C ad ru d idactic din g e n e ra ţia tîn ă ră - prof. univ. dr. V asile P u ş c a ş - şi-a în cep u t carie ra didactică în cadrul Facultăţii d e Istorie-Filosofie a Universităţii “B a b eş- Bolyai”.’ E ste sp ec ia lis t în m—Istoria relaţiilor in ternaţiona le , (seco lu l al XX-lea),E u ro p a C en tra lă şi Istoria R om ân ie i. A su s ţin u t te z a d e d o c to ra t în anu l 1991 la U niversita tea din Cluj- N ap o ca . A publicat zec i d e studii şi articole în rev is te d e sp ec ia lita te , în (a ră şi s tră in ă ta te . E ste au to ru l a 6 vo lum e şi c o au to r la 9 cărţi d e istorie şi d ip lom aţie. A

fost sec re ta r ştiinţific şi p ro d ecan al Facultăţii d e Istorie .şi Filosofie (1990-1991); d e c a n al Facultăţii d e .Ş tiin ţe Politice şi A dm inistraţie Pub lică (1995).

M i m .

R om âniei în SU A (1 992-1994). A n eg o cia t re ac o rd a re a c lauze i naţiunii c e le m ai fa v o riz a te R om ân ie i d e că tre SU A (1993). A c o n fe re n ţia t şi su s ţin u t co m unicări

- ş t i in ţ i f ic e la n u m e r o a s e m u n iv e rs ită ţi a m e r ic a n e şi

* § t < T « â . MM * e u ro p e n e .

în tre anii 1991-1994 a fu n c ţio n at în d ip lom aţie , în fiin ţînd C en tru l C u ltu ra l R o m ân d in N ew Y ork (d ir e c to r , 1 9 9 1 -1 9 9 2 ) , i a r a p o i c a a d ju n c t a l

'a m b a sa d o ru lu i, m inistru - co n silie r al A m b a sa d e i

' ■ " '* în a c e a s t ă lu m e în•m işc a re , ideile î ş i ; v a lid e a z ă fo rţa prin a n a liz a lo r

a p ro fu n d a tă . Citiţi în p a g in a a 15 -a p rim a p a r te a unui interviu, a c o rd a t în e x c lu s iv ita te z iaru lu i n o stru , d e c ă tre d -n u l p r o f . u n iv . d r . V A SIL E P U Ş C A Ş .

Ofertă specialăde abpnam ente

ADEVĂRULde ClujPREŢUL RĂMÎNE

NESCHIMBAT1 3 . 0 0 0

lei/lună

o n a t i - v ă A C U M !

z ia r m d e p m ă m tA N U L X A IR . 2 1 7 9

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M A R T I 2 0 l A N U A R Î E 1 9 9 8 1 6 P A G I N I 8 0 0 L E I

IE T E Orcm câvăfi relativ caldă,

cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi locale, iar la munte şi lapoviţă şi ninsoare. V înt slab la m oderat din sectorul SV. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -l şi 2°C, iar cele maxime între 3 şi 5°C. Izolat ceaţă dimineaţa.

Meteorolog: C PAVAIîn pagina a 16-a: harta

p riv in d starea p ro b a b ili a vrem ii, valabilă pentru azi.

I

E m i l C o n s t a n t i n e s c u p o a t e

r a t a ş a n s a u n u i a l d o i l e a

m a n d a t p r e z i d e n ţ i a lILIE C Ă L IA N

M işcarea lui Emil Constantinescu a fost apreciată de unii, în glumă, ca un act dc strălucită inteligenţă politică - iar alţii au luat afirmaţia chiar în serios, ori se străduiesc

s-o inoculeze în acest fel opiniei publice. în realitate, Emil Constantinescu vg ieşi mult mai şifonat decît dacă ar fi luat taurul de coame, impumndu-sc ca preşedinte al tuturor românilor şi nu al unei anume orientări.

D esigur, Emil C onstan tinescu nu priveşte cu ochi buni ascensiunea lui Victor Ciorbea în ierarhia PNŢCD. Acelaşi lucra se poate spune şi despre Petre Roman, carc “s-a dat” la primul ministru abia după ce acesta, ocupînd un al treilea fotoliu, de vicepreşedinte al PNŢCD, s-a impus în Guvern tju ca prim-ministra al coaliţiei guvernamentale, ci al partidului său. Emil Constantinescu mai are un ■ dinte şi împotriva echipei bâtrînc a PNŢCD, care l-a pus într-o situaţie dificilă în legătură cu restaurarea monarhiei.

In atare situaţie, preşedintele a optat, totuşi - farâ suficientă înţelepciune - pentru varianta cea mai rea: el nu se amestecă în soluţionarea conflictului PD - CDR, cum ar fi putut să facă, ba chiar era obligat, pentru aplanarea rapidă a conflictului coaliţiei. Dimpotrivă, se spală pc mîini şi aruncă nu pisica moartă, nu în curtea Parlamentului, cum pare la prima vedere, ci aruncă o coaliţie vie (totuşi) în ghearele Opoziţiei, în speţă ale PDSR, căreia i-a sugerat să propună o moţiune de cenzură.

Este limpede că Emil Constantinescu ar fi putut dezamorsa' criza acceptîndu-i demisia Iui Victor Ciorbea. în felul acesta şi-ar fi sporit prestigiul de preşedinte cumpătat şi energic, îngrijorat de problemele ţării şi nu ale unor partide. A preferat un alt mod de rezolvare, iar comunicatul său a complicat lucrurile în loc să le simplifice.

Mai întîi, el afirmă, ca şi Victor Ciorbea, că nu e vorba de o criză politică. Dar, din moment ce soluţionarea conflictului rămîne pe seama Opoziţiei, c vorba tocmai de o criză politică, la care el însuşi a contribuit. Aparenta imparţialitate este falsă. Pe de o parte, el n-a putut să sc distanţeze de CDR/PNŢCD; pe de alta, n-â avut abilitatea sâ şi-l păstreze aproape pe Petre Roman. Altfel spus, coaliţia a fost bună ca să-l plaseze în fotoliul prezidenţial, iar cînd ea ajunge la ananghie o aruncă în groapa cu lei a Opoziţiei. Petre Roman a ajuns între corzi: el nu poate ceda în faţa monarhismului (aici e clenciul principal), după ce conducerea naţională a partidului l-a obligat să meargă pînă unde, se pare,

continuare în pagina a 16-a

Procedura impusă de preşedintenu soluţionează criză

din coaliţia guvernamentalăP o litic ie n ii d in C .D .R . şi

U .D .M .R . î ş i e x p rim ă optimismul că prem ierul Victor Ciorbea îşi va păstra scaunul şi după procedura parlamentară de miercuri, dar evită să spună că acest lucru nu va m arca sfîrşitul a c tu a le i c r iz e d in c o a liţia guvernamentală.

Partidul Dem ocrat se află în încurcătură. N u şi-a spus însă ultim ul cuvînt. D acă premierul C iorbea va da curs sugestiei preşedintelui Constantinescu şi se va prezenta m iercuri în faţa Camerelor reunite, angajîndu-şi răspunderea politică pentru un program dc măsuri ale reformei, dem ocraţii nu vo r pu tea vota îm potriva sa decît încălcîndu-şi voinţa exprimată deja în privinţa accelerării reform ei. Indirect, şi fără voie, votul lor va fi imul de sprijin pentru prem ier. Şi totuşi, varianta aceasta dc desfăşurare a ş e d in ţe i p a r la m e n ta re de miercuri nu schim bă conţinutul şi term enul de 31 m artie dat de comunicatul Colegiului Director al partidu lu i. Ind iferen t dacă premierul se m enţine în funcţie îa sfîrşitul acestei săptăm îni, el ră m în e su b p re s iu n e a u ltim a tu m u lu i d a t d e P .D . colegilor din coaliţie.

Procedura prin care Guvernul C iorbea ar pu tea fi dem is în tim pul sesiun ii parlam entare excepţionale, este prevăzută în '

-Constituţie. Guvernul îşi depune

îri scris, la preşedinţii celor două C a m e re , so l ic i ta re a de a -ş i angaja răspunderea pentru un program, o declaraţie de politică gencralâ sau pentru un proiect de lege. în cazul de faţă, se parc că V ictor C iorbea îşi va angaja răspunderea pentru un proiect de leg e p r iv in d a cc e le ra re a re fo rm e i, c a re e s te d e ja în vigoare în form a unei ordonanţe guvernam entale de urgenţă. în te rm e n d e t re i z ile d e la prezentarea proiectului de lege poate f t depusă o moţiune dc cenzură la solicitarea a cel puţin o p ă tr im e d in n u m ă ru l parlam entarilo r. M oţiunea dc cenzură se dezbate în şedinţă c o m u n ă la t re i z ile d u p ă d ep unerea e i. G uvernul este demis dacă m oţiunea de cenzură este adoptată cu votul majorităţii. D acă Guvernul nu a fost dem is, proiectul de lege prezentat se co n sid e ră a d o p ta t şi d e v in e obligatoriu pentru Guvern.

D e m e n ţio n a t că P a r tid u l Dem ocrat a solicitat ca proiectul cu carc C iorbea intenţionează acum sâ vină în faţa Parlam entului să fie adoptat prin procedura angajării răspunderii guvernam entale. La' vremea respectivă, C iorbea a preferat varianta ordonanţei de urgenţă. Partidul D em o cra t n u a re cum v o ta îm potriva a ceea ce acceptase

(C.C.)continuare în pagina a 16-a

I P refec tu l n -are d ec ît un superior: pagina a 6-a |

| Jmi comandă numai Ciorliea sau cine-o fi în locul lui” J

Mircea Horea Hossu şi Sever Mureşan rămîn pe banca acuzaţilor

La cererea BDF, procesul s-a animat

pentru 2 februarie a.c,

? ! Ieri, ia Judecătoria Cluj-Napoca, a avut loc cea dc-a doua înfăţişare ?? în procesul dc înşelăciune al lui Mircea Horia Hossu, fost vicepreşedinte | l al BDF şi Sever Mureşan - fost membru în Consiliul dc administraţie

al băncii clujene (între 1993 şi 1995). .. î: :? ! Consilierul juridic al BDF a ridicat excepţia dc nccompctcnţâ a

Judecătoriei clujene, dat fiind că prctcnţiilc băncii sc ridică la suma dc 458 dc milioane dolari (dc la 300 milioane, cit a fost iniţiai).-

î Totodată, BDF a solicitat amînarea procesului, pentru a sc constitui parte civilă în proces, urmînd ca pînă la termenul viitor să depună :

s instanţei în scris, natura pretenţiilor. In principal, acestea sînt constituite din pagubele provocate de Operaţiunea Partipool (obligaţiuni în valoare :

? de 160. milioane dolari), dc credite şi dobînzilc aferente acestora, utilizate în special în exportul produselor metalurgice, plasamente ;

s nerentabilc efectuate şi operaţia ASTRA / Dacia Fclix prin Fondo !Sociale di Coopcrazionc Europca din Milano. 0 altă susţinere a

!? reprezentantului BDF a fost cererea de introducere ca părţi responsabile ? ■ civilmente a încă 14 firme din holdingul lui Sever Mureşan.

Instanţa dc judecată a amînat dezbaterile pentru 2 februarie, dată s Ia care se va pronunţa şi asupra excepţiei dc nccompctcnţâ.: j

M.H. Hossu esle mirat că BDF a bâncii’ la Parcl>ctul dc pc lîngânu cunoaşte nici acum întinderea pagubelor

Acest proces trenează încă din 1996, cînd plîngerea penală a fost înaintată de conducerea de atunci

Ju d e c ă to ria S ec to ru lu i IV B u cu reş ti. D upă aresta rea preventivă a celor doi inculpaţi

y f f t D ia n a C Ă IE N A R U

continuare în pagina a 6-a

\I> u p ă n n an f ă c u t la. f ă r ă firtiavanţii:

, Comisia anticorupţie, prlntr-un membru de seamă,se declară repetentă • Al. Fărcaş nu este satisfăcut

? de preşedintele Constantinescu

i

M ateria la care adm in istraţia judeţului se declară repetentă pe anul 1997 este lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Numărul redus al mtîlnirilor şi rezultatele inexistente confirmă acest lucra. Scuza invocată de prefect, m em bru în comisia judeţeană anticorupţie, este necorelarca acţiunilor instituţiilor în luptaîmpotriva

- acestui flagel: Poliţia, Procuratura, Justiţia, Curtea de Conturi, Garda Financiară. .Deocamdată Justiţia este tot cea veche. Conducerea Curţii de Conturi este neschimbată, iar oamenii din Garda Financiară şi Administraţia Financiară nu sînt de încredere. Doar colaborarea cu Poliţia şi Procuratura

Fărcaş. In opinia sa, comisia nu a funcţionat deoarece, preşedintele

'acesteia, peuneristul Victor Romulus Constantinescu, nu s-a bătut pentru aceasta.,,, Un singur reproş aş putea să-i fac: nu are v o in ţă politică. Contestarea de către PUNR a modului în care a fost înfiinţată comisia şi aşteptarea de la cen tru a unui regulament de funcţionare nu justifică inactivitatea acesteia, este de părere prefectul. „Dacă ai minte, nu aştepţi să-ţi v ină găluşca în gură de la Guvern”. Comisia a fost descurajată şi de noianul de plîngeri, nereleyante pentru activitatea; cetăţenilor, gen

.^pămînţu] lui J '

P r i e t e n u l î n t r e g i i f a m i l i i, Calmează durerile musculare, de spate şi din artritele minore.

Reduce, spasmul şi contractura musculară.Produce rapid senzaţia de căldură calmând durerea.

Ber>Gay(114300)

marţi, 20 ianuarie 1998 AGENDA 3 2 * a f A B u c CBS Cg||»

• A z i : Calendarul ortodox: + C n v .E f l im ie c e l M a r c ; 5 f .M c .V a s ş i E u s e b i u ; Calendarul greco- catolic: S f .E u t in i i u c c l M a r e , c u v . ( + 4 7 3 ) ; Calendarul romano- catolic: S s . F a b i a n , m . p p . ş i

S e b a s l i a n , i i i .• M îin e : Calendarul ortodox: +

C u v . M a x im M ă r tu r i s i t o r u l ; S f .M c . E v g h e n ie , N e o f i t ş i V a l c r i a n ; Calendarul gr eco-catolic: S s . M a x im M ă r tu r is i to ru l , c u v . (+ 6 6 2 ) ; N e o f i t , m . (+ c c a 3 0 9 ) ; Calendarul romano-catolic: S f .A g n e z a , f c .m .

Ii felicitam pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenile mai sus.

PREFECTURA,CONSiUUL JUDEŢEAN: 19-63-16 'l;Ri VAR! A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PR!VARIA DEJ: 21-17-90 HRLVÂSiA TURDA: 3 1 -31-60 PRIMĂRIA CiV.PiA TURZII; 3660-01 -PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15 4 S PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:■ 955 si 43-27-27K l iŢ I A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

■ 13-49-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21 . .POLSŢ!A TURDA: 3 ! -2! -21

• POtTTtACfMPlA TUR/TI: 36-82-22' ' POUŢIA HUEDIN: 25-15-38 ' ’ - 'PtXJŢIAGHERI A : 24-14-14 ' ; îPOMPIER!! 981 -I'SOTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19 52 -23 şi 19-16-70, inL 15S * -DIRECŢI A GENERAi-Ă A MUNCII SI

PRO H -m F.1 SOCIALE: 979 SALV ARFA: 961 SALVAREA CFR; 19 85-91 INTERNAŢIONAL 971 INTERURBAN: 991

• INFORMAŢII: 931• DERANJ AMEN1L: 921• ORA EXACTĂ: 95S• R.A TF.RV0F1CARE: 1987-48

SC MONTF.N AY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19 63-02• S C -S A IF R E S T S.A.: 19-55-22• COMENZI SPECIAI-E PENTRU TRANS

PORT REZIDUURI: 11-1012 iot. 132SC PRIVAI. 1 7 4 3 6 6

• tXSTRIBUŢIA GAZEILJR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: Ş e f rc p ra c n tin ţi 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; H ili inspecta: 43-38-08.

• AEROPORT: 956• GARA Cluj Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 19-24-75;

in ^ m -43-20-01;Tunia - 31 • 17-62; l ) q - 2 1 -20-22

Ivfahtfa* ri'frTSIC liK S K IN T E R N A T IO N A L E

d in A u to g a ra I I : frCtej-Napoca - Iludapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zile le dc luni, marţi, m iercuri, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele dc m arţi, miercuri, jo i. vineri şi sîmbătâ la ora 11.00.• Cluj-Napoca - M iskolc, cu plecare din Chij-Napoca m iercuri ora 7.00 şi înapoiere din M iskolc jo i ora 11,00.

INFORMAŢIIA utogara I : 14-24-26 A utogara I I : 43-52-78

T A K O M : 5.01 - 29.03.1998 lu n i-v in e ri

Q uj Buc. B uc Q u j9 ,1 5 10,15 7 ,4 5 8 ,45

18,45 19,45 17 ,15 18,15s îm h â tă

Q uj -> Buc Buc -> Q uj13,35 14,35 12 ,15 13,15P r e ţ b i le t : p e n t r u c e tă ţe n i r o m â n i

. s i s t r ă in i - 2 0 0 .0 0 0 le iT E L E F O A N E : 4 3 - 2 5 - 2 4 ;1 3 -0 1 -1 6 - p e n t r u e x te r n e

D A C A I R :d e l u n i p î n ă v i n e r i *

B u c u r e ş t i - > Q u j - > B u c u r e ş t i 8 J 0 9 ,3 5 - 9 ,5 0 10 ,5517ŢO 1 8 7 5 - 1 8 ,4 0 1 9 ,45

S t r . I I o r c a n r . l - T E L .: 1 3 -6 9 - 4 0 ; 4 3 - 2 3 - 8 2 ;

T E L /F A X : 1 3 -6 9 -2 6

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAM ILIA SFÎNTĂ"1 9 -2 3 ianuarie

M e d ic in ă g e n e r a l ă , D r .M .S u c iu - 2 2 ( 1 2 - 1 4 ) , d r . S . L o g a - 2 3 (1 4 - 1 6 ) , dr.L . R asa - 1 9 (1 6 -1 7 ), d r .G I o v i ţâ - 21 (1 3 -1 4 ) , d r .R . C o tă r lă - 21 (1 0 - 1 2 ) , d r.V . T â t a r u - 1 9 (1 2 -1 4 ) , d r .C .N is to r - 21 (12 -14 ), d r .l. B o ilâ - 1 9 ,2 0 ,2 2 ,2 3 (1 0 -1 2 ) ;T r a t a m e n t h o m e o p a t . D r.L . B arb âa lb â - 2 1 , 2 3 (1 0 -1 2 ) ; I n t e r n e . D r.F . G herm an - 4 9 ,2 1 (1 0 -1 2 ), d r .A . I a n c u -2 0 ( 1 1 ,3 0 -1 3 ) , d r .C . V Ia d -2 1 (14 -16 ), d r .l) . P î r v - 1 9 (1 5 -1 6 ) , d r .C s . S z a k a c s -2 1 (1 5 -1 7 ) ; R e u m a to lo g i e . D r .l . A lb - 2 0 (1 2 -1 4 ) ; G in e c o l o g ie . D r .C . F o d o r - 2 0 , 2 2 ( 1 0 - 1 2 ) ; C h i r u r g i e . D r.C . C o s m a - 2 0 , 2 2 (1 0 - 12), d r .l’.P itca 22 (1 0 -1 2 ); P e d i a t r i e . D r.R . M itca - 2 0 ( 1 3 - 1 5 ) , d r .M . F ritca -2 0 (1 4 -1 6 ) , d r .L .T o m a - 2 2 (1 0 -1 2 ); D e rm a to lo g ie . D r .I I . R ad u - 22 (1 2 - 1 4 ) , d r .S .B â r l e a - 2 1 ( 1 5 - 1 7 ) ; E e o g r a f . D r .M .C â l in - 2 2 ( 1 3 - 1 5 ) ; P s ih ia t r i e . D r.C .Ş lc fa n - 22 (1 4 -1 6 ) ; O r to p e d ie . D r.Z . P o p a - 1 9 ( 1 1 - 1 2 ) ; O .R .I . . D r.C . R âd u lcsc u - 1 9 ( 1 2 - 1 4 ) , d r .I .M ih a l i-2 3 (1 2 -1 4 ), d r .C .N c u m a n - 2 0 (16-17); N e u ro lo g ie . d r.M .B ârtca - 2 1 (1 5 - 1 7 ) ; P s i h o l o g i e . P s ih . L . B o i t ă - 2 0 ( 1 5 ,3 0 - 1 7 ) ; C h i r u r g i e e s te t ic ă şi r e p a r a t o r i e . D r.T .M u g c a - 2 0 ,2 2 (1 6 - 2 0 ) .

Programarea bolnavilor - de luni puii vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu. Aleea Micuş, nr.3, bl. 12, ap. 12.

R E P U B L IC A - Ş a p t e a n i î n T i b c ţ - S U A - p rem ieră (1 0 ; 12 ,3 0 , 15; 1 7 ,3 0 ; 2 0 ) * V IC T O R IA - G e o r g e - t r ă z n i t u l j u n g l e i Ţ S U A ( l i ; 13; 15 , 17; 19) * A R T A - F o c u l d in a d î n c u r i - S U A ( I I ; 13 ; 15; 17; 19) * F A V O R I T - T e o r i a c o n s p i r a ţ ie i - S U A (9 , I I ; 1 3 .30 , 16; 18 ,3 0 ) * M Â R Â ŞT I - sa la A : In v in c ib i lu l - SU A (13 ; 15; 1 7 ^ 1 9 ) ; s a la l i : J u d g e D r e a d d - J u d e c ă t o r u l - S U A (1 3 ,3 0 ; 15 .30 ; 17 ,30).

T U R D A : F O X - A I c in c i l e a e l e m e n t -F ran ţa . t > I 1 6 - 2 2 i a n u a r i e I

D E J : A R T A v U n t a t ă î n p l u s - S U A . I , . . . 1G H E R L A : P A C E A - 16-17.01: Ce-am avut şi ce-am pierdui - S U A ; 18-

21.01: I u b i t u l m e u s e i n s o a r ă - S U A ; 22-2S.0I, H e r c u l e - SU A .

F I L - I V I E s

B I B L I O T E C I■ B .C .U . “ L u c i a n B l a g a ” (s tra d a

C lin ic i lo r 2 ) : O r a r ; z i ln ic : 8 -1 2 ,4 5 ; 1 3 ,3 0 -20 ,00 ; s îm băta: 8 -13 ,30 .

■ B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S E C Ţ IA A D U L Ţ I (P - ţa Ş te fa n c e l M a re n r . l ) , O R A R : lu n i-v in e r i: 9 -1 9 ,4 5 ; v in e ri: 9- 17,45. S E C Ţ IA C O P II, O R A R : luni-joi: 9 - 1 9 ,4 5 ; v in e r i : 9 - 1 7 ,4 5 . F IL IA L E ( Z o r i l o r ; M ă n ă ş tu r , M â r â ş t i , G heo rg h en i), O R A R : luni, m ie rcu ri, joi:14-19 ,45 ; m arţi, v ineri: 9 -1 4 ,4 5 . SA LA D E L E C T U R A (S tr . M . K o g â ln ic ea n u n r .7 ) : O R A R : l u n i - v in e r i : 9 -1 9 ,4 5 ; s îm b ă tâ : 9 - 1 3 ,4 5 . S E C Ţ IA D E C O L E C Ţ I I ' S P E C IA L E : - ( s t r .O b se rv a to ru lu i n r . l , te le fo n 43 -8 4 -0 9 ) luni, jo i: 14-18, m arţi, m iercuri, vineri: 9-13. M E D IA T E C A , O R A R : lun i-v ineri:

.9 -1 9 ,4 5 ; s îm b â tă : 9 -1 3 ,4 5 . C E N T R U L D E D O C U M E N T A R E E U R O P E A N Ă Ş I I N F O R M A Ţ I I C O M U N IT A R E L O C A L E O R A R ; lu n i-v in e r i; 9 -16 ,00 . F IL IA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC A (S tr . E in s t e in n r . 1 4 ) , O R A R : lu n i, m ie rc u r i : 8 -1 5 ; m a r ţ i , j o i : 1 3 -1 9 ,4 5 ; v ineri: 8 U 3 -

■ B i b l i o t e c a A c a d e m i e i (s tra d a K o g â ln ic e a n u 12 - 1 4 ). O ra r : lu n i - s îm bâtă 8 - 12 .45 ; 1 4 - 1 8 .4 5 .

■ B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9): lu n i - 10-14 ; m arţi, m iercuri, jo i - 12-16 ; v in e ri - 1 0 - 1 6 .

■ B i b l i o t e c a A m e r i c a n ă ( s tra d a U niversită ţii 7 - 9). O r a r lun i - v ineri 12 - 16.' ■ B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă ( s t r a d a A vram Iancu 11). O ra r: lun i, m iercuri: 14 - 19; m arţi, jo i, v ineri: 9 - 1 4 .

■ B i b l i o t e c a “ I l e l t a i ” ( s t r a d ă C l in ic i lo r 1 8 ). O ra r : z i l n i c 10 - 18; sîm bătâ: 9 - 13.

■ B ib l io te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n ( s tr a d a K o g â ln ic e a n u 7 - 9 ) . O rar. m arţi: 18 - 1 9 ; jo i 19 - 20 .

■ B ib l i o t e c a C e n t r u l u i C u l tu r a l F r a n c e z (s trada I.I.C . B râtianu 2 2 ); O rar luni-v ineri: 10-19.

■ B ib l io t e c a C e n t r u l u i C u l tu r a l G e r m a n “ I l e r m a n n O b e r t h ” ( s tr . M e m o ran d u m u lu il8 ) . O r a r lu n i; m arţi, m iercuri, jo i: o re le 16-20.

* B ib l i o t e c a “ V a l e r i u B o lo g a ” a U n iv e rs ită ţi i d e M e d ic in ă ş i F a rm ac ie (S tr. A v ram Iancu 31 ); O r a r luni-v ineri8-20, s îm b â tă 8 -13 . i .

■ B ib l io te c a S o r o s C lu j (s ir . Ţ cbei n r . 2 1 ) . O ra r : lu n i 1 2 -1 9 ,3 0 ; m a rţi,: m iercuri ş i jo i: 10-19,30, sîm bâtă: 10-14. Ştiinţe so c ia le ş i com portam enta le .

■ B i b l i o t e c a C r e ş t i n ă “ B ib l o s ” (s tr .C lin ic ilo r n r .2 8 ) . O rar: lu n i 13-17; m arţi, m ie rc u ri, jo i: 13-16; v in e ri 9-12. (B ib lio lcca p u n e la d isp o z iţia c itito rilo r literatu ră c re ş tin ă în d ife rite lim bi).

■ M u z e u l N a t io n a l d e A r t ă (P iaţa U n irii 3 0 ). O ra r: z iln ic 10 - 17; lun i şi m arţi: în ch is

■ M u z e u l N a ţ io n a l d e A r tă , Secţia “ D onaţii” (s trad a I.C . B râtianu 22 ). O ra r m ie rc u r i - d u m in ic ă 10 - 1 7 ; lu n i ş i m arţi: în ch is

■ M u z e u l N a t i o n a l d e I s t o r i e a T r a n s i l v a n i e i (s tra d a C . D aicov iciu 2). Z iln ic , in c lu s iv dum in ica : 10 - 16; luni închis.

■ M u z e u l E t n o g r a f i c a l T r a n s i l v a n i e i ( s tr . M em o ran d u m u lu i n r .2 I ) : d e sc h is z iln ic în tr e o re le 9-16, luni închis.

■ M u z e u l m e m o r ia l “ E m i l I s a c ” (s tra d a E m il Is a c 2 3 ) . O ra r: m iercuri-, dum in ică 13-17 ; lu n i ş i m arţi închis.

■ M u z e u l Z o o lo g ic : z iln ic în tre orele9 -15 ; s îm bătâ ş i dum in ică în tre o re le 10-14. • •' " :

i l a r i i , 20 ianuarie P r o g r a m u l 1; 6 ,0 0 R om ânia, o ra 6

f ix ! ; 8 ,3 0 S a i lo r M o o n Ţ r j ; 9 ,0 0 T V R C lu j-N a p o c a ; 1 0 ,0 0 T V R In fo ; 1 0 ,0 5 T V R Iaş i; 1 1 ,00 T V R T im işoara ; 12 ,00 T V R Info ; 12,05 P asiun i (r); 13,00 C redo ( r ) ; 1 4 ,0 0 T V R In fo ; 1 4 ,1 0 C ris ta l (r ) ;1 5 .00 U n o raş cu su lle t . E d iţie rea lizată la C en tru l “P e n tru v o i” - T im işoara, câre s e o c u p ă c u a s i s t e n ţ a c o n t in u ă a p e rso an e lo r c u hand icap ; 15,30 E clesiast ’98 ; 1 6 ,0 0 E m isiu n e în lim ba m aghiară;1 7 .0 0 T V R In f o ; 1 7 ,1 0 S a ilo r M o o n ;1 7 ,35 C a să d e p ia tră ; 1 8 ,0 0 în fla g ra n t (d o c u m e n ta r) ; 1 8 ;3 0 C am era a sc u n să - F a rs e c u v e d e te ; 1 9 ,0 0 S u n se t B ea c h ;1 9 ,5 0 A g e n d a m u z e lo r ; 19 ,55 D o a r o v o r b ă s ă ţ - i m a i spun !-; 2 0 ,0 0 J u rn a l , M eteo , E d iţie speciaIâ ,Sport; 21,15 Film : F e m e ia c u n o ro c (S U A 1 9 7 5 ); 2 3 ,2 0 J u r n a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,3 5 U n iv e r s u l c u n o a ş te r ii (d o c u m e n ta r) ; 0 ,2 5 C an a ry W harf; 0 ,5 0 Tenis O p e n u l A Ustraliei.’A I d o ilea rezu m at a l zile i.

P r o g r a m u l 2 : 6 ,3 0 . T V MT e le m a tin a l ; 8 ,0 0 E u ro n e w s (în lim ba ro m â n ă ) ; 8 ,3 0 E c le s ia s t ’98 ( r ) ; 8 ,5 5 B a y w a tc h ( r ) ; 9 ,5 5 A lfa ş i O m ega ( r ) ; '1 0 ,3 0 E fe c te s e c u n d a re (r ) ; 11 ,30 G ig i S firiează ; 11,55 S unse t B cach (r); 12 ,40 S c e n a (r ) ; 13 ,15 F a ţă în fa ţă cu a u to ru l ( r ) ; 1 4 ,15 C o n v ie ţu ir i (m agazin ); 15 ,10 L im b i s tră in e : f ran c e ză ; 15 ,35 S u r f iş t i i ' a e ru lu i ; 1 6 ,0 0 M ic a e la ; 1 6 ,50 C ris ta l;1 7 .4 0 T r ib u n a p a r tid e lo r p arlam en tare ;1 8 .0 0 H e i R u p ! H e i R a p ! ; 1 9 ,00 Ş tir i b a n ca re ş i b u rs ie re ; 1 9 ,10 Tenis O p e n u l. A u s tra lie i; 2 0 ,2 0 P a s iu n i (seria l); 2 1 ,1 0 S ensu l tranziţie i (m agazin); 2 2 ,00 T ealrul N a ţ io n a l d e T e le v iz iu n e p r e z in tă : „ A ra n c a ” ; 2 3 ,0 0 R ec ita l la d ouă p ian e ;2 3 .4 0 P e le r in a j (m a g a z in ) ; 0 ,1 0 M u z ic ie n i i n o ş t r i : A u re l S tro e ; 0 ,4 0 T V M M e s a g e r . '

P R O ' T V : " 7 ,0 0 O ra 7, b u n ă d im in e a ţă !;’9 ,0 0 P u ls u l financ ia r; 9 ,15 T în ă r ş i n e l in iş t i t ( r ) ; 1 0 ,0 0 V ă ru l d in ‘ s trâ inâ lalc (r); 18,25 Ş tirile Pro TV; 18,30 R iş ti s i c îş tig i! ; 1 9 ,0 0 R o ata no ro cu lu i; 19^30 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 ,1 5 S p ita lu l de u rg e n ţă ; 2 1 ,1 5 D e p a r te a leg ii; 2 2 ,0 0 Ş l i r i le P ro T V ; 2 2 ,1 5 S e in fe ld ; 2 2 ,4 5 Ş tirile P r o T V ; 2 3 ,1 5 P ro fesiunea m ea - c u l lu r a ; 0 ,4 5 N e m u r i to r u l ; 1 ,30 P u ls f in a n c ia r ; 1 ,4 5 Ş t i r i l e P ro T v ; 2 ,1 5

S p ita lu l d c u rgen ţă (r); 3 ,0 0 P ro fe siu n e a m ea - C u ltu ra ; 4 ,3 0 M aria (r ) ; 5 ,3 0 R işti Şi c îş t ig i ( r ) ; 6 ,0 0 R oata n o ro c u lu i (r ) ;6 ,3 0 P r im a p a g in ă ; 6 ,35 P u ls f in a n c ia r '(r). ,

, Miercuri, 21 ianuarie P r o g r a m u l 1: 6 ,00 R om ân ia, o ra 6

fix!; 8 ,30 S a ilo r M oon (r ) ; 9 ,0 0 T V R C lu j-N ap o ca; 10 ,00 TV R In fo ; 10,05 T V R Iaşi; 1 1 ,00 T V R T im işo a ra ; 12,00 T V R In fo ;. 1 2 ,05 P a s iu n i ( r ) ; 1 3 ,0 0 D osa re le is to ric i (r); 14 ,00 T V R Info;1 4 ,1 0 C r i s t a l ( r ) ; 1 5 ,0 0T r a d i ţ i i (m a g a z in ) ; 1 5 ,3 0 P r o P a tr ia (m a g a z in ) ; 1 6 ,3 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a rlam en tare ; 17 ,00 T V R In fo ; 17 ,10 S a ilo r M o o n ; 17 ,35 C a să d e p ia tră ;

18 .00 M ed ic in a pentru to ţi (m agazin );18 ,30 C am era ascunsă - F a rse cu vedete;1 9 .0 0 S u n s e t B each ; 1 9 ,5 0 A g e n d a m uzelo r; 19 ,55 D o ar o v o rb ă s ă ţ- i m ai s p u n ! ; 2 0 ,0 0 J u rn a l, M e te o , E d iţie s p e c ia lă , S p o r t ; 2 1 ,1 5 Im p a c t: In to leran ţă; 2 1 ,45 Teatru l N a ţio n a l de T e le v iz iu n e p re z in tă : C u m p ă r D o g A rle c h in d e Ş te fa n D im itr iu ; 2 2 ,4 0 Pasjun_ea creaţiei, p asiu n ea vieţii: Sorana C o ro a m â -Ş ta n c a ; ‘2 3 ,4 0 , J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,5 5 C u l tu r a în lu m e ( d o c u m e n ta r ) ; 0 ,3 0 T e n is O p e n u l A ustra lie i. v

P r o g r a m u l 2 : 6 .3 0 ' Î V MT elem atinal;. 8 ,0 0 Euro N ew s ( în lim ba rom âna); 8 ,3 0 C anary W h a r f (r); 8,55 C u o c h ii’n 4 (r ) ; 9 ,45 P o r tre te ân acvaforte (r); 10,15 Teleenciclopedia (r);11,05 A lfa ş i O m ega (r); T 1 ,3 0 TV R - In fo ; 11,35 G ig i Sfiriează; 1 2 ,00 Sunset B each (r); 12 ,45 A rhive ro m â n e şti (r);13,15 D o a r o v o rba ... (r); 13 ,25 T V R Info ; 13 ,30 P o rtre t în og lin d a (r); 14,00 E m is iu n e . în lim b a m a g h ia ră ; 1 5 ,1 0 L im b i s tră in e : germ ană; 1 5 ,35 O m er (desene an im ate); 16,00 M ichac la ; 16,50 C r i s t a l ; 1 7 ,4 0 T r ib u n a p a r t i d e lo r p a rlam en tare ; 17 ,50 T V R In fo ; 18 ,00 H ei R up! H e i R ap!; 19,00 Ş tiri bancare ş i b u r s i e r e ; 1 9 ,1 0 T e n is O p e n u l A ustra lie i; 2 0 ,2 0 Pasiuni (se ria l); 2 1 ,00 A vocatu l poporu lu i; 22 ,00 Film : C ei care se a runcă în foc (S U A 1996); 23 ,35

: ‘

W 2O fereastră deschisă spre lume!

M a r ( i , 2 0 i a n u a r ie- 5 :0 0 V ideo tex t; 10:00 C ortu ri tem ple

ş i pa la te cp 2 - do c .re l; 10:30 C ortu ri tem p le ş i pa la te ep .3 - doc .re l; 11;00 V ideo tex t; 16:30 C o rtu ri tem ple şi palate c p .4 - d o c .; 1 6 :50 C o rtu ri tem ple ş i p a la te ep .5 - d o c .; 17 :20 V ideo tex t; 2 1 :0 0 D ed ica ţii m u z ica le - ntuz.; 21:31 V id eo tex t; 2 2 :0 0 F ilm : “ B ail Jum per” - d ram a; 23 :33 V ideo tex t; 0 :00 Program B a b y lo n B lu e ; 3 :0 0 î n c h id e r e a p rog ram u lu i.

Program Discovery 1 8 :00 A v e n tu ri la p e sc u it cu R ex

H un t; 18:30 D osare le ju s tiţie i: “M ilă sau c rim ă” ; 19:00 F ligh tline ; 19:30 V înâtorii d c com ori: “ F lo ta fantom ă din portu l V ig o ” ;2 0 :Q ^ F asc ina ţia naturii: “Super v în ă to rii” ; 2 1 :0 0 D in co lo dc anul 2000 ;2 1 :3 (7 'M o m e n te c ru c ia le a le is to rie i; - "R ev o lu ţia ru să1’;12 2 :0 0 Im periu l so lar; “ S pace T reck” ; 2 3 :0 0 M aşin i extrem e: “ A rm e in te lig e n te “ ; 0 :0 0 D isco v ery p rez in tă : “Secre te le ce lu i de al II - lea ră z b o i m o n d ia l” ; 1 :00 F o rţa om ulu i:

Teatrul Maghiarprezintă miercuri, 21 ianuarie,ora 19,00; Tragedia omului.

“R achete a e r - aer” ; 2 :00 A rip i pe mare:. ‘D auph ine” ; 3 :0 0 M om ente c ruc ia le a le istoriei: “R ev o lu ţia rusă” ; 3 :3 0 D inco lo de anu l 2 0 0 0 ; 4 :00 P rog tam D .W .

£ | PORTAL■ B 9 I EXPORT - IMPORT S.R.L.

M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e8 ,0 0 V i d e o t e x t ; 9 , 0 0 R e l u ă r i ;

1 5 .0 0 V id e o te x t ; 1 7 ,15 D u lc e is p i tă - s e r i a l ; 1 8 ,0 0 D e s e n e a n i m a t e ;1 8 ,3 0 L u m e a a d î n c u r i l o r - d o c u m e n t a r ; 1 8 ,4 5 D e ş e r t u l v o r b e ş te - d o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 M ic i le b u c u r i i a l e v ie ţ i i - s e r i a l ; 1 9 ,3 0 F a rm a c ia d e g a rd â -s e r ia l ; 2 0 ,0 0 M a d D o g & E n g l i s h m a n - f i lm ; 2 1 ,4 0 B a l a n ţ a j u s t i ţ i e i - s e r i a l ; 2 2 ,4 0 B r ig a d a d e ş o c - d iv e r t i s m e n t ; 2 3 ,0 0 A f te r s h o c k - f i lm ; 0 ,4 0 V id e o c l ip u r i ;1 .0 0 J o c u r i l e d ra g o s te i - p r o g r a m e ro t ic .

FARMACII!Farmacii cu serviciu

permanent: F a r m a c i a" C O R A F A R M ” , s t r . I o n M e ş te r n r . 4 , te le fo n 4 2 -6 5 - 4 0 , F a rm a c ia ’T N T E R P H A R M ” , s t f .P r im ă v e r i i n r .6 , te le fo n 4 2 -7 1 -9 5 .■ Garda de noapte: F a rm a c ia n r .6

“ S P E R A N Ţ A " P i a ţ a A . I a n c u n r .5 , te le fo n 1 9 -64 -56 , o r a r 2 0 -8 .

M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i eŞtiri locale: 8,10,

12,14,15,16,17,19., — , 6 ,0 0 - 1 0 ,0 0 “ P r im u l

s a l u t ” . 7 ,0 0• g f f iS lii R a d io ju rn a l R o m â n ia

A ctualităţi. 7 ,30 R ev ista p resei centrale.9 ,3 0 “C e m ai c re d e lu m e a ” , so n d ajq je tem e de a c tu a lita te . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 C D P layer. 10,50 “P lu s " , pa m fle t, A d ria n S uciu . 11,30 “T re i m in u te ” - in te rv iu l z i l e i . L 3 ,0 0 R a d i o ju r n a l - R a d io R o m â n ia A c tu a l i t ă ţ i . 1 4 ,0 0 - 1 8 ,0 0 . C aleidoscop C D . 1 4 ,3 0 “Z iu a în c îte v a v o rb e ”, declaraţia z ile i. 15 ,3 0 “C e m ai c re d e lum ea” , r . 1 6 ,3 f t“0 c h i u l ş i u re ch ea " , com entariu civ ic. 17 ,50 “P lu s” .r:1 9 ,0 5 “ C D S po rt” , C ătă lin B erindean .1 9 ,1 0 “R e tro G o ld ” , T ib eriu C rişan .

A EtadioSanic-^Ces.7 A’H*

M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

6 - 9 " C a fe a u a d e s e r v i c i u ” (m a x im a ,

p o w e r p l a y u l ş i c a l e n d a r u l z i l e i , m e t e o , h o r o s c o p , c u r s v a l u t a r , i n f o r m a ţ i i u t i l e , a g e n d a C l u j u l u i , . p r o g r a m e T V ş i c i n e m a ) . 9 - 1 4 " Z b o r u l 9 1 4 ” ( i n f o r m a ţ i i l o c a l e , i n te r n a ţ io n a le , s p o r t , d iv e r t i s m e n t ş i m u z ic ă ) . 14 -16 D e d ic a ţ i i m u z ic a le . 16- 18 " M c S o n ic ” ( e m i s iu n e c o n c u r s c u p re m ii M c D o n a ld ’s ) ; 1 8 -2 0 R o n d u l d e 's e a ră ( r e tro s p e c t iv a s ă p tă m în ii ) . 2 0 -2 1 :

■ In v ita ţi în s tu d io . 2 1 -2 3 " S u p e r S o n ic H î l s ” ( I o a n a L a s c u ) . 2 3 - 2 " S o n i c R o c k ” ( R a r e ş I o n ) . 2 - 6 M u s i c N o n - S to p .

UNIPLUS RadioM a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e

Ştirile Uniplus: 8 , 9 , 1 0 , 1 2 , 1 3 , 1 5 , 1 6 , 1 7 . Program informativ BBC:6 .0 0 -6 ,3 0 ; 1 1 ,0 0 -1 1 ,1 5 ; 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ;1 8 .0 0 -1 8 ,4 5 ; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 .6 ,0 0 - 1 0 ,0 0 U n a l t în c e p u t . 7 ,4 0 C u r s u l v a l u t a r .6 ,4 5 ,9 ,4 5 H o ro s c o p . 7 ,5 0 R e ţe ta z i le i .

8 ,15 S p o r t p e m a p a m o n d . 8 ,3 5 R e v is ta p r e s e i l o c a l e . 9 ,1 5 P o l i ţ i a e Cu n o i ( c ă p i t a n M a c e d o n B u z i l ă ) . 9 ,3 5 P r o g r a m u l c i n e m a t o g r a f e l o r . 9 ,5 0 A g e n d a c u l tu ra lă . 1 0 ,0 0 -1 1 ,0 0 M u sic N o n - S to p . 1 1 ,1 5 - 1 5 ,0 0 “ L a lu m in a z i le i” 1 5 ,0 5 -1 6 ,0 0 M u s ic B y R eq u es t. . 1 6 ,0 5 - 1 7 ,0 0 H a r d R o c k C a f e , r e a l i z a to r D a n ie l B o r o ş te a n . 1 7 ,1 5 -18 .00 E n ig m e n e e lu c id a te - re a l iz a to r C ris tia n M u re şa n . 1 9 ,0 0 -2 1 ,0 0 U n ip lu s l a r a p o r t - r e t r o s p e c t iv a z i l e i . 2 1 ,0 0 -2 3 .0 0 G r e a te s t H its . 2 3 ,0 0 - 1 ,0 0 T o p U n ip lu s S u n , r e a l i z a to r R o n a . 1 ,00 -2 .0 0 D e d i c a ţ i i m u z i c a l e . 2 ,0 0 - 6 ,0 0 V O A E x p re s s .

M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e fţjfo •. C o n ta c t ş tiri:

| u * i Ă r 5 :0 0 - 8 :0 0 B ună — d i m i n e a ţ a ,

R o m â n ia ! ( “ A c t u a l i t a t e a ” , s p o r t , h o r o s c o p , a n i v e r s ă r i , m e t e o , c u r s v a lu ta r , r e m e m b e r , in fo n n a ţ i i d iv e rse , 7 :4 5 R e v i s t a p r e s e i c e n t r a l e ) . 8 :0 0 -

1 1 :0 0 P a u z e l e d e d im in e a ţă (m e te o , 8 :0 8 r e v i s t a p r e s e i l o c a l e ; 8 :2 0 a c t u a l i t a te a lo c a lă , r e c o m a n d ă r i T V ; 8 :3 7 t ra f ic , a n u n ţu r iu t i l i t a r e , a g e n d a c u l t u r a l ă ; 8 : 5 0 h o r o s c o p ; 9 :0 5 m i c r o b i o g r a f i e ' ~ s o n o r ă ; 9 : 2 0 r e c o m a n d ă r i T V ; 9 :4 0 s p o r t ) . 1 1 :0 0 - , 1 9 :0 0 C o n ta c t F M (M u z ic ă n o n -s to p ,

'in fo rm a ţii d iv e rs e , c o n c u rsu r i) . 19 :00 - 2 2 :0 0 S e a r a I a C lu j - N a p o c a . 2 2 :0 0 - 5 :0 0 T o p 1 00 - t o p u l a n u lu i 1997 - în r e lu a re .

RADIO CLUJ)

M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e , 6 , 0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a ( r e d a c t o r

A n c a B â l t a n ) . 8 , 0 0 E m i s i u n e a î n l im b a m a g h ia r ă . 1 0 ,0 0 R a d io c i r c u i t - E m i s i u n e a D e p a r t a m e n t u l u i S t u d i o u r i l o r T e r i t o r i a l e R a d i o

. C o n s t a n ţ a , A n t e n a B u c u r e ş t i l o r , R a d i o I a ş i , R a d i o T g . M u re ş , R a d io

T im iş o a r a , R a d io C ra io v a ş i R a d io C l u j d e l a C l u j p r e z i n t ă M i h a i G o ţ i u . 1 1 , 0 0 B u l e t i n d e ş t i r i . 1 1 , 0 5 - 1 3 , 0 0 E x c l u s i v m a g a z i n , r e d a c t o r i M e l a n t a D r ă g a n & C o n s t a n t i n * C o l h o n . 1 2 , 0 0 R a d i o j u r n a l t r a n s i l v a n . 1 3 , 0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,1 5 M i c r o f o n u l a s c u l t ă t o r u l u i . D u m n e a v o a s t r ă î n t r e b a ţ i , n o i î n c e r c ă m s ă v ă r ă s p u n d e m . T e l e f o n u l n o s t r u 0 6 4 / 4 2 0 0 3 1 , r e d a c t o r C r i s t i a n Z o i c a ş . 1 3 ,5 0 B u le t in d e ş tir i . 1 6 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă . 1 8 ,0 0 R a d i o f a x ,

■ r e d a c t o r I o a n a K a n y a . 1 9 , 0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 9 , 1 5 -2 1 ,0 0 D in g r ă d in a c u f lo r i m u l t e , p r e z i n t ă F l o r i n M u n te a n . 2 0 , 0 0 B u le t in d e ş t i r i . 2 1 ,0 0 B u le t i n d e ş t i r i . 2 1 , 0 5 A t e n e u . E m i s i u n e c u l tu r a l ă . R e d a c t o r A n a M a r i u s .2 1 , 5 0 B u l e t i n d e ş t i r i . 2 1 , 5 8 î n c h id e r e a p ro g r a m u lu i .

M e r id ia n e le dansului; 0,00 Varie in te rna ţiona le ; 0 ,30 TV M M isaeer

, ; P R O T V ; 7 ,0 0 Ora 7, b d im inea ţa!; 9 ,00 Pulsul, financiar, 9 T în ă r ş i nelin iştit (r); 10,00 Vărul d in s tră in ă ta te (r);, 10,30 M A S '

-1 1 ,0 0 C apcana timpului; J2 ,00 De par leg ii (r); 12,55 Ştiriîe^>ro T 'Ţ V -1 P ro fe s iu n e a -m e a , cultura (r); 14 T e le sh o p p in g ; 14,30 N em uritorul,15 .15 M aria; 16,00 Teleshopping; It M arim ar, 17,00 Ştirile Pro Tv; 17

■ T în ă r ş i neliniştit; 18,00 Vărul met s tră in ă ta te ; 18,25 Ştirile Pro Tv; l( R iş t i ş i c îştig i!; 19,00 Roata noroci,1 9 ,30 Ştirile P ro Tv; 20,15 Film: l.£: franceză (A nglia 1984); 22,00 Ştirile T v ; 2 2 ,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile l'ro2 3 .1 5 P ro şi contra cu Octavian Pi, 0 ,1 5 N em uritorul; 1,00 Puls linaa,1 .15 Ş tirile Pro Tv; 1,45 P r ă s i ce (r ) ; 3 ,0 0 M .A .S .H . (r); 3,30 Vărul s tră in ă ta te (( ) ; 4 ,0 0 M aria (r); t | M arim a r (r); 5 ,30 R işti ş i ’ cîştigi!6 ,0 0 R oata norocului (r);: 6 ,3 0 Pr p ag in m ă; 6,35 P u lsu l financiar (r).

Reducţia nu îşi asumă respon: lităteă pentru schimbările interveni* 'programele posturilor de televizia-ţ

C H I R U R G I E E S T E T IC - Dr. TOMA T. MUGK

♦ c h i r u r g i e p la s t i c♦ c h i r u r g i a s î n id ţ s <♦ a b d O m in o p la s tk j♦ l i p o a s p i r a ţ i e♦ t r a n s p l a n t d e păi♦ l i f t i n g f a c i a l♦ r i n o p l a s t i e♦ v a r ic e

♦ t r a t a m e n t c h im ic a l a c n e c i

sm P A sa i.y .nr.7, « 1 4 -1 4 -9 1

CLINICA

^ P O L I C L I N I C A

I N T E R S E R V I S A Nstr. l ’a sca ly nr.5, eart GheorgheaINTERNE ♦ CARDIOI/XTE ♦ N R R - <

UX3IE ♦ PSIHIATRIE ♦ EVDOCR1- i i NOLOGIE ♦ REUMĂTOLDGIE f ! ECOGRAFIE ♦ AIJERGOLOGIE ţ i DERMATOIOC3E ♦ CHIRURGIE î |

ORTOPEDIE ♦ O .R L ♦ OETAIAIOUXU .1 GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ţ i

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE f i ACUPUNCTURA î i

RADIOLOGIE • ECOGRAFE Huuninări Doţipler - Histor*salpin**frr i

penlrn sttrilifate femuisâ . . LABORATOR• ;

(Biochimie - Bacteriologic Im unoloye . • Parazitologie Delcrmiuare Rh - T e s le ; sarcină - Antigcn BBS • F .lisa Tes Examinări citoiogice pentru d e p is ta '; cancerului de col uterin - Investigaţii pese:: sterilitatea feminină ş masculină) F 'ZILNIC, i n c l u s i v DUMINICA-

o r e l e 7 - 2 1 L >M ed ic d c gardă: orele 2 1 - 7 ' Rezervare, co n su lta ţii |

. la teL 41.41.63. ' }

s .c , D e n t a l R O V A *

S O C O L O V Li Calea Moţilor 106, ap.5 j

T ra tam e n te s to m a to lo g ic » f com plex»: r.

O te ra p ie !O p ro te t ic ă (c e ra m ic ă )O c h iru rg ie (rezcx Ţ k i m p I a n t e )

P ro g ra m ări la teL: 4 3 0 0 2 8 Zilnic oran 9 -1 9

sîmbăta 1 0 - 1 3

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGABODr. ANGELA CALUGARU

S tr ; P ra h o v e i n r . 11■ •- (Sugă biserica Bob) '

P R O G R A M O F T A L M O L O G IE L , M i, V - 1 7 -2 0 S 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; telffax:19.14.68

ALIANŢA ANTISBICIDL I F E L I N E

. SuflctulnostruTadispoeiţii j dunm eavoastii T e le fo n u l î

E de noapte, telefonul v ie tiL f::â i — 1 9 1 6 4 7

G a r d ă d e n o a p t e , O re le 2 0 - 0 8 . | *

L in ia te le fon ică d e in tervenţie î n c r iz i s i p reven ţie a suicidului in i ţ ia tă de

LA B O R A T O R U L D E S A N A T A T E

MINTALA CLUJ stă Ia d is p o z i ţia dvs.d e lu n i p înă vineri, între o re le 8 - 2 2 .

Vi aşteptam apelurile U numărul 186864. ________

A D E V A R U Ld e C l m R O Z A V IN T U R IL O R

marţi, 20 ianuarie 1998 (V )

i ("NATO Review") ? (AFP)

V a a p r o b a S e n a t u l a m e r i c a n e x t i n d e r e a A l i a n ţ e i A t l a n t i c e ?

A n g a j a r e a a l i a ţ i l o r x i l i B i

Problem a angajării aliaţilor are două ' faţete. Prima este angajarea cu privire Ia însuşi procesul de extindere a NATO. Senatorii ştiu bine că aceasta este în mare parte rezultatul insistenţei Statelor Unite; m ulţi dintre ei afirm ă, de altfel, că au contribuit la decizia luată de Administraţie de a stabili ca lărgirea să aibă Ioc în 1999. D ar sînt, în acelaşi timp, conştienţi de atitudinea m ai puţin entuziastă a unora dintre aliaţi faţă de acest subiect. A doua faţetă se referă la temerea ca politica Uniunii Europene, ca re u rm ăre ş te în a c e la ş i tim p extinderea UE şi realizarea U niun ii Monetare, sâ nu-i acapareze pe liderii politici aliaţi şi să n u im plice fondurile naţionale m aşa m ăsură îneît să nu mai răm înă suficiente resurse um an e şi materiale pentru a fi consacrate lărgirii NATO.

i , U n i u n i i »

u r o p e n e t

x Senatorii manifestă o oarecare iritare în privinţa ritm ului în care avansează extinderea UE. Anunţarea deschiderii,

- Partea a ll-a -într-un viitor apropiat, a negocierilor de aderare cu şase ţări, dintre care trei sînt to todată candidate la aderarea la NATO , ar părea să-i încurajeze pe cei care consideră că lărgirea celor două organizaţii trebuie să fie complementară şi p a ra le lă . D a r U E va tre b u i să continue negocierile de aderare într-un r itm m ai su s ţin u t, p en tru a anu la im presia că acestea sînt un m ijloc de a în tîrzia adevărata extindere.

U nii afirm ă deja insistent că Uniunea Europeană nu are nici un m otiv să nu in tegreze unul sau mai m ulte state baltice în urm ătorii ani. Aceeaşi opinie este exprim ată frecvent în legătură cu S loven ia . S en a to rii nu v o r u ita să m en ţio n eze c ă E ston ia şi S joven ia îndeplinesc deja în m od clar criteriile U E si ar trebui adm ise fără întindere.

I S E aPreocupările senatorilor în ce priveşte

R usia sînt legate de numeroase aspecte. Puţini dintre ei dau dovadă de ostilitate faţă de Rusia. în să m ulţi se întreabă în leg ă tu ră cu v iito ru l său p o lit ic şi e c o n o m ic , şi d e c i în le g ă tu ră cu

atitudinea pc carc o va adopta faţă dc O ccident şi în particular faţă de SUA. T em erea de pînă acum ca lărgirea să nu afecteze reformele interne şi relaţiile cu R u s ia s-a e s to m p a t d a to r i tă acordurilor la care s-a ajuns Ia sum m it- u rile de la Helsinki şi de la Paris din 1997. Senatorii se m anifestă deschis în favoarea unor iniţiative care să permită stab ilirea de legături în tre R usia şi O c c id e n t, d a r in c e r ti tu d in ile care p lanează în ce priveşte viitorul ei vin în sprijinul ideii că nu trebuie să i se dea Rusiei, în acelaşi tim p, dreptul de exprim are şi dreptul de veto asupra afacerilor Alianţei. Tocm ai de aceea, A ctul fondator NA TO -Rusia, sem nat în m ai 1997, la Paris, este considerat o necesitate politică. Se m enţin, totodată p re o c u p ă r ile le g a te d e ro lu l şi funcţionarea noului Consiliul Com un Perm anent (CCP).

U nii senatori se tem ca acest consiliu că nu ofere Rusiei un m ijloc de a-şi exercita influenţa şi dreptul de veto asupra activităţilor NATO . Tem erea este rezultatul angajam entului N A TO de a se consulta cu Consiliul Com un în toate problem ele de interes comun

legate de securitate. Or, senatorii nu ştiu • ce cuprinde această noţiune de “ interes c o m u n ” . _De aceea , u n ii d in tre e i sugerează să se reafirm e în tîie ta tea Consiliului A tlanticului de N ord şi să se lim iteze jitrîns cîm pul de acţiune al C C P , c u s c o p u l de a g a ra n ta c a in fluen ţa R usie i asupra ac tiv ită ţilo r aliaţilor să nu sporească în urm a unei sim ple extinderi birocratice.

U n p r o c e s :

- C i b hA d m in istra ţia s-a angajat sâ lase

A lianţa deschisă pentru noi m em bri. N um eroşi senatori sînt, lâ rîndul lor, favorabili deschiderii. M otivaţiile lor se întind de la dorinţa de a-şi achita datoria faţă de statele baltice p înă Ia un interes particular faţă de ..o anum ită ţară sau alta, ca S lo v en ia 'sau Rom ânia. A lţii consideră, totodată, că un proces care răm îne deschis nu poate fi controlat de Rusia, ceea ce m enţihe deci libertatea politică de a acţiona a NATO.

T o tu ş i, a lţ i s e n a to r i se tem ca^ angajarea în favoarea unei A lianţe în ex tin d e re co n s tan tă să nu d u c ă la

. transform area ei într-o organizaţie de securitate colectivă m ai apropiată de OSC E, care ar pierde coeziunea şi, în

. acelaşi tim p, participarea şi susţinerea activă ale SUA.

(AFP) (Săptămînalul bulgar "Capital")

U n n o u m o d e l

e c o n o m i c p e n t r u

s a l v a r e a m e d i u l u i ?U n nou m odel e co n o m ie t ic b u ic să

înlocuiască modelul occidental, în scopul salvării mediului înconjurător ameninţat dc e x p a n s iu n e a e c o n o m ie i m o n d ia le , se aprccia/â în ccl dc-al 15-lea raport anual al organizaţiei ccologistc W orld W atch Institute;? (W W I). Acest nou model trebuie sâ ducă la o reform ă radicală a sectorului energici şi sâ prevadă o utilizare amplă a m ateriilor prime reciclate, potrivit raportului intitulat “Starea planetei".

“ între 1950 şi 1997, producţia econom ică m ondială a crescut dc la 5 ,000 de miliarde ? d o lari la 29.000 m iliarde , d a r resursele? naturale continuă să scadă”, a afirmat, cu prilejul unei conferin ţe dc presă, l.cstcr Ilrow n. preşedintele W W I şi coautor al raportului. “U lili/aiea lem nului s-a dublat, iar cea a apei a crescut dc trei ori pc durata aceleiaşi perioade", a precizat el. Padinile dispar, solmilc se erodează, iar rezervele de apa sc epuizea/â, in condiţiile în care planeta sc supraîncălzeşte ca u rm are a c icstcrii emisiilor responsabile de efectul de seră. se arată în raport.

“Dacă China va ajunge la stilul dc viată american cu un număr dc maşini similar pe locuitor, ca ar avea nevoie dc 80 dc milioane de barili dc petrol pc zi” , a atras atentia L. llrovvn, preci/înd că pioductia m ondială dc petrol este în prezent de 64 milioane de barili pc zi. Pentru a face fată unei asem enea eventualităţi, este necesară elaborarea unui nou model economie, care sa fie viabil pentru m ediul ambiant, a apreciat ci.

Uncie semne de schimbare au apărut, totuşi la orizont, menţionează autorii raportului. Producţia dc energie eoliană creste în ritm dc 25 ia sulă pe an, subliniază astfel C luis Plavin, v icep reşed in te le o rg an iza ţie i si coautor al laponului. Industria eoliană a piodus 7.600 de megawaţi în 1997, iar in Danemarca vînlul produce deja fi la sula din electricitatea tării, afirma uipottul.

Energia solaia este, J e asem enea. în plină expansiune, aprovizionînd deja 400.000 dc locuinţe, m ai a les in ţă rile în cu rs dc dezvoltai c.

în cu ra ja tă dc c o n c u re n tă , in d u s tr ia petroliera si electrică este pe cale dc a-si spori cercetările în domeniul energiilor alternative, sublinia/a raportul. La rîndul lor, constructorii americani si japonezi dc autom obile au anunţat, iceent, introducerea unor vehicule ncpoiuanle sau eu un nivel dc poluate foarte sca/ut

P o l i t i c a b a l c a n i c ă a B u l g a r i e iR o m â n i a f a c e t o t p o s i b i l u l s ă s e d i s t a n ţ e z e d e * " B a l c a n i i t u l b u r i " * » * *

U n iu n ea Forţelor D em o cra tice (U FD ) a ven it la p u te re cu d o u ă p rio rită ţi d e po litică e x te rn ă - U n iu n e a E u ro p e a n ă şi NA TO. F ă r ă a fi d e c l a r a t ă în m o d oficial, la a c e s te a s e a d a u g ă şi c e a l e g a t ă d e r e g i u n e a B alcan ilo r, d irecţie în c a re u n ica legătură tradiţională apropiată a Partidu lu i S o c ia lis t B u lg ar a fo s t G re c ia , p e linia P A SO K .

D e sc h id e re a - B u lg arie i, c ă t r e E u r o p a , in i ţ i a tă d e U F D , t r a v e r s e a z ă a c u m o n o u ă p e r io a d ă şi co in c id e cu o n o u ă s t r a t e g i e b a l c a n i c ă , u n a p ra g m a tic ă . P e n tru p rim a d a tă d u p ă o p e r io a d ă în d e lu n g a tă , B u lg a r ia s e p o a te fo losi d e p o z iţia e i g e o g ra fică . A tît "tim p c î t E u r o p a e s t e î n c ă u n d e z id e ra t , în a c e a s tă p e n in s u lă s e p o t fa ce , to tu ş i, b an i. Mult tim p, B alcanii a u fo s t ocoliţi d in c a u z a instabilităţii d in re g iu n e . R ă z b o iu l d in B o s n ia - H e rţe g o v in a ş i e m b a rg o u l a u d is tru s rap o rtu rile trad iţio n a le , p r e c u m şi c o m u n i c a ţ i i l e . A c e s to r evoluţii li s e po t a d ă u g a c r iz a e co n o m ic ă din B u lgaria , m a re le şo m a j d in M a c ed o n ia , p ro b le m e le A lbaniei.

P e r i o a d a i n s t a b i l i t ă ţ i i s e

în d e p ă r te a z ă . N u în tîm p lâ to r, in te re se le E u ro p ei, Am ericii şi R u s ie i n u m a i s î n t a t î t d e p a c if ic a to a re , c ît e c o n o m ic e . P e n t r u a d o v e d i c ă e s t e in te re s a tă în a c e s t s e n s , Sofia s - a a d r e s a t c o n s i l i e r u lu i p r e ş e d in te lu i C lin to n p riv in d problem ele secu rită ţii n a ţio n a le , R ichard S ch ifte r, în le g ă tu ră cu Iniţiativa privind c o o p e rg re a în E u ro p a d e s u d - e s t . în ' a fa ra B ulgariei, în re a l iz a re a a c e s te i iniţiative a u fo s t a t r a s e A lban ia , B o sn ia , M a c e d o n ia , U n g a ria , G r e c i a , T u r c i a , R e p u b l i c a M o ld o v a , R o m â n i a . S u r s e d ip lo m a tic e a f irm ă , î n s ă , c ă iniţiativa în s ă ş i e s t e le g a tă d e e x tin d e rea NATO şi a r e c a sc o p c rea rea -(m e i z o n e - ta m p o n în tre R u sia şi O c c id e n t.

în to iu l d i s c u ţ i i lo r p r iv in d c o n tro v e rsa b u lg a ro -ru să leg a tă d e (jazul r u s e s c , p re m ie ru l Ivan K ostov a p le c a t în T u rc ia pen tru o î n t r e v e d e r e n e o f ic ia lă c u om o lo g u l s ă u , M e su t Y ilm az. D rep t u rm a re , p re m ie ru l tu rc a vizitat S o fia , a s e m n a t u n aco rd privind lib e ra liza rea com erţu lu i, p ro f ilîn d u -se ş i p o s ib ilită ţi d e investiţii tu rc e ş t i , în s is te m u l e n e rg e tic bu lg ar. T u rc ia d e v in e

u n p a r te n e r in te re s a n t , m a i c u s e a m ă p e n tru c ă e a în s ă ş i a r e u n in te re s priv ind c o la b o ra re a c u B u lg a r ia , în tru c î t U n iu n e a E u r o p e a n ă n u a j u s t i f i c a t a ş te p tă r i le A n k a re i, lă s în d -o p e d in a fa ră .

în c e p r iv e ş te R o m â n ia , c e le d o u ă ţ ă r i p r o m o v e a z ă d e o c a m d a tă u n p a r te n e r ia t m ai m u lt d e id e i , u rm ă r in d î n s ă s c o p u r i i d e n t i c e - U n iu n e a E u ro p e a n ă ş i NA TO . Din a c e s t m otiv , ş i re la ţiile b ila te ra le s în t s u p u s e in te g r a l u n o r c r ite r i i e u r o p e n e . “B e c u l r o ş u ” în r e la ţ i i le r o m â n o - b u lg a r e (c u c a r e s - a o b iş n u i t d e ja t o a t ă lu m e a ) s e a p r in d e c în d e s t e v o rb a d e r id ic a re a p ro b le m e i c o n s tru c ţie i c e lu i d e -a l d o ile a p o d p e s te D u n ă re d e c ă tre c e le d o u ă ţă r i şi- d e p r o b le m e le e c o lo g ic e d e la g ra n iţa ro m â n o - b u lg a ră . T e m e lă s a te , în s ă , p e u n p l a n s e c u n d , d a t o r i t ă “viitorului e u r o p e a n ”. D e c în d s e v o r b e ş t e d e a d e r a r e a c u d re p tu r i d e p lin e a ţă r ilo r d in • E u ro p a d e s u d - e s t la N A TO şi U E , R o m â n ia f a c e to t p osib ilu l s ă s e d is ta n ţe z e d e “B a lcan ii tu lbu ri”.

Iranul ar fi testat rachete cu rază lungă de acţiune

I r a n u l a t e s t a t r e c e n t p ro to tip u l u n e i r a c h e te cu r a z ă lu n g ă d e a c ţ iu n e , c a p a b ilă s ă a t in g ă Is ra e lu l, T u rc ia , A rab ia S a u d i tă ş i m a jo r i ta te a ţă rilo r d in G o l f , a u a f i r m a t , la W a s h in g to n , r e p re z e n ta n ţ i a l o p o z i ţ i e i i r a n i e n e în e x i l . T e h e r a n u l î n c e a r c ă în m o m e n tu l d c fa ţă s ă p ro d u c ă 1 5 r a c h e te d e n u m ite S h a h a b , tre i d in tre e le c u a ju to r d ire c t d in p a r t e a e x p e rţilo r c h in e z i ş i n o rd -c o re e n i , a u p re c iz a t , c u o c a z i a u n e i c o n f e r i n ţ e d e p r e s ă , r e p re z e n ta n ţ i a i m işdŞrii i r a n i e n e în e x i l C o n s i l iu l n a ţio n a l d e r e z is te n ţă .

R u s i a a o fe rit, la rîn d u l s ă u ,- a s i s t e n ţ ă “în s e n s u l c e l m a i g e n e r a l ş i m a i la rg ”, a a d ă u g a t A l i r e z a J a f a r z a d e h , c a r e c o n d u c e c o m is i a d e r e la ţ i i e x te r n e a C o n s iliu lu i. C itin d ; “s u r s e a p r o p i a t e r e g im u lu i ? ira n ia n " , J a f a r z a d e h a a f irm a t c ă “z e c i d e e x p e r ţ i c h in e z i şi n o r d - c o r e e n i îri d o m e n i u l r a c h e t e l o r " l u c r e a z ă la C o m p le x u l in d u s tr ia l p e n tr u r a c h e t e H e m a t , s i t u a t în

-a p ro p ie re a T e h e ra n u lu i. A ceş ti s p e c ia liş t i a ju tă Iran u l s ă p u n ă la p u n c t s i s te m e le d e g h id a j şi d e co n tro l p e n tru r a c h e te le în c a u z ă , c a r e a r p u te a a v e a o r a z ă d e a c ţ iu n e d e 1 .4 0 0 km . A c e s t e a r m e a r p u t e a , t r a n s p o r ta f o c o a s e c h im ice , a u su b lin ia t m ai m ulţi r e p r e z e n ta n ţi a i exilu lu i, a s ig u r în d c ă Iran u l d is p u n e d e u n im p o rta n t s to c d e a rm e c h im ice . C onsiliul a e n u m e r a t 1 5 z o n e în c a r e s e d e s f ă ş o a r ă a c e s t p ro g ra m i r a n i a n , a l c ă r u i c o s t e s t e e s t im a t la a p r o a p e 3 0 0 d e m il io a n e d o la r i d o a r p e n tr u a n u l 1 9 9 7 . I ra n u l a c h e ltu it d e ja a p ro x im a tiv 1 ,2 m ilia rd e d e d o lari p e n tru a r s e n a lu l s ă u d e r a c h e t e , p o tr iv i t a c e s t e i o r g a n i z a ţ i i c u s e d i u l la W a s h in g to n şi la P a r is .

R e c e n t c o t i d i a n u l " T h e W a s h in g to n P o s t" a in fo rm a t c â u n s a te l i t d e r e c u n o a ş t e r e c a r e o b s e r v a c o m p l e x u l H e m a t a r e p e r a t , l a 1 5 d e c e m b r ie 1 9 9 7 , u n t e s t d e p r o p u l s o r p e n t r u o n o u ă g e n e r a ţ i e d e r a c h e te b a lis t ic e . E s t e v o r b a d e c e l d e - a i ş a s e l e a 1 t e s t d in c e l e o p t p r e v ă z u te a n u l t r e c u t.

("NATO Review' ) ,

N o u l c o n t e x t i n t e r n a ţ i o n a l ş i e f o r t u r i l e p e n t r u a d a p t a r e a T r a t a t u l u i C F E

cz:în m ai 1996, cele 30 de state participante la Tratatul privind forţele convenţionale în Europa (C FE) s-au reunit pentru a evalua funcţionarea acestuia în primii cinci ani ai existenţei sale. S-a rem arcat cu satisfacţie că peste 58.000 de piese de armament şi echipam ent convenţional au fost elim inate (“reduse”), câ au avut loc peste 2.500 de inspecţii şi că a fost pus la punct un sistem permanent de schim b de informaţii. Cu alte cuvinte, Tratatul şi-a a tins obiectivul primor- dial.de a deveni un pilon al securităţii europene.

însă s-a făcut sim ţită şi nevoia de schimbare, într-adevăr, Tratatul a fost negociat în contextul vechii opoziţii dintre cele două blocuri, NATO şi Pactul de la V arşovia, în scopul echilibrării forţelor lor convenţionale. D upă sem narea sa, în 1990, au avut loc num eroase transform ări - destrăm area Tratatului de la V arşovia şi a Uniunii Sovietice, retragerea forţelor ru se din Europa Centrală şi naşterea de noi state, care au ridicat num ărul părţilor participante la T ratat de la 22 la 30. în plus, se anunţau noi schim bări, odată cu adaptarea şi extinderea viitoare aie NATO.

' europene, după 1990, au făcut negocierile asupra adaptării Tratatului CFE să fie m ai com plexe, în anum ite privinţe, decît cele pentru textu l iniţial. N egocierile iniţiale vizaseră pur şi sim plu crearea unui echilibru între N A TO şi Pactul de la Varşovia (ceea ce nu era uşor pe plan po litic , ci num ai teoretic). în 1997, dacă cei 16 m em bri ai Alianţei continuau să coopereze în cadrul N A TO , totul se schim base în com unitatea CFE. Ţările mem bre ale N A TO şi Rusia îşi pregăteau relaţiile de viitor (Actul fondator fiind adoptat în m ai 1997) şi recunoşteau că acestea se vor putea baza, concret, pe un T ratat CFE reactualizat. în form ula 16+1, au avut loc o serie de discuţii fertile priv ind CFE, care ar urm a să continue în cadrul noului Consiliu Com un Perm anent NA TO-Rusia.

însă Tratatul CFE num ără 30 de m em bri, ale căror interese legitime trebuie p rotejate în tim pul fazei de adaptare. Unii dintre ei sînt candidaţi la NA TO , ca Polonia, U ngaria şi R epublica Cehă, care au fost invitate, în iulie 1997, Ia M adrid, să

de vedere al CFE, ei form ează u n grup d iferit de cel al celor 16 aliaţi actuali. A lte state participante au devenit de curînd independente şi consideră negocierile p riv ind C FE drept u n m ijloc de a-şi consolida noul statut. în cursul acestei perioade, unul dintre ele, U craina, a negociat relaţii speciale cu N A TO , traduse p rin C arta N A TO -U craina. U n e le s ta te p a r tic ip a n te se a f lă în zo n e d e ' instabilitate ori chiar de conflict Poate fi m enţionat cazul T ranscaucazie i, cu p rob lem a persisten tă a reg iun ii N agom îi-K arabah , care opune două state m em bre a le T ratatu lu i CFE. T otodată, politica anum itor sta te este de a-şi asigu ra securitatea în m od independent, fară să aparţină vreunei alianţe (ceea ce n u le îm pied ică sâ a ibă re la ţii bune cu A lian ţa a tlan tică şi cu m em brii săi).

în acest con tex t geopolitic , punerea în aplicare a deciz iilo r C onferin ţei de exam inare a revenit m em brilo r G rupului consultativ com un (G C C ) al T raţa tu lu i, la V iena. A ici au fost angajate, în septem brie 1996, negocierile p riv ind adaptarea, acăro r p rim ă fază s-a încheiat cu sum m it-ul de Ia

Schimbările intervenite în dom eniul securităţii înceapă negocierile de aderare, dar, d in punctul C ooperare S ^^(O SC Erm XceSrie Î^ l!

marţi, 20 ianuarie 1998 P O L IT IC Ă A D EV A R U Ld e CBu~

In timp ce politicienii români îşi concentrează atenţia asupra puţin însemnatului Victor Ciorbea

( I . D . M . i ţ . e v o l u e a z ă i n e v i t a b i l

c ă t r e o p l a t f o r m ă s e c e s i o n i s t ăD ato rită p reo cu p ării

dominante pentru informaţiile leg a te de c riza c o a liţie i guvernam en ta le , două evenimente semnificative n-au re ţin u t su fic ien t a ten ţia rubricilor politice ale ziarelor.

. Perspectiva c reă rii unei formaţiuni politice cu scopuri declarat secesioniste, sprijinită de un ̂ suport popular cifrat la 7 la . su tă d in -a le g ă to r i, sc conturează în aceste z ile fără ă primi un răspuns politic ferm din partea politicienilor, prea ocupaţi să-şi umple agenda de lucru cu dispute orgo lioase privind guvernarea ca să mai aibă timp să ia în dezbatere şi chestiuni cu adevărat relevante pentru viitorul naţiunii.

In p lină c riză guvernam entală , rev is ta Capital a dat publicităţii un sondaj realizat dc institutul MIA Marketing care confirmă faptul că electoratul maghiar este m ult mai radical decît platforma oficială a U.D.M.R. Şapte la sută dintre cetăţenii Rom âniei dc peste 18 ani, exact ponderea m in o rită ţii m aghiare, do resc ' separarea Transilvaniei dc România în

speranţa unui trai m ai bun. O pă trim e dintre ace ş tia vo r ca T ran s ilv an ia sâ fie -a lip ită Ungariei, restul socotind că un statut de regiune autonomă ar fi cel mai convenabil.

Tot în aceste zile, o grupare radicală din U.D.M.R., încurajată de preşedintele de onoare Laszlo Tokes, încearcă să-şi oficializeze existenţa pe baza unui program c a re să vină în în tîm p in a rea tendinţelor relevate în sondaj. Gruparea Alternativa Politică din T ransilvania acuză conducerea U .D .M .R . că, “ p rin p o litic a duplicitară pe care o practică, s- a îndepărtat de electorat” şi se an g ajează sâ m ilite z e pen tru o b ţin e rea d ep lin e i au tonom ii etnice a maghiarilor.

Se poate spune că gravitatea acţiunii radicale din U.D.M .R. e s te d im inuată dc pon d erea majoritară în conducerea Uniunii a grupării moderaţilor. Un astfel dc ra ţionam en t ig n o ră în să co n sta tă rile s igu re d ic ta te dc rezultatele sondajului. Electoratul U .D .M .R . este în p ro p o rţie co v îrş ito a rc seces io n is t. Indiferent carc sînt ideile politice ale liderilor U.D.M.R., ci nu vor putea rezista, în ipoteza că doresc

asta, presiunilor electoratului partidului. în tr-un astfel de mediu, evoluţia U.D.M.R. spre o politică secesionistă apare ca o certitudine. Speculaţii se pot face doar în p riv in ţa termenului Ia care U.D.M.R. îş i va declara program ul autonom ist. Partic iparea U.D.M.R1 la guvernare şi, im plicit, accesu l lid e rilo r m aghiari la in fo rm aţii clasificate drept secrete de stat trebuie deci reexam inată şi evaluată cu un coeficient de risc.

Din aceeaşi perspectivă a interesului naţional se impune necesitatea ca politicienii să- şi trateze cu responsabilitate profesia. R econstruc ţia economică a ţării este singura chezăşie că ea va răm îne întreagă. A celaşi, sondaj de opinie arată că 27 la sută din populaţie nu este preocupată de o discuţie privind statutul T ransilvan ie i. Pe fondul accentuării sărăciei, separarea Transilvaniei ar putea deveni un subiect situ a t în afara in teresu lu i p o p u laţie i româneşti.

C a iu s C H IO R E A N

I n t e r e s e l e U D M R s î n t ş i a c e l e a a l e m a g h ia r i lo r ?Un recent sondaj dc opinie

indică faptul îngrijorător că 4 1 la su tă din populaţie nutreşte sentim ente nefavorabile faţă dc minoritatea m aghiari. Oare UDM R-ul nu arc n ici un p ic d c v in ă p e n tru a c e a s tă p e rce p ţie ? A ce la ş i so n d a j arată că numai 7 la su tă - e x a c t in d ice le m in o r ită ţi i m aghiare - îi consideră pc ungurii din R om ânia privaţi dc d rep tu ri fu n d a m e n ta le . P o litic a U D M R m a rşe a z â tocm ai pc obţinerea dc noi drepturi, sădind în rîndurilc electoratului fidel form aţiunii - doar minoritari m aghiari! - sen tim en tu l fru s tă rii şi al ncdrcptâţirii:

Evident, această politică nu e s te co nfo rm ă in te re s e lo r m in o rită ţii m ag h ia re , care potrivit rcccnsâm întului din 1992, este cea mai num eroasă din România. Şi, în acelaşi tim p, compromite declaraţiile l id e r i lo r U D M R p r iv in d

integrarea socială a m aghiarilor. N um ai că, obiectivele fixate dc Congresul dc la T îrgu-M urcş, ca şi accfca a n u n ţa te .la şed in ţa C o n s iliu lu i re p re z e n ta n ţi lo r , ţinută la Cluj-N apoca, Iasă să sc în trevadă con tinuarea politicii revendicative a U D M R şi^pc anul !998 ..C â linia dură nu va fi abandonată o dov ed eşte şi p o z iţ ia l id e r i lo r U n iu n ii în c h es tiu n ea v o tu lu i la L eg ea învăţăm în tu lu i, ex p rim ab il în C am eră în luna februarie . Ei am eninţă că vor părăsi G uvernul în tr-u n m om ent c ritic p en tru acesta, după m ai b ine dc un an în carc UD M R n u a co n tr ib u it ' - c u n im ic la r e d re s a r e a e c o n o m ic ă , b a z a v e r ita b ile i re fo rm e . P u te m sp u n e c ă părăsirea G uvernului d c către U D M R ar mări p resiunea asupra m a g h ia r i lo r , p r in c re ş te re a neîncrederii restu lu i populaţiei. A r fi ccl mai bun m om ent pentru no i tensiuni interctnicc, p regătit cu m ai multă m inuţiozitate decît

oricare dintre liderii aşa-zişi naţionalişti. •

Diferenţa dintre aceştia d in urm ă şi liderii U D M R este dată tocmai dc sco p u ri. în vreme cc un Vădim Tudor, dc pildă, mizează pc creşterea capitalului electoral, U D M R v ize az ă a u to d e te rm in a re a p o p u la ţ ie i m a g h ia re , p ro m o v în d o d o c tr in ă de dreapta, aceea a civilism ului, im p o r ta n tă p r in f i l ie r a U n g a ria . M in ip a r la m e n tu l creat dc U D M R (C .R.U.) lasă să se în tre v a d ă că lid e r ii partidei maghiare sînt pregătiţi pentru succesiune/ secesiune, în trebarea este în ce m ăsură

fo lo s i a c e s t lu c rua rm ag h ia rilo r d in R o m ân ia , dacă nu pentru trecerea într-o etapă “superioară” , a lip irea Ardealului la Ungaria - pentru liniştea acesteia, dar şi pentru liniştea... frontidrei pe C arpati a NATO.

D a n B R IE

Dum inică, 18 ian u a rie 1998, loca lita tea TREZNEA din jud ..S ă la j a fost cuprinsă dc o m are însufleţire: p este 500 de m em bri ori simpatizanţi ai Societăţii "A vram Iancu” se aflau în faţa M onum entului m artirilor d in localitate, alături de sutele de localnici. D upă depunerea de coroane de flori la m onum ent din partea Societăţii, a Vatrci Rom âneşti, PU N R , PD, au fost rostite alocuţiuni menite să îm bărbăteze locuitorii com unei ce nu au p u tu t şi nu vor putea niciodată u ita oribilul m asacru din data de 9 septembrie 1940, la comanda, spun sătenii, grofului Bay Francisc.

Mitingul a fost deschis de primarul R om itan , care a salutat iniţiativa Societăţii "A vram Iancu” şi p e cei veniţi să-şi exprim e solidaritatea cu localnicii. Au luat apoi cuvîfitul lo a n T eodor S ta n , Susana C o m an B osica, G e n e ra lu l Ilie U n g u re an u , se n a to ru l C o sticâ C iu r tin , care au înfierat acţiunile de d istrugere a to t ce era ro m â n e s c în T ra n s i lv a n ia , d e -a lu n g u l v eacu rilo r, p re cu m şcoa lă , b ise rică , lim ba ro m â n ă , c r e d in ţă , d re p tu r i p o l i t ic e sau econom ice, rom ân ii aflîndu-se, adesea, în stare de iobăgie pe latifundiile grofilor şi la discreţia acestora, asasinatele în m asă precum cele de la

S o c i e t a t e a ” A v r a m

I a n c u ” l a T r e z n e a

Ip şi T reznea e tc. S-a exp licat răsp ica t ce în seam n ă "restitu tio in in tegrum ” , concep t prom ovat de actuala putere şi la ce se pot aştepta rom ân ii dacă legea ar fi aplicată, m ai cu seam ă ce i d in Transilvania.

Prezenţa oaspeţilor Ia groapa com ună a celor &7 de v ictim e, începînd cu copii de 2-3 ani şi p în â la bătrîn i de peste 80, m am e şi bunici, i- a um plut de revoltă pe aceştia, asasinii prim ind aprecierile cuvenite. Societatea "A vram Iancu” m u lţu m eşte c e lo r 'c a re au fo st p rezen ţi la T reznea, p recum şi celor care ne-au pus la d isp o z iţie -a u to c a re , au to b u ze , m ic ro b u ze . N um eroşi cetăţeni au venit cu m ijloace de transport proprii. M anifestarea de la T reznea a contribuit Ia în tărirea solidarităţii rom ânilor de pe aceste m eleaguri ardeleneşti, la în tărirea şi a d în c ire a u n e i s t ă r i d e s p i r i t a u te n t i c ro m â n e ş ti - fapt ce constituie şi ţelul m ajor al Societăţii "A vram Iancu”.

l o a n T e o d o r S T A N

P r i m i m s p r e p u b l i c a r e u r m ă t o r u l :

H L -C 19p e n t r u c o n v o c a r e a ş i d e s f ă ş u r a r e a , l a B L A J , î n 1 5 M A I 1 9 9 8 ,

a C O N G R E S U L U I N A T I O N A L a l R o m â n i l o r G r e c o - C a f o l i c i , p e n t r u

r e v e n d i c a r e a d r e p t u r i l o r B i s e r i c i i R o m â n e U n i t e c u R o m a

Anul acesta, la 15 mai 1998, se împlinesc 150 de ani de la M area Adunare a Rom ânilor pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, adunare tinută sub deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVÂ. Atunci manifestanţii au strigat: “Vrem să ne unim cu Ţara!” . ’ ’ ^

Astăzi, la 150 de ani de la această măreaţă Adunare, o mare parte dintre românii ardeleni, urmaşii celor de Ia 1848, - chiar cei mai legaţi de Blajul - “ Roma Mică”, - de unde au pornit cele mai sfinte idei şi îndemnuri de înfrăţire şi Unire, nu numai politică, se văd marginalizaţi şi chiar ameninţaţi cu dispariţia bisericilor confesionale, a instituţiilor şcolare şi culturale, a proprietăţilor ce le-au aparţinut de fapt şi de drept, pînă î n .. 1948, - ameninţate fiind totodată tradiţia istorică şi latinitatea neamului.

Pentru a ne putea pronunţa şi a se lua ho tărîri istorice, lansăm acest APEL-CHEMARE pentru convocarea şi desfăşurarea întîiului CON GRES N A ŢIO N A L al Rom ânilor Uniţi cu Rom a - Greco-Cătolici care să aniverseze cei 150 de ani

de la R evo lu ţia R om ână din ţară şi din Transilvania şi care să hotărască drumul de urmat al acestei comunităţi fostă, sute de ani, majoritară în Ardeal.' _

Drept pentru care solicităm Conducerii Bisericii Române Unite cu Roma - Greco-Catolice să-şi asume o rgan izarea acestu i Congres şi să procedeze din fimp, de pe acum, la convocarea, cu Instrucţiuni pentru toate comunităţile greco- catolice d in ţară şi din străinătate, care să întocmească, mai întîi, liste cu date biografice, inclusiv seria şi nr. buletinului de identitate, dar şi cu înscrierea minorilor. .'•••.

Data şi locul - 15 m ai 1998 - la Blaj, nu pot fi puse în discuţie, ele fiind consacrate istoric.

Facem apel către to ţi Românii Uniţi să-şi exprim e adeziunea p rin semnătură pentru a determina forurile bisericeşti şi laice să procedeze de urgenţă la pregătirea Congresului.

Cluj-Napoca, 18 ianuarie 1998 S e m n e a z ă u n g r u p d e in te le c tu a l i

c lu je n i

Ş a s e f i l i a l e j u d e ţ e n e a u o r g a n i z a t a l e g e r i

d u p ă d i r e c t i v e l e B i r o u l u i E x e c u t i v P U N R - F u n a rG h e o rg h e

Funar susţine că 6 filia le ju d e ţen e ale

■ T r a i a n V a m o ş a f o s t a l e s p r e ş e d i n t e

a l O r g a n i z a ţ i e i m u n i c i p a l e C l u j a P U N R •

PUNR au organizat Conferinţe extraordinare pentru alegerea noii conduceri şi a delegaţilor la Convenţia de la Alba-Iulia, program ată p en tru 14-15 m artie. Funar a declarat că scorul în partida cu Tabără este 6-0 pentru el însuşi, fiindcă o rg an izaţiile ju d e ţen e , din Mehedinţi, Dolj, Alba, Mureş, Satu-Marc şi Vaslui au răspuns solicitărilor venite din partea B irou lu i E xecutiv care s-a întrunit la Cluj-Napoca vinerea trecută. După spusele lui Funar, cele 6 filiale nu îl recunosc drept preşedinte al PUNR pe V. Tabără.

G. Funar afirmă că l-a invitat pe Valeriu Tabără, pe care-1 num eşte „fost preşedinte intcriihar nestatutar”, la toate C onferin ţele ju deţene şi

intenţionează să-l invite „pînă cînd realizează că e inv ita t” . Tabără este „aşteptat - de către Funar- cu deosebit interes la Cluj-Napoca spre a face un pas spre restabilirea PUNR”, sîmbătă viitoare. Funar îl numeşte pe Tabără „invitatul meu special”. De asemenea, la Cluj-Napoca sînt aşteptaţi toţi parlamentarii PUNR. Funar crede că clujenii vor să-l întrebe pe Tabără de ce a „iniţiat şi susţinu t num eroase acţiuni înd rep ta te îm potriva un ită ţii p a rtid u lu i, m ergînd pînă la desfiinţarea filialei clujene”.

Primarul Clujului susţine că V. Tabără dă dovadă de laşitate şi desconsiderare faţă de cei care 1- au vo tat, prin faptul că nu vizitează filialele judeţene nici cu o cazia C onferin ţelorextraordinare.

F u n a r v e d e

m o ţ iu n e a d e

c e n z u r ă c a

d iv e r s iu n e

c r e a t ă d e C o n s ta n t in e s c uProcedura sugerată de

Constantinescu de rezolvare a crizei politice - moţiunea d e

. cenzură - este văzută de şeful grupării PUNR - Funar ca o diversiune prin care preşedintele încearcă să inducă în eroare Parlamentul pentru a vota legea privatizării. După spusele Iu i Funar, Legea p r iv a tiză r ii (ordonanţa dc urgenţă 88 d in 1997) urmăreşte sa tisfacerea intereselor unor cercuri stră ine - „vînzarea ţării pe n im ic ” . P rim arul C lujului c e r e preşedintelui Constantinescu să in te rv ină pentru a b ro g a re a O.U.G. 88, pentru „a respecta jurămîntul depus la investirea

..în funcţie” . Funar afirmă c ă opoziţia ar face jocul l u i

, Constantinescu dacă ar înainta miercuri o moţiune de cenzură

A n d r e e a M A R C U

în nume personal, alăturat părerii colegilor mei din Partidul Socialist al Muncii, consider că dl Emil Constantinescu a dat dovadă încă o dată de mare făţărnicie. Dacă nu suferă de miopie morală şi politică, el sigur vede viaţa prin lentile roz sau are datoria să cădelniţeze un anumit segment al societăţii româneşti: fraudatorii, nostalgicii conacelor şi fabricilor de mult ipotecate de istorie, anumiţi parteneri de coaliţie. Silit sâ intervină îh criza politică asumată de PD, preşedintele vine în faţa noastră şi ni se adresează ca unor idioţi. Ţara suferă de foame şi el crede că cei mulţi îl susţin pe Ciorbea. Economia stagnează şi el spune că reforma ”a făcut paşi”. Lumea cere capul lui Ciorbea şi el vede diversiuni, interese de grup, ostilităţi organizate. Chemat să medieze conflictul din alianţă, el deturnează criza spre orgolii şi culpabilizeazâ doar pe cei ce îndrăznesc sâ critice guvernul. Apoi îşi aminteşte - destul de tîrziu - că există Parlament, renunţă parţial la narcisism şi pasează răspunderea aleşilor ţării. Se spală pe mîini, cu hîrtii viclene ca Pilat cu apă de

Pilat din Ccnlrccenitrandafiri. Şi ca dirigintele unei clase de troglodiţi, arată cu nuiaua spre criticanţi, spre mass-media, spre noi toţi: că fug investitorii, că nu vin financiarii, că imaginea ţării... Uită că ţara asta românii a u construit-o cu trudă şi tot ei trebuie să o stăpînească. Uită că românii l-au ales şi că Ciorbea nu este e g a l cu reformă Că galopează în urma inflaţiei şi sărăciei, că bate apa în piuă de vreo 14 luni. E jalnic, d le preşedinte şi tragic pentru milioane de români. Ş i comic argumentul că veţi rata un spici la Daves.

Dar dacă tot aţi deturnat criza spre Parlament, a r fi cazul sâ vă temeţi de aleşii ţării. Pentru că îi s iliţi să-şi asume rolul încredinţat de electori. Pentru c ă electorii vor reformă, dar nu pentru un blid de ciorbă, ci pentru dăinuire în Europa. , ^

G r ig o r e V E R E B E l, p r i m - v i c e p r e ş e d i n t e a l P S M C lu j

O p o z i ţ i a d i n C l u j r â m î n e d e z b i n a t ă l a v î r fAm aflat cu surprindere despre

declaraţia liderului local al PRM, dl dr. loan Mihai Năstase, făcută la adresa PDSR. în ciuda tuturor etichetelor care-i sînt aplicate partidului din care face parte sau liderului Corneliu Vădim Tudor,: PD SR Cluj a m anifesta t întotdeauna respect faţă de PRM' şi preşedintele C. V. Tudor. Atacarea domnului lori Hiescu de către I. M- Năstase în noiembrie

1997 am considerat-o un accident Spre regretul nostru, constatăm însă că dl I. M. Năstase continuă aceste atacuri la adresa partidului nostru.

Ţinem să-i atragem atenţia că Partidul Democraţiei Sociale din România nu are “aripi” de care d- sa s-ar putea agăţa, ci ca un partid responsabil de soarta ţării este adeptul unor alianţe a tuturor forţelor interesate de salvarea României de la: dezastrul în. care

au adus-o actualii guvernanţi. D in acest ijiotiv am salutat şi poziţia PD care nu mai doreşte s ă

-sprijine politica falimentară a Guvernului Ciorbea ■

Oricum, din respect p en tru . .ideea care trebuie să ne unească

ne vom abţine de la a l t e comentarii pe marginea reacţiilor umorale ale d-lui I. M. Năstase. P r e ş e d i n t e P D S R C lu j, . . . ’. . G r ig o r e Z A N C

ADEVARUL. cfle CB UI ARTĂ-CULTURĂ m a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e 1 9 9 8 ( 5

^ ttâ w u i d ia U m to a ju t tw

Deşi ne aflăm în plină iarnă, holul Bibliotecii Academ iei din str. M . Kogălniceanu pulsează de viaţă, gingăşie şi culoare. în seara zilei de 15 ianuarie, la vernisajul expoziţiei, vizitatorii au fost pentru mai bine de o oră vrăjiţi de m esajul m ulticolor şi polivalent al “petalelor zburătoare” .. Prezentînd m orfologia, biologia, im plicaţiile ecologice în

natură şi viaţa omului, fluturele ca simbol, realizatorii au reuşit pe deplin să atragă atenţia asupra acestui grup de vieţuitoare care, alături de altele, necesită înţelegerea şi protecţia noastră.

Realizată şi prezentată într-o formă atractivă şi accesibilă oricărui vizitator, atît omul de ştiinţă, arhitectul, artistul plastic cît şi elevul se confruntă la fiecare pas cu ineditul, cu aspecte care îndeamnă la m editaţie. Pe lîngă aspecte cunoscute dar foarte sugestiv prezentate, vizitatorul se întîlneşte cu imagini de microscopie electronică, fiind prezentate structuri ale aripilor şi oului de fluture, dar şi cu aspecte inedite din biologia acestor insecte. Excelentele fotografii color prezintă detalii d in biologia fluturilor, principalele m edii de viaţă, din Delta D unării pînă în etajul alpin şi speciile caracteristice acestora. Sem nificaţia fluturilor în biodiversitatea naturală, rolul lor ca bioindicatori ai calităţii m ed iu lu i, p recu m şi re la ţia d in tre in sec te şi colecţionari sînt alte cîteva tem e deosebit de sugestiv tratate.^

îndem nul spre o mai bună cunoaştere şi înţelegere a lumii insectelor şi în primul rînd al fluturilor încheie suita exponatelor, dar nu şi a reflecţiilor sugerate.

Expoziţia cu text blingv, rom âno-gennan, propune elevilor concursuri de desene şi răspunsuri la întrebări. C îştigătorilor le sînt oferite prem ii. M odul interactiv de prezentare, m inunatele fotografii color, inform aţia bogată, fac expoziţia deosebit da atractivă şi educativă. Pen tru o mai b ună sensib ilizare a publicului vizitator, cu ocazia expoziţiei s-au pus în vînzare căiţi poştale, autocolante, postere cu tema - fluturi din România.

Expoziţia este desch isă d e lu n i p înă v ineri, în tr e o re le 9- 18, p înă în 30 ian u a rie , in tra re a fiind g ra tu ită . G ru p u rile o rg an izate p o t solicita g h id a j în lim b a ro m ân ă , g e rm an ă sa u m ag h ia ră .

Expoziţia este realizată de Societatea Lepidopterologică Rom ână, societate o rien tată spre cunoaşterea şi p ro tecţia fluturilor din România.

F e s t i v a l u l N a ţ i o n a l E T E R N A E P I G R A M A• ediţia a !X-a, 6-7 martie 1998 *

Biblioteca Judeţeană “O ctavian G oga”, Centrul Creaţiei Populare, Cercul Militar CIuj-Napoca şi Cenaclul Epigramiştilor Clujeni SATIRICON organizează, în zilele dc 6-7 m a r tie a.c. cea dc a IX -a ed iţie a F estiv a lu lu i N a ţio n a l E tE R N A EPIGRAM Ă, concurs dc creaţie şi spectacol cu public care va avea loc Ia C ercul M ilita r d in C Iuj-N apoca, în vederea participării la concurs vor fi trimise 5(cinci) epigram e inedite Cu temă la alegere (liberă), dactilografiate în 3 (trei) exemplare şi semnate (în scopul alcătuirii unei culegeri), p în ă în 20 feb ru a rie a .c . (d a ta poşte i), pc adresa B ibliotecii Judeţene “Octavian Goga” CIuj-Napoca, P-ţa Ştefan ccl M arc, nr. 1, cod. 3400 CIuj-Napoca, cu menţiunea “Pentru concurs” , Invitaţii şi premianţii vor fi anunţaţi din timp, organizatorii asigurînd cazarea şi plata colaborării (masă). Juriul alcătuit din critici literari, poeţi şi epigramişti va acorda diplom e şi prem ii în bani sau obiecte.

U n i v e r s i t a t e a P o p u l a r ă a n u n ţ ă :în program ul zilei de m îine, 21 ianuarie, de la o ra 17,

expunerea: In tro d u c e re în p s ih an aliză (II). Prezintă: prof. univ. dr. Petru Dcrevcnco; Ia ora 18 expunerea: I a rn a în Ţ ara M oţilor. Prezintă cu diapozitive: dr. Io sif V ichmann.

f \ t tc /h 4 C4*

A.

C E N T R E C U L T U R E L F R A N C A 1 Sc l u j -n a p o c a C ei m ai b u n i zccc f in a lîş li din

România vor fi recompensaţi cu cîte un voiaj în Franţa, finanţat în întregime dc Am basada Franţei în Rom ânia. C ălătoria se v a desfăşura între 30 iu n ie şi 15, iulie 1998. C entrul Cultural Francez din CIuj-Napoca doreşte să ofere o şansă tinerilor din Transilvania şi se asociază acestei operaţiuni. C oncursul este deschis: a) cu prioritate e levilor liceelor naţionale, studenţilor anilor I şi II ai universităţilor, avîud vîrsta între 17 şi 20 de ani, naţionalitatea română şi carc au un nivel foarte bun de cunoştinţe de limba franceză şi o bună cunoaştere a civilizaţiei franceze; b ) în limita locurilor disponibile, celorlalţi candidaţi (fără nici o barieră). Cererea de înscriere se poate obţine dc la Centrul Cultural Francez, în c e p în d d in 19 ia n u a r ie a .c . şi va fi completată şi depusă la CC F p în ă la d a ta d e 7 fe b ru a r ie , cel mai tîrziu.

Atenţie: numărul participanţilor este lim itat la 100 pentru toată Transilvania! Pentru alte informaţii, cei interesaţi sînt rugaţi sâ contacteze CCF, str. I.i.C . Brătianu nr. 22 , telefon 19.85.51, 19.38.54.

Începînd cu 1 fe b ru a r ie a.c, CCF anunţă m o d ificarea tarifelo r de ab o n am en t p e n tru M ed iatecă . Cei interesaţi în obţinerea unui abonam ent sau reînnoirea celui pe care deja îl au pot beneficia de vechile tarife pînă în 31 ianuarie 1998. Toate reînscrierile sc bucură de o red u ce re d e 10% din tariful iniţial norm al sau redus (categoriile carc beneficiază dc tarif iniţial redus sînt elevii, studenţii, profesorii de franceză şi pensionarii).

R u b r i c ă r e a l iz a tă d e M . B O C U

P e n t r u s o a r t a n e a m u l u i s i a n a ţ i u n i i

IO A N S IL V IU NISTOR:CULTURA ROMÂNĂ MODERNĂ Şl IDEALURILE NAŢIONALE.

Năzuinţe, momente, accente, împliniriPortretul is to ricu lu i clujean l o a n S ilv iu N IS T O R ■ ( E D P r C o l e c ţ i a " A K A D E M O S " )

p ro fe so r u n iv ers ita r dr. la C a te d ra d e ş tiin ţe s o c io -u m a n e ' 'a U niversită ţii T eh n ice din C Iu j-N ap o ca , a u to r a n u m ai s u s ţ in u te în m unic ip iu l C luj- puţin d e 8 cărţi; î n d r u m ă to r în A rh iv e le S ta tu lu i C lu j. N a p o c a , în ju d e ţu l C luj ş i

19 7 9 (în c o la b o ra re ) ; B ib l io g r a f iaVoi. I, B u c u re ş ti i s t o r ic ă a R o m â n ie i. Voi. V, 1 9 7 4 -1 9 7 9 , B u cu reş ti, E d. A c ad e m ie i, 1 9 8 0 (în c o la b o ra re ) ; C o n tr ib u ţ i i m u r e ş e n e la M a re a U n ire d in 19 1 8 . C Iu j-N apoca , E d. D acia , 1981; B ib lio g ra f ia i s to r ic ă a R o m â n ie i. Voi. VI 1 9 7 9 -1 9 8 4 , B u cureşti, Ed. A cadem iei, 1985 (în co lab o rare ); M o n a rh ia î n f a ţ a i s t o r i e i . C o n s i d e r a ţ i i p r i v i n d i n s t i t u ţ i a m o n a r h i c ă în R o m â n ia , C Iu j-N ap o ca , E d . D a c o -P re s s , 1994 ; I s to r ia r o m â n i lo r d in T r a n s n i s t r i a . O r g a n iz a r e a , c u l tu r a ş i je r t f a lo r . B u cu reş ti, E d . E m in e sc u , 1995 ; R o m â n i i în a l d o i le a r ă z b o i m o n d ia l : C la r if ic ă r i în lu m in a a d e v ă r u lu i i s to r ic . C Iu j-N apoca , Ed. M e sa g e ru l, 19 9 6 , c ă ro ra li s e a d a u g ă c e a p e c a r e v -o p re z e n tă m a s tă z i • 2 5 d e studii p u b lic a te în re v is te ştiin ţifice d e s p e c ia l i ta te • a u to r a l u n e i p r e fe ţe • 4 5 d e a r tic o le p u b lic a te în re v is te d e Cultură • 16 co m u n icări ştiinţifice su s ţin u te la se s iu n i n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le • 5 4 d e c o m u n ic ă ri la se s iu n i lo ca le • 1 6 7 a rtico le p u b lic a te în p r e s a lo ca lă şi c e n tra lă • 7 2 d e c o n fe rin ţe c u p ub lic

în ţ a r ă • 1 2 e m is iu n i d e te le v iz iu n e , din c a r e 6 p e p o s tu l n a ţ io n a l • 4 3 d e e m is iu n i r a d i o f o n i c e •P re m ii �