BFK 3 Curs Recuperare Postoperatorie-examen Bradea

7/24/2019 BFK 3 Curs Recuperare Postoperatorie-examen Bradea

1/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE

REABILITARE=capacitatea psiho-somatica aorganismului de a se readapta noii situatii deexistenta.

DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorialsi motor),psihic(intelectual,caracterial),socialsi profesional.

INFIRM=deficient permanent. INVALID=deficient incapabil de a presta o

munca remunerata.


2/250


MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa deprevenirea bolilor si restabilirea sanatatii,studiulanatomiei si fiziologiei corpului omenesc,alcauzelor si mecanismelor de producere,al

simptomelor,diagnosticului si tratarii bolilor. TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi

igienice pana la cele mai complexe actiuni cucaracter medical (radioterapie,interventii

chirurgicale).

RECUPERARE=actiune de reabilitare prindieta,medicamente,interventii

chirurgicale,mijloace fizice.


3/250


MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera

pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-

tionala,ergoterapie.

RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelorfizice se face de specialistul internist,neuropsi-

hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,ftizi-olog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg,

balneolog.


4/250


TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si

reabilitarii.

CENTRU DE REABILITARE=centru care isi propune

aplicarea programului de reabilitare medicala,dea obtine capacitate maxima morfo-functionala

psiho-fizice in raport cu gravitatea deficientei.

STRESSUL - dat de invaliditatea temporara saudefinitiva,mijloacele de tratament,spitalizarea

prelungita,contactul cu oamenii sanatosi- atrage

tulburari de personalitate si de coordonare.


5/250


PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care esteimobilizat o perioada mare de timp,la inceput se

zbate,apoi devine din ce in ce mai adinamic

refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DELIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient infirm.

DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari biochimice

electrolitice si ale metabolismului apei,ceantreneaza si probleme fizice de rea-

bilitare.


6/250


CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitaredepind de posibilitatile si dorinta de colaborare

a deficientului.

PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacita-tea de a da o alta functie unui tesut transplan-

tat ) pretinde o conlucrare a terapeutului cubolnavul.

REABILITAREA este un proces complex psiho-motor( de remodelare psiho-sociala si kinetica) pre-

si post-operatorie.


7/250


LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interneale corpului (impulsuri nervoase,parghii osteo-

articulare,contractii musculare) si forteleexterne ale mediului (gravitatie,presiune

atmosferica,inertie,rezistente,fortele dereactie la sprijin,fortele de frecare).

PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu

maxima eficienta folosind la minim forteleinterne si la maxim fortele externe-ca o formasuperioara de adaptare a organismului lamediu.


8/250


KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai

eficienta metoda de readaptare.

TREBUIE sa evitam compartimentarea ingrijirii

bolnavului (de exemplu,un accidentat esteoperat la chirurgie,pregatirea protezarii si-o

face singur,proteza este confectionata la

atelier,revine pentru retus la chirurg,reeduca-rea se face ambulator,fara prezenta specialis-

tului,durata de invaliditate este stabilita de

comisie independenta ).


9/250


REINCADRAREA pacientului se face cu pauze,

cu tendinta de auto-izolare,cu complex de

inferioritate si stari nevrotice.

ETAPELE de readaptare nu trebuie sa fieintrerupte ci trebuie sa aiba coeziune terapeu-

tica si o finalitate sociala. CA URMARE,apare procesul de degradare fun-

ctionala,psihica si sociala.


10/250


11/250


Cei patru parametri enuntati anterior trebuiedobinditi concomitent,intr-un plan comun de

actiune,si nu seriat,asa cum se intampla in

medicina conventionala.

Recuperarea medicala urmareste douaobiective:-accelerarea proceselor de regenera-

re tisulara;

-cicatrizarea functionala a leziunilor.


12/250


Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin

mijloace:

-farmaco-dinamice;

-kinetoterapice,cu dozarea progresiva a reluarii

functiilor;

-psihoterapice.


13/250


Vindecarea functionala a leziunilor,include siprevenirea instalarii unor deficiente reziduale

(cicatrici retractile,edeme cronice,calusurivicioase).Mijloacele folosite in acest scop sunt:

-imobilizare ortopedica sau chirurgicala;

-interventii chirurgicale preventive,corectoaresau compensatorii;

-kinetoterapie;

-terapie ocupationala;

-psihoterapie.


14/250


Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adaugelaboratoare de investigatie a capacitatii functio-

nale a deficientilor.

Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa dintimpul de scolarizare (centrul de reabilitare are

si o scoala).

Recuperarea adultilor se poate face spre re-

castigarea calificarii profesionale anterioare sauspre schimbarea profilului de munca (prin ergote-

rapie).


15/250


Reabilitarea incepe cu examinarea completa adeficientului:

-somatica;

-functionala;

-psihica;

-psiho-tehnica;-a nivelului intelectual;

-a conditiilor de viata.


16/250


Reabilitarea sociala implica readaptarea familieila conditiile deficientului si a reeducarii sale,si aacestuia la familia sa,a readaptarii conditiilor(arhitectonice si functionale) de recreere sidistractie.Nevoile financiare pentru acest scopsunt mari,greu suportabile pentru tarilesarace,unde mana de lucru sanatoasa

este in exces. Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii califi-

cati decat sa fie reabilitati.


17/250


Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profilstrict chirurgical.Actul operator nu este suficient

pentru a reabilita un individ.

Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:ambu-

lator,saloane de pacienti de pre- si post-opera-

tor,bloc operator,nucleu de reabilitare,punct de

ortezare si protezare.

Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de

sali de:gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetote-

rapie,hidro-kinetoterapie si dusuri.


18/250


19/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE Punctul de orteze si proteze cuprinde compar-

timente de bandajerie,cizmarie,ghipserie,mon-

taj (cu cuptor pentru prelucrarea materialelor

plastice) si depozit de materiale.

Se pot confectiona:ghete ortopedice dupa mu-

laj,sustinatoare plantare dupa mulaj,aparate co-

rectoare pentru deformitati ale degetelor mainiibandaje elastice,genunchiere,coliere,corsete,pro-

teze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara articu-

latie s.a.


20/250


KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecareacompleta.

Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale(en-

cefalopati,imobilizati in ap.ghipsat,apareiati or-

topedic)

Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea art-

culatiilor ce urmeaza a fi operate,troficizarea si

tonifierea musculara,intretinerea calitatilor fizice)


21/250


Kinetoterapia postoperatorie locala si generala Scopurile kinetoterapiei:

-ameliorarea capacitatii de miscare si a functiilor

generale;

-ameliorarea anatomiei si functiei segmentului;

-prevenirea deprinderilor defectuoase postop.;-stimularea starii psihice.


22/250


Ameliorarea capacitatii generale a organismu-lui se face prin gimnastica generala si respirato-

rie.

Ameliorarea functionala segmentara se obtineprin aplicarea programelor de gimnastica se-

lectiva,mers,prehensiune,ergoterapie. Orice pierdere somatica sau functionala a

organismului,poate fi compensata.


23/250


Compensarea pierderii unui membru se faceprin hiperfunctia celorlalte parti active.

Compensarea pierderii unui organ duce lahipertrofierea perechii sale (rinichi,plaman).

Conditia pentru compensare este ca sistemul

nervos sa fie normal (plasticitatea sa),iarsemnalizarea pierderii sa fie precoce.


24/250


Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilorextero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a

ariei operate,permite recrearea stereotipiei di-

namice. Compensarea este un proces in etape,de la

simplu la complex,fara a pasi peste etape,con-

tinuu antrenat. Recuperarea postop.dureaza cateva saptamaniapoi se mentine nivelul toata viata.


25/250


O boala intercurenta poate reduce sau anula

nivelul de readaptare castigat,necesitand rein-

ceperea reeducarii.

Forme de aplicare a kinetoterapiei:-imitatii si jocuri;

-gimnastica generala si respiratorie;

-gimnastica selectiva;

-reeducarea mersului,prehensiunii,hidroterapia,

sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.


26/250


Jocuri (la copii):lupta cu mustele,rostogolire,spalatul rufelor,prinde pisica de coada,

cursa cu obstacole,calarie,culesul cartofilor,

umflarea balonului,rostogolirea mingii medi-

cinale,cantatul la fluier,rotari de trunchi,

cucul,genuflexiuni,respiratie libera,transmite-

rea mingii pe deasupra capului,indoiri,rotari de

trunchi.


27/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE Gimnastica generala si respiratorie:

-respiratie libera (6 ori);

-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);

-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si re-

venire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);

-inspir profund apoi expir cu flexia capului si

gatului (4x1);

-idem cu usoara flexie a trunchiului;

-contractii izometrice ale cvadricepsului (3x10);

-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);


28/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);

-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genun-chii intinsi (3x3);

-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);

-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor

ducerea bratelor lateral cu arcuire si inspir,reve-

nire cu expir (2x4),cu bratele lateral-indoirea trun-chiului cu atingerea varfului picioarelor(4x8),misca-

rile umerilor(2x2 fiecare),departarea/apropierea

membrelor inferioare(3x2),ridicari in picioare(4x1).


29/250


30/250


Gimnastica medicala selectiva necesita coope-rarea pacientului si sunt precedate de masaj sau

fizioterapie;contine:

-miscari imaginare mentin tonusul muscular;

-contractii izometrice,mai ales imediat postop.

(3 sec.da,3 nu;5min/ora);

-posturile alternante(schimbarea alternativa a

pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop.

la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);

-miscari active;

-


31/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE In articulatia cot,miscarile pasive se fac dupa

inceperea celor active. In articulatia genunchiului,miscarile active sipasive se fac concomitent.

In articulatiile degetelor,miscarile pasive precedpe cel active,mobilizand ligamentele.

Miscarile pasive ale gleznei,impiedica instalareaflebotrombozelor(care,la randul lor,dau edeme,

redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginatchiar un plan inclinat care este miscat de unmotor pt.a face flexia/extensia piciorului).


32/250


Miscarile active cu rezistenta se incep numaidupa ce s-a obtinut un tonus muscular suficient.

Reeducarea mersului se face prin antrenareaunor lanturi cinematice complexe,macar

pt.realizarea unor miscari compensatorii,daca nupoate fi reluat mersul normal.

Etapele reeducarii mersului:ridicarea in orto-

statism,mersul intre bare paralele,mersul cu carjeaxilare,cu carje canadiene,cu baston,mers fara

sprijin,mers pe teren accidentat.

C O C G C


33/250


Reeducarea prehensiunii antreneaza membrulsuperior,centura scapulara si trunchiul.

Mana este un tentacul al creieruluice executa

miscari complexe,fine,de precizie si este si unorgan senzorial.O treime din centrii motori aiscoartei cerebrale sunt pentru mana.

Exercitiile pt.reeducareamainii:abductia/adductiametacarpo-falangiana I-IV,flexia/extensia degetelor pe margineamesei,prinderea de obiecte,ex.cu aparatura.



34/250


Hidro-kinetoterapia,conform principiuluiArhimede-care spune ca un corp scufundat in

apa,pierde greutatea volumului de apa

deslocuit-usureaza miscarile +/-scripeti,macarale,plutitoare.

Indicatii mari ale hidro-k.sunt pt.atitudini

vicioase ale coloanei vertebrale,mers,incarcareprogresiva prin scaderea nivelului apei.



35/250


Sportul curativCompetitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei

decazuti moral.Se organizeaza competitii pe

categorii de deficienti si chiar olimpiade.

Kinetoterapeutul nu este omul orchestra,

bun si pentru reeducarea cardiacilor si a

pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si a

traumatizatilor,a celor operati etc.



36/250


Kinetoterapeutul trebuie sa se specializezeanumitor programe specifice locului unde

lucreaza.

Organizarea programelor de kinetoterapie se

face pe baza unor parametri:

-generali;-locali.


37/250



38/250


Programul celor slabi contine 30 min. degimnastica respiratorie,40-50 min. de gimnasti-

ca selectiva si 30 min.ergoterapie,zilnic.

La bolnavii mijlocii si puternici,se adaugasedinte de sport si dans.PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de

Kinetoterapie:scopul reeducarii(partiale sau nu),

caracteristici morfo-functionale ale segmentului

afectat,perceptia bolnavului,tipul interv. chir.,



39/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat,

(clino-statismul determina staza venoasa gene-rala in sistemul cav,edeme,tulburari trofice),

mersul(in lipsa lui se simte acut acceleratia

gravitationala in ortostatismul prelungit,maiales in trenul inferior al corpului) ce activeazacirculatia de intoarcere.In clinostatism,presiu-

nea venoasa scade de la 15 mm H2O la periferie-la 5 in vena cava sup. (in respiratia profunda 22).

In ortostatism ,presiunea periferica este 90 mm

H2O si 22 in mers).



40/250


Scopuri secundare ale kinetoterapiei:-combaterea edemului (pozitie ridicata a mem-

brului,contractii);

-combaterea hipotrofiei musculare (prin con-

tractii izometrice de lunga durata);

-combaterea redorii articulare (prin imobilizari

in pozitie functionala si apoi mobilizari preco-

ce).



41/250


Program postoperator:-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la

pat,nu se fac miscari;

-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie,

si generala,contractii izometrice,posturi alter-

nante;-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.



42/250


Durata unei sedinte de kinetoterapie este de40-45 min.:

-10 min.-incalzirea;

-20-25 min.-partea fundamentala;-10 min.-incheierea.

Programele au caracter individual conform

antecedentelor pacientului,a tipului de boala,de tratament,starii generale si locale,evolutiei

si scopului urmarit.



43/250


Programele sunt presarate cu exercitii respira-torii ce antreneaza intreg corpul,expiratia facan-

du-se cu forta si zgomot (repaus activ).

Un kinetoterapeut nu poate lucra cu mai multde 10-12 bolnavi pe zi.

Rezultatele se testeaza saptamanal:functionalhabitual( pe un traseu fix,contra cronometru),

goniometric,ergometric,dinamometric).



44/250


PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-Primum non nocere(in primul rand sa nu faci

rau) prin colaborarea chirurg-kinetoterapeut;

se dozeaza intensitatea tratamentului in functie

de capacitatea si evolutia bolnavului,de

intelegerea sa,de gradul de complianta la

metoda.Aparitia durerii implica aflarea cauzei

ei si micsorarea sau oprirea miscarii.



45/250


PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-se incepe cat mai precoce pt.a preveni

instalarea unor gesturi vicioase compensatorii;

-se gradeaza efortul pacientului,fara depasirea

nivelului functional actual,ce poate duce chiar

la reintoarcerea din program;

-se continua pana la recuperarea integrala,

intreruperile duc la regres;



46/250


PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:-se individualizeaza tratamentul,in functie de

statusul general si local,gradul de antrenament

fizic,evolutie,intelect,varsta,boala,operatie,loca-

lizarea deficitului(oase,articulatii,parti moi,zone

de forta,de elasticitate,de finete,tendoane,muschi).



47/250

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculaturaprea slaba(in prima parte a tratamentului,

prin ajutarea invingerii rezistentei greutatii

membrului pana la reluarea miscarilor active):

-miscari pasive(flexia/extensia cotului,a

soldului,a genunchiului,a umarului)cu alt

membru sau de catre kinetoterapeut;nu

dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate

articulara);



48/250


-miscari combinate:pasive+active,pe masurace se dezvolta forta(etapa este inter-

mediara si obligatorie);

-exercitii cu folosirea inertiei segmentuluispre exercitii active complet;

-exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea sauingreunarea rezistentei;

-exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau

din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.



49/250


-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lu-crul mecanic,pana la solicitari maximale:

-care folosesc gravitatia(poz.oblica,

deplasarea centrului de gravitatie,tractiuni inbrate,genuflexiuni),

-opozitia unei forte externe(auto-

rezistenta,in perechi,cu aparate,scripeti,mingi,

corzi etc).



50/250


Exercitii statice-izometric-cresterea tensiuniifibrelor musculare ca urmare a excitatiei ner-voase(exercitii concentrice-cand distanta dintre

doua puncte ale muschiului se micsoreaza-pt.

forta ;exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si

suplete.

In viata de toate zilele predomina contractiile

dinamice,izotonice. Intr-o contractie izometrica maximala participade patru ori mai multe fibre musculare fata de con-

tractia izotonica .



51/250


Exercitiile izometrice blocheaza toracele siabdomenul in apnee si duc la staza circulatoriesi chiar hiperpresiune in sistemul vascular,cu

edem cerebral,scade aportul de substanteenergetice,stanjeneste procesele metabolicesi de eliminarea toxinelor;de aceea se preferaexercitii izometrice (max.10)pe segmente mici,de 10 sec.cu pauza de 20 sec.,cu 1/2,3/4 sau

maxim de potential al fortei.



52/250


Coloana vertebrala lombo-sacrata are 40 degrade din amplitudinea de 160 pt.flexie,30din

145 pt.extensie si 35 din 165 pt.inclinatie lat. a

intregii coloane.

Static,la un individ de 80 kg,asupra discului L5-

-S1 actioneaza o forta de 25 kg in decubit dorsal70 in lateral si peste 100 in ortostatism.



53/250

In dinamica,in flexia coloanei la 90 de grade,asupra nucleului pulpos L5-S1,actioneaza forta

de 158 kg(175 cu mainile intinse).

Exercitii pt.refacerea coloanei vertebrale:-respiratie libera,respiratie cu miscari de brate,

respiratie dirijata,miscari de cap/gat,contractii

izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali,

miscari ale gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.



54/250

In decubit ventral:-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat

(inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);

-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,cir-

cumductii);

-contratii izometrice ale muschilor fesieri.



55/250

Culcat pe spate (decubit dorsal):-ridicare in sezand(cu centura lombostat),cu

trunchiul aplecat inainte,cuprinzand genunchii

in cocos de pusca,apoi trecere pe latura pestanga si pe dreapta,pastrand pozitia ghemuit

(2x4);

-trecerea in sezand la marginea patului (cu aju-

torul kineto-terapeutului)(2x4),revenire.



56/250

Sezand la marginea patului:

-inclinarea capului la stanga si la drepta,circum-ductie,rasucirea capului la stanga si la dreapta;

-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia

umerilor(2x4);

-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;re-

venire cu expir (2x4);

-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si

simultan;-ridicare pe varfuri (2x5);

-ridicare in picioare (2x4),revenire;

-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)



57/250

Stand in picioare:-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe

celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc)

(2x10);

-inspir profund si trecerea in sezand cu expir(de 5 ori);

-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umeri-

lor,ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca

(2x4);

-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat(2x4);

-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu

mainile pe solduri,cu semigenuflexiuni la al 2-lea pas.



58/250

Culcat pe spate cu exercitii de respiratieabdominala +/-ingreuieri cu saculeti sau

palma kinetoterapeutului in inspir si revenire

cu expir abdominal (diafragmatic). Culcat pe spate cu ridicarea genunchilor alter

nativ la piept,cu inspir la intinderea genunchi-

lor +/-apucarea genunchilor cu mainile.



59/250

Culcat pe spate:ridicarea membrelor inf.la

90%,alternativ(2x4);bicicleta(5x8);incrucisareabratelor la piept(2x4);ridicarea umerilor cu

inspir si coborare cu expir(2x4);inclinarea

trunchiului pe stg.si spre dr.(2x4); Sezand pe marginea patului:indoirea

genunchilor la piept,alternativ(2x4),apoi

simultan;inclinarea laterala usoara a trunchiu-lui ;cu miinile pe solduri ,inclinari laterale,apoi

ducerea bratelor in lateral;ducerea umerilor

inainte si ina oi;rotarea umerilor;



60/250

Stand in picioare:ridicarea si coborarea

umerilor,cu mainile pe solduri;ducerea umeri-lor inainte si inapoi;rotarea coatelor in ambelesensuri;indoirea genunchilor la piept,alterna-

tiv;departarea si apropierea bratelor;inclina-

ri ale trunchiului,alternativ;aplecari ale trun-

chiului;rasuciri ale trunchiului;mers cu mainile pesolduri,cu ridicarea alternativa a genun-

chilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului,

apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea trun-

chiului simultan cu aducerea genunchilor la piept;



61/250

In ultima parte de recuperare functionalaprogresiva,se fac miscari asemanatoare celordin viata de zi cu zi(si de la serviciu):

-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu mis-

cari ale bratelor;respiratie abdominala;inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,con-

tractii izometrice ale cvadricepsului;ducerea

bratelor sus;indoirea genunchilor spre piept;ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea

genunchilor spre piept;

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALEd d b t l i l t l i i i


62/250

-sezand:ducerea bratelor in lateral,cu inspir sirevenire cu expir;ducerea bastonului in sus,

prin inainte;aplecari ale trunchiului;indoireagenunchilor la piept,alternativ apoi simultan;

ridicarea unei mingi medicinale de jos;

-stand in picioare:inclinari ale trunchiului in fatasi lateral cu mainile in solduri;ridicarea bratelor

lateral;aplecari ale trunchiului;indoiri ale cate

unui genunchi spre piept;indoirea trunchiului cu

cea a genunchiului;coborarea mainilor din sipca in

sipca la spalier si revenire;ridicari ale piciorului pe

sipca a 4a si revenire;indoirea si intinderea genun-

chilor cu amplitudine mica;



63/250

-mers: cu mainile pe solduri;cu ridicari ale pi-cioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral;

cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fie-

care pas;exercitii libere de respiratie.Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacien-

tul continua un program minim de gimnastica,

adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de

miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.



64/250

Pacientul face toata viata un program de intre-

tinere:-respiratii libere;

-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;

-flexia/extensia capului si gatului;-ridicarea bratelor cu inspir;

-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe

solduri;

-ridicarea genunchilor la piept;

-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari aletrunchiului si

ridicari ale genunchilor la piept mersul piticului;



65/250

-culcat pe spate:respiratii costale si abdominale;indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioare-

lor;

-bicicleta;-flexii ale coatelor cu mingea

medicinala tinuta deasupra capului;

-departarea si apropiereagenunchilor cu rezistenta cu palmele;

-ducerea mingii medicinale lateral;



66/250

-sezand:ducerea bratelor prin inainte cu inspir;-inclinarea trunchiului;

-ridicarea mingii medicinale;

-ridicare in picioare si revenire;

-ridicarea genunchilor la piept;

-inclinari ale trunchiului;-rasuciri ale trunchiului cu mainile pe sold



67/250

-stand in picioare:-ridicarea bratelor;-aplecari,inclinari,rasuciri ale

trunchiului;

-ghemuiri;-ridicarea piciorului pe scara;

-semigenuflexiuni;

-genuflexiuni;-ghemuiri cu mainile pe sol;



68/250

-mers:-cu exercitii libere de respiratie;-cu indoirea genunchilor;

-mersul piticului;

-cu mingea la piept;

-cu fandare;

-cu genuflexiuni la al 4 lea pas;

-cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas;

-cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu inspir,

revenire pe alti 5 pasi,cu expir.



69/250

Pozitionari:

-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe oparte cu un genunchi indoit;

-este interzisa pozitia culcat pe burta;

-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flec-

tata;-la condus masina,se trage scaunul spre bord,

genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite

(interzis invers);

-a se ridica de jos greutati mai mici de 5-10 kg,cu genun-chii indoiti(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);

-se interzice extensia coloanei vertebrale;

-durerea arata ca am procedat incorect.

Torticolisul


70/250

Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu inclinareacapului pe o parte,cu usoara rotatie (barbia esteintoarsa de partea opusa leziunii);

Exista o asimetrie faciala,santul median al cefeieste inclinat fata de linia verticala,liniabiauriculara nu mai este orizontala;

Linia orizontala a ochilor este mentinuta prinridicarea umarului de partea leziunii,ce duce ladeformari compensatorii ale coloanei (scolioza).


71/250

Torticolisul


72/250

Exercitii preoperatorii in torticolis,pt.asuplizare:-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;

-respiratii libere;

-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,ex-tensia capului si gatului cu amplitudine progresiva;

-ridicare,coborare,proiectieinainte/inapoi,rotarea umerilor;

-ducerea bratelor inainte,in sus,inlateral a bratelor,rotiri de coate;

Exercitii preoperatorii in torticolis


73/250

-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,dia-gonal jos,sus;

-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si

gatului prin impingere in palme,apoi cu mainilela ceafa;

-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul;

extensia capului si gatului cu rezistenta peocciput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;

Exercitii preoperatorii in torticolis


74/250

-sezand-inclinarea capului si gatului spre parteaopusa torticolisului,cu rezistenta;

-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si

sub barbie;-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei:

mentinerea capului in extensie,apoi cu rezisten-

ta;flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului sigatului;

Exercitii preoperatorii in torticolis-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului


75/250

culcat pe partea torticolisului inclinarea capului

si gatului spre in sus;

-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasimici,cu mainile prinse de spalier;

-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte.

Postoperator,recuperarea in torticolis se facein 3 etape:respiratii si miscari ale membrelor in

timpul cat bolnavul este imobilizat in minerva;

inclinari laterale spre partea sanatoasa cand estescoasa jumatatea de minerva de aceasta parte;

miscari simetrice ale capului dupa scoaterea

completa a minervei.


76/250

Exercitii postoperatorii in torticolis


77/250

-in etapa a III a:-sezand-masajul gatului;

-cu mainile pe solduri,ri-

dicarea/rotarea umerilor;

-flexia/extensia inclinarea capului si gatului;

-pe genunchi,cu sprijin pe palme,

alunecarea palmelor inainte,apoi lateral ,simultan

cu extensia capului si trunchiului;

-culcat pe spate-extensia capului,cuapasarea crestetului pe plan;

-culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in extensie ;

-culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si rotarea capului;

-sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in spate,cu rezistenta;

extensia capului cu o minge medicinala pe cap;flexia/extensia/rasucirea capului cu

rezistenta manuala;

-stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu inspiratie;

-mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral;

-cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie;

-cu redresare activa privind in oglinda.

RECUPERAREA membrului superior


78/250

Interventiile chirurgicale la membru superior impunimobilizare segmentara,bolnavul pastrandu-si

independenta de deplasare. Deficientele sunt mai evident

in cazul operatiilor umarului, cand trebuie imobilizat si

toracele. Apar atonia si atrofia musculara,precumsireducerea mobilitatii.

Recuperarea dupa imobilizari la membrul superior,consta

in:

-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,

ducerea in sus a bratelor;

-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;

RECUPERAREA membrului superior


79/250

-genuflexiuni la spalier;-deplasarea mainilor din sipca in sipca;

-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea bratelor in

sus,simultan si alternativ;-stand cu coatele indoite la 90 de grade,cu hantela de 1

kg,

flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;-mers pe genunchi si pe coate.

RECUPERAREA umarului si toracelui


80/250

in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,se fac miscarile:

-de respiratie;

-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschidereamainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui

sus;pronatie/supinatie;

-genuflexiuni;-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in treapta

RECUPERAREA cotului


81/250

Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare:

-respiratii,ducerea bratelor inainte,late-

ral,in sus,rotare,supinatie/pronatie;-ducerea mainii la frunte,nas,barbie,cea-

fa,solduri,spalarea pe fata;

-flexii/extensii ale cotului;-inchiderea si deschiderea pumnului;

apoi cu rezistente.

RECUPERAREA antebratului sipumnului


82/250

Miscarile de reeducare la nivelul antebratului,pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:

-sezand-indoirea si intinderea degetelor;

-rotarea umerilor;-inclinarea/rotarea capului;

-ducerea inainte si lateral,rotari de brate;

-indoirea/intinderea cotului;

-inchiderea/deschiderea,rotarea pumnilor;

apoi cu rezistente.

RECUPERAREA mainii


83/250

Reeducarea prehensiunii:

-globale cilindice(digito-palmara):

-intre police si index,abductoare si adductoare;

-de opozitie;

-de agatare;

-in ciocan,in care policele se afla pe axul

obiectului ,

depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale articulatiilor

metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor

colaterale ale acestor articulatii.

RECUPERAREA mainii Preoperator:


84/250

Preoperator:

-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,depar-tarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului,

pronatia/supinatia cu rezistenta;

-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile inafara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu

rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manu-

ala);mers pe palme si genunchi;-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta

in treapta.


85/250

3. framntat- longitudinal cu o singura mna pe o partepe ambele parti

e n c s manevre un amen a e nmasaj


86/250

- pe ambele parti- transversal - n cuta- n contratimp (n val)- geluire- palpare rulata4. frictiune cu degetele, policele, podul palmei, radacinaminii (eminenta

tenara/hipotenara), marginea cubitala, despicatura minii,pumn, nodozitati 5. vibratii- alunecari vibrate n lungul regiunii

- vibratii statice pe locul dureros 6. tapotament NU se executa pe regiunea lombara

protejnd lojile renale- tocat cu marginea cubitala- cu degetele semiflectate (nuiele)- batatorit cu palmele n ventuza (caus)- cu pumnul seminchis

7. efleurajul final

Membre infer ioare partea poster ioaraZ t j t f lit



87/250

Zona protejata: fosa poplitee

1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan- alternativ- forma transversala - simultan- alternativ

- pe grupe musculare (mna dupa mna) 2. presiuni compresiuni n bratara 3. framntat - longitudinal cu o mana pe

lateral/medial

- pe ambele parti- transversal - n cuta- n contratimp (n val)- geluire- mngaluire - cernut/rulat

4 frictiune cu degetele/marginea cubitala - pe



88/250

4. frictiune cu degetele/marginea cubitala pe

tendonul achilian- cu radacina minii/marginea cubitala - gamba- cu degetele pe laturile genunchiului- cu pumnul/nodozitatile/radacina minii - coapsa

5. vibratii - alunecari vibrate n lungul membruluiinferior- vibratii statice pe locul dureros

6. tapotament percutat tendonul achilian- tocat cu marginea cubitala

- cu degetele semiflectate (nuiele)- batatorit cu palmele n ventuza (caus)- cu pumnul seminchis7. efleurajul final8. mobilizari analitice ale articulatiilor nvecinate

Tehnici si manevre fundamentale inmasaj

Memb re inferioare

partea anterioara


89/250

Zona protejata: triunghiul Scarpa

Zona nelucrata: fata antero-mediala (interna) agambelor=tibia 1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan

- alternativ- forma transversala - simultan

- alternativ- pe grupe musculare (mna dupa mna) 2. presiuni compresiuni n bratara 3. framntat - longitudinal cu o mna pe lateral (gamba-

coapsa)/

medial (coapsa)- pe ambele parti (doar coapsa)- transversal - n cuta- n contratimp (n val) (doar coapsa)- geluire- mngaluire = cernut (doar coapsa)/rulat


4. frictiune

cu degetele/policele articulatia


90/250

4. frictiune cu degetele/policele articulatia

gleznei- cu radacina minii/marginea cubitala gambaantero-lateral- cu degetele/policele genunchi

- cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii - coapsa 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membruluiinferior- vibratii statice pe locul dureros

6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cudegetele semiflectatenuiele - batatorit-cu palmelein ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)

7. efleurajul final

e n c s manevre un amen a e nmasaj Membre superioare - antebrat-brat-umar

Z t j t f t i t t l i i il


91/250

Zona protejata: fata interna a cotului si axila

1. efleurajul initial - forma longitudinala(in bratara)-simultan- alternativ- forma transversala - simultan

- alternativ- pe grupe musculare (mana dupa mana)

2. presiuni compresiuni in bratara 3. framantat - longitudinal cu o mana pe

lateral/medial- pe ambele parti- transversal - in cuta- in contratimp(in val) numai pe brat- geluire

e n c s manevre un amen a e n

masaj 4. frictiune cu degetele/policele articulatia

pumnului


92/250

pumnului

- cu radacina mainii/degete - antebrat- cu degetele cot- cu radacina mainii/degete - brat- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid

5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membruluisuperior- vibratii statice pe locul dureros

6. tapotament - tocat cu marginea cubitala- cu degetele semiflectate(nuiele)

- batatorit - cu pumnul semiinchis- cu palmele in ventuza(caus) - brat

7. efleurajul final8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

e n c s manevre un amen a e nmasaj Torace partea anterioara

(regiunile: sterno pectorala mamara/precordiala costala


93/250

(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala

inferioara) Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si aria

precordiala

1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan- alternativ- forma transversala - simultan- alternativ- pe grupe musculare (mana dupa mana)-pe dintatisi pe marginea superioara a pectoralului

2. presiuni alunecate pe regiunile costala inferioara sisterno-pectorala(nu sunt obligatorii)

3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca estecazul=tesut

di b t t t


4 f i ti d t l li i i tiil i t t l


94/250

4. frictiune cu degetele liniar in spatiile intercostaleinferioare- cu degetele /marginea cubitala pe marginea superioaraapectoralului- radacina mainii umar la limita intre pectoral si deltoid

5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui- vibratii statice pe locul dureros

6. tapotament - batatorit cu palmele in ventuza(caus) peregiunea costala

inferioara numai la barbati- tocat cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pemarginea superioara a pectoralului

7. efleurajul final8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate


M j l t l i bd i l


95/250

Masajul peretelui abdominal

Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis hipocondrul drept

epigastruhipocondru stangflanc drept regiune ombilicala flanc stangregiune inghinala dreaptahipogastru regiune inghinala stanga

1. efleurajul initial in sensul de evacuare al colonului(sensul acelordeceasornic) cu o mana/cu ambele maini

2. presiuni alunecate, cu o mana in sensul de evacuare alcolonului

3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca estecazul=tesut adipos bogat reprezentat)- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor- serpuit, cu degetele


4 i i i d l i l d


96/250

4. ciupiri usoare cu degetele in sensul deevacuare al colonului5. frictiune - cu toate elementele componente alepalmei, urmand un traseu

spiralat in sensul de evacuare al colonului 6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de evacuare

al colonului- vibratii statice pe locul dureros

7. tapotament percutat/tangential in sensul deevacuare al colonului

8. efleurajul final


Masajul mainii


97/250

Masajul mainiiSe lucreaza cu o mana, cealalta sustine manapacientului

A. Fata palmara1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre

palma2. framantat sub forma de ciupire cu degetele peeminenta tenara sihipotenara3. frictiune cu marginea cubitala pe degete

- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma4. vibratii - alunecari vibrate

5. tapotament - tocat - cu degetelesemiflectatenuiele

7 fl l fi l


B Fata dorsala


98/250

B. Fata dorsala1. efleurajul initial sens ascendent de la degete sprepalma2. presiuni cu degetele in spatiile intermetacarpiene3. framantat sub forma scuturat al degetelor si al

spatiilorintermetacarpiene4. frictiune cu marginea cubitala pe degete- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene

5. vibratii - alunecari vibrate6. efleurajul final

Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice alearticulatiilor invecinate.



99/250

Masajul articulatieipumnului/cotului/gleznei/genunchiului

Efleuraj longitudinal, transversal, in jurul

capetelor osoase/maleolelorFrictiuni - transversal pe directia formatiunilor

ligamentoase de la acest nivel

VibratiiEfleuraj


Masajul piciorului


100/250

1. efleurajul initial forma longitudinala - de la degete sprecalcai simultano mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe fata

plantara- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilorintermetatarsiene3. frictiune cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pefata plantara

- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(nuiele)7. efleurajul final

Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale


Masajul capului


101/250

1. efleuraj cu degetele rasfirate de la liniamediana spre frunte, lateral spreurechi, spre occiput2. geluire dupa aceleasi directii ca mai sus3. frictiuni executate temeinic pe toatasuprafata pielii paroase a capului4. vibratii cu degetele rasfirate dupa aceleasi

directii5. percutat capicaturi de ploaie6. efleuraj final7. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

Beneficiile terapiei prin masaj Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila

o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si stariide bine a corpului.


102/250

p

Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinileterapeutului are o importanta profundapentru cei interesati de sanatate, de armonia propriuluicorp.Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.

Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupaextenuarea antrenamentului sau jocului,masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior,favorizind astfel o mai buna performanta si inlaturindpericolele de accidente.

Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri.Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporalcomplet.Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii sicorpului in egala masura.

Beneficiile terapiei prin masaj Interesul publicului modern de conditia fizica,sanatatea holistica, starea de bine si potentialuluman reprezinta o incercare de a readuce la viata


103/250

p

o filozofie onorata vreme indelungata.Pentru cei mai multi oameni care pornesc unprogram de antrenament, adeseori spiritul vrea,dar trupul nu.

Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproapefiecare parte a corpului se schimba.Foarte interesant pentru maseuri este modul incare vasele de singe devin mai complexe pentru a

face fata cerintelor marite de oxigen ale corpului,pentru a furniza mai multi nutrienti, pentru apermite o eliminare mai buna. Aceasta cere timp.In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc saobtina suficient oxigen si nutrienti.

Beneficiile terapiei prin masaj Din pacate, multe programe de exercitii privesc durerile

si suferintele ca un pret inevitabil.Acest lucru pur si simplu nu este adevarat deoarece


104/250

Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece

masajul poate fi folosit intocmai precum era folosit side greci si romani: pentru a mari rezistenta, a controlaoboseala si a se simti mai bine, ca parte integrantadintr-un program de sanatate.

Masajul actioneaza pentru a dispersa efectelesecundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita muschiisi terminatiile nervoase.Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt

timp dupa inceperea unui program de exercitii.Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea sicrampele ocazionale.Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este

Beneficiile terapiei prin masaj In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti

in glicogen si restocati sau eliminati prin limfa sisistemul circulator.


105/250

sistemul circulator.

Durerile si oboseala persista pina ce procesulacesta de reconvertire sau excretie este incheiat.Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzatede aceste deseuri, marind astfel rata refacerii

musculare.Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-ainregistrat o refacere musculara de la 20-75 la %pina la 100 la %

De exemplu, acesta este motivul pentru careboxeurii sint masati si nu odihniti intre runde.Articulatiile au un rol extrem de important inexercitii, pentru ca ele sint activate de muschi

i

Beneficiile terapiei prin masaj Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind

folosite, intepenesc.O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii


106/250

descurajeaza exercitiile.Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilorde masaj si miscarilor pasive, pentru a elibera tensiuneamusculara si tesutul conector din jurul incheiturilor.De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de

traumatisme ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acestlucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutuluisint accelerate printr-o circulatie eficienta in zoneleafectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de

vindecare.Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioaseincit sa determine o vizita la medic, dar totusi pot cauzadisconfort si disabilitate.

Beneficiile terapiei prin masaj Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si

imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului.In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti


107/250

, j j , p

intre neglijenta obisnuita ce rezulta in leziuni usoare sio interventie medicala majora.O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cusine si o constientizare a nutritiei.Dieta cea mai atent planificata este partial ineficientadaca vasele de singe nu sint dezvoltate si deschiseastfel incit nutritia sa poata ajunge la celule.Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatireacirculatiei.

Relatia dintre stres si boala este un punct de interespentru toti cei preocupati de mentinerea sanatatii.Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeazavasoconstrictie si diminuarea circulatiei.

Beneficiile terapiei prin masaj Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia

devine mai rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiileprihosomatice arata modul in care factorii de stres pot


108/250

prihosomatice arata modul in care factorii de stres potcauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcerepeptice etc.Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate destres. Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajutacontracarind toate aceste efecte.Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajultrezeste simtul tactil, simtul primar al corpului, el aduceoamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiuneagenerata de preocuparea constanta a mintii cuprobleme.De asemenea, detensionarea musculara poate conduce laeliberarea de emotii reprimate.Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusivconstipatia, artrita, astmul, sinuzita, precum si dureriminore sint citeva din problemele care se amelioreaza inurma terapiei prin masaj.

Beneficiile terapiei prin masaj Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate siconditie fizica

Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat,


109/250

parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa:vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale derecuperare ale organismului.

Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinindpropriile procese ale organismului.

Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului inintregime.Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru caintregul corp sa fie sanatos, toatecelulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale

ale corpului depind de o alimentaredin abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluideaduc nutrienti si oxigen si indeparteazadeseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importantabunei circulatii pentru sanatate si

Beneficiile terapiei prin masaj De asemenea, s-a constatat ca masajul:

- determina modificari in structura singelui.Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.


110/250

g g

- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si iipoate stimula pe cei slabiti, flasci.Acest echilibru muscular poate ajuta postura sipromova eficienta in miscari.

Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insapoate grabi recuperarea dupa oboseala cesurvine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sase realizeze mai multe exercitii si

antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii siimbunatateste conditia fizica. De asemenea, masajulintinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinereaelasticitatii lor.

Beneficiile terapiei prin masaj - mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat camasajul mareste producerea sucurilor gastrice,salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita denitrogen fosfor anorganic si


111/250

nitrogen, fosfor anorganic siclorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica(utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l,in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.- imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in moddirect asupra functiei glandelor sebacee (uleioase)si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata,curata si racoroasa.O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale sisupla.- influenteaza organele interne.Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor cealimenteaza organele interne,vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit oalimentare marita cu singe.


112/250

Perceperea dureriiSe realizeaza initial la nivelul talamusului.Durerea talamica:


113/250

-Este neprecisa,-Prelungita si intensa,-nsotita de o alerta generala a organismului,-Cu agitatie si manifestari vegetative,tahicardie,

midriaza.La nivelul scoartei cerebrale are loc percepereaconstienta a durerii:-Cu localizarea agresiunii,-Discernerea naturii acesteia,

-Cu ntelegerea atitudinii diferentiate necesarepentru a se apara sau a scapa de factorul nociv.Totodata elementul algic determina si o participareafectiva particulara.

Pragurile dureriiComporta doua aspecte esentiale si distincteperceperea si reactia la durere:-Perceperea: este un fenomen neurologic.-Reactia la durere este un ansamblu de


114/250

fenomene: somatice, vegetative si psihice.Fiecare din aceste aspecte are un pragpropriu.a. Pragul perceperii durerii: reprezinta ceamai slaba intensitate a unui stimul care esterecunoscuta ca durere.n conditii similare, acest prag este constantla aceeasi persoana.

El poate fi modificat prin zgomot puternic,strngerea unui obiect n mna sau amaxilarelor, diferite senzatii,presiune,ncalzire.

b. Pragul reactiei la durere: reprezintaintensitatea senzatiei dureroase caredeclanseaza:1. fenomene somatice: contractia unor


115/250

muschi facial, pleoape.2. fenomene vegetative: modificarivasomotorii de puls, tensiune, de respiratie,transpiratie, hiperglicemie.3. fenomene psihice: anxietate, tensiunepsihica, agitatie, diminuarea atentiei, aputerii de concentrare, a vointei.

Acest prag are valori care se ntind pe oscara larga, la diferite persoane.Este nalt la persoanele cu temperamentflegmatic, si scazut la nevrotici.

1. Presiune excesiva sau tractiune exercitataasupra terminatiilor nervoase?- contracturi musculare,- vasoconstrictie,


116/250

- vasodilatatie,- distensii ale organelor cavitare,- tumori.2. Traumatisme: prin loviri, taieturi, ntepaturi etc.

3. Iritarea terminatiilor nervoase prin substantechimice exogene sau endogene.Exemplu: n inflamatii modificare de pH,concentratiei electrolitilor.

4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului sisubstantelor nutritive si acumularea de metabolitiiritanti, datorita ischemiei prin vasoconstrictieprelungita, tromboza, embolie.

Importanta durerii.Durerea reprezinta un sistem de alarmaimportant n protectia organismului.Declanseaza reactii de aparare n vederea


117/250

pndepartarii agentului nociv. Oferainformatii utile pentru stabilirea diagnosticului.Durerea acuta determina:

- Cresterea frecventei cardiace,- Creste debitul cardiac,- Creste tensiunea arteriala,

- Midriaza,- Transpiratii,- Hiperventilatie,- Pe plan psihic agitatie.

Durerea cronica determina:- Tulburari ale somnului,- Apetitului,


118/250

- Constipatie,- Scaderea tolerantei pentru durere,- Pe plan psihic: comportament modificat

fata de boala, tulburari psihomotorii,depresie.Durerile prelungite pot duce:

- La atrofii musculare,- Tulburari articulare sau nervoase,- La agravarea evolutiei unor boli.

Metode kinetice folosite in procesul derecuperare

METODA KABAT

,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variati,


119/250

care se adauga la eforturile voluntare alebolnavului, are ca urmare facilitarea functieisi o contractie musculara mai puternica dectcea care poate fi provocata numai prin efort

voluntar.Facilitarea maxima se obtine prin exercitiuintens, cu maximul de efort si rezistenta.Autorul subliniaza ca miscarea pasiva nu

realizeaza nimic n mod direct n ceea cepriveste ameliorarea functiei muschilorparalizati, ntruct nici-un fel de activitatevoluntara nu este provocata n grupurile

Mijloace terapeutice procedeele de facilitarefolosite n procesul de reeducare sunt:1. Rezistenta maxima - se opune miscarii active apacientului pna la anularea ei, oblignd muschiulrespectiv sa se contracte izometric.


120/250

p2. ntinderea (Elongarea muschiului) Autorulconsidera ca un muschi paralizat poate deveniactiv prin ntinderea lui, aca i se aplica o rezistenta3. Schemele globale ale miscarii Kabat constataca schemele de miscare globala pe diagonala sipe spirala sunt de obicei mai eficace, n ceea cepriveste facilitarea, dect schemele de miscare pelinie dreapta.

Schemele de exercitii globale prezinta avantajul caimplica n miscare un numar mare de grupemusculare, tratamentul adresndu-se mai multormuschi interesati, obtinndu-se astfel rezultatemai rapide.

4. Alternarea antagonistilor reprezinta otehnica de mbunatatire a metodei Kabat,care apartine asistentei sale, Brisker:,,Tehnica alternarii antagonistilor constituie o


121/250

sursa puternica de facilitare.Ea se bazeaza pe legea de inductiesuccesiva a lui Sherrington: el a constatat cala vertebrate, imediat dupa provocareareflexului de flexie, excitabilitatea reflexuluide extensie este mult marita.Aceleasi fenomene se observa si n miscarea

voluntara.Aceasta tehnica consta n a excita contractiaunui muschi si a facilita contractia lui, princontractarea n efort a antagonistului sau.

EXERCITII PENTRU TRUNCHIExercitiile pentru trunchi respecta aceleasiprincipii specifice metodei, ele se fac sub


122/250

rezistenta maxima, pe diagonale siasociate cu miscari de rotatie.- Pacientul n decubit dorsal cu minile

deasupra capului, bratele sau trunchiulndeplinesc o miscare de flexie n parteaopusa, ca n activitatea de spart lemne.

- Decubit lateral, kinetoterapeutul asezat laspatele pacientului, cu o mna pe frunte sialta pe genunchi, se opune flexiei totale a

- Pacientul n seznd, kinetoterapeutul nfata lui, se opune cu ambele mini asezatepe umeri, aplecarii nainte a trunchiului.


123/250

Miscarea aceasta se executa si cu rotatiatrunchiului.Mna dreapta a kinetoterapeutului se

opune n acest caz proiectiei anterioare aumarului stng n timp ce mna stngaopreste umarul drept sa fie tras napoi.

Miscarea pentru trunchi se executa dinpozitiile decubit dorsal, decubit lateral,seznd.

Programul Williams pt.centuramusculara a trunchiului

Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se

f fl h l l d f


124/250

face flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,faraindreptarea genunchilor;

Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor gluteali,bolnavulproiecteaza bazinul in sus fara a ridica coloana;

Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor epinali prinflexia fortata a coapselor pe abdomen,cu genunchiiindoiti,cu mainile pe genunchi,genunchii pot ajunge laaxile;

Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre infata,in sezand,tinzand cu mainile spre picioare;

Programul Williams

Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata


125/250

prin fandari alternative ale membrelor

inferioare,cu flexia genunchiului de

sprijin,plecand din pozitia ghemuit;

Exercitiul 6 :flexia genunchilor lamaxim,pornind din stand in picioare,cu

mainile pana spre sol intre picioare.

(vezi si diapozitivul urmator)


126/250


127/250

Exercitiiile Armstrong pt.dezvoltareacenturii trunchiului

Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu brateled l i idi i i l hii


128/250

deasupra capului,se ridica picioarele cu genunchiiintinsi,la 30 cm de sol si le mentine 2-3 secunde(progresiv,se pot pune greutati pe picioare-panala 5 kg) si se revine lent;

Exercitiul 2:din decubit ventral,se facehiperextensie brusca a capului,coloanei simembrele inferioare,ca si cum am vrea sa

atingem capul cu calcaiele,corpul ramanand peabdomen (se sta asa 6 secunde) si se revine lent.


129/250


130/250

Exercitii pt.picior plat

-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului

hi i i l iji it i


131/250

spre genunchi,cu piciorul sprijinit pe marginea

laterala,cu antepicioarele flectate;

-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,mar-

ginea externa,mersul omizii(se tarasc plantele

picioarelor,castigand spatiu prin flexia

degetelor apoi prin avansarea calcaielor)(separcurg 20-30 cm);


-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:

sezand se prind cu degetele picioarelor


132/250

-sezand,se prind cu degetele picioarelorobiecte (creioane) si se arunca departe;

-se prinde o minge intre picioare si se aruncadeparte (din sezut);

-din stand in picioare,se prind obiecte(creioane) cu degetele de la picioare si se pun peun scaun;

-mototolirea unui cearsaf cu degetelepicioarelor (apoi si cu punerea unei greutati pecearsaf);


-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;

exercitiul 10 din stand in picioare ridicarea pe


133/250

-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pevarfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi rasucureacalcaielor spre exterior cu coborarea bratelor cu

expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir si ridicareabratelor si revenire

- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaieleapropiate si varfurile departate,pe varfuri si pe

partea laterala a plantelor-flexia lenta a degetelorsi antepicioarelor.(vezi diapozitivele urmatoare)


134/250


135/250


136/250

DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE SI EXTENSIE

PENTRU MEMBRELE INFERIOARE- Diagonala I Miscarea de jos n sus.Pacientul este n decubit dorsal, cu membrul inferiorextins, n abductie, cu usoara rotatie interna a soldului,piciorul se afla extins n pronatie.

Konetoterapeutul sta de partea membrului inferior


137/250

Konetoterapeutul sta de partea membrului inferiorrespectiv mna omoloaga cuprinde piciorul peste fatasa dorsala, astfel nct cele patru degete se aseazapeste marginea interna a piciorului, cealalta mna seaseaza pe fata interna a coapsei.

Exercitiul se executa cu genunchiul n extensie si areloc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsalaa piciorului si supinatia sa, adductia, flexia si rotatiaexterna a coapsei.

ntreg ansamblul de miscari se executa sub rezistenta.

Miscarea de sus n jos.Din pozitia de la sfrsitul miscarii de jos n sus se fac:flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abductiasi rotatia interna a coapsei.

- Diagonala a II-a Pacientul este n decubit dorsal,cu membrul inferior addus, dincolo de liniamediana, usor rotat n afara, piciorul n extensie sisupinatie, degetele flectate. Kinetoterapeutul stape partea membrului inferior respectiv


138/250

pe partea membrului inferior respectiv.Mna omoloaga cuprinde piciorul peste fata sadorsala, astfel nct cele patru degete se aseazapeste marginea interna a piciorului, cealalta mna

se aseaza pe fata externa a coapsei.Miscarea: se efectueaza extensia degetelor, flexiadorsala si pronatia piciorului, flexia coapsei cuabductie si rotatia interna a piciorului.

Miscarea are loc n amplitudinea sa maxima.Variante pentru miscarile genunchiului se potrealiza n ambele diagonale.

- La sfrsitul miscarii de sus n josa diagonalei, secontinua extensia soldului cu flexia genunchiului(n afara mesei de tratament).

n miscarea inversa se executa mai nti extensia


139/250

n miscarea inversa se executa mai nti extensiagenunchiului, apoi flexia coapsei cu rotatia internadin momentul n care se ridica de la planul mesei.- Se executa flexia genunchiului din partea finala a

celei de a II-a diagonale.- Din prima diagonala, flexia coapsei este asociatacu flexa genunchiului, astfel nct se atinge cucalciul (piciorul n flexie) genunchiul opus.

n miscarea contrbatarie se ncepe cu extensiagenunchiului si se continua cu extensia coapsei.

METODA BOBATH

Metoda Bobath se adreseaza tratamentului asa-ziselor ,,paralizii spastice. Mijloacele terapeuticese bazeaza pe doua principii:- Inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe,cu rezultatul reduceri si reglarii tonusului muscular


140/250

cu rezultatul reduceri si reglarii tonusului muscular.- Facilitarea integrarii reactiilor superioare deridicare si echilibru n secventa dezvoltarii loradecvate, urmata de un progres n activitatile

elementare.Este esential ca n tmpul tratamentului sa dampacientului ct mai multe senzatii posibile asupratonusului, posturii si miscarii.Trebuie sa-l ajutam cu minile noastre saexperimenteze senzatia mai multor posturi simiscari normale diferite.Pozitiile reflex-inhibitori sunt total sau partial opuseposturii initiale anormale a pacientului.

Asezarea pacientului ntr-o pozitie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea.La nceput pacientul rezista si spasticitatea poate fi mai mare dect nainte.

Ajustarea pacientului la noua sa pozitie estecea care da rezultatul dorit


141/250

Ajustarea pacientului la noua sa pozitie, estecea care da rezultatul dorit.Odata cu descresterea spasticitatii prinmentinerea pozitiei reflex-inhibitorii,rezistenta cedeaza.Kinetoterapeutul poate sa reduca n acestmoment asistenta sa pasiva.La sfrsit va fi posibil sa ia minile de pepacient, lasndu-l sa-si controleze singurnoua pozitie.n acest mod pacientul si cstiga treptatcontrolul asupra posturii sale spastice sinvata sa iasa din aceasta postura.

Pozitiile reflex-inhibitorii sun variabile nfunctie de pacient, de forma spasticitatii luisi de vrsta.La fiecare pacient va trebui cautata calea

adecvaa de inhibitie pozitia cea mai


142/250

adecvaa de inhibitie, pozitia cea maiavantajoasa pentru libertatea miscarilor.Pentru o mai autentica ntelegere, oferim

un citat de Bobath: ,,Secretul tratamentuluiconsta n alegerea cu grija si gradareapozitiilor reflex-inhibitorii, avnd n vedereca pacientul va trebui sa le adopte singur,

fara dificultate.Perioada initiala de rezistenta este urmatade o perioada de liniste si ajustare.

METODA KENNY

Conceptia lui Eleonor Kenny se caracterizeazaprin:- Spasmul muscular- Disocierea neuro-musculara ce apare nantagonistul muschiului n spasm care este


143/250

an agonistul muschiului n spasm, care esteconsiderat paralizat.Prin nefunctionare, acest muschi paralizat ,,sesterge din constiinta pacientului devine ,,nstrainat

sau divortat de centrul sau cortical motor.- Incoordonarea- Paralizia muscularaMijloace terapetice se pune un accent deosebit

pe confortul bolnavilor: asezare, imoblizare,temperatura ambianta, zgomot, socotind ca celemai mici abateri de la aceste prescriptii, suntconditii care agraveaza spasmul muscular.

Relaxarea pacientului este foarteimportanta n tmpul procesului destimulare.Procesul de reeducare neuromotorie

ncepe de ndata ce spasmul muscular a


144/250

ncepe de ndata ce spasmul muscular acedat mult din intensitate.n concluzie, metoda vine cu trei notiuni de

folos practic:- Participarea scoartei cerebrale nefectuarea miscarii.

- Necesitatea mpiedicarii procesului deincoordonare.- Lungimea de contractie utila a muschilor.

Recuperarea dupa operatiile pe membrele infe-

ioare se face in conditiile imobilizarii prelungi,a

ecesitatii reluarii mersului fara sprijin pe mem-

rul operat (cu carje axilare,apoi canadiene,

adru de mers bastoane)


145/250

adru de mers,bastoane).

Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,

coloanei vertebrale,cu lombalgii,sciatalgii greu

e recuperat.

Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau peo latura,in sezut sau stand pe piciorul sanatos.

Se doreste mentinerea la membrul afectat a

ortei si mobilitatii,precum si pregatirea reintegrarii

ale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).

Carjele axilare se confectioneaza astfel incat

resiunea sa fie uniforma in axile si pe maini

altfel se pot compresa nervii axilari).

Pregatirea mersului se face prin exersarea

ridicarii din culcat in sezut,si apoi in picioaret ti l li ti iil d hi b b


146/250

, p patentie la lipotimiile de schimbare brusca a po-

itiei).

Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4

impi.Urmeaza o perioada de tranzitie cu carje ca-

adiene.

Ultima etapa este de folosire a bastonului(in ma-

a opusa leziunii,altfel trunchiul se inclina departea bolnava)(bastonul are inaltimea de la

amant pana la mana,cu cotul usor flexat).

Sporturile complementare pentru reeducare

membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapade greutatea corpului) Se incepe cu


147/250

( pde greutatea corpului).Se incepe cu

icicleta fixa,folosind mai multa forta la piciorul

anatos.

Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru,

ot folosi un cadru cu 4 puncte de sprijin,cu sprijin

e maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii renunta

u greu la el.

iscari pentru sold,preoperator:

ulcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu


148/250

p p ,genunchiul intins sau cu el la piept;

ulcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului

nferior;ulcat inainte:apropierea mainilor de picioare,

ers pe palme;

tand pe scara,departarea de scara,cu fata si cupatele,genuflexiuni.

, ,

tand departat:exercitii de respiratii cu miscarie brate,inclinarea trunchiului lateral,aplecari,

asuciri;

ulcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept

u rezistenta manuala sau cu minge medicinala;


149/250

g ;

ulcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi

u rezistenta,ridicarea picioarelor inapoi cu o

inge medicinala intre genunchi,forfecarea picioa-elor intinse.

e genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav

ntins inapoi.ulcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea

iciorului intins la verticala,coborarea piciorului lateral.

enuflexiuni la scara fixa.

tand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul

intins lateral,ridicarea piciorului intinsl t l i i d i di i l d i


150/250

, plateral,impingand o minge medicinala;descrie-

rea unui cerc,cu genunchiul intins,cu o minge

medicinala legata de picior.tand cu spatele la scara scara fixa,cu brateleintinse,apucat inapoi,bicicleta cu o greutate

legata de picior.edalare pe bicicleta ergonomica.

iscari pentru sold,postoperator:

imnastica respiratorie cu exercitii de brate,

ractiuni la trapez,mobilizarea gleznelor,ridi-

area genunchiului spre piept,ridicarea bazinu-

ui din atarnat,contractii izometrice ale cvadri-


151/250

,

epsului,ridicarea piciorului intins la verticala,

bicicleta,contractia izometrica la cvadricepsul

perat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului

lateral cu ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi in

icioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a

leznei,ridicarea genunchiului spre piept

ezand pe marginea patului-intinderea si indoirea

enunchilor;mers cu car e.

ulcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme ,

idicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg,


152/250

p g g,

idicarea genunchilor spre piept cu mingea intre

lezne.

rogram preoperator pentru genunchi:mers si alergare(si cu genunchii la piept);

ulcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept

i revenire fara a atinge cu calcaiul solul;


153/250

ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);

ulcat inainte cu ridicarea piciorului intins;

ezand-indreptarea genunchilor cu rezistentaanuala;

xercitii izometrice;

u fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loccu

mbele picioare,cu coarda,pe un picior.

rogram pentru genunchi postoperator:

epaus la pat pe atela ghipsata,ontractii izometrice ale cvadricepsului mem-

rului sanatos(5 min/ora) si ale membrului

perat(2 min/repaus1 min),

iscarile gleznei si piciorului,

idicarea genunchiului spre piept,

i l t i i t idi i i l i t


154/250

in culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe

erticala,

orfecarea picioarelor,

ezand flexia/extensia genunchilor,otari ale membrului intins,

bicicleta,

idicari de trunchi cu piciorul sub scara,

idicari pe varfuri,

enuflexiuni,

ers,

ers cu genunchilor spre piept.

epaus la pat pe atela Braun;

ulcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate

idicarea genunchiului spre piept,ridicarea

iciorului intins la verticala,bicicleta,rotarea

iciorului,contractii izometrice ale cvadricepsu-

ui,ducerea piciorului lateral;


155/250

ers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;

izma ghipsata;

a marginea patului-flexia/extensia genunchiului;

izma ghipsata de mers;

coaterea ghipsului;

lexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului

perat;

idicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,

rcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie

pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri,

epaus pe atela Braun cu atela ghipsata;

izma ghipsata;

xercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,

otari,bicicleta) si bolnav (izometrie cvadri-

eps,genunchi la piept,lateral,bicicleta,flexia/

extensia genunchiului din culcat pe burta;


156/250

coaterea ghipsului;

ers cu carje cu sprijin progresiv,

idicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii

orpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;

ers cu baston,

lexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,

ularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,

enuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne,

ers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta

rgonomica.

mobilizare in aparat ghipsat,

enunchiul la piept,iciorul la verticala,

icioarele lateral,departat,

bicicleta,

lexia/extensia genunchilor,idicare in stand pe piciorul sanatos,


157/250

ers cu carje fara sprijin,

izma ghipsata de mers,

ers cu carje cu sprijin progresiv,

ers cu baston,enunchii la piept,

bicicleta,

coaterea ghipsului,

lexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,

idicarea degetelor de pe sol,a calcaiului,rularea

alpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari pe

arfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe

icicleta ergonomica.


158/250

-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita

si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului

osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus

de bont;


159/250

-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot

reduce timpul de asteptare pana la protezarea defini-

tiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiucu pernute gonflabile;

-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa

pt.a evita contractura coapsei in flexie;-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;

se poate face retus de bont;

protezele po

BFK 3 Curs Recuperare Postoperatorie-examen Bradea

Documents

Transcript of BFK 3 Curs Recuperare Postoperatorie-examen Bradea