (1914-1940). S-a împotrivit jurisdicţiei confesionale

a Episcopiei maghiare de Hajdudorog. Membru în CNR

comitatens MS-Turda; participant la MAN de la Alba

Iulia. Este numit comisar al Comisiei de aprovizionare a

jud.; membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda,

Secţiunea economică, Comisia instrucţiunii poporale şi

în Comisia agronomică din Plasa MS de Sus (1923-

1925). Membru al PNR, apoi al PNŢ; participă la

alegerile parlamentare (1922, 1927); este ales cons. jud.

şi cons. mun. (1930-1934, 1934-1937); preş. al Camerei

de Agricultură a jud. MS (1929-1940); deputat în Parlamentul României (1932-1933); membru al Ligii

antirevizioniste din jud. MS, susţine numeroase

conferinţe. Membru în Cons. de adm. la Ogorul,

Federala soc. cooperative din jud. MS-Turda (1921) şi la

Banca populară „Ţarina” din Sântana de MS (1924);

membru în Cons. com. Sântana de MS; preş. al Asoc.


388

„Cercetaşii României”. În timpul ocupaţiei se stabileşte

la Iernut, ca pr., apoi protopop, activând până în 1948.

Decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de

Cavaler (1930) şi „Vulturul Românesc” în grad de

Cavaler (1933). Referinţe:



- CjN, 1981, p. 53, 63, 71, 128, 174, 175, 181, 214, 223, 224, 225, 256.


român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p.

389; Vol. 9: 1989, p. 17-22.


2000, p. 191-196.


Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 230.

• Şematism. - Blaj, 1923, p. 52; 1929, p. 66; 1932, p. 179, 185, 252;

1937, p. 56; 1938, p. 146.

• La Sibiu, Şedinţa Comitetului Central al ASTREI / Ion Ardeleanu.

În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 1-3.

ROMAN, Visarion, publicist, om politic, ped.; n. 5

iul. 1833, Seuca, MS - m. 29 apr. 1885, SB. A studiat la Mediaş, TgM şi

SB, absolvind şi cursul teologic

(1853-1854). Membru corespondent al

Soc. Academice Române (13 sept.

1877). Învăţător la şc. din Răşinari

(1855-1857); primul bibliotecar al

ASTREI; unul dintre primii iniţiatori

ai conferinţelor învăţătoreşti; a creat primul institut

român de credit şi economii „Albina” din SB; notar;

conducător al Soc. de păstrare şi împrumut din Răşinari

(1867). Inspector al băncii de asigurare „Transilvania”(1869); prof. suplinitor la IPed. SB.

Publică în: Telegraful Român, Albina Carpaţilor, Amicul

şcoalei.

Lucrări publicate:

• Geografia împărăţiei austriacă. - SB, 1856.

• Carte de lectură românească. - 1865.

• Aritmetică pentru şcoale poporale greco-răsăritene

(1858). Referinţe:

• Din istoria literaturii didactice româneşti. - Vol. 3: Cărţile de

cetire din Transilvania. - 127 p.

• Din istoria literaturii didactice româneşti / Dr. Onisifor Ghibu. -

Vol. 2: Abecedarele din Transilvania. - Bucureşti: Librăriile Socec &

Comp., C. Sfetea, Pavel Suru, 1916. - Leipzig: Gerold & Comp. - 89 p.

• Banca Albina din Sibiu cea mai însemnată întreprindere financiară

din Transilvania; cu o privire generală asupra băncilor comerciale din

Ardeal şi Banat / Victor Slăvescu. - Bucureşti: Institutul de Ed.

„Reforma socială,” 1919.

• Contribuţiuni la istoria ziaristicei româneşti ardelene / Dr. Ioan

Lupaş. - SB: Ed. Asociaţiunii „Astra,” 1926.

• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol. 1.

- Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - XI, 755 p.

• Oameni din Bihor 1848-1918 / Teodor Neş. - Oradea, 1937.

• Gândire economică românească în secolul al XIX-lea:

consideraţiuni sumare / Victor Jinga. - Cj: s.n., 1938. - 97 p.

• Noi contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui Visarion

Roman / Vasile Netea. - SB: Ed. „Revistei Economice,” 1942. - XXV,

116 p.



Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944.

• Dela Petru Maior la Octavian Goga: studii şi evocări istorice /

Vasile Netea. - Bucureşti: Cugetarea-Georgescu Delafras S.A., [1944].

- 344 p.

• Mărturii culturale bihorene / Vasile Vartolomei. - Kv.-Cj: Ed.

ziarului „Tribuna Ardealului,” 1944. - 496 p.

• În amintirea lui Constantin Giurescu la douăzeci şi cinci de ani

dela moartea lui (1875-1918). - Bucureşti: s.n., 1944.

• Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar / Ilie

Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 140.

• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco; Cuvînt de încheiere -

Acad. Ştefan Pascu. - Vol. 7: Memoria culturii. - CjN: Virtus Romana

Rediviva P. F., 1993. - 560 p.

• George Bariţ şi contemporanii săi / Coord. Ştefan Pascu. - Vol. 9:

Corespondenţă primită de la Andrei Mureşanu, Constantin Alpini,

Ladislau Baziliu Popp, Iacob Bologa, Visarion Roman. - 1993. - 271 p.

• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile

Dobrescu. - TgM: Ed.UPM, 1996.

• Geografi români: dicţionar / I. Gîju. - TgM: Edipres Tipo, 1997. -

154 p.

• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.

Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1999. - 638 p.


Mun. „Petru Maior” 1999.



I.O., 1999. - Vestala, p. 734.



„Vasile Netea,” 1999. - 216 p.

• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile

Dobrescu. - TgM: Ed.UPM, 1999.



ROMANU-VIVU, Constantin, prefect de MS,

martir al Revoluţiei de la 1848; n.

1821, Pintic, com. Teaca, BN - m.

mart. 1849, TgM. Studii: Seminarul

teologic din Blaj (1842-1845). Prof. la

pensionul Schewitz din Bucureşti

(1847-1848 primăvara), s-a

împrietenit cu N. Bălcescu şi fraţii

Goleşti, îşi cristalizează ideile

revoluţionare, apoi pleacă la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde va fi ales membru al comitetului

permanent de la SB. Din iun. până în sept. se întoarce la

Bucureşti, se pune la dispoziţia guvernului provizoriu,

menţine corespondenţa cu transilvănenii, figurează în

red. ziarului Naţionalul şi Foaia satului, în care

populariza ideile revoluţiei. La sfârşitul lunii oct. se

întoarce la Blaj, la cea de-a treia adunare, fiind numit

prefect al MS de Sus, cu centrul în Reghinul Săsesc. Aici

organizează o legiune de 1500 de oameni cu care obţine

victorii la Aţintiş şi Cecălaca (31 oct. 1848), la Iernut şi

Cuci (5 nov. 1848). Începe să reorganizeze prefectura şi

legiunea a XII-a; pregăteşte un lagăr militar la Teaca; intervine cu hotărâre între ţărani şi proprietari; rezolvă

probleme legate de posesiunea unor păduri şi terenuri;

rezolvă plângerile legate de lipsa sării în gospodării;

solicită lui Bariţiu 9 exemplare din Gazeta Transilvaniei

pentru cultura românilor transilvăneni. Pentru scurt timp

ocupă Cetatea TgM (24 dec. 1848-1 ian. 1849). Este

prins în com. Stânceni (20 ian. 1849), închis la TgM şi

asasinat la începutul lunii martie 1849. Referinţe:

• Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin

Romanul Vivu: discurs rostit la 29 maiu 1929 în şedinţa solemnă /

Silviu Dragomir cu răspunsul d-lui Dr. I. Lupaş. - Bucureşti: Cultura


• Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi / Ion I. Nistor. -

Bucureşti: s.n., 1931. - 68 p.


140-186.

• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM: Ed.


389

Revistei „Progres şi Cultură,” 1933. - 80 p.

• Constantin Romanu-Vivu prefectul legiunii a XII-a în anii 1848-49

/ Vasile Netea. - TgM: Ed. Soc. Tinerimii Române „Constantin

Romanu Vivu,” 1937. - 40 p.

• Dela Petru Maior la Octavian Goga: studii şi evocări istorice /

Vasile Netea. - Bucureşti: Cugetarea-Georgescu Delafras S.A., [1944].

- 344 p.

• Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din

Transilvania în anii 1848-49 / Silviu Dragomir în colab. cu Prof.

Eugen Hulea şi Prof. Dr. Lazăr Nichi. - Vol. 2: Documente din

colecţiile Academiei Române, Asociaţiunii Transilvane şi ale Muzeului

Ardelean. - B: s.n., 1944.



• Lumina din adâncuri / Colonel (r) Vasile T. Suciu. - TgM:

Tipomur, 1996. - 236 p.

• Avram Iancu şi prefecţii săi / Valentin Borda, Viorica Dutcă,

Traian Rus. - TgM: UPM TgM, 1997.



I.O., 1999. - Vestala, p. 736.

• Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din 1848-1849 /

Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p.

• Transilvania 1848-1849: Antologie / Ed. şi prefaţă de Vasile T.

Suciu. - TgM: Tipomur, 2001. - 372 p.

• Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească /

Romulus Sever Todea. - Bucureşti: Ed. APP, 2001.






• Sângeorgiu de Mureş. Monografie 2010. - TgM: Nico, 2010, p. 81-

87, 111-113.

• Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2011.

• Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco -Catolică.

Evocări istorice/ Dr. Ioan Şoldu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2011, p.

258-263.



• Un monument pentru Constantin Romanu-Vivu la Târgu-Mureş. În:

Glasul Mureşului, 28 iul. 1935, p. 2.

• În amintirea lui Constantin Romanu-Vivu, prefect de Mureş. Erou

mort în luptele din 1848. În: Glasul Mureşului, 7 iul. 1935, p. 2.

• Viaţa şi moartea de erou şi de martir a prefectului Constantin

Romanu-Vivu. În: Glasul Mureşului, 13 sept. 1936, p. 2.

• Constatin Romanu-Vivu / Ioan Ranca. În: Steaua roşie, 20 mart.

1979, p. 3.

RÖSLER, Gustav, istoric, prof.; n. 6 febr. 1887,

Reghin, MS - m. 1958, SB. A învăţat la Gimnaziul

inferior evanghelic din Reghin; Gimnaziul maghiar din Orăştie; studiază teologia şi filosofia (un an) la

Heidelberg; Univ. maghiară din Cj (un an); Univ. din

Marburg. Prof. la Gimnaziul german din Reghin,

stabilindu-se apoi la BV, prof. la Gimnaziul Honterus.

Are preocupări istoriografice; publică mai multe

contribuţii referitoare la trecutul Reghinului şi la

colonizarea saşilor în Transilvania. A susţinut expuneri

în cadrul soc. Verein für Siebenburgische Landeskunde,

fiind membru al acesteia. Avea legături cu N. Iorga, a

fost invitat de acesta la cursurile de vară de la Vălenii de

Munte; în 1929 ocupă funcţia de inspector şc. al Bisericii evanghelice din România.

Lucrări publicate:

• Zur Geschichte der Stadt Sächsisch-Regen (Reen)

und ihrer sächsischen Umgebung bis zum Aussterben

der Arpaden. În: Siebenbürgisches Archiv. - Vol. 7,

Köln-Graz, 1968. Referinţe:

• Orizonturile mele O viaţă de om aşa cum a fost / N. Iorga. -

Bucureşti: Minerva, 1984.

• Gustav Rösler. În: Sächsisch-Regen. Die Stadt am Berge.

Lebensbilder aus der Vergangenheit einer Kleinen Stadt in

Siebenbürgen. Herausg. von Ernst H. Philippi und Wigant Weltzer,

Bochum, 1991, p. 235-236.


Mun. „Petru Maior,” 1994, p. 226-228.

• Istoricul Silviu Dragomir despre opera lui Gustav Roesler / Virgil

Pană, Dorin Rus. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. -

Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2001, p. 289.



2008, p. 275-276.

• Personalităţi şi evenimente culturale ale Reghinului / Ingrid

Basaraba. În: Gazeta Reghinului, aug. 2005, p. 1, 3.

ROŞCA, Emil Lucian, dirijor, etnomuzicolog,

conf. univ.; n. 18 febr. 1969, SB.

Studii: Academia de Muzică „Gh.

Dima,” Fac. de Muzicologie,

Compoziţie, Dirijat, Secţia Ped.,

Muzică religioasă, Secţia

Instrumentală, CjN (1991-1997);

curs de Management Educaţional I

(2004), II (2005), IŞJ SB; gr.

didactic I (2005). Dr. în muzică cu teza: Tipologia

repertoriului instrumental de joc pentru vioară din

Câmpia Transilvaniei. Particularităţi stilistico-structurale, Univ. Naţională de Muzică, Bucureşti

(2004). Prof., Şc. nr. 23, Sibiu (1990-1991);

etnomuzicolog, Complexul Muzeal Astra, Sibiu (1996-

1999); prof., Palatul Copiilor, SB (1998-1999); prof.,

Liceul de Artă SB (2001-2003); lector, prof. asoc., ULB

SB, Fac. de Psihologie-Sociologie, Catedra de Etnologie

(2003-2004); prof., gr. didactic I, şef catedră muzică,

teatru, arte plastice, Lic. „Onisifor Ghibu,” SB (2003-

2006); lector univ., prof. asoc., Fac. de Muzică, Craiova

(2005-2006); lector univ. titular (2006-2008), conf. univ.

(2008-) Fac. de Muzică, UAT TgM; şef de catedră, Ped. Muzicală, UAT TgM (2008-2010); secretar şt., Fac. de

Muzică, UAT (2010). Domenii de cercetare:

muzicologie, etnomuzicologie: culegere de folclor, filme

etnologice, forme şi analiză muzicală, stilistica

folclorului muzical românesc, aranjamente

instrumentale, muzica tradiţională bizantină, armonie,

antropologie culturală europeană şi americană,

multiculturalism. Membru în col. de red.: Symbolon

(2009), Revista de Şt. Teatrale, Univ. de Arte, Secţiunea

Muzicologie, TgM, Meetings in ethnomusicology.

Publică numeroase studii de specialitate; participă la

simpozioane şt. Membru în numeroase jurii de concursuri, festivaluri; UCMR; Soc. Română de

Etnomuzicologie „Constantin Brăiloiu,” Bucureşti

(2000); International Council for Traditional Music,

Columbia University, New York, SUA (2000);

International Council for Traditional Music, Department

of Ethnomusicology, California University, Los Angeles,

SUA (2001); Gesellschaft für Musikforschung, Kassel,

Deutschland (2007); Asoc. de Şt. Etnologice din

România; CREDIDAM. Distincţii: Premiul I, CjN,

Festivalul Naţional al Cântecului Popular de Cătănie, ed.

a 3-a, Grup vocal mixt, Cercul Militar SB (1998).

Lucrări publicate:

• Folclor instrumental din Câmpia Transilvaniei. -

Bucureşti: Ed. Muzicală, 2006.

• Aspecte inovatoare ale ritmului în creaţia muzicală


390

românească (1940-1985). - Bucureşti: Ed. Muzicală,

2008.

• Creaţia contemporană sub semnul

postmodernismului. Limbă, cultură şi civilizaţie la

începutul mileniului al treilea. - Bucureşti: Ed.

Politehnica Press, 2008.


• Mentalităţi şi repere în teatrul postmodernist. În:

Symbolon, 8, nr. 13, 2007.

• Individualitate în creaţia lui Oliver Messiaen.

Modurile cu transpoziţie limitată. În: Symbolon, 9, nr. 14, 2007.

• Trio-ul ardelean - o perspectivă clasic românească.

În: Actualitatea muzicală, 4, 2007. Referinţe:


Hübners Who is Who, 2010, p. 1180-1182.

• Internet

ROŞCA, Ioan, pr. gr.-cat., protopop; n. 22 oct.

1920, Răzoare, com. Miheş, MS -

m. 16 nov. 2009, Reghin, MS. Şc.

prim. în satul natal, şc. secundară şi

Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1932-

1940) la TgM; Fac. de Teologie la

Blaj. Este hirotonit în 1946 la Blaj,

apoi numit pr. la Adrian, com.

Gurghiu până la 31 oct. 1948. După această dată suferă prigoana represiunii nedrepte a

statului ateo-comunist. Activează în clandestinitate ca

pr., este arestat şi bătut la Securitatea din Reghin şi TgM.

Este condamnat de 2 ori, prima dată în Vinerea Mare

(1951), în lipsă, la 6 ani de închisoare; a doua oară la 5

ani, la sfârşitul anului 1953, când este arestat după

aproape 3 ani de viaţă în ascuns. Este eliberat în 1955,

după întâlnirea la nivel înalt sovieto-americană.

Lucrează la Depozitul de petrol din Reghin, apoi la

Abator ca funcţionar-contabil. Urmărit de securitate, este

nevoit să plece la Iernut. Anul pensionării îl găseşte la Avicola Gurghiu şi cu domiciliul în Hodac. Ca urmare a

îndeplinirii neîntrerupte a misiunii de slujitor al altarului

şi de apropiat colab. al ierarhului Alexandru Todea, este

ales printre canonici şi numit protopop al Reghinului

(1990). În această funcţie luptă pentru reorganizarea

celor 37 parohii gr.-cat. din Reghin, fiind retrocedate 2

lăcaşuri: Hodac, Ibăneşti.

Lucrări publicate:

• Cuvânt şi nutremânt. Predici pentru duminicile şi

sărbătorile anului. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006.


• Popas la jubileul celor 85 de ani: Cardinalul Alexandru Todea „Perfecto imago Christi”. În: Opinia

Reghineană, 12 - 25 oct., p. 2, 1 foto. Referinţe:



(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p.



Ed. „Buna Vestire,” 2003. - 189 p.

• Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini

până astăzi / Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Casa de Ed. „Viaţa

Creştină,” 2003. - 640 p.

• Note pe marginea unei biografii: Protopopul Ioan Roşca / Dr.

Corina Teodor. În: Reghinul cultural. - Vol. 7. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 308-312.

• Calendarul de la Blaj: 2006. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. -

263 p.





• Preoţi greco-catolici judecaţi în Vinerea Mare. Pr. Ioan Şerban,

Procesul din Vinerea Mare, Târgu-Mureş, 2000 [Recenzie] / Ion

Buzaşi. În: Unirea. Blaj, mai 2000, p. 19.

• Părintelui protopop canonic onorar Ioan Roşca, omagiu la

împlinirea a 80 de ani / Emilia Petărlecean. În: Unirea. Blaj, dec.

2000, p. 17-18, 1 foto.

• Părintele canonic Ioan Roşca la 85 de ani / Vasile Conţiu. În:

Gazeta Reghinului (nov.-dec. 2005), p. 2, 1 foto.

• Părintele Ioan Roşca, la 86 de ani / Emilia Petărlăceanu. În:

Cuvântul liber, 24 mart. 2006, p. 4.

• Pr. Ioan Roşca „Cuvânt şi nutremânt” / Vasile Conţiu. În: Gazeta

Reghinului, sept.-oct. 2006, p. 2.

ROTARIU, Paul Kerekeş, pr. gr.-cat., prof.; n.

1819, Băla, MS - m. 1880. Studii teologice la Blaj

(1842). Preot, prof. în lic. din Blaj (1845-1854); paroh în

Cutca; adm. al mănăstirii Măierii Alba Iulia (1854); prof.

de lb. şi literatura română la lic. romano-catolic din Alba

Iulia. A publicat în Organul Luminării al lui Cipariu

poezia Către români. Referinţe:



ROTH, Harald, istoric sas; n. 1965, Sighişoara. A

studiat istoria Europei de Est, istoria

modernă şi teologia evanghelică la

München, Freiburg, Heidelberg şi

Seattle / Washington. Dr. în filosofie.

Dr. şt. al Institutului Transilvan afiliat

Univ. din Heidelberg. Publicaţii:

Repertorium Transylvanicum (coord.

1990); Politische Strukturen und

Strömungen bei den Siebenbürger Sachsen 1919-1933

[Structuri şi curente politice la saşii din Transilvania 1919-1933]; Minderheit und Nationalstaat (coord.1995)

[Minorităţile şi statul naţional]; Studienhandbuch

Östliches Europa, Vol. 1: Geschichte Ostmittel-und

Südosteuropas (coord. 1999) (Compendiu pentru studiul

Europei estice); Vol. 1: Istoria Europei centralestice şi

sudestice); Handbuch der historische Stätten.

Siebenbürgen (coord. 2003) (Compendiul siturilor

istorice ale Transilvaniei).

Lucrări publicate:

• Kis Erdély-történet. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia,

1999. - 150 p.

• Mică istorie a Transilvaniei. - TgM: Ed. Pro Europa, 2006. - 200 p. Referinţe:

• Mică istorie a Transilvaniei / Harald Roth (coperta a IV-a a cărţii).-

TgM, 2006.

RÓZSA Ernő, violonist; n. 1970, TgM. S-a stabilit

în Germania. În decursul carierei sale, în cadrul unui

turneu internaţional, a apărut pe scenele lumii alături de

Yehudi Menuhin, mai mulţi ani de-a rândul a cântat

alături de dirijorul Georg Solti, iar în 2004 şi-a

desfăşurat activitatea în calitate de concertmaistru invitat


391

al Orchestrei Filarmonicii Regale din Liverpool. Ca

solist a susţinut mai multe concerte în diverse ţări:

Germania, Finlanda, Portugalia, Franţa, Ungaria, Hong

Kong. În Finlanda, la Pori, a prezentat în primă audiţie

Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 5 de Paganini.

Interpretările sale sunt deseori transmise de

Radiodifuziunea germană iar critica germană şi cea

engleză de specialitate au formulat cuvinte elogioase la

adresa lui. Referinţe:

• Concert vocal-simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat TgM, 28 oct.

2004.

RUNCAN, Alexandru, pr. ortodox; n. 12 mart.

1889, Galaţii Bistriţei, BN - m. 5 iul. 1960, TgM. Face

parte din prezidiul Adunării electorale desfăşurate la

Reghin (28 nov. 1918), unde s-au ales membrii Cercului

electoral Gorneşti pentru MAN de la Alba Iulia. A fost

pr. în Lueriu, membru în Cons. Com., numit de prefect

în anul 1926. A fost pr. în Gorneşti (1920-1926). A fost membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda (1923-

1925), membru în Comisia de Instrucţiuni Poporale a

jud. MS-Turda (1923-1925); membru în Comisia

interimară a mun. TgM (1937-1938). Pr. în Parohia

ortodoxă Sângeorgiu de Mş (1940-1943); administrator

protopopesc al TgM (1945-1946), pr. al Catedralei. Referinţe:

• Román kultúr-ünnepélyek Észak-Erdélyben: 1940-1943 / írta

Pusztai-Popovits József. - Pécs Intézetének kiadványai: Pécsi Irodalmi

és Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1943.

• Glasul Mureşului, 1, nr. 1, 30 oct. 1997.

RUS, Dorin - Ioan, muzeograf, cercet. şt.; n. 6 ian.

1973, Reghin, MS. Studii: Şc. Gen. în

Reghin (1979-1987); Lic. tehnic din

Reghin (1987-1989); în TgM, Istorie -

Filologie (1989-1991); Univ. „Lucian

Blaga” SB (1991-1996); masterat

Istoria Transilvaniei la Univ. SB

(1996-1997). Dr. în istorie cu teza:

Steme şi însemne de breaslă din Transilvania (Zunftwappen und - zeichen in

Siebenbürgen), SB (2004). Muzeograf, Secţia istorie,

MJM (1997-2005); cercet. şt. principal la MJM (2005-

2009); din august 2009, cercet. şt. la Institut für

Osteuropäische Geschichte Viena. Domenii de interes:

istoria breslelor din Transilvania şi istoria saşilor din

zona Reghinului. Specializări: la Siebenbürgen Institut

din Gungelscheim / Neckar şi Institut für europäische

Geschichte din Mainz (2002); Institut für kulturelle

Infrastruktur Sachsen din Görlitz (2003); bursa „Goethe”

a Univ. „Friedrich Schiller” din Jena (2004); bursier al Academiei de Ştiinţe din Austria (2006, 2008); bursa

„Domus” a Academiei Ungare (2007). Membru al

Arbeitskreises für siebenbürgische s. V. Heidelberg

(2000); membru al Comisiei de Istoria Oraşelor, de pe

lângă Academia Română (2004); membru al „Goethe”

Gesellschaft din Weimar; expert în paleografie germană,

atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Publică studii

în reviste de specialitate; organizează expoziţii: Nerva

Târnoveanu - 50 de ani de activitate filatelică (2001);

Românii din Ucraina şi Bucovina de Nord. Obiceiuri de

iarnă (2005); Din viaţa breslelor mureşene, TgM

(2006). Distins cu premiul Award for the Austrian

Champion of European Science, de Österreichische

Forschungsförderungsgesellschaft Viena (2009).

Lucrări publicate:

• Breasla cizmarilor din Reghinul Săsesc. - CjN: Ed.

Napoca Star, 2004. - 232 p.

• Breasla pălărierilor din Reghinul Săsesc. - TgM, Ed.

Tipomur, 2005. - 145 p.

• Contribuţii la cunoaşterea migraţiei saşilor reghineni între anii 1944-1964. - CjN: Ed. Accent, 2005. - 194 p.

• Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului. - CjN:

Ed. Accent, 2007. - 544 p.

• Breslele mureşene. Colecţia de obiecte de breaslă a

Muzeului Judeţean Mureş. - TgM: Ed. Ardealul, 2009. -

162 p.

- în colaborare:

• Stemele moderne ale Reghinului. În: Reghinul

cultural: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 2001, p. 86-94.

• Însemnele breslei cizmarilor din Reghin. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.6. - Reghin: Biblioteca

Mun. „Petru Maior,” 2002 - p. 60-64.

• Date privind statutele asociaţiei civice şi profesionale

din Reghin. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.

7. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2004, p.

160-175.

• Der Volksaufstand von 17. Juni 1953 in Görlitz

widergespiegelt in der „Sächsischen Zeitung”. În:

Kulturen în Begegnung. Colegium Pontes Görlitz-

Zgorzelec-Zhorelec 2003. - Görlitz, 2004, p. 145-160.

• Tombs of Transylvanian Guilds. În: vol. Death and Civilisation in Transylvania. - SB, 2008 .

• Zunftfahnen aus Agnetheln. În: Forshungen zur

Volks-und Landeskunde. - SB, Vol. 49, 2006, p. 33-45.


• Evoluţia meşteşugurilor din Reghin. În: Revista

Bistriţei, Bistriţa, 12-13, 1999, p. 337-347.

• Alegerea Sfinţilor-patroni ai unor bresle din

Transilvania. În: Marisia, Etnografie, TgM, 26, 2000, p.

163-169.

• Table de breslă din Reghin. În: Marisia, TgM, 26,

2000, p. 193-203.

• Sigilii de breaslă în arhivele braşovene. În: Acta Terrae Septemcastrenssis, SB, 1, 2005, p. 156-162.

• Scurt istoric al breslei dogarilor din Reghinul-Săsesc.

În: Marisia, 27, 2003, p. 123-127.

• Darstellungen einiger heiliegen Schutzpatrone der

Zunjte in Siebenbürgen. În: Apulum, Alba Iulia, vol. 43,

2006, p. 247-257.

• Ritualuri europene de breaslă în Transilvania (I). În:

Marisia. Etnografie, TgM, vol. 28, 2006, p. 317-326.

• Însemne meşteşugăreşti din Agnita. În: Historia

Urbana, SB, 14, nr.1, 2006, p. 165-183.

• Sigilii cu însemne meşteşugăreşti în colecţia privată Florian Rusu din Gheorgheni. În: Revista Bistriţei, 21,

nr. 2, 2007, p. 21-27. Referinţe:


Ansid, 2002.

• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş /

Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed.Edu, 2008, p. 80-81.

RUS, Vasile, filosof, prof. univ.; n. 29 dec. 1925,


392

Lunca Bradului, MS - m. 23 ian. 2005, TgM. Lic. „Al.

Papiu Ilarian,” TgM; UBB, Fac. de Filosofie, CjN. Dr. în

filosofie cu teza: Dialectica factorilor obiectivi şi

subiectivi în construirea socialismului. Ideolog PCR,

prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid (1965);

primar al TgM (1968-1972); deputat al MAN; prof. univ.

la UMF TgM; dir. al ICSU TgM

(1970-1990); red. al publicaţiilor

Studii şi cercetări de ştiinţe sociale,

Bucureşti (1977); Pliant Academia

Română. Filiala CjN. Institutul de Cercetări Socio-Umane, TgM. Publică

studii şi articole (peste 250) în presă

locală şi în Revista de pedagogie.

Lucrări publicate:

• Studii de istorie, filologie şi istoria artei. - Bucureşti:

Ed. Academiei, 1972.

• Aspecte ale procesului de modelare multilaterală a

conştiinţei socialiste în rândul studenţilor de la IMF. -

TgM, 1980.

- în colaborare:

• Studii şi cercetări de ştiinţe sociale. - Bucureşti:

Ed.Academiei, 1977. • Mureş: Monografie / Aurel Lupu, Oliviu Marcu,

Grigore Ploeşteanu, Vasile Rus, Margareta Szilágyi,

Ecaterina Szurkos, Ioan Şoneriu. - Bucureşti: Ed. Sport-

Turism, 1980. - 299 p. • Egalitate, frăţie, unitate (contribuţii la studierea

problemelor privind întărirea unităţii şi frăţiei

oamenilor muncii români, maghiari, germani din judeţul

Mureş. - TgM: IMF, 1981. Referinţe:

• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 131.

• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 3. -TgM:

2003, p. 323-331.

• Oraşul. Ed. specială. - TgM, 1996.

RUSAN, Anca Pia, artist plastic, designer

vestimentar; n. 13 iun. 1963, Târnăveni,

MS. Studii: Lic. de Arte Plastice, CjN

(1978-1982); IAP „Ion Andreescu”

specialitatea Tapiserie, Creaţie

Vestimentară, CjN (1982-1987). Dr. în

arte vizuale, UAD, CjN (2007). Proiectant modele la Întreprinderea de

confecţii, Focşani (1987-1989), unde

participă cu prototipuri la târguri şi expoziţii de

contractare a produselor; ocupă postul de designer la SC

„Flacăra” CjN, unde participă cu colecţii de produse

vestimentare la expoziţii naţionale şi internaţionale

(1990-1996); lector univ., conf. univ. la Catedra

Ceramică-Arte, Textile, AAV „Ion Andreescu” (1996-).

Participări la workshop-uri, sesiuni de comunicări,

simpozioane, colocvii, la stagii de documentare şi

schimburi de experienţă: Bucureşti, Budapesta, Luxemburg, Rouen, Veneţia, Florenţa. Activitate

artistică: expoziţii de grup la târguri naţionale şi

internaţionale: Târgul Internaţional de Textile „Muba”

Basel, Elveţia; „Foire de Paris,” Paris, Franţa; Târgul

general de bunuri de consum Zagreb, Nantes, Slovacia,

Bolzano (Italia); International Fair from Luxemburg

„Vente a Emporter,” Luxemburg; Târgul Internaţional de

Textile Hong Kong; Colecţie de autor, Ambasada

României la Londra; Colecţie de autor TVR 1; CAER

Praga, Cehoslovacia; Colecţie de autor, Foaierul Casei

Universitarilor, Galeria Mică, Balul Operei, CjN.

Expoziţie de Artă Decorativă în cadrul Târgului de

Design „Ambient,” Pavilionul Expo-Transilvania;

Expoziţia de Artă Decorativă Niel Brock Handelsscale

Copenhagen Danisch Cultural Institut; Expoziţia

internaţională trienală de broderie (1999); Expoziţie de

grup Aula UMF, CjN (2000); Salonul jud. de miniaturi,

Complexul UAP, CjN (2001); Expoziţie internaţională

trienală de broderie, CjN (2002); Expoziţia naţională de miniaturi textile, Galeria Apollo, Bucureşti; coordonează

workshop-ul „Projecting Fashion between Past and

Future” Florenţa (2003, 2004); Art Universitaria Oradea;

Bienala de artă textilă TexpoART, Iaşi; Salonul judeţean

de Grafică şi Artă Decorativă, Complexul UAP, CjN

(2005, 2006); „Firul Ariadnei” expoziţie de artă textilă,

TgM (2006). Membru UAP, filiala CjN. Referinţe:

• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -

TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 150, 300.

• Website UAD

RUSU, Alexandru, teolog, mitropolit gr.-cat., prof.;

n. 22 nov. 1884, Şeulia de Câmpie.

MS - m. 9 mai 1963, Gherla, BN.

Studii gimnaziale şi lic. la Bistriţa,

TgM şi Blaj (1896-1904); Fac. de Teologie din Budapesta. Dr. în

teologie cu teza: Despre căsătoria

preoţilor, Budapesta (1910). Pr.

(1909), prof. de Dogmatică la

Academia Teologică şi prof. de Religie la Lic. „Sf.

Vasile” din Blaj; canonic mitropolitan (din 1923); rector

al Internatului Vancean (1923-1925), rector al

Academiei Teologice din Blaj (1925-1930); secretar gen.

al Resortului Culte în Cons. Dirigent (1918-1920). Red.

al revistei Cultura Creştină de la Blaj (1911-1918) şi

red., apoi dir. al ziarului Unirea (1922-1930), în care publică diferite studii şi articole. Numit episcop al noii

dieceze MM (la Baia Mare, 17 oct. 1930); hirotonit în 30

ian. 1931, instalat în 2 febr. 1931, a păstorit până la 28

oct. 1948; ales mitropolit la Blaj (1946), dar

nerecunoscut de autorităţile de atunci. Arestat în

octombrie 1948 şi închis la Căldăruşani, la Sighet (1950-

1955), după care a avut domiciliu obligatoriu la Curtea

de Argeş (1955) şi Mănăstirea Cocoş-Tulcea. Într-un

proces care i s-a intentat în mai 1957, pentru că a

contribuit la red. memorandului din 1956, cerând

reînfiinţarea Bisericii Unite, a fost condamnat la 25 de

ani muncă silnică (închis la Gherla, unde a şi murit). În viaţa socială a Blajului a avut un rol important ca preş. al

Casinei, preş. al Cooperativei „Ajutorul,” membru în

Cons. de înfiinţare a Soc. „Electrica,” curator al Bisericii

Catedrale, preş. al Comitetului pentru serbările jubiliare

ale „Astrei”. A scris două manuale de catehism în colab.

cu Ştefan Roşianu. Referinţe:

• Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza.

- SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p.

• Erdélyi lexikon / Szerkesztette: dr. Osvát Kálmán. - Oradea-

Nagyvárad: s.n., 1928. - 319 p.


• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria


393

culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p.



• Dicţionarul teologilor români / Dr. Mircea Păcurariu. - Bucureşti:

Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.

• Cei 12 episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco-

Catolice / Dr. Silvestru A. Prunduş, Clemente Plaianu. - CjN: Ed.

„Viaţa Creştină,” 1998. - 224 p.

• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Dr. Mircea Păcurariu.-

Bucureşti: Ed.Enciclopedică, 2002, p. 424.

• Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini

până astăzi / Pr. Prof. Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Ed. „Viaţa

Creştină,” 2003. - 640 p.

• Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989:

Documente şi mărturii / Cristian Vasile. - Iaşi: Polirom, 2003 - 215 p.


Ardealul, 2006, p. 274-275.

• Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco -Catolică.

Evocări istorice/ Dr. Ioan Şoldu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2011, p.

312-313.

• Episcopul Alexandru Rusu / Pr. Alexandru Sechel. În: Deşteptarea

credinţei, Dej, 3, iun. 1990, p. 8.

• Mari comemorări / Clemente Plaianu. În: Viaţa Creştină, 1, nr. 9,

iun. 1990, p. 3, 3 foto.

• Biserica Română Unită (Greco-Catolică) în regimul comunist.

Lumina temniţelor / Dr. Anton Moisin. În: Unirea, dec. 1993, p. 1, 2, 4,

6.

• La sfinţenia altarelor / Pr. Mihai Todea. În: Viaţa Creştină, 10, nr.

2 (1999), p. 4-5, 7 foto.

• Scrisoare apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan al II-lea la al

III-lea centenar al unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu

Biserica Romei / Papa Ioan Paul al II-lea. În: Viaţa Creştină, 11, nr. 15-

16, 2000, p. 12, 2 foto.

• Structuri ecleziastice româneşti în Maramureş (1930-1940) / Viorel

Rusu. În: AAM, 1, 2002, p. 233-250.

RUSU, Aurel, prof., pr. gr.-cat.; n. 14 sept. 1905,

Şăulia, MS - m. 3 mart. 1962, Cj. Studii: Şc. prim. şi lic.

la TgM; Fac. de ştiinţe din Cj, obţinând licenţa în

matematică (1931); Academia teologică din Blaj. Prof. la

Lic. „Sf. Vasile” din Blaj, transferat la Şc. normală de

învăţători, unde va funcţiona până în 1947; prof. la Lic.

„Inocenţiu Micu” din Cj (1947-1951); Lic. clasic mixt

din Cj. Hirotonit pr. în 1931. Referinţe:



RUSU, Gabriel, caricaturist, grafician; n. 24 aug.

1969, Sărmaşu, MS. A debutat în

caricatură în 1991; a realizat coperţi

de carte, ilustraţii, benzi desenate,

calendare şi afişe. Debutul în

caricatură în anul 1991, în cotidianul

Cuvântul liber, continuând la 24 ore

mureşene, Gazeta de Mureş, Gura

lumii, Sportul mureşean, Caligrafia,

Ambasador, Concret, Total informaţia. Expoziţii personale: TgM (1996, 1997, 2001, 2002); Baia Mare

(2000); Bahnea (2005). Expoziţii de grup: Knokke-Haist,

Bree (Belgia); Bahia (Brazilia); Gabrovo, Sofia

(Bulgaria); Zagreb, Bjelovar (Croaţia); Famagusta

(Cipru); Beijing, Shanghai, Nanjing (China); Hyderabad

(India); Marostica, Foligno (Italia); Tokio, Kyoto

(Japonia); Skopje (Macedonia); Cancun (Mexic);

Legnica (Polonia); Porto (Portugalia); Santa Cruz de

Tenerife, Barakaldo (Spania); Kompaniek (Suedia);

Istanbul, Ankara, Asehir (Turcia). Participă la Tabăra

Internaţională de Grafică Artistică, Eforie Nord; Cartoon

the Stereotypes and Prejudges, Buşteni; a fost iniţiatorul

şi preş. Salonului Internaţional de Grafică Artistică

(2005), TgM. Membru fondator al Asoc. Caricaturiştilor

Profesionişti şi de Elită din România, al Uniunii

Caricaturiştilor din România şi al Federation of

European Cartoonists Organization. Premiul I la Salonul

Naţional de caricatură din Brăila; Premiul de excelenţă la

Salonul Internaţional de caricatură de la Călăraşi;

Premiul III la Festivalul „Costantin Tănase” de la Vaslui; Premiul I la Salonul Naţional de la Bucureşti; Premiul de

excelenţă la Najing (China); Premiul I la Festivalul de

umor de la Gura Humorului; Premiul III la Festivalul

„Mărul de aur” de la Bistriţa.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Expoziţie: [album de caricaturi]. 30 august 1996 /

Gabriel Rusu, János Szilveszter. - TgM: Grai, 1996. - 32

p.

• Jurnal de gardian / Radu Bălaş; caricaturi: Gabriel

Rusu; Coperta: Tordai Ede. - TgM: Fundaţia „Cronos,” 2005. - 143 p. Referinţe:

• Careul cu prieteni / R. Soare. - TgM, 1996, p. 71, 1 foto.

• Galaxia valorilor / Dorin Borda, Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:


• Caricaturistul Gabriel Rusu - din nou premiat / Florentin Deac. În:

Cuvântul liber, 30 mai 2008, p. 8, 1 foto.

• Ambasador, 2, nr. 7, 1996, p. 3.

• Monitorul Primăriei, nr. 9, oct. 2005.

• Cuvântul liber, 10 mart. 2004, p. 11, 3 foto; 1 oct. 2005, p. 7, 1

foto; 17 iun. 2006, p. 3, 2 foto; 19 dec. 2006, p. 16, 1 foto; 16 nov.

2007, p. 8, 1 foto.

RUSU, Ioan V., protopop, prof.; n. 1826, Sânmărtinu

de Câmpie - m. 1905. Studii teologice la Blaj; prof. la

Lic. din Blaj; paroh şi protopop al Sibiului; prof. de lb.

rom. la lic. din SB; mai târziu vicepreşed. al Astrei.

Lucrări publicate:

• Compendiu de istoria Transilvaniei. - SB, 1864.

• Elemente de istoria Transilvaniei pentru învăţători şi

şcoalele poporale române. - SB, 1885. Referinţe:

• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti:

Ed. Demiurg, 1994, p. 84-85.

• Dascălii Blajului: Seria lor cronologică cu date bio-bibliografice /

Nicolae Comşa. - Blaj: Tipografia Seminarului, 1940.


Ardealul, 2006, p. 271.

Rusu, Livia, prof., muzeograf; n. 1 dec. 1951, Lunca,

MS. Studii: Fac. de Filologie, IPed.

TgM (1970-1974); Curs de

muzeologie gen., Bucureşti (2002-2003); atestat de expert în domeniile:

Costum popular şi textile săseşti din

zona Reghin, costum popular

românesc de pe Valea Gurghiului şi

Valea Beicii, Obiceiuri din zona

Mureş; expert pentru Patrimoniul Cultural Mobil. Prof.

de lb. şi literatura română la şc. gen. din com. Lunca şi

Reghin (1970-1990); muzeograf la Muzeul Etnografic

Reghin (1990-2009). A cercetat meşteşugurile,

obiceiurile, portul popular şi textilele de interior de pe

Valea MS Superior, Valea Beicii şi Valea Gurghiului, obiceiuri de nuntă din Câmpia Transilvaniei, artă


394

religioasă transilvană, motivul pomului în credinţe şi arta

populară.; a întregit colecţii de patrimoniu; a organizat

expoziţii muzeale tematice; a ed. cataloage de expoziţie;

a publicat studii de specialitate în Marisia, Studii şi

cercetării etnoculturale, Gazeta Reghinulu.

Lucrări publicate:

• Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. -

TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,”

2008. -114 p.

• Crucea. Semn şi simbol. Catalogul expoziţiei

temporare deschisă la Muzeul Etnografic Reghin în perioada 4 iunie - 30 iulie 2009. - TgM: Fundaţia

Culturală „Cezara Codruţa Marica,” 2009. - 52 p.

• Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. -

TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,”

2010. - 25 p.

• Artă şi tradiţie săsească în zona Reghin. Pliant. -

Reghin, 6 p.

- în colaborare:

• Colecţiile de port popular şi textile de interior. În:

Muzeul Etnografic Reghin 1960-2010 / Maria Borzan

(coord.). - TgM: Nico, 2010, p. 46-54.

Studii şi articole: • Portul popular de pe Valea Beicii. În: Marisia, 23-24,

1994.

• Icoane de Nicula în colecţiile MER. În: Studii şi

cercetări etnoculturale. Vol. 1, Bistriţa, 1996.

• Obiceiuri de nuntă în Câmpia Transilvaniei. În:

Marisia, 25, 1996.

• Colacul de mireasă şi turtele. În: Marisia, 26, 2000.

• Răuratul colacului în sara de Crăciun. În: Marisia,

27, 2003.

• Lăzi de breaslă în colecţiile MER. În: Reghinul

cultural, 8, 2006. (coaut.). • Catrinţa - element al portului popular străvechi. În:

Acta musei Maramorosensis, 5, Sighetul Marmaţiei, p.

81-88.

• Pomul vieţii şi ramura sfîntă -permanenţă şi

continuitate. În: Caietele ASER, nr. 3, 2007. Referinţe:

• O cercetare de ţinută exegetică / Dr. Valentin Marica. În: Broderii

săseşti de interior. Catalog de colecţie. - TgM: Fundaţia Culturală

„Cezara Codruţa Marica,” 2010, p. 4.

• Muzeul Etnografic Reghin 1960-2010 / Maria Borzan (coord.).-

TgM: Nico, 2010, p. 151-153.

RUSU, Mircea-Band, interpret de muzică folk, om

politic; n. 10 aug. 1960, Iclănzel,

MS. Studii: Lic. de Artă TgM. Debut în emisiunea Dialog la

distanţă (la 4 ani); membru al

cenaclului „Excelsior”; colab. al

Studioului Teritorial de Radio

TgM; face parte din Cenaclul

Flacăra (1980-1982). Apare în

concerte alături de „Roşu şi Negru,” „Sfinx,” „Iris,”

„Holograf” iar, după Revoluţie, alături de Compact din

CjN, ca textier şi compozitor (1990-1995); din 1995

constituie propria trupă muzicală „Mircea Rusu-Band”.

Este moderatorul emisiunii „Zestrea” la OTV (1996-1997); apare în recitaluri la „Cerbul de Aur” şi la

Festivalul de la Mamaia. Discul Omul bun şi pomul copt

este declarat cel mai bine vândut disc (peste un milion de

exemplare, 1997); „Verde înrourat” devine imnul PD

(1996). Întreprinde turnee în Germania, Franţa, Austria,

Belgia, Canada, SUA. Discografie: Lumea de rouă; cu

Compact scoate discul Vin vremuri noi? (1995), CD-ul

Transilvania (1995); Omul bun şi pomul copt; Chef în

Grozăveşti I (1997); Chef în Grozăveşti II (1998);

Reformă pe pâine (1999); Apa trece, pietrele rămân

(2001); Iarba verde de acasă (2002); Bucuraţi-vă, trăiţi!

(2002); Rai cu flori (2003). Primar al comunei Bandul de

Câmpie, MS (2004-). Referinţe:

• Dicţionar Rock Pop Folk / Daniela Caraman Fotea, Cristian

Nicolau. - Bucureşti: Humanitas, 1999.


Casa de editură „Mureş,” 2007. - 259 p.

• Cuvântul liber , 8 mart. 2002, p. 1; 26 sept. 2003, p. 6, 1 foto

(biografie); 14 oct. 2005, p. 2, 1 foto.

• Népújság, 3 aug. 2004.

• Seară culturală de excepţie [Band, 2008] / Marin Căldărariu. În:

Cuvântul liber, 13 sept. 2008, p. 8, 2 foto.

RUSU, Nonic, pr. gr.-cat.; n. 10 dec. 1876,

Cuştelnic, MS - m. 18 mart. 1953,

Coroisânmartin, MS. A urmat 5 cls.

gimnaziale şi 2 ani de teologie morală

la Blaj; pentru a obţine diploma de

învăţător, a urmat 3 cursuri de ped. la

Univ. din Cj. Hirotonit la 12 iul.

1902; numit adm. parohial în Abuş,

MS, având ca filie şi localitatea

Păucişoara; pr. în Fântâniţa (fost Căbulent), BN (1905-

1917); adm. parohial în Coroi, MS (1917-1922); adm.

parohial în Deleni (Saroţul Unguresc), MS; preşed. Comisiei interimare din Şaroş (1929-1933); paroh în

Cuştelnic (1934), apoi în Coroi. A participat la MAN de

la Alba Iulia; a fost arestat în timpul ocupaţiei hortiste şi

escortat la TgM. Referinţe:




347.




2000, p. 199-200.

• Şematism. - Blaj, 1906, p. 76; 1911, p. 65; 1923, p. 38; 1929, p. 35;

1932, p. 91, 253; 1937, p. 33, 1938, p. 138.

RUSU, Paula, reporter tv, realizator de emisiuni; n.

2 dec. 1975, Reghin, MS. Studii: Lic.

„Lucian Blaga” Reghin; Fac. de

Filosofie, Antropologie şi Jurnalism,

UBB, CjN, licenţiată în Sociologia

Mass-media. Reporter corespondent Pro

TV, TgM (2000-2007); red. şef Pro TV

TgM (2005-2007); editor-prezentator

ştiri, Antena 3 (2007-2011), realizator al

emisiunii de sinteză „Ediţia de weekend,” „România

lui…” (emisiune interviu eveniment, cu personaje simbol: Neagu Djuvara, C-tin Bălăceanu-Stolnici etc.);

realizator emisiuni, TVR Info (2011); realizator emisiuni

Realitatea TV (2011). Referinţe:

• www.paula-rusu.alby.ro


http://www.paula-rusu.alby.ro/


395

• CV

RUSU, Ştefan, protopop ortodox; n. 28 mai 1864,

Viile Tecii, com. Teaca, BN - m. 23

oct. 1947, BV, înmormântat la TgM.

Cursurile prim. la Teaca; cls.

gimnaziale în Năsăud, cele superioare,

ped. şi teologie la SB, Institutul

„Andrei Şaguna” (1884-1887). Pr. în

satul Nazna (1888), apoi administrează Parohia ortodoxă din

Sângeorgiu de MS (1894-1901); conduce şi adm.

interimar Protopopiatul ortodox MS şi Parohia TgM

(1902-1904), instalat definitiv protopop al TgM-ului

(1904-1940). Arestat şi închis în TgM (9 sept. 1916-14

sept. 1916), deportat la Nagymarton, Ungaria (sept. 1916

- mart. 1917); domiciliul forţat (până la 28 iul. 1917) şi

operat la Ocna MS (19 mart. 1917). A fost ales în CNR.

Participă la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Dec. 1918,

reprezentând Protopopiatul ortodox al MS, în calitate de

delegat de drept. După Unire, participă la şedinţele CNR

jud. în vederea preluării conducerii jud. MS-Turda. Membru al PNR, apoi al PNL (1920) şi membru în

conducerea FRN (1938). Primeşte titlul de protopop

stavrofor (1940). A militat pentru refacerea sau ridicarea

de noi biserici în zonele locuite de populaţia românească.

A avut un rol important în ridicarea Catedralei ortodoxe

din TgM. A fost prim-vicepreş. al organizaţiei MS al

PNR, membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda

(1922-1926); senator în Parlamentul României (1922-

1926, 1927-1928, 1934-1937). A activat în

Despărţământul TgM al Astrei MS, al cărui membru a

fost din anul 1890, vicepreş. al Ligii culturale TgM; cenzor al Casinei din TgM; membru al conducerii Ligii

antirevizioniste din MS. În urma Dictatului de la Viena,

se refugiază la BV, unde se stinge din viaţă. Decorat cu

medalia „Meritul cultural, serviciul credincios pentru

biserică în gradul de Cavaler” cls. II-a; distins cu Ordinul

„Coroana României” în gradul de Ofiţer; Ordinul

„Steaua României” în gradul de Ofiţer; „Vulturul roşu”

în gradul de Cavaler.

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Valeria Sulică, născ. Găvruş: Câteva note cu prilejul

morţii sale dinpreună cu panegiricul rostit de către protopopul stavrofor Ştefan Rusu / Şt. Dumbrava. -

TgM: s.n., 1940. - 14 p. Referinţe:

• Marea Unire de la 1 Dec.1918. - Bucureşti, 1943, p. 53.

• Liceul „Al. Papiu Ilarian,” Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969,

p. 166.


- CjN, 1981, p. 41, 52, 63, 64, 83, 97, 126, 128, 166, 181, 223, 225,

244, 256.

• Politica statului ungar faţă de biserica românească din

Transilvania în perioada dualismului 1867-1918 / Pr. prof. Mircea

Păcurariu. - Sibiu, 1986, p. 192.

• Înfăptuiri de seamă ale ortodoxiei Cjene între 1918-1940, în 80 de

ani de administraţie românească la CjN / Pr. Prof. Dr. Alexandru

Moraru. - Vol. 1. - CjN, 1998.


2000, p. 201-210, foto.

• Doi protopopi români: Ştefan Rusu şi Dionisie P. Decei, luptători

pentru unitate naţională / Traian Bosoancă. În: Cuvântul liber, nr. 238,

2 dec. 1993.

• Protopopul Ştefan Rusu - luptător pentru desăvârşirea unităţii

naţionale şi consolidarea statului naţional unitar român / Traian

Bosoancă. În: Apulum, Alba Iulia, 34, 1997, p. 561-566.

• Glasul Mureşului, 1, nr.1, 30 oct.1997.

RUSU, Titu, medic, medic primar, conf. univ., om

politic; n. 5 febr. 1892, Nazna, MS -

m. 10 mart. 1989, Tm, TM. Şc. prim.

în Icland, MS; Lic. ref. din TgM

(1910); Fac. de Medicină din Cj; din anul II s-a transferat la Fac. de

Medicină, Univ. regală maghiară din

Budapesta, cu bursă E. Gojdu (1911-

1915). Dr. în medicină, Budapesta

(1916). La Budapesta lucrează ca preparator, apoi

medic-asistent la Spitalul Sf. Ioan. Ia parte la

frământările studenţilor din Budapesta; asistă la

declaraţia de autodeterminare citită în Parlamentul ungar

de către Alexandru Vaida-Voevod (18 oct. 1918); se

întoarce la TgM în vederea pregătirii MAN de la Alba

Iulia; se opreşte la Cj, la Senatul Român; este ales membru al Senatului (14 nov. 1918); deţine funcţia de

comisar militar al poporului pentru comitatul MS-Turda;

participă la MAN de la Alba Iulia; participă în Bucureşti

la ceremonia de înmânare a „Documentelor Unirii”.

Lucrează la Clinica chirurgicală I din Cj; la Spitalul

Militar din TgM; revine la Cj, numit preparator; urmează

un curs de perfecţionare la Paris (1921); se mută

definitiv la Tm (1923), medic primar la Spitalul de

chirurgie şi ortopedie infantilă (1923-1962). Carieră

didactică: şef de lucrări (1949), conf. univ. (1953); prof.;

prof. consultant (1962), Fac. de Medicină din Tm. Distins cu Medalia „Crucea Meritul Sanitar” cls. I; Prof.

emerit. Referinţe:



- CjN, 1981, p. 32, 40, 41, 70, 128, 166, 177, 181.



422, 442; Vol. 9: 1989, p. 17-20.

• Titu Rusu (1892-1989) / Florea Marin. În: Medicii şi Marea Unire.

- TgM, 1993, p. 235-239.

• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi

Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară

Clujeană, 2000, p. 422, 565.


2000, 211-213, foto.

RÜSZ-FOGARASI Enikő, prof., conf. univ.; n.

24 apr. 1966, Reghin, MS. Studii: Lic. Ind. nr. 2, Reghin (1980-1984); Fac de

Istorie-Filosofie, UBB, CjN (1986-

1991); Dr. în istorie, cu teza:

Privilegiile şi îndatoririle aşezărilor

urbane din cele şapte comitate

transilvane, UBB, CjN (1999).

Preparator (1991-1994), asist. univ.

(1994-1998), lector univ. (1998-2004), conf. univ.

(2004-) în cadrul UBB CjN, Fac. de Istorie-Filosofie;

prodecan (2008-). Visiting prof.: Nottingham University

(1993); Eötvös Loránd Tudományegyetem, Budapesta, Catedra de istorie medie şi premodernă. Participă la

contracte de cercet.: Contractul comun al Fac. de Istorie

Bucureşti-IS-CjN, Metode moderne de predare la fac. de

istorie şi şt. auxiliare, finanţat de Banca Mondială.


396

Proiectul de cercet. despre ierarhizarea aşezărilor urbane

din Transilvania medievală, cu acad. Kubinyi András;

Proiectul de editare a testamentelor ungureşti din

Transilvania. Bursă de cercet. „Bolyai János” a

Academiei din Ungaria (1999, 2009). Membră în

Comisia pentru Istoria Oraşelor, Bucureşti; Comisia

pentru Heraldică şi Genealogie, Ungaria.

Lucrări publicate:

• Privilegiile şi îndatoririle aşezărilor urbane din

Transilvania voievodală. - CjN: Presa Universitară

Clujeană, 2003. - 283 p. • Erdélyi ispotálytörténeti tanulmányok. - CjN:

Argonaut, 2008. - 173 p.

Cursuri universitare:

• A középkori város, - történelmi olvasókönyv. Caiet

de seminar. - Kv., 1998. - 153 p.

• A középkori európai várostörténet. Curs pentru IDD.

- Kv., ACCENT, 2002, p. 100.

• Rövid bevezetés a történelem segédtudományaiba, O

scurtă introducere în ştiinţele auxiliare ale istoriei. -

Kv.: ACCENT, 2002. - 151 p.

• Európai város - magyar város. Curs universitar. -

Kv.: Accent, 2005, p. 130.

- în colaborare:

• Învăţarea activă în domeniul istoriei şi ştiinţelor

sociale (Ghid pentru tineri profesori în învăţământul

superior). Ed. îngrijită de Alexandru Florin Platon,

Teoader Nicoara și Rüsz Enikő. - CjN: Ed. EFES, 2000.

- 202 p.

• Habitat, alimentaţie, meserii. În: Istoria

Transilvaniei. - Vol. 2. - CjN: Institutul Cultural Român,

Centrul de Studii Transilvane, 2005.

• Kolozsvár vásárai. În: Oraşe şi orăşeni - Városok és

városlakók, ed. coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz-Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2006.

• A Szentlélek ispotály számadáskönyvei 1601-1650.-

Vol. 2. - Budapesta: Ed. Transsylvania Emlékeiért, 2006.

• Oraşe si orăşeni- Városok és városlakók / Coord.

Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz-Fogarasi

Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2007.

• A Szent Erzsébet ispotály számadáskönyvei 1601-

1650. - Vol. 2. - Budapesta: Ed. Transsylvania

Emlékeiért, 2009.


• Ethnikum und Konfession in einigen unitarischen

Schulen aus Siebenburbgen in XVII. Jh. În: Ethicity and Religion in Central and Easten Europe, CjN, 1995, p.

232- 237.

• Alteritate şi ospitalitate în secolulul al XVI-lea în

Cluj. În: Identitate şi alteritate. Vol. 2, Presa

Universitară Clujeană, 1998, p. 56-64.

• Központi helyek az erdélyi középkori vármegyében.

În: Erdélyi Várostörténeti tanulmányok. Csíkszereda,

2001, p. 20-42.

• Dés, mint Szolnok- Doboka vármegye központi helye.

În: Emlékkönyv Magyari András 75. születésnapjára,

coord: Pál Judit, Rüsz - Fogarasi Enikő. - CjN: Presa Universitară, 2002, p. 215-222.

• Dejul medieval, între oraş şi târg. În: Tentaţia

istoriei. - CjN: Accent, 2003, p. 313-321.

• Mesterözvegyek a 16. századi kolozsvári céhekben.

În: Kis András Emlékkönyv. - Kv., 2003, p. 482-487.

• A nők jogi helyzete a 16. századi Kolozsváron, În:

Zeno a pravo. - Bratislava: Academic Electronic Press,

2004, p. 118-126.

• Alegerea conducerii aşezărilor urbane, element

important al statutului juridic. În: Studii de istorie

medievală si premodernă. Omagiu profesorului Nicolae

Edroiu, membru corespondent al Academiei Române. -

CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 395-403.

• Statutul juridic al femeii în familiile burgheze din

Clujul sec. al 16-lea. În: Caiete de antropologie istorică,

2, nr. 1, 2003, p. 7-16. • Kolozs mezőváros 1608-as limitatioja. În: Omagiu

Csetri Elek . - CjN, 2004, p. 420-427.

• Habitat, alimentaţie, meserii. În: Istoria

Transilvaniei. - Vol. 2. - CjN: Institutul Cultural Român,

Centrul de Studii Transilvana, 2005, p. 187-207.

• Grija pentru cel aflat în dificultate la Cluj până la

Reforma religioasă. În: Identitate şi alteritate, 4. Studii

de istorie politică şi culturală. - CjN: Presa Universitară

Clujeană, 2005, p. 9-17.

• Câteva aspecte privind atitudinea faţă de săraci

înainte şi după reforma religioasă la Cluj. În: Civilizaţia

urbană din spaţiul românesc în sec. XVI-XVIII. - Iaşi: Ed. Univ. „Al. Ioan Cuza,” 2006, p. 41-57.

• Un alt Stefan Bocskay. În: Principele Ştefan Bocskay

şi epoca sa. - CjN: Argonaut, 2006, p. 63-76.

• Matthias Corvinus and the Development of the

Transylvanian Cities and Towns in the Second Half of

the 15th Century. În: Between Worlds, I, Stephen the

Great, Matthias Corvinus and their Time (= Mélanges

d'Histoire Générale, Nouvelle Série, general-editor Ioan-

Aurel Pop, I, 1). - CjN: IDC Press, 2007, p. 189-196.

• Vendégfogadás Kolozsváron a 16. század fordulóján.

În: Péter Katalin emlékkönyv. - Budapest: Történelmi Szemle, 2007/4, p. 821-834.

• Kolozsvár vásárai. În: Oraşe şi orăşeni. - Városok és

városlakók. ed. coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal

Judit, Rüsz- Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2006.

• Câteva aspecte privind statutul văduvelor în Cluj în

perioada pre-modernă. În: Oraşul din spaţiul românesc

între Orient şi Occident. - Iaşi: Ed. Univ. „Al. I. Cuza,”

2007, p. 53.

• Asistenţa socială şi medicală în Transilvania

modernă. În: Honorem Nicolae Bocsan. - CjN: Presa

Universitară Clujeană, 2007, p. 387- 393.

• Die Frauen des Johannes Hunyadi. În: Extincta est lucerna orbis: John Hunyadi and his Time. - CjN: IDC

Press, 2007, p. 193-201.

• Early Modern Age Transylvania on Maps and their

Annotations. În: Descriptio Transilvaniae. International

Conference on History Carthography and Historical

Geography. - CjN: Ed. Dynamic Design and

Advertising, p. 47-55.

• Remarks concerning the hussite movement. În: SIC

ITUR AD ASTRA, Bp., 1990, p. 31.

• A grammaticairó Fejérvári Sámuel életére és

munkásságára vonatkozó adatok. În: Magyar Nyelvőr, Bp., 1997, nr. 1, p. 90-93.

• Îndatoririle aşezărilor urbane faţă de puterea

centrală. În: Acta Musei Napocensis, CjN, 1997, p. 37-

50.


397

• Privilegiile economice şi dezvoltarea meşteşugurilor

în Transilvania. În: Historia Urbana, 1998, 1-2, p. 49-

67.

• Câteva aspecte culturale legate de privilegiile

religioase ale aşezărilor urbane. În: Historia Urbana,

1999, nr. 1-2, p. 77-89.

• Markt von sieben Komitat aus Siebenburgen. În:

Zeitschrift fur Siebenburgische Landeskunde, 21, 2001,

Heft 1, Oldenburg, p. 271-276. • Sigiliile orăşeneşti din cele şapte comitate

transilvane. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai,

Historia, CjN, 1998, 1-2, p. 23-30.

• Târgurile Dejului. În: Medievalia Transilvania, 1999,

Satu -Mare, 1-2, p. 119-125.

• Adatok a kolozsvári ispotályok fejedelemségkori

történetéhez. În: Reformatus szemle, 2003, nr. 6, Kv., p.

51-60.

• Juzii nobiliari în comitatele transilvănene. În: Studia

Universitatis Babeş-Bolyai, Historia, 2004 nr. 1, CjN, p.

17-27. • Nivele de alimentaţie în Clujul secolului 17. În:

Caiete de antropologie istorică, 5, nr.1-2, 2006, p. 55-

67.

• Transsylvanian Hospitals in the Early Modern Age.

În: Mittelungen des Instituts fur Ostterreichische

Geschichtsforschung, 2007/ 3-4, Oldenburg, p. 290-311.

• Élelmezési szintek a fejedelemségkori Kolozsváron.

În: Századok, 141, 2007, nr. 6, p. 1539-1555.

• Kolozs vármegye szolgabírái a középkorban. În:

Turul, Budapest, 2009/1, 82, p. 1-12.

• Asistenţa socială şi biserica de la medieval la modern, de la general european la regional transilvan.

În: Historia Urbana, 2009/17, p. 73-87.

• Bocskay István, a Zemplén megyei főispán. În: Turul,

Budapest, 2009/2, 83, p. 1-5.

• Szociális gondoskodás Kolozsváron a reformációig.

În: Keresztény Szó, Kv., 2005, 7, 15-16.

• A vallásos élet jogi keretei a fejedelemség-kori

Erdélyben. În: Keresztény Szó, 2006/ 9, 10-12.

• Mezőség és Mezőség széli városok, Művelődés. În: Az

erdélyi Mezőség, 2007, p. 45-47.

• Vázlat a kolozsvári Szent Erzsébet-ispotály

történetéhez. În: Árpád-házi Szent Erzsébet. Magyar-nemét kultúrkapcsolatok Kelet-Közép-Európaban, Szerk

/ Gábor Csilla, Knecht Thomas, Tar Gabriella-Nóra. În:

Verbum, 2009. Referinţe:






• http://hiphi.ubbcluj.ro/personal/rusz-fogarasi_eniko/publicatii

S

SABĂU, Liviu Maximilian, protopop gr.-cat.; n.

8 sept. 1919, Grebenişul de Câmpie,

MS. Şc. prim. în satul natal, apoi Lic.

„Sf. Vasile cel Mare” şi Academia

Teologică din Blaj; urmează Şc. Militară

din Arad, devenind ofiţer. În calitate de

ofiţer în rezervă, a fost trimis pe front la Batalionul 6 Vânători de Munte, luptând

ca şi comandant de campanie până la

terminarea războiului, fiind decorat cu „Coroana

României” în grad de Cavaler, cu frunze de stejar.

Funcţionează ca ped. în învăţământ (1945-1948), apoi la

Liceul „A. Şaguna,” din BV, dar şi de acolo este nevoit

să plece pentru că nu a semnat trecerea la ortodoxism. În

1949 este primit la Banca Naţională, în funcţia de casier,

unde lucrează până la pensionare (1979). Din cauza

convingerilor religioase este nevoit să se transfere în

diferite localităţi: Topliţa (1950-1960), în Bărăgan la

Lehliu, Vălenii de Munte, Făgăraş, Râciu şi iarăşi la TgM. În 24 noiembrie 1968 este hirotonit preot gr.-cat.,

în clandestinitate, de către Eminenţa Sa Alexandru

Todea, fiind promovat apoi ca protopop al TgM, iar în

1991 a fost numit canonic mitropolitan pentru a fi

vrednic colaborator. După 1990 se avântă în

reorganizarea noilor parohii din oraşul TgM, dar şi din

judeţul HR: Subcetate, Topliţa, Hodoşa, Sărmaş şi

Schitul de la Stânceni; pune bazele construirii noului

Centru protopopial gr.-cat. din TgM. Este decorat de

Primăria TgM ca „Cetăţean de Onoare” al Oraşului

(1999), iar din partea Prefecturii MS a primit „Diploma de Excelenţă” şi „Fibula de la Suseni” (2004).

Lucrări publicate:

- în colaborare:

• Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop. – Pref. pr.

Liviu Sabău. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea,”

2004. - 230 p.


• Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru

Todea. Primăvara marii întâlniri. În: Cuvântul liber, 12

apr. 2005, p. 5.

• Părintele dr. Emil Puni - Vicar Episcopal. În:

Cuvântul liber, 10 apr. 2008, p. 6, 1 foto. Referinţe:





• Părintele Liviu Sabău. La împlinirea vârstei de 77 de ani / Iuliu

Cheţan. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 8 (aug. 1996), p. 2, 1 foto.

• Un mare apostol al bisericii greco-catolice, părintele protopop

Liviu Sabău / Prof. Elena Porav. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 7,

1 foto.

• Seniori ai Bisericii Române Pr. Canonic Liviu Sabău, protopop de

Târgu Mureş / Prof. Elena Porav. În: Unirea. Blaj, nr. 1, ian. 2007, p.

4, 5, 1 foto.

• Părintele protopop Liviu Sabău, Un mare apostol al Bisericii

Greco-Catolice. / Prof. Elena Porav. În: Cultura Creştină. Blaj, nr. 1,

ian. 2007, p. 13, 1 foto.

• Lansare de carte-Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului

(1806-1948) / Cosmina Oprea. În: 24 ore mureşene, 19 oct. 2007, p. 3.

http://hiphi.ubbcluj.ro/personal/rusz-fogarasi_eniko/publicatii

Biblioteca Judeţeană Mureş O - bjmures.robjmures.ro/bd/T/001/03/T00103partea7.pdf · Biblioteca...

Documents

Transcript of Biblioteca Judeţeană Mureş O - bjmures.robjmures.ro/bd/T/001/03/T00103partea7.pdf · Biblioteca...