BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
of 24
-
Upload
simion-iulian-adrian -
Category
Documents
-
view
27 -
download
0
Transcript of BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
1/24
TEHNOLOGIE
CADRU
BEToNAREA
MEcANIZATA
Ix
oarrnll
cu
sEcTtuNE
MAIE
TRUSTU1
ANTREPRIZA
GENERA1A
DE
CONSTRUCIil
H|DROENERGET|GE
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
2/24
TRUSTUL
ANTREPRIZA
GENERALA
DE
CONSTRUCTII
HIDROENERGETICE
BUCURESTI
SECTIA
DE
PROIECTARE
ATELIERUL
DE
PROIECTARE
NR.
3
BUCURESTI
gEF
SECTIE
PROIECTARE
SEF
ATELIER
PROIECTANT
BETONAREA
MEcAMzATi
lN c^q.r,rnn
CU
SECTIUNE MARE
IB6
Ing.
I.
Zbarcea
Ing.
St.
Mazil
Ing.
P.
Btnici
BUCUREgTI
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
3/24
T.A.G.C.H.
BUCURE$TI
SECTIA
DE
PROIECTARE
ATELIERUL
NR.
3
Proiect
1248-T-1984
BORDEROU
A.
PIESE
SCRISE
1. Tehnologie
cadru
pentru
betonarea
mecanizati
a
galeriilor
cu
sectiune
mare
S >
15mp
B.
PIESE
DESENATE
1.
SchemS.
tehnologici
(3
planuri)
T-311-8{
2. Platformi
de
reprofilare
9i
montaj
armit,.ri-vederi
-
T-3lZ-84
3.
Idem
-
secliune
T-313-84
4.
Car
port
-
cofraj
-
vedere
-
T-314-84
5.
Idem
-
secliune
-
T-315-84
6. Car port
-
pompe
-
vederi
-
T-31G84
7.
Dispozitiv
de
stropit
cofrajul
D-4356-8210
8.
Ciclogrami
F.N.
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
4/24
TEHNOLOGIE
CADRU
pentru
betonarea
mecanizatl
a
galeriilor
cu
sectiuni
mari
(s
>
15
mp)
CAPITOLUL
1
l.l.
Prezentarea
generald
a
obiectului
Galeriile sint
construite
in
scopul conduceri
apelor
captate
in
cadrul
arnenajirilor
hidre
energetice
la
bazinul de retenfie in centralele subterane precum gi
la evacuare
din
centralS.
in
albia
riurilor.
CimlguiaJa
interioar[,
de
reguli
din
beton
trebuie
sL asigure buna func]ionare
a
siste-
mtlui flri
avarii
9i
la parametrii
proiectafi.
Galeriile
a
ciror
secfiune
deplgegte
15 mp sint
considerate galerii
cu
secliune
mare
gi
servesc
fie ca aducliune,
fie
ca
galerii de fugi.
Dimensiunile
secfiunii
transversale precum
gi
faptul
ci
lungimile
acestor
galerii
sint
intodeauna
mari
(de ordinul
kilometrilor) conduc
la
volume
mari
de
lucriri.
Acesta,
precuin
gi
faptul
ci la
excavalie
pot
apfuea
surprize aduc
alnoape intotdeauna
execulia galbriilor
pe
drumul
critic al
punerii
in
funcfiune
a amenajd.rilor.
ln
prezent
tehnologiile modeme previ.d execulia radierelor
acestor galerii din
prefabri-
cate
concomitent cu
lucrlrile
de
excavare
-
inaintare
radierul prefabricate aflindu-se
la o
dis-
tan [
destul de
mici in spatele frontului de
excavalie.
Acest
lucru
prmite
crearea
unor condilii favorabile
pentru lucririle de
betonare fie
ci acestea se
desfigoarS.
in
timpul
excavatiei fie
dupn stripungere. Astfel
putem enumera
.
-
cale
de
circulalie
tehnologici
ce
permite
amplasarea
si
transportul
instalatiilor
nece.
sare pentru
mecanizarea
operaliilor de betonare
atit
in
timpul
lucrS.rilor de avans cit gi
dupl
--
stripungere
;
-
un
control gi
o veri{icare
prfecti
a profilelor
excavate
pentru
tqt conturul galeriei prin
posibilitatea
de
manevrare
a
unui
gablon
mobil;
-
posibilitatea
executirii eventualelor reprofiliri
necesare
utilizindu-se
platformi spe-
ciali
circulind p
[nia
tehnologici;
-
constituie un reazem solid
gi
bine
centrat pntru
cofrajul
metalic autoportant
al
ine-
lului
;
-
posibilitatea
efectuirii gi iritrelinerii ordinei gi
curileniei datorlte
existenlei
radieru-
lui definitiv
pe
toatf, lungimea
galeriei
creeazi
premizele
unui
climat
favorabil
de
muncl
ducind
direct
la cretterea
productivitlfii
muncii.
Prezenta
tehnologie-cadru
cuprinde
elementele
principale
necesare
intocmirii
ulterioare
a
tehnologiilor
de
execulie specilice pntru
betonarea
meCanizatS.
a galeriilor
hidroenergetice
excavate
clasic
cu
ajutorul
explozivilor (perforare-pugcare-evacuare).
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
5/24
1.2.
Conriilii
olganiza.tolice
si d.e
tehnologie
Putem
considera
ce
punctul
de
lucru
dispune,
in
momentul
atacirii lucririlor
de
beto-
nare,
de
organizarea
tehnologicl
necesarl
desfiguririi
prccesului tehnologic
de
excavare
5r
realizare
a radierului.
Fali
de
aceasti
organizare mai sint
neccsare
gi
alte
dotiri
speci{ice
opera{iei
de betonare,
dotiri
care vor
rezulta din cele ce urmeazi:
Avind
in vedere
ci
la
galeriilc
de
secliuni mari,
cu lungimi
considerabile,
volurnul
beto-
nului
pus
in
operl este
apreciabil,
ar fi de dorit
ca gospodiria de
betonare
si
se
afle
la
punctul
de
Iucru
pe
platforma
tehnologici. Aceasta cu atit
mai
mult cu cit se poate astfel
organiza
ti
turnarea
prefabricatelor
de radier.
Atit
in cazul
in care
fabrica
de
betonare
se
a{li
la
punctul de
lucru,
cit
gi
in cazul
in
care transportul betonului
se
face la
o
{abrici de
betoane
centralizati,
punctul de
lucru
trebuie
si
fie deservit de un
drum
de
acces
care
se
permiti
accesul
facil
pe
orice fel de
timp
pntru
transportul
betonului
sau
aJ
agregatelor.
in
cazul
in
care betonul se aduce
gata
preparat,
punctul
de
lucru
trebuie
si
dispuni
de
o
linie
c.f.i
pentru
gararca
vagoanelor
VAM la incircare
gi
in
agteptare.
Accesul la aceasti
linie
va fi u;or
practicabil,
va
dispune
de o
rampi
gi
platformi care
s6 permitl descircarea
mijlocului
auto direct
in VAM.
Linia
va avea
posibilitifi
de manevrd.
cu
acces
direct
in
galerie
si
va dispune
de
dotl-
rile necesare actionirii vagoanelor
automalaxor
(aer
comprimat,
furtune de
distribu{ie,
vane
api de
spilare,
iar
in
cazul vagoanelor
cu aclionare
electrohidraulicl,
de retea
de
alimentare
gi
distribufie 1a tensiunea
prescrisi).
ln
cazul
in
care
betonul
se preparl
la
statia
de
betoane
a
punctului de lucru
linia
c.f.i
va
trebui
si
aibi
acces
direct
sub statia pentru
ca betonul
si
se
poate descirca
direct in vagonuJ automalaxor.
Dac[
sub
static
trebuie sL aibi
acces
mijloace
auto
gura
bunci.rului
la
desclrcare
al staliei
este la o inillime
mai
mare
fati. de gura de
inc6rcare
a vagonului
automalaxor.
ln
acest caz gura
buncerului
de
descircare
va avea dispozitivele
de preiungire
necesare
pini la
gura
de
incircare a vagoanelor (furtun
armat
de
diametru
mare
/
:
200
mm,
jghab,e
tubulaturi
din
tabln)
ugor manevrabild. gi
sigure
in exploatare.
La punctul
de
inclrcare sint
deasemeni
necesare dotirile
specifice pentru
ac{ionarea
vagoanelor
automalaxor
(refea
de distribulie
aer
comprimat
sau
retea
de distributie
energie
electrici).
Atelierul
electromecanic
al
punctului
de lucru
trebuie
si dispuni de
tot
ceea
ce este ne-
cesar
(inclusiv
muncitori) pentru
intretinerea gi
reparaliile
utoare
care
pot
interveni
in timpul
{luxului
tehnologic
la doti.rile
suplimentare
privind
lucr5rile
de betonare
(pompe
de
beton,
vagoane
malaxor, benzi
transportoare,
cofraj metalic,
cadru
port
cofraj),
vibratoare,
etc.
Fabrica
de betoane
trebuie
s[ dispuni
de
padocuri
de
agregate
constituind
un stoc
tam-
pon
pntru
o
perioadi de
timp
convenabili, padocuri
de
Ia
care
alimentarea
statiei
si
poate
Ii ficuti
cu minimum de
efort. Prelerabild
ar
fi agezarea
padocurilor
(in
cazul in care
leienul
o
permite)
la
o
cotl superioarl
staliei astfel
ca
alimentarea
si se facl
prin
ciderea
liberi
eli-
minindu-se
astlel
consumul
suplimentar
de
energie. Aceleagi
considerenie
sint
valabile
si
pen-
tru
silozurile de ciment.
Atit padocurile
de
agregate
cit
gi
silozurile de
ciment
trebuiesc
si
fie
deservite
de
dru-
muri
de
acces pe
care
maqinile
sl
poat[
circula
ugor cu posibilitili
de
manevri;i pe
orice fel
de timp.
Daci punctul
de
lucru dispune
de
stalie
proprie
de
betonare
este
de
mare
importantl
alimentarea
cu
api de
calitatea
prescrisl
de
normele
de
preparare
a
betoanelor
gi printr-o
re{ea
de dislributie care
si permild
cxploatarea
fdrr
intreruperi
si
sigurd pe
tot
timpui
anului
6
(eventual
se
poate
crea
un
rezervor
tampon pentru
o perioadi
de timp convenabili"
in
cazul
ci.
sursa
de ap6
este slabi).
Ca
dotare suplimentari de
o deosebiti
importanll
este laboratorul
de betonare.
ln
cazul
in
care
punctul de lucru nu
dispune
de
laborator
propriu, incerclrile
ficindu-se in acest
caz
la
un
laborator centralizat, este
necesarl
o incipere
dotati
special
pentru
prelevarea
probelor
qi pistrarea
probelor prelevate
in
condiliile
cerute de norme sau
de
caietele
de
sarcini
(tipare
de
prelevare,
ccnuri
de
trasare,
bazin
de
api,
termometre,
densimetre, dozatoare,
etc).
Aceasta
cu
atit
mai
mult
cu cit
acest minilaborator
va
servi
cu sigurant[;i
pentru
probele
prelevate
la
lucririle
de
injeclii de umplere
qi
consolidare
care
urrneaze
dupl betonarea
cimiguielii
interioare.
intrucit
nu
este
recomandabili intreruperea
betonlrii pe parcurs este
de
dorit ca punctul
de
lucru
si
dispunl
de
scule,
dispozitive
gi
utilaje
de
rezervi
in
perfectl
stare
de funclionare
(verificate
periodic)
care s[
poatl
imediat inlocui
pe
cele
defecte in cursul
procesului
tehnologic.
Sint
necesare
vibratoare
de
rezervi, motoare
de
aciionare electrici,
furtune
de
presiune,
pentru
acfionirile
hidraulice
flexibile,
piese
de
rezervi
pentru
pompe de
beton
;i
piese
de
intre-
linere
curentl
a
utilajelor.
l-3.
Volum.e
orient&til,e
de
luldri
Galeriile
hidroenergetice cu secliune
mare
au
un
diametru convenfional
de
peste
4
m
iar
cf,mlguiala
interioari
din
beton,
are
o
grosime de
aproximativ
30
cm.
Se ajunge
in acest
mod la un
volum
de beton
I>e
metru
liniar de
lungime de galerie
de
minimum
4
mc
respctiv
4
000
mc
pe kilometru.
Daci se
Jine
seama
de
lungimea acestor
galerii
care,
a;a cum am mai
aritat, sint
de
cele
mai multe
ori
destul de
lungi,
(4-8
km
gi
chiar
mai
mult)
rezultd
un
volum
de
beton impre-
sionabil atit
ca
mirime
cit
mai
ales
in ceea
ce
privegte condiiiile
in care
se
toarne
(subteran,
gabadte
reduse, posibile infiltralii,
etc.).
In
comparalie cu
volumul de
beton,
greutatea
armlturi]or
este
mult
mai
mici,
totugi
insumeazi
o cantitate
de
lucrlri semnificativd.
mai
a.les
prin
condiliile
de punere in operl
(subteran,
spatii
reduse de manevri
comparatii
cu
dimensiunile,
etc.).
Prin
tipizarea
armltu-
rilor
qi
renun{area
la armarea bari
cu
barl in
favoarea plaselor sudate
tip Buziu, s-a
redus
mult
volumul de
munci.
Orientativ greutatea armlturilor
variazi in limitele
de 40-80
kg
olel
pe
metru
liniar
lungime
de galerie
respectiv
40-80
t
pe kilometru
funclie de
tipul
de
armare
necesar-
O atenlie deosebitl
trebuie dati
in timpul excavafiilor
de
inaintare
oblinerii unui
profil
cit mai
aproape de conturul
tmretic,
pe
cit
posibil
{iri
zone
de sub
profil,
pentru a se evita
reprofilirile.
Aceasta pentru
faptul
ci
volumul de
munci
devine, cu
atit mai
mare
cu cit nu s-a
res-
pectat
profilul proiectat depigindu-se toleranlele
admise
la excavalie.
Reprofillrile
presupun
excavafii
cu mijloace manuale
eventual
chiar cu
pugcari cu in-
cdrcituri
reduse,
desfacerea
localS.
a
plasei
de
protecfie
a
tavanului
galeriei,
incircarea
manualiL
a
materialului
rezultat
si translnrtul acestuia
stinjenindu-se
in
acest
fel
mult
celelalte
lucrlr-
din
subteran.
Din
cele
de
mai sus
rezulti
clar
motivele
pntru care este
de dorit
acordarea
atenlier
cuvenite
a
excavalie pentru oblinerea
profilului
proiectat.
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
6/24
1.4.
Relatia
cu
celelalte lucrdri
Betonarea
galeriilor
se poate
face
odatf, cu
realizarea
lucririlor
de
excavalie
-
inain-
tare, sau
dupl
strlpungere.
Acest
ultim
caz
reprez'vftL ins5.
un caz
fericit, de
cle mai multe
ori
datorit[
necesitilii
inscrierii
in
graficele de
executie,
lucrS.rile desfigurindu-se
concomitent
mai
mult inci
poate
si
apari
necesitatea
deschiderii
simultan a
dou5.
sau
mai
multe
fronturi
de
betonare
decalate
pe lungimea
traseului galeriei.
Rezulti
ast{el,
un
grad mai mic sau mai
mare
de
stinjenire reciproci a
activitn}ilor
di-
verseloi
eforturi
de lucru.
Este
necesarir
in
acest
caz
intocmirea unor
grafice
-
program
de lucru, cu suprapunerea.
sau
declararea
unor
activitlli
in mod
convenabil ales, care
si duci
la
oblinerea
performantelor
maxime posibile
de
realizat
in
aceste
condilii,
performante care vor fi
cu
siguranla
sub
posr-
bilitilile maxime
ale
ficirui front
in
parte.
Ceea
ce
este
preponderent
este insi scopul
final
si in consecintS., trebuiesc
redimensionate
fo{ele
de
munci
de
la
fiecare
front
functie
de
performantele prezumate
Jinind
cont
de
stin-
jenirea
reciproci,
astfel
incit
s5" se
oblini o productivitate
generall
a muncii
cit mai mare.
Dealt{el, o astfel de organizare
ri.spunde din
toate punctele de vedere gi cerinlelor noii
tehnologii de munci
gi
plali
a muncii.
CAPITOLUI- 2
2.1.
Cottd.ilii
n.cesare
Pentlu
atacarea
luc,rdrilor
d.e
beJonare
Atacarea lueririlor
de
betonare a
galeriilor
nu se
poate {ace
{iri a fi
indeplinite anunite
condilii tehnologice
si
de
organizare
dintre
care unele
1nt
deveni
chiar
condifii
limiti.
Aceste
condilii imbraci
doui
aspecte principale gi
anume
cele
care
privesc
s:bteranul
gi
cele care
pri-
vesc
suprafa a.
In
ceea
ce privegte subteranul trebuiesc indeplinite
obligatoriu
urmitoarele condilii:
-
Existen{a
radierului montat
din
prefabricate
in spatele frontului
de.excavatie
pe
o
distanji de cel
mult
100,0
ml
{a n
de
aceasta,
frontul
de
betonare urmind
a
se situa la o
dis-
tanli de 150,0
maximum 200,0 ml
Iall
de
frontul de excavafie urmirindu-l
in
permanenfi,
-
Existenja
cadrului
de
reprofilare gi
montare
a
armiturilor in
perfecti
stare
de
func-
fionare
gi cu
posibilitlfi
de
maneware.
-
Existenta
uneltelor
pentru reprofilare
(ciocane
de
abataj cu
spi{uri
de
rezervi., perfe
ratoare
echipate cu distribuitoare gi
ungitoare, burghie
de
lungimile
convenabile)
gi
a
posi-
bilitS.lilor
de racord
necesare (gtufuri pe
conductele
de aer gi api tehnologici, furtune de
racord
suficient
de
lungi pentru
a
acoperi
distanla
intre
doul
gtuluri).
-
Existenta aerului
comprimat
la presiune
normali,
apei
tehnologice,
iluminatul ge-
neral
gi
iocal
aI frontului
de
lucru.
-
Existenla
'cadrului
port-cofraj in
perfecti stare
de funclionare
gi cu
posibilitili
de
racord
la releaua de
alimentare;i distribulie.
-
Existenlal cofrajului metalic pentru
un
inel
de
l0,0ml
lungime,
uns cu
decofro,,
avind toate subansarrblele
gi piesele de legiturf, necesare
montajului
gi centririi.
-
Existenla
gi
verificarea funclionlrii normale a vibratoarelor
de
adincime
gi
a
vibra-
toarelor
de
cofraj
precum
gi
posibilitatea
alimentlrii lor de la refeaua de alimentare gi dis-
I
ribulie.
I
-
Existenla cadrului
de
betonare
complet echipat
(bandi
transportoare,
pompl
de
be-
tonare,
furtune,
etc.)
gi
in
perfecti
stare
de
funclionare avind
posibilitili de
racord
la
reieaua
de
alimentare
gi
distribulie.
-
Existenla
posibilitililor
de
deviere
locali fbri pricole
a
instalaliilor
auxiliare
(aer,
api tehnologicl,
tubulatura
de
ventilalie, instalalii electrice)'
-
Existenta efectivelor
de
muncitori
pe meserii si
supravegherea
tehnici a procesului
tehnologic.
La suprafali
trebuiesc indeplinite
condifiile urmitoare:
-
Existenla
posibilitilii
aprovizionerii
cu
beton in cantitilile
necesare
9i
in ritmul
cerut
de graficul de lucru
1a
marca
prescrisl.
-
Existenta
unei
su{iciente
rezerve
de armdturi
(plase
sudate)
pe un
amplasament
cu
posibihtnli
ugoare
de acces gi cu legiturl
directi. cu galeria.
-
Vagoane automalaxoare
in buni stare
de
funcfionare avind
indeplinite
condiliile
de
la
punctul 1.2.
in
numir
suficient
impus
de
ritmul
de lucru.
-
vagoneli
suplimentari pentru transportul materialului
rezultat
din
eventualele
lu-
criri
de
reprofilare.
-
-
Locomotive pentru
deservirea
fronturilor de
nare;i echipate cu
epurator
de gaze.
betonare
in
perfecti
stare
de
funclio-
-
Existenla efectivelor
necesaLe
de
muncitori
pe
meserii
9i
a
asistenlei
tehnice
com-
petente.
Odati
aceste
misuri
din subteran
gi
de
la supra{ali
asigurate,
se
poate trece
la
atacalea
lucririlor de
betonare.
Desigur
ci
aceste misuri enumerate
au
un caracter
general
9i
ci
func{ie
de
condi}iile
specifice de la
fiecare punct
de lucru in
parte
pot aplrea
;i
altele
care
trebuiesc
analizate
5i
asigurate de
cltre
conducitorr
punctului
de lucru.
2.2.
Varianle de
lehnologi
e
A9a cum
s-a
mai arS.tat
pe
parcurs
pot
exista
mai multe
posibilitlli
de
betonare
qi
anume:
-
Betonarea
galeriei
concomitent
cu
lucrlrile
de excavalii
-
inaintare
care
6ste
cea
mai
recomandati
avind in vedere faptul
cA
Ia. terminarea excavaliilor
galeria este
practic
aproape
gata
de a intra in funcliune.
ln acest caz, se
betoneiza"
cu un singur
front
de betonare
care
intri in lucru
in momentul in care
avansul in galerie
a
ajuns
la
aprox. 150-200
ml,
Iron-
tul
de
betonare
urmirind strict
avansul frontului
de
excava{ie.
ln
general,
avansu.l
in
galerii de secliune
mare
este
de
cca.
70
-
90
mUlune,
pentru
un
front
de betonare punindu-se
astfel problema
realizirii
a
7
-9
inele
de
10
ml/luni
adici
aproximativ 2 cicluri de betonare
pe
sf,ptlmini
-
Iucru
perfect realizabil
in
condilii
normale
de
execulie.
ln aceasti
variantS., daci
punctul
de
lucru
dispune de
fabricS.
proprie
de betoane
este
indicat
si
se organizeze
;i
pentru
turnarea
prefabricatelor de radier
urmind
astfel
sl
ocupe
capacitatea
fabricii
de betoane s,i
pe perioada
in
care
nu
se betoneaze
in galerie.
-
Betonarea
galeriei
dupi stripungere;
In acest
caz se pot
distinge doui subvariante
gi
anume:
a)
galeria
dispune
de
o fereastrl suplintentarl
de evacuare
gi atunci
este
posibilf,
crearea
unui
front
de
betonare intre {ereastra
de
evacuare
qi
{rontul
de excavalie
(lucrind ca
in vari-
anta anterioari)
9i
a
unuia
sau
doui fronturi
de betonare intre
gura
galeriei
9i
fereastra
de eva-
cuare
a
sterilului;
b) din diverse
motive betonarea
galeriei
a
fost intirziati
lucru ce
a
permis
strepungerea
tronsonului
cu mult
inainte
de
{inalizarea lucririlor
de betonare.
ln ambele
variante
apare
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
7/24
ca
un
avantaj ci
aerajul
se face
flri
tubulaturi
gi
ci
traficul
in
subteran se reduce sirnlitor
avind in
vedere
eliminarea transoortului
de steril.
ln
acest
caz este necesari
construirea
la
gura galeriei
a
doui porfi etanF
de
aeraj consti-
tuind
intre ele
un
sas.
Acest
sas
este
stribiLtut
de o
coloani
de aeraj,
la
capitul
ei de Ia
gura
gaieriei
avind
un
ventilator
care
prin
funcfionare
antreneaze aerul din spatele
porlilor
de aeraj
avind pe
galerie
un
curent
dirijat
gi
constat
de aer proaspet.
Porlile
de
aeraj
sint
prev[zute cu ugi de
trecere
care
s5.
permitf, circulalia
garniturilor,
ugi
care
trebuie
si
inchidi
etang sasul
dupi
fiecare trecere.
De asemenea,
este
de
menlionat
faptul
cl nu este
necesar
decit un singur
cadru
port-co.
fraj
un cadru
de
betonare
pentru deservirea
a doul
sau trei
fronturi
de
betonare
concomitent.
O
probleml
caracteristici
in
cadrul
lucririlor
de
betonare
este
realizarea
unei
bune ven-
tilalii
a tuturor
fronturilor de
lucru.
Din
acest
punct de
vedere distingem
mai
multe posibilitili
dintre
care enumerim:
-
Tubulaturi
de
ventilalie
de
la
gura galeriei
pini
dup5.
frontul
de betonare, cu devierea
corespunzS.toare in
dreptul
acestuia
avind
sensul
de
aspiralie
de la front.
Cu
o petrecere
de
aproximativ l0-l2ml tubulatura
de ventilatie
de
la
frontul
de betonare
preluind aer
curat
de
pe
galerie
gi
relulindu-se
in
lrontul de
excavalie.
-
Tubulaturl
de ventilalie de
la
gura galeriei
pine
in
frontul
de
excavaiie
cu
devierea
ei
prin spaliul
liber
al
cadrului
port-cofraj
cu
glisare
pe
gine
din
profile
metalice
9i
intdrirea
corespunzetoare a tubulaturii
in
zoni
avind
sensul
aspirant.
-
Pe
zona
frontului de betonare se inlocuicsc
tubrrrile de ventilalie
rigide
cu tubulaturi
din pinzi
cauciucati
in zona
dintre
frontul
de
betonare
Ei
frontul
de
excavalie fiind
intercalat
un
ventilator
axial
cu
aspiralie
din
{ront
qi
refulare spre
gura
galeriei pentru
crearea unei
suprapresiuni in zona
tubulaturii
din pinzi.
Funclie de
conditiile
de
lucru qi de dimensiunile
galeriei
se
poate
alege
cea
mai conve-
nabilS
dintre
soluliile enumerate.
?.3. Descierea operaliilor
in ordinea
de
execulie
2.3.1.
Pregdtirea
secliunii
lentuu
armatea
inelului
Prin
pregitirea secliunii se inleleg
o serie
de
operalii care
trebuiesc executate
in zona
care
urmeaz[
a
fi
betonati,.
Se
incepe
prin
verificarea
condiliei
de profil
utilizindu-se
in
acest
scop
cadrul pentru
verificarea
pro{ilului
excavat
ti
reprofilare'
Cadrul propriu-zis este
o
construclie
metalici
avind
posibilit5{i de rulare pe
calea
de
22O0 mm
interax
prin impingere manuale.
Este
dotat
cu
platforme
de
lucru
la diverse nivele
gi
are
posibilitatea
de
a
Ii
racordat
la
releaua
de
aer
comprimat printr-un
furtun
/
5l
care
a.limenteazl
un distribuitor a{Iat
pe
platforma
centrali.
La capitul opus
{rontului
de excavafie sus}ine
o bari circulari
pentru verificarea
pro-
filului
excavat, bari
care
este
agezati
la distanil indicati
ln
toleranlele
admisibile
{a}[ de
conturul teoretic al
galeriei
(de
reguli
10
cm).
Parcurgind traseul
frontului
de
betonare
in
sensul
de
Ia
gura
galeriei clLtre
frontul de
excavalie,
bara
intilneite
subprofilole
definind
astfel
locurile
in care este nevoie
de reprofilare-
De
pe
platformele
de
lucru
ale
cadrului
se intervine
cu uneltele
adecvate
pentru
aducerea
galeriei
la pro{ilul proiectat
dupi care operaliunea
continu1.
lnliturarea
subprofilelor
se
{ace
prin indepSrtarea
plasei de
proteclie
de pe tavan,
dupi
care se controle
az| zorra. in
vederea
depistlrii
eventualelor
copturi
rimase
de la excavafie,
Daci
zona
este
nepericuloasl
se
trece la
corectarea excavafiei cu unelte
de
minl
(rang6, ciocan)
10
sau
pneumatice (ciocan
de
abataj)
iar in
cazul
in
care subprofilul
este
prea
mare sau
roca
foarte
duri
se
procedea
26,la.
forarea
de
giuri
cu
perforatorul
pneumatic, gluri
ce
se impuqci
cu
in-
circituri
reduse de exploziv.
ln acest din
:urm6.
caz, se
va da o atentie
dmsebitii
lungimii gi
directiei giurilor
precum
gi
disiribuliei
lor
9i
mirimii
inclrclturilor
luindu-se
in
acelagi timp
misurile
cuvenite
de pro-
tejare
a
instalatiilor
de
pe
traseu
in zona
respectivi.
Se
vot respecta
totodatl normele de proteclia muncii privind aceste lucriri. Concomi-
tent
cu
lucririle
de
reprofilare se va
executa
gi scoaterea
din
profilul
betonat
a instalatiilor
auxiliare
din zona (aer
comprimat,
api
tehnologici,
ventilalie, for{i,
iluminat,
etc.),
iar in zo-
nele
armate
cu
cintre se
va verifica
inscrierea
intradosului
cintrei
in profilul
de
beton.
La devierea
instalatiilor se
va
avea
o
grijl
deosebitir la
menlinerea
lor in
perfectf, stare
de
funclionare.
Deasemeni,
se
va
avea
in
vederea
curilirea imediati
a
zonei
in reprofilare de
materialul
rezultat,
aceasti
constituind
si curilirea preliminarl in
vederea
trecerii
la
urmitoarea faze
de
lucru.
ln
toati
perioada
(cu
exceplia eventualelor
pugclri) de
lucru
cadrul
de
reprofilare
per-
mite
trecerea
nestinjeniti
a mijloacelor
de
transport,
de asemenea
manieri c5.
nu
se
pune
problema
stinjenirii lrontului de
excavalie.
Opera iile
legate
de
repro{ilare
sint
cele mai
dificile din
tehnologia de
betonare, ele
punind
cele
mai
multe
probleme
din
punct
de
vedere
al periculozitllir.
Din
aceasti
cauzl
trebuiesc respectate
cu
stricteJe anumite
reguli pdvind protectia
muncii
gi
anume :
-
deplasarea
cadrului de reprofilare
se
va
face
manual
prin impingere gi
firl
oameni
pre
platforme
sau
intre
cadru
gi
peretele galeriei;
-
geful de
formalie
autorizat
va supraveghea traficul general
pe
galerie scotind
oamenii
din
zona
de circulatie
qi
oprind transportul cadrului de
reprofilare la
trecerea
garniturilor,
-
dupi
ajungerea
la
pozitia
de lucru
si
racordarea
la relele,
personalului muncitor
care lucreazl.
la reprofilare
i
se
va
interzice cu
desivirgire
pitrunderea in compartimentul
de
circulaiie
;
-
inainte
de
desfacerea
plasei de proteclie de pe tavanul galeriei se va face o verificare
prealabili
pentru depistarea
eventualelor copturi
de
citre un minier autorizat gi se vor
elibera
eventualele
,,pungi"
de steril
din
plasi;
-
dup5.
corectarea
profilului,
axcavat
si eliberarea
,,pungilor"
de
steril se
va
relace plasa
prin
legarea
cu
sirmi a ochiurilor
gi
mularea
ei ci.tre
tavan;
-
sculele de
lucru vor
Ii
asigurate
impotriva
cd.derii accidentale sau a
pitrunderii
acci-
dentale
a
uneltelor
lungi
(ringi,
tirnicoape,
etc,) in
compartimentul
de
circulalie;
-
_
-
se vor
menline in
perfecti
stare podinele
de
lucru gi
balustradele
de
proteclie
ale
ca-
drului
de
reprofilare;
-
la
lucrul
cu
ciocanul de abataj
sau
cu perforatoare,
se va
da
o atenlie
ileosebiti la
racordurile
de aer
comprimat (legarea
cu
bride) gi
la
rezemarea
stabili a
gtulfului
pe podina
de
lucru;
-
-
Ia
lucririle
de impugcare
se
vor
respecta
toate
normele
dc lucru
cu
explozivi
in
vigoare
gi
deasemeni
se vor
lua
misuri
de
anunlare
Fntru
celelalte fronturi
de
lucru
5i
oprirea circu-
Ialiei
in
zon6;
-
atit in
timpul
lucrlrilor
de reprofilare
cit gi
dupi terminarea
lor se
vor
lua misuri
de
degajare
a liniilor
de
circulatie
de material
rezultat.
odati
lucririle de
reprofilare
terminate
se poate trece
la
operatiunea
urmitoare
care
este
armarea
ineluiui
in vederea
co{r[rii.
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
8/24
2,3.2.
Artnar
ea
in
el,ului.
Dup5.
ce galeria a ajuns la
profilul prescris gi
curllirea
zonei
de
materialul
rezultat din
reprofilare a fost
realizatf,
se trece la
montarea
armiturilor
con{rirm
proiectului
de
execufie.
Prirna
operatie
este
pregS.tirea suprafelei inelului, respectiv
pregltirea
rocii
pntru
rea-
lizarea
uniri bun contact cu
betonul proaspf,t tumat.
Aceasta
se
obline prin spi-larea
suprafelei
cu ap5. tehnologici
sub
presiune.
Daci apa
de
la relea nu
are
suficienti
presiune
se poate utiliza
un
dispozitiv
cu distribuitor
apl-aer
comprimat
al cirui debit
gi
presiune pot fi
reglate cu ajutorul
unor
robinete.
Acolo
unde
este
cazul, spilarea
va
fi
ijutati
prin
frecare
cu
mituri,
perii
sau
perii
de
sirmi
pini la curilirea
complecti
a
suprafelei de impuritlti.
Armarea
propriu zisi
a
inelului
se efectueazi
tot cu ajutorul platformei
de reprofilare,
platformf,
care,
pentru
cazul
in
care
este folositl
la
montarea
armlturilor,
are
prevS.zute
patru
levi
longitudinale
de
suslinere
a arrniturii la distanla prescrisE
oblinindu-se astfel
gi
acope-
rirea
armiturii.
Armlturile,
aqa
cum
am
mai
aritat,
sint constituite din
plase
sudate
de
tip Buzlu.
Aces-
tea
au
in
general
lifimea
de 1,70
m, iar
pe circum{erinta
inelului
(mai
pu{in
lungimea prefa-
bricatului
de
radier)
se moduleazi"
in
3
bucili
de lungimi
egale
funclie
de dimensiunile galeriei.
Asarnblarea
se
face prin legare
cu
sirml. Din asamblarea a 3
inele
din
plas6
cu
Ilfimea
de
1,70
m
se obline
armarea
unui inel
de
betonare
cu
lungimea de 5,0 m. In general, greutatea
unei plase
este
limitati.
la
posibilitatea de
manevrare manuali astfel ci, nu este
necesari
uti-
lizarea
unor
dispozitive
speciale.
Din depozitul
de
la
suprata 5. plasele care
se
roluiesc la
diametrul galeriei
se
translnrth
in
subteran
cu vagonul pentru translnrt prefabricate de radier. Ajunse
la
locul
de montare
plasele
se descarcS.
lateral
de-a-lungul inelului
rezematc
de
peretele galeriei.
Se
va
urmi.ri
ca
plasele
si. nu fie
murdare sau
ruginite. ln
cazul cind
se
constati ci
plasele
sint murdare
se trece
la
curElirea 1or cu perii de stmi pentru a se putea monta in stare curati
oblinindu-se
un
contact
intim
la
turnarea
betonului.
Montajul
incepe
cu
plasele de
Ia
partea
inferioari
prin legarea
cu
sirmi
de
mustifile
din prefabricatul
de radier
dupl care se
monteazi
plasa din
bolta
galeriei,
aceasta.avind
cite
o petrecere
cu plasele laterale
la
min
40
@
sau
doud
ochiuri
permilind
legarea
cu
sirmi.
Inelul
de
armi.turi. astfel Iormat, se solidarizeaz5. cu sirmi
de
peretii gi
tavanul galeriei,
folosindu-se
in acest
scop
plasi de proteclie
ti
ancorele existente, pentru a
se
evita pleogtirea
sau
deplasarea
excentrici
a
inelului dupl
retragerea
platformei
de
montaj.
Deasemeni
se
vor lega de octriurile
plasei
spre
interiorul galeriei distanlieri (cei pulin
_
unul
pe
metru pltrat), in
vederea
pistrlrii
distanJei de
acoprire a armiturii la montarea
cofrajului.
Distanlierii
sint mici cilindri din beton sau mortar avind diametrul
gi
in5l{imea de 5 cm
5i
sint
previzuli
din
turnare cu
doui
mustili
de
sirmi
servind la legarea de
ochiurile
plasei.
Operatia
de
montaj a
armiturii nu este
dificill
gi
nu
prezinti pericole
deosebite
totugi
alr'nd
in
vedere,ci
se
desfigoarl
concomitent
cu alte lucriri
se
vor
respecta
cu strictele
regu-
lile
de
circulalie 'stabilite
la
punctul
2.3.1.
Se
va da o
aten{ie
deosebiti
in special urmltoarelor
trei aspecte:
-
atezarea
gi legarea
plaselor in
timpul transportului de la
supra{a}i
in
subteran tre-
buie si-;i faci.
ordonat
gi
stabil
evitindu-se dezechilibrarea
gi
ag5jarea
lor
pe
parcurs;
-
in timpul lucrului
la montarea
armi.turilor personalului
muncitor
respectiv,
i se
va
interzice cu
desivirgire
accesul in compartimentul
de
circulatie;
-
deplasarea platformei
de montare a
armdturilor
se
va
face manual prin impingere
accesul oamenilor
pe platformi sau
intre
platformi
gi
peretele
galeriei
fiind
interzis cu
desi-
virgire
;
72
2.3.3. Cofrarea inelultrt
Dupi
terminarea
operaliei de
montare a armiturii
se executi.
inci o
curitire
a
inelulur
putindu-se
alni
proceda la
montarca
co{rajului.
Pentru
a
se
utura
inlelegerea
tehnologiei
de
1ucru,
in cele ce urmeazi se va descrie
cofrajul
metalic utilizat.
Se
disting
doud
componente
principale
;i
anume
co{rajul propriu-zis;i
cadrul port
cofra1.
Co{rajul cste o
structuri alcituitl
dintr-o
manta
de
tab1l
cu
grosimea
dc 4-5
mm
avind
curbura
prescrisi de
documentatia
tehnicl
a
galeriei. Mantaua
este compusi.
din tronsoane
de
1,25 m
lilime
mirginite de
cintre de rezisten f,
pe care
se reaz,emd..
Cintrele
sint alcltuite
dintr-o inim5.
de
6-8 mm grosime, perpendiculari
pe
manta
gi
o
comierl.
Se
alc5tuiesc
astfel
prnouri
de 1,25m
ldtime
car('se pot
asambla prin inimile
adiacenle cu
ajutorul
quruburilor.
Patru
astfel
de
panouri
compun
impreuni un
cofraj care
lxrmite
betonarea
unui inel
de
5
m
lungime.
De
menlionat
c5. se poate betona, fiind
chiar
indicat pentru
mirimea
pro{uctivitnfii,
un
incl de
l0
m
lungime
prin
ali.turarca
a
doui
cofraje. Mantaua, cu
structura
ei
de
rezistenli,
cste impirliti in plan
transversal
in
trei
tronsoane
avind
lungimea de
aproximativ
o treime
din
circumferinti,
tronsoane
care
au posibilitatea
de a
se roti
unul
fatl
de
celi-lalt.
Miscarea
independenti este posibilS'
datoriti
existentei de {iecare
parte
a
planului
vertical
de
simetrie
a
unor balamale care pot
Ii libere sau
se
.pot
bloca
dup5.
nevoie
cu bolluri
rigidizindu-se
astfel
intre8ul
sistem.
I-a
partea
inferioari
mantaua
este
previzuti
cu un
sistem
de
profile
;i
plncule
metalice,
sistem care
permite
atezarea gi
rezemarea
pe
prefabricatul
de
radier
precum
gi
centrarea
sr
fixarea
cofrajului.
Fixarea
co{rajuiui
de
prefabricatul de
radier
se face
cu
aiutorul
unor
tir-
foane
introduse
in
dibluri
din
material plastic.
in
mantaua
metalici
sint prevdzute
ferestre
de
cca. 40
x
50
cm acestea permifind
introducerea
gtuturilor
furtunelor de
tumare
a beto-
nului
precurn
gi a
vibratoarelor de
adincime,
ferestre
care
se pot
inchide
pe
misura
umplerrr
cofrajului
cu
beton.
Pe
mantaua
metalici
sint
{ixate
vibratoare
de cofraj
care
impreuni
cu
vibratoarele
de
adincime
permit
o
buni comlnctare
a betonului
dupi
turnare.
,
in
lungul
galeriei
cofrajului
se sprijini o
extremitate
pe
cimiguiala
deja
betonati
iar
la cealalti
se
termini cu un
co{raj atcituit din
elemente
care
delimiteazb.
inelj
in
plan
trans_
versal
urmirind
in
acelagi timp
conturul
neregulat
al
excavafiei.
_
cadrul
port
cofraj
este o
structure
metalici
cu posibilitili
de
deplasare
pe calea
ferati
tehnologicl
de
2200
mm sttucturi
care
susline gi transportl
cofrajul propriu_zis.
cofrajur
se
prinde
de
cadrul port-cofraj
in
patru
puncte
la
panourile
raterale
gi
in
patru
puncte
la panoul
de
bolti
prin
intermediul
a
opt cilindri
hidraulici.
La
unul dintre
capetele
cadrului port-cofraj
se afli
o
platformi
unde
sint
amplasate
comenzile
electrohidraulice
ale, mecanismului
de
rulare
gi
ale
mecanismului
de
manevrare
al
cofrajului'
Pentru
manevrarea
cofrajului
se scot
bollurile
de
la
balamalele
mantalei
gi
se
aclroneazi
cei
opt
cilindri hidraulici.
Cei patru
cilindri hidraulici
care
suslin
panoul
de
bolti
al.cofrajului
aclioneazi
in plan vertical
urcind sau
coborind
in
felul
acesia,
iupi
necesititi,
iniregul
cofrai.
Cei
patru
cilindri
hidraulici,
care
actioneaze
panourile
laterale
ale
cofrajului,
impriml
o
miscare
de
rabatare
acestor
panouri
stringinduJe
spre centru
sau deplasindu-le
spre
perelii
galeriei
dupl
nevoie. Aceste
migciri
permit
cofrarea
gi
decofrarea
inelului
precum
$i
transportul
cofrajului
care
se
efectueazi
in pozitia
,.strins"
aceaste
pozilie
permilind
tre-
cerea
printr-o
secliune
cofrati.
Cadrul
lnrt-cofraj
depEgegte
in lungime
lungimea
cofrajului
avind
situate
in
a{ara
aces-
tuta
mecanismele
de deplasare
gi
manevrare.
Un cadru
p,ort-cofraj
poate
acliona
unul
sau mai
Inutte
cofrale
(de
obicei douh),
aceasta
permilind
o utilizare
mai
iudicioasi
a lor.
13
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
9/24
Trebuie
mentionat
ci
ia
unele
galerii de
dimensiuni
mai
mari panourile
laterale
de co{raj,
prin
rotirea
lor
in
jurul
axului
balamalei
se
pot
lovi
cu
muchia inferioari"
de
radier
sau
de
sini
ca
urrnare a
geometriei
qi
cinemalicii
sistemului.
in
aceste cazuri
panourile
lateraie
sint
aici-
tuite dintr-un
panou
principal
gi
unul secundar,
la
partea
inferioari,
articulate
intre ele
prin
balamale
de
acelagi
tip
cu
cele care Ieage panoul
lateral
cu cel
de bolti.
Panoul
lateral inferior este
acfionat
in
acest
caz
cu
ajutorul
unui
tirfor legat
la
o extre-
mitate
de acest
panou
iar la cealalte extremitate
de
panoul
lateral
su;rrior.
Piin
rotirea
iir-
forului
panoul
in{erior
se poate
rabata
spre
cel superior
ceea
ce
permite
rotirea
panourilor
la-
terale
in
jurul
axului
balamalei
superioare
{Ari
a
mai atinge
radierul
sau
gina
de rulare.
Din
descrierea
ficuti
in
cele de mai
sus
cadrului
port-cofraj,
cofrajului
Ei
modului
lor
de
acfionare
qi deplasare
se poate deduce
operatia
de colrare
propriu
zisi..
Cofrajul,
bine
curS.tat qi
uns cu decofrol,
se deplaseazf,
pe
cadrul port-cofraj
in
zona
in
care s-au
montat
armitudle
in pzilia
,,strins".
Se caleazl prin ridicarea
cu
cilindrii
hidra-
ulici
spre
bolti
gi
spre
perefii galeriei
dupi
care se executi
centrarea
cofraiului
si
se
face
fixare
]
de prefabricatul
de
radier cu
ajutorul
tirfoanelor.
Centrarea
cofrajului
se
tealizeazl,
cu
cei
patru
distanlieri
telescopici
montafi, la feres-
trele
de
sub
balamale. Acestea
permit
si mentinerea
cofrajului
pe
pozilie
in timpul
betonirii.
Se urmlregte
rezemarea intimi a
colra]ului atit
pe
cf,rniguiala
betonati
in spate
cit
gi
pe
prefabricatul
de radier.
Daci
totqi
mai
existi goluri
care
s-ar
putea
scurge laptele de
ci-
ment
la vibrare, acestea se
vor
astupa cu
cilJi, hirtie,
etc. asigurindu-se
astfel
etangeitatea
co{rajului.
ln acelagi
mod
se
procedeazl
la
montarea
cofrajului
de
capit,
cofraj
ce se supra-
inalln
pe
misura
ridicirii nivelului betonului turnat.
Pentru
ugurinla
montirii
cofrajului
de
capit, aceasta
se
compune
dintr-un
cintru alci-
tuit
din
doui
profile
U
solidarizate
intre ele.
Cintrul
se
monteazb
provizoriu
la
6-7
cm
de
co{raj, distanta
care
prermite
introducerea
prin
glisare
a
dulapilor
din
Iemn pini.
la
contactul cu roca.
Dupi.
introducerea
dulapilor
se string
buloanele
de
leglturl intre
cintrul
de capit
si cofraj
stringindu-se in
acelasi
timp qi dulapii
care
se
{ixeazi astfel
rigid.
Din
necesitatea
de
a
simplifica montarea, cintrul
nu
se
con{eclioneazi intreg
ci
din
seg-
mente
mai scurte care
se
adaugi pe
parcursul
turnirii
betonului.
La
o
excavatie
corect
executati
distanla
intre
cofraj
5i
peretele galeriei
este
de
maxi-
mum
30-,10
cm
dulapii din
lemn putind
si
preia
impingerea
betonului.
Pe
zr:nele unde dis-
tania
aceasta
depigegte
cei
30-{0 cm este
necesar ca
dulapii
s[
fie
sprai{ui{i
din
metru
in
metru
in
peretele galeriei.
Ultima
operaliune
inaintea turnS.rii
este
curblirea finali
a
inelului,
curilire
care se face
prin
su{lare cu
aer
comprimat qi
scoaterea
impuritililor
prin
capi.tul
cofrajului inainte
de
montarea
colrajului
de
capit.
Operalia
de
cofrare comporti
unele
faze de
lucru care
au un
grad
mai mare
de
pericu-
lozitate
datorat mai
ales
gabaritelor reduse
in
care
se
lucreazi.
Din
acest
motiv
trebuiesc
respectate
anumite reguli
cu
caracter
mai
deosebit gi
anume.
-
in
timpul
deplaslrii
cadrului
port
cofraj
precum gi
in
timpul
necesar curd"Jirii
gi
ur-
gerii co{ra]ului,
datoriti,
poziliei
,,strins"
a
co{rajului
circulalia
nu
este
posibili
pelinia
centrali,.
Din acest
motiv este
recomandabil
ca
aceste
operajii si se
programeze pentru
pauza
tehno-
logice
de transport
(in
timput
perfordrii {rontului
de
excavatie
cind
transportul de
steril s-a
terminat)
;
-
deplasarea
cadrului
port-cofraj
se va
face
sub supraveghere tehnici
competenti
cu
indepirtarea oamenilor
de pe
traseul
stribitut.
Este
interzisi
deplasarea cu oameni p
cadru
sau
intre
acesta
;i
pere(ii galeriei:
L4
-
in timpul
deplasirii
cadrului
se
va
u;miri
infigurarea
-
desfi5urarea
cablului
de
alimcntare
de pe
lamburul
instalat
in
acest
scop, evitindu-se
tirirea pr
radier,
agdlarea
acci-
dentald
sau
riminerea
cablului
pe
liniile
c.f.
cu
posibilitatea
de
gtirbire
sau
teieie;
-
in
timpul
operaliei
de
stringere
a
cofrajului
este
interzisi
riminerea
oamenilor in
interiorul
acestuia;
-
curitirea
si
ungerea
cofrajului se va
face
numai
in pozitia
,,strins"
cu oprirea
moto-
rului de
aclionare;i
supravegherea
pnrnirii
acestuia de
citre personal
autorizat,
operafiunea
cxecutindu-se
numai
intr-o z.onir
nebctonati
gi
necofrati unde
existi un
spatiu
]nai'mare
intre
manra
qi
perelcle
galeriei.
La
operaliunea de
co{rare se poate
ivi
;i
situalia
speciall
in care
in
galerie
se manifesti
infiltralii de api
care ar
putea
influenta
raportul
api./ciment,
din
beton
sau chiar
spali laptele
de
ciment.
Daci
infiltraliile
sint
locale,
ele
se vor capta
prin tuburi de
masi
plastici.
sa*
fur-
tune de
cauciuc
montate
cu lapte
de
ciment si
acceleratori de
prizi
(sigmit,
baragmit,
silicat)
in giuri
practicate
cu
perforatorul.
_
Tuburile
de captare
stripung
montarea
cofrajului
;i
se
prind
in
corpul
inelului in
beto-
nul
turnat
rlminind
si
deverseze
apa
captatd.
in
gaierie.
Dac5.
infiltraliiIe se
manifesti
pe o
suprafatl
mai
mare ele vor {i
captate
cu
igheaburi
din tabll
sau
mas5.
plastici
9i
dirijate
spre
un punct de
unde
vor
fi
eliminate
din interiorul
cofrajului tot
prin tcvi de
plastic sau furtune
de
cauciuc care
stripung
montarea
local.
2.3.4.
B etonares ineluhti
Pentru
punerea
in
operi
a betonului
sc
folosegte
o
platformi
mobili,
ugoari, deplasa-
bili pe
calea de
rulare
de
2
200
mm
interax,
platforma
care permite
accesul
facil
al muncito-
rilor
betonigti
la
ferestrele
de turnare
si vibrare.
In
-spatele
acestei
platforme
se
afl[
o
alti
platformL
rulind
pe aceiasi
cale
9i
suslinind
pompa
de
beton
P.B.
{4.
De
Ia
pompa
de
beton
P.B.
44
betonul
este
condus
prin
conducte
rlretaltce
@
125-150
mm
previzute
cu
coturi
gi;tuluri
de racord,
prelungite
cu
furtunuri
flexibile
din
cauciuc
care
se
introduc
prin
ferestrele
co{rajului.
Transportul
betonului
de
Ia
suprafali
se face
cu
vagonul
automalaxor
vAM
5
circulind
pe
calea ferati
centrali
cu
ecartament
760
mm. Avind
in
vedere
ca
transportul
betonului
se
execute de
cele
mai
multe
ori
concomitent
cu
alte transporturi
tehnologice (sterilul
rezultat
din
excavalie, materiale
de
iniectii,
etc,), este recomand.abil5
existenti
in
galerie
a
unor
duble
servind
la
incrucisarea
sau asteptare;
duble
amplasate
convenabil funclie de
lungimea
gale-
riei,
amplasamentul
fronturilor,
configuratia
in
plan,
traficul de virf
pe
galeriel
etc.
Deasemeni este
recomandab ca
aceste
duble,
sau
unere
dintre
ele, siiie previzute
cu
posi-
bilitl{i
de
racordare
a
vagonului
automalaxor
ra
reteaua
de
aer cornprirnat
sau-energeticf,,
pJntru
a
se
putea
malaxa
betonul
in
cazul
intreruperilor
accidentale,
evitindu-se
astfel lntirirea
lui.
Pentru
transferul
betonului
din
vagonul
automa-laxor
in pompi
existi mai
multe posi-
bilitili
care vor li
explicitate
in cele
ce
urmeazi.
a) vagonul
cu
beton,
odati
ajuns
la
locul
de
descircare,
se
racordeazi
ra
sursa
de
ener-
gie gi
prin
rotirea
sa, descarcr
betonul pe
o bandi.
transportoare
articulati
la capitul
superior
de
cadrul
port-pompi.
-
De
aici banda
transportoare
devine
orizontali
si
conduce
betonul
in buncirui
pomper
de
beton.
Banda
transportoare
este suslinuti
in
partea
ei
inclinati
de
un portal de
rabatare
cu
ajutorul
ciruia,
in
momentul
cind
se termini,
betonul din vagon,
capltul
de pe
linie al
benzii
se
ridici
la
inlliimea
de
1,95
m
obtinindu-se
astfel
gabarit
de
liberi
trecere pentru
circulatia
tehnologicf,
p,e galerie.
15
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
10/24
Aceasti
metodi
are dezavantajul
ci
atita vrcme
cit
dureazir turnarea unui
vagon
(cca o
jurnitate
de orl) circulalia
pe galerie
in
zona
respectivi
trebuie intrerupti.
b)
Avind in
yederc
dezavantajul
metodei
analizate
anterior
;i
pentru scurtarea
timpulur
dc
intrerupere
a dirculaliei,
betonul
din
vagon
poate fi
desclrcat intr-un
buncir
intermediar
aflat
pe
cadrul
port
pompl,
tot
cu
ajutorul
transportului
rabatabil.
bin
bun.eirrl
intermcdiar,
betonul este
preluat
de
o
altl
bandi
transportoare
gi
condus
de
acesta
la
pompa
de
beton
P.R. 44.
Prin solulia
cu
bunclrul
intermediar
se
elimini
o parte
din
timpul
de
stalionare
a vago-
nului
automalaxor
pc
linie
oblinindu-se
o mai
mare
fluienll a traficului
tehnologic.
Un
dezavantaj
a1
acestei
solulii
il
constituie
intercalarea
in
fluxul
tehnologic a
inci
unui
transportor
cu
bandi
ceea
ce
presupune,
pe lingi
consumul
suplimentar de
energie,
incb.
naumite
de{ecliuni
care
pot interveni
pe
parcursul
exploatirii'
c)
o
altl
metodi
de
transfer
al betonului
din
vagon
in
pompi il
constituie
o
instalafie
de
ridicare
a
vagonului automalaxor
plin
Ia
nivelul
buncirului
de alimentare
a
pompei
de
beton
cu objinerea
gabaritelor
de
lierl trecere
pe galerie scurtindu-se
1a rnaximum
intreruperea
trans-
porturilor
tehnologice.
Aceastl
instalalie este
de
fapt
un
cadru
[nrt-vagon,
legat
de
cadrul
port-pompe
printr-un
cilindru
hidraulic,
cadrul
rulind pe calea
crr ecartament de
2 200
mm.
ln
momentul
cind
vagonul automalaxor
plin a
ajuns la
dcscircare
este
preluat
de acest
cadru
gi
ridicat
cu
ajutorul
unor cilindri
hidraulici
pini
la
inallimea
care
asigurf, gabaritul
de
liberi
trecere
pe
linia centrali.
La
aceasti
iniJjime
vagonul se
ageaze
pe 4
console
care
se rabat
cu
cilindrii
hidraulici
gi
este
racordat
la
sursa
de energie.
Cu
ajutorul
cilindrului
hidraulic
dintre.
cadrul
port-pompi
;i
cadrul
port-vagon,
acesta
din
urmi
este
tras
(cadrul
port-pompi este
blocat
pe qinl
cu
sabofi) pina
cind
gura de descir-
care
a vagonului
aiunge
deasupra bunclrului
de alimentare
al
pompei
de beton,
astfel
ca
vago-
nul
se
descarcd
direct in
PomPi.
operalia
de turnare
propriu-zisi
a
betonului
se execute
prin umplerea
spaliului
dintre
peretele
galeriei
excavate
$i
mantaua
cofrajului
prin
ferestrele
de betonare. Se
va
da o atentie
ieosebita
la
turnarea
betonului
gi
mai
ales la vibrarea
lui
in
partea
de
jos
a cofrajului
la con-
tactul
cu
prefabricatul
de radier.
ln
acest scop
se
vor utiliza
obligatoriu
vibratoarele
de adin-
cime
introduse
pe
ferestrele
din
manta,
pe lingi folosirea
vibratoarelor
de cofraj.
Se
va urmlri
ridicarea
simultani
a planului
betonului
turnat
manevrindu-se
furtunele
de turnare
de
o
parte gi
de alta
a cofrajului,
astfel
incit
diferenla
de
nivel intre
cei doi pereli
si
nu
depigeascS.
50
crn.
ln caz
contrar este
de
agteptat
ce incercarea
nesimetrici
a cofrajului
si
produii
eforturi mai
mari
decit
cele admise
inilial
in
calculele
de
dimensionare
9i ca
urmare
cofiajul
si
se
de{ormeze
sau
chiar
s[ se
rupi.
Din
aceleagi motive,
viteza
de ridicare pe verti-
calf,
a
betonului
proaspS.t
nu
va
depl$i
0,5 mih.
Pe masura
ridiclrii
nivel'rlui
betonului
feres-
trele
de
betonarc
gi vibrare
sc inchid,
la
boltl betonul
introducindu-se
prin gtuluri speciale.
Aceasta
permite
introducerea
betonului
sub presiune
ablinindu-se
astfel o buni
umplere
a
cofrajului.
Nu
este
recomandabili
intreruperea
betonirii
inelului
pe parcurs
dar daci,
acci-
dentit se
produce
totugi
o intrerupere,
reluarea
betonirii se va
putea
face cu respectarea
dis-
poziliilor
din
caietul
de
sarcini
(resFctarea
timpului minim
de
intreruPre,
prelucrarea supra-
ielei
betonului
turnat,
mortar
de
legituri,
proces
verbal
cu
beneficiarul,
etc
)'
operaliunea
de turnare
a bctonului
coml)ortf,
prin
natura
sa rrnele
faze
mai
dificile
de
execulie
cu grad
sporit
de
Friculozitate.
Din
acest motiv
trebuiesc
aYutc in
vedere;i respec-
tate
anumite
reguli
care si
conducl
la eliminarea
pericolelor
potenlialc si
anume:
-
inainte
de inceperca
betonirii
va
fi chemat
beneficiarul
gi
controlul
de calitate
pentru
receplia
pregitirii
inelului
inclusiv
co{raiul
;i
fixarea
acestuia;
to
-
la transportul
betonului
se vor respecta
normele
privind
circulalia
atit
in subteran
cit
;i
la
suprafali
avind in vedere gi
sporul de
trafic aduc dc
lucririle
de
betonare:
-
manevrarea
cadrului
port-pompl,
a
platformei de
betonare,
a
transportului
cu
banda
gi a portalului
de
rabatere a acestuia, a
cadrului
port-vagon
sc
vor {ace
prin
impingere
manuali
pini
la pozijia
necesarf,
pcntru betonare
cu indepi.rtarca
oamenilor de
pe
platforme
gi
din
spaliul dintre
utilaje
;i
perelii
excavatiei;
-
se poate folosi pentru
mancvrare
gi
tractiunca
mecanici
utilizindu-se
numai
cablurr
de legiturS"
bine calibrate qi
verificate
sau
bare
rigide
de
lcgituriL luindu-se
acela5i
mdsuride
siguranji
in
privinla oamenilor
din
zoni;
-
pentru
blocarea
platformei
de
bctonarc
gi
a
cadrului port-pompii
se vor {olosi
sabolr
tipizali fiind
cu desd.virgire
interzisc,
alte
mijloacc dc
blocare
(bucifi
de
roci,
ringi,
bucili
de
iemn,
etc.)
;
I
-
dispozitive{e
de
ridicare
;i
blocare
ale
cadrului port-vagon
vor
fi
vcrificate
periodic.
Dcasemcni, dispozitivele in
miscare de
la
cadrul
de
betonare
(sistem
de
rulare,
benzi
trans-
Inrtoare,
redsctoare,
etc.)
vor
avca
in
permanenli
dispozitivele de
siguranti
prescrise
gi
se
vor verifica
periodic.
-
se
vor
verifica
conductele de betonare,
coturilc, stuturile
si
furtunele
de
iegitur .
prccum
;i
legarea lor
(sc
vor
utiliza
numai
legiri
cu
bride
Iiind
intcrzisi
legarca
cu
sirme
sau
alte
mijloace)
deasemeni
se
va
yerifica
prinderea
furtunelor
la ferestrele
de
betonare;
-
avind
in vedere c[ actionirile
sint
in
majoritate
electrice,
se
va verifica
continuitat"
centurii generale
de
implmintare
;i
legarea liniei
c.f.
la aceasta,
precum gi
continuitatea
elec-
troconductoare
a liniei.
De
asemeni
se
I'or verifica legarea de
impimintarc
a
utilajelor
aclionate
electric
(pompi.
transportoare,
vibratoare,
etc.) la masi;
-
este
strict
interzis accesul
personalului
nuncitor care
lucreazi
la
betonare
in
compar-
timentul
de
circulajie
cu
exceplia
celor autoriza{i
pentru
transportul
betonului
si
mane.rarea
vagoanelor
la descircare.
Intrucit
fronJurile de
betonarc
ofer5.
gabarite
reduse de
trecere
9i
manevri,
se
impune
semnalizarea lor
vizibill
cu
limpi
de
semnalizare cu
lumini rogie,
cu obligativitatea
opriri
in
dreptul semnalizS.rii.
Pitrunderea
oriclrui transport
dincolo
de
lampa
de
semnalizare
se
va {ace
nurnai
1a
semnalul
unui
muncitor
semnalist
autorizat,
deplasarea
ficindu-se
cu viteza
redus6. in tot
timpul parcursului {rontului.
Frontul
de
betonare
va fi
semnalizat
la
ambele
capete;
-
se
va
urmiri curgerea
liberi a
betonului
prin
conducte gi
furtune
evitindu-se
{ormarea
dc
,.dopuri"
cu
pericol
dc
expulzare sub presiunc
a
betonului;
-
Transportul
vagonului automalaxor
se va
face
prin tragcre
pentru
ca
mecanismul
de locomotivi
si
poati
avea
o
buni vizibilitatc
manevrelor
efectuate.
ln
cazul
in care
se uti-
lizeazd
cadrul
Inrt
vagon acest lucru cste
posibilpe
tot
traseul
galeriei
atit
la dus,
cu vagon
plin,
cit
gi
la intors, cu
vagonul
go1, locomotiva
impingind
vagonul
gol
de
sub
cadru port-vagon,
llsind
vagonul
plin adus
prin
tragere
si
fie
ridicat
;i
plecind
cu vagonul
gol
prin tragere.
in
cazul
in
care
se utilizeazS.
transportul
cu bandi, transportul
prin
tragere
nu
este
posibil
pe
tot
traseul.
Se
va
limita
insi
transportul prin
impingere
la distanla
dintre
frontul
de betonare
qi
cea
mai
apropiati
dubll.
Pe
acest parcurs
mecanicul de locomotivi
va da
semnale
acustict
;i
luminoase
de avertizare,
iar muncitorii vor
{i
special instruili
asupra deplaslrii
in
aceasti
zoni
(si
utilizeze spaliul
de
circulatie, si nu
stalioneze
pe
linii
sau
intre
linii,
si se
retrage
la
semnalele
mecanicului
de locomotivi,
etc.);
-
Avind
in vederc cele de mai
sus,
precum si necesitatea
oblinerii
unei
lucriri
de
cali-
tatc,
se
impune
asigurarea unei
asistenle tehnice
competente.
17
-
7/21/2019 BETONAREA MECANIZATA IN GALERII CU SECTI - TCH.pdf
11/24
2.3.5-
DecoJrarca
inelului
Dupi
trecerea timpului
nccesar
inti.ririi
betonului
turnat
se
trece
la
operalia
de
deco-
{rarc.
Timpul
de intlrire
sc
va
aprecia
dup5. experienla
cipitati,
in
funclie
de
condiliile
locale,
tlupi
rezultatele
dc
laborator,
dar
nu
va fi in nici un
caz mai
scurt
dc 2.{ ore
de la terminarca
turnirii.
Lucrarile
dc
dccofrare
sc
desfa;oari
simular
cu cele
de
cofrarc
reluindu-se
accleaii
opc-
raliuni in
ordine inversi.
Se
desfac prindcrile
de radicr, se
demonstreazi
cofrajul
de
capit,
se
scot bollurile
de blocare
ale balamalelor
gi
prin
aclionarea
cilindrilor
hidrauiici
laterali se
deslipegte
mantaua
de bctonul
proaspf,t
turnat. Ac ionindu-se
apoi cilindrii
vcrticali
sc
coboari
tot
colrajul
stringindu-se
spre
centru
in
pozilia
de
transport.
Carul
port-co{raj
cu co{rajul
astfel
,,strins"
se
deplaseazi
intr-o noui pozilie
in
care
odati.
aiuns
se
procedcazi
la curi-
lirea ;i
ungerea
mantalei
cu
deco{rol
sau
o
alti
solulie
care
impiedicir
lipirea betonului
dc cofraj.
Operatia se executi
cu
sculc anume
concepute
9i
adoptate
scopului
(spacluri,
rauti.
dispoziiivul
de stropire),
linind
seama
de
spaliul
ingust
in care trebuie
desf5.9urati.
Odatl terminatl
operalia de
curilire
;i
ungere
a
cofrajului carul
se deplaseazi
intr-o
noui
pozilie de
bctonare
in care
se
reiau operaliile
descrise
anterior
in aceiagi
succcsiune.
Decofrarea nu pune
probleme
deosebite
in ceea ce privegte
periculozitatea
cu toate
aces-
tea
trebuiesc
respectate prevederile
gi
precizirile
fd.cute in cuprinsul
capitolului
2 punctele
2.3-3.
Si
7.3-4.
privind manevrarca
co{rajului
;i
transporturile
in zona
Irontului
de betonare.
CAPITOLUL
3
in procesul
de elaborare
a tchnologici
de betonare specilice
fiecirui
punct de lucru
tre-
buiesc
studiate,
in afara
aspcctclor tchnice
dc
cxcculie
gi o
serie
intreagi
de
detalii
economice,
resurse de materiale,
grafice
de
cxeculie
corclate
cu graficul
general
de c;alonare a
lucririlor,
planuri
de execulie,
ctc. Acestc
asp'ecte
se
vor
detalia
dc
prircipiu in cele ce
urmeazi'
8,1.
Consumuri
s
PeciJice
Desigur
ci, in
proiectul de
cxecufie,
la
partaa cconomice
sint
precizate cantit:r-.
fila
de
lucriri
ti
consumurile
dc
materiale,
manoperi
;i
utilaje'
Executantul
insi,
trebuie
sir
analizeze
in
dctaliu
;i
s[
prevadi
ncccsarul
functiei
de
condiliile
locala, de
perioada de
cxcculic
;i
de toli
ceilalii
{actori
care
de fapt
singularizeazi Iiecare lucrare
in
parte.
Se
vor gindi astfel cousuururilc
specificc
dc
matcriale pc
unitatea
de
mi.suri
consumurile
carc, in
funclic
de
viteza de cxeculie
impusir, dincnsioncazi
mirimca sto-
curilor
de
agregate,
ciment,
necesarul
de
armituri
;i
de matcrial
lemnos,
consumul
de
aer,
aPi
qi
combustibili
precum
;i
ritmicitatea in
aproYizionarea
cu
aceste materiale
ln cazul
cind
betonul se
transportS' de
la
o stalie
centralizatd. de bctoane
consumul
specilic
dimensioneazi.
numirul
;i
capacitatea
mijloacelor
de
transport
necesear
;i
impunc
comanda
{ermi
citre stalie a
cantitilii
de beton
necesare si
ritmul
de livrare
a
acestuia.
Un
capitol
aparte
il
constituie analiza
forlei de muncir, analizL
care pleacl
in
primul
rind
de
la
necesarul
ca
numir
9i
speci{ic
de
meserii
(nccali{icafi,
minieri, betoni;ti,
dulgheri,.
{ierari,
mecanici,
electricieni,
etc.)
;i
apoi
de
la
utilizarea
existentului.
Aceasti analizi
trebuic
si
lini
cont
dc
vitezele
de
excculie
impuse
prin grafic
9i
de
inter-
dependenla
cu
celelalte
{ronturi
de lucru
;i
s[
se
ob,tini o
ast{el de
dimcnsionare
a formaliilor
care si
duci
la
cregterca
generali a productivitilii
muncii
pe ansamblul
punctului
de lucru-
18
De
menlionat la acest capitol al analizei
cir este
de dorit ca formalia de
lucru
si
fie
com-
plexl
pentru
ci
lxrnderea
lucrlrilor de
dulgherie
;i
armare
este
redusi
in
comparatie
cu
cele-
lalte
lucrlri.
In
acest
sens, se
videste necesitatea
policalificiLrii muncitori]or
astfel ca
dul-
{:herii,
de
exemplu, si
poati monta
si
armiturile;i
sd
pregiiteasci
cofrajul
pentru
turnare
(curirlare,
ungere,
etc.).
Totodati, este
indicat
ca
lucririle
de
verificarc a
profilului
gi
de repro{ilare
si cadi
in
sarcina
formaliei de
la
{ront care a executat excava}ia. Se oblinc
in {elul
acesta, pe lingi
echi-
tate
s,i cointeresarea
formatiei
in
executarea unei
lucriri
de
calitate
inci
din
faza
de
excavatie,
o ugurare
a lucri"rilor de rcprofilare conducind
in
final Ia vitezc mai mari de
execuJie
gi la
un
consum
mai mic
de
forli
de
munc5.
Se
va
analiza
de asemeni
necesarul
de utilaje
plecind de la cele
din
dotare,
necesar care
trcbuie
s[
asigure neaplrat
ritmul
cerut
de
gra{ice1e
de
execulic.
Analiza va scoate
in
eviden 6 daci necesarul
de
utilaje
din
dotarc
satisface necesitlfile
daci
este
nevoie
de suplimentarea
existentului sau
dacir punctul de
lucru
este
supradotat.
in
acest
din
urmir
caz este
evidenti
necesitatea
de
a
da
disponibili
supradotarea
pentru
a
se
evita
cheltuielile neeconomicoase.
De
{apt intreaga analizi a
consumurilor
specifice
are
drept
scop,
o
judicioasi
asigurare
cu
tot
ceea
ce
este
necesar
oblinerii
unei lucrdri
de calitate si
in termenele
previzute evitindu-se
cheltuieli
nejustificate
ocazionate
de
stociri prea mari
de
materiale,
de
stagndri
in procesul
de produclie,
distrugeri de
materialc
ctc.
3.2.
Ju,stiJicarea
necesanthri
de
onateyiqle
;i
utilaje
Din
analiza
consumurilor
specifice
pe unitatea
de
nisurir
rezultl
un necesar
total
de
materiale,
manoperl gi
utilaje care
trebuie
egalonat
in
timp
func{ie de cerintele
ritmului de
lucru
impus.
Esalonarea este
in
stri
![Aflaţi mai multe. MS Office/Microsoft Office Word 2007[1].pdf• Formatare confortabilă o Un efect de tranziție dinamic, galerii de stiluri predefinite, formate de tabele etc. Toate](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e30a6cb32c6c659bc556e00/aflai-mai-ms-officemicrosoft-office-word-20071pdf-a-formatare-confortabilf.jpg)
