Universitatea “Dunarea de Jos”, GalatiFacultatea : Stiinte si Ingineria AlimentelorSpecializarea : Controlul Expertiza si Siguranta Alimentelor

Bere blonda “Meert” cu aroma de miere

Coordonator :

Prof.Dr.Ing. Petre Alexe Masterand:

Cozma Cezar Bogdan

Galati2012

Cuprins

Etapa I : Definirea tipului de produs1. Generarea ideii2. Incadrarea produsului intr-o gama sortimentala existenta3. Analiza situatiei4. Capacitatea si competitia firmei5. Chestionar pe piata si concluziile in urma efectuarii acestuia

Etapa II : Implementarea produsuluiA . Dezvoltarea conceptului (analiza comparativa)

1. Definitia si clasificarea produsului bere blonda cu aroma de miere.2. Se analizeaza tehnologiile similare pentru obtinerea produselor asemanatoare.

I . Schema tehnologica a produsului bere blonda “Meert” cu aroma de miere si prezentarea operatiilor din schema tehnologica (parametri, utilaje folosite).

II. Descrierea schemei tehnologice de fabricare a berii blonde cu aroma de miere.3. Analiza comparativa a produsului nou fata de cele existente.4. Se analizeaza legislatia acestor produse asemanatoare sau similare.5. Se urmareste controlul de calitate necesar pentru obtinerea acestor produse.6. Analiza marcilor si patentelor produselor asemanatoare sau similare

B . Rafinarea conceptului (analiza produsului, chestionar).C . Proectarea prototipului.Etapa III : Introducerea produsului in fabricatie

a. Tehnologia finala a produsului, Bere blonda “Meert” cu aroma de miere.b. Optimizarea ambalajului.c. Lansarea produsului pe piata si promovarea lui.

Etapa I : Definirea tipului de produs

1. Generarea ideii Lansarea unui produs nou pe piata reprezinta un proces complex, care necesita multe eforturi

din partea firmei producatoare, avind un rol bine justificat pe plan economic si social. Se observa tot mai mult tendinta diversificarii productiei si innoirii gamei sortimentale a produselor din industria alimentara, ca mijloace de corelare a cerintelor consumatorilor, ale organizatiilor de producatori si comerciale, pentru a se obtine un efect social cit mai ridicat .

Unul din factorii ce determina diversificarea produselor alimentare este necesitatea de a satisface cererile de consum, ce impune din ce in ce mai multe produse, semipreparate sau gata pregatite, precum si produse ambalate in conditii care le asigura o conservabilitate de lunga durata, continind cantitati relativ mici (aproximativ la nivelul consumului pentru 1-4 persoane la o masa ). Se mai poate adauga gama de asortimente adoptate specificului alimentatiei pentru persoanele care trebuie supraalimentate, anumite grupe de virsta, grupe sociale, de boli etc.

Un alt factor care influenteaza lansarea de noi produse este piata, deoarece prin intermediul lor se realizeaza reanimarea interesului si extinderea cererii pentru produsele intreprinderii. Se observa tendinta consumatorilor spre produse mai usor accesibile-ambalate cu o capacitate mai mare, pentru nevoi familiale, de grupuri, prieteni etc.

Astfel, S.C. European Drinks S.A., unul dintre cei mai mari producatori de bauturi si alimente din lume doreste sa-si imbunatateasca sortimentele prin lansarea unui produs si anume bere blonda cu aroma de miere, ambalata la PET de 1.5 l. Din considerente economice s-a lansat ideea de accesibilitate a produsului, ca exemplu berea Zipfer, produsa de Brau Union S.A. ambalata la sticla, cu capacitate de 330ml.

2) Incadrarea produsului intr-o gama sortimentala existentaStela Artois – marca companiei Interbrew Romania Bergenbier, Noroc, Beck’s – concern national InbeuTuborg Gold – sub supravegherea S.C. United RomanianGösser - Breweries, Bereprod SRLDriver – S.C. Martens S.A.Postavaru – S.C. Martens S.A.Faleza – S.C. Martens S.A.Kanzel – S.C. Martens S.A.Soveja – S.C. Martens S.A.Ciuc – Brau Union S.A.Silva - Brau Union S.A.Golden Bräu - Brau Union S.A.Bucegi - Brau Union S.A.Heineken - Brau Union S.A.Gambrinus - Brau Union S.A.CarlsbergBud WeisserCoronaSalitosSkol

3) Analiza situatiei S-au realizat statistici cu privire la consumul de bauturi slab alcoolizate in special cu referire

la bauturile alcoolice fermentate.In urma acestor statistici s-a constatat ca cea mai mare parte din consumatorii de bere o

ocupa barbatii 70%, 30%-femei.

Un produs nou reprezinta: un produs creat de curind, care apare pentru I data un produs care apare, la un moment dat, in lupta cu elemente vechi , iese invingator. Un produs reinnoit, refacut, evaluat, perfectionat

Se pot diferentia urmatoarele categorii de produse : Produse absolut destinate acoperirii unei nevoi latente; aceste produse au o pondere mica,

apar in urma unor cercetari laburioase; Produse noi: destinate satisfacerii unor nevoi deja manifestate pe piata, dar la un alt nivel

calitativ decit la vechile produse din aceeasi grupa.

Ponderea lor este destul de mare fata de prima categorie ele se produc si se comercializeaza in conditii de concurenta de piata – urmind sa fie scoase din productie in faza de declin a vietii lor. Dupa locul in care este consemnata noutatea unui produs se disting:

Produse noi pentru unitatea care le produce sau le comercializeaza Produse noi pentru piata, pe care urmeaza apoi a fi lansate; Produse absolut noi, ce nu au aparut anterior pe nici o piata.

Introducerea produselor noi pe piata implica o mare doza de risc pentru intreprindere si este un proces mult mai dificil si costisitor decit administrarea produselor existente. O mare atentie se va acorda publicitatii acestui produs, aducerea la cunostinta a consumatorilor despre aceasta noutate. In acest sens, se vor aplica strategii de marketing bine dezvoltate si structurate.

Despre inoirea produselor, se poate remarca faptul ca se poate face pe mai multe cai, dintre care cel mai des intilnite sunt diversificarea, modificarea si modernizarea.

Diversificarea consta in proiectarea unor produse cu caracteristici noi rezultind o largire a gamei sortimentale.

Modernizarea consta in reproiectarea produselor existente pentru cresterea numarului de proprietati sau imbunatatirea celor deja existente.

4) Capacitatea si competitia firmeiGrupul European Drinks activeaza peste 12 ani pe piata romineasca si isi desfasoara

activitatea de productie in cadrul celor 3 platforme industriale, situate in judetul Oradea. Aceasta este singura companie romineasca inclusa in topul primelor 100 de companii producatoare de alimente si bauturi din Europa, ocupind locul 8 in acest clasament din punct de vedere al volumului anual de vinzari. Clasamentul este intocmit de compania “Quality Datenbank Klaus Gebhard e.k.” conform codului NACE (Nomenclatorul din Comunitatea Europeana) pe baza vinzarilor efectuate de companiile respective.

Produsele sunt distribuite prin intermediul societatii Transilvania General Import, care detine peste 147 de sucursale, depozite si magazine, la nivelul intregii tari si un parc auto de peste 2800 de autovehicule de diferite tonaje, produsele grupului fiind exportate in tari din Europa – Cehia, Slovacia, Ungaria, Moldova, Germania, Finlanda, Cipru, Suedia, precum si tari din Asia.

Patronii European Drinks sunt fratii Micula – dipl.ing. Ioan Micula si dipl. ing Viorel Micula.Ei mai sunt cunoscuti prin activitatea de turizm pe care o desfasoara. Astfel, sunt inclusi in clasamentul celor mai importanti investitori in turizm, detinind locul I – 3038 de camere. European Drinks nu a participat direct la achizitionarea de societati hoteliere, ci prin intermediul unor firme din cadrul grupului.

Firma estimeaza o crestere a vinzarilor la produsele componente intre 13-15% in euro si 20-30% in dolari, in perioada ianuarie-aprilie 2006, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui comunicat European Drinks, remis Rompres.

5) Chestionar pe piata si concluziile in urma efectuarii acestuiaCHESTIONAR:

1) Consumati bauturi alcoolice? a. Dab. Nu

2) Ce produse consumati? a) Bereb) Vinc) Vodkad) Gin tonice) Lichior

3) V-ar place produsul “bere cu aroma de miere” ambalat la PET?a) Dab) Nuc) Nu stiu

4) Ce v-ati dori de la acest produs?a) Confort de intrebuintareb) Pret acceptabil

5) Sunteti de acord ca si membrii familiei dumneavoastra sa consume produsul?a) Dab) Nu

Concluzii:Am realizat acest chestionar pentru 10 persoane carora li s-au distribuit intrebari in perioada 20-27 iunie 2006. In urma rezultatelor am ajuns la urmatoarele concluzii:

Ideea de produsul deja existent pe piata, dar ambalat intr-o forma mai accesibila i-a incintat, manifestindu-si dorinta de a-l incerca;

Majoritatea persoanelor chestionate au fost barbati; 8 din 10 din persoanele chestionate s-au aratat interesate de berea cu aroma de miere; Consumatorii si-au exprimat parerea in mod direct in ceea ce priveste ambalajul, aspectul

lui si beneficiile pe care le va aduce; S-a observat ca majoritatea consumatorilor consuma bere cel putin de 2 ori pe saptamina.

Gradul de noutate al produsului este cu atit mai mare, cu cit antreneaza modificarea majoritatii componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o serie de noi insusiri. Modificarea componentelor sale trebuie sa fie sesizata de consumatori, pentru a-i determina sa-l cumpere.

Etapa II : Implementarea produsului

A. Dezvoltarea conceptului (analiza comparativa)1) Definitia si clasificarea produsului bere blonda cu aroma de miere.

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin fermentare cu ajutorul drojdiei a unui must de malt (cereale nemaltificate), fiert cu hamei.Din aceasta definitie rezulta si principalele materii prime folosite la fabricarea berii, care sunt: maltul, cereale nemaltificate, hamei, apa si drojdie.

Clasificarea berilor:Berile se pot clasifica in functie de urmatoarele criterii:

1) tipul de drojdie utilizata2) tipul de malt si compozitia apei de plamadire3) in functie de concentratia alcoolica4) extractul primitiv inscris pe eticheta5) gradul de fermentare

Dupa tipuri de drojdie utilizat deosebim: beri de fermentatie interioara la care se folosesc rase de drojdie de fermentatie inferioara si beri

de fermentatie superioara, lacare se folosesc drojdii superioare.In functie de tipul de malt si de compozitia apei deosebim:

beri blonde, tip Pils, la care se foloseste malt blond de culoare deschisa, o apa cu duritate scazuta si cantitate mare de hamei la fierberea mustului, de unde rezulta beri de culoare deschisa cu aroma pronuntata de hamei si grad ridicat de fermentare.

beri brune tip München, la care se utilizeaza malt brun si malturi speciale, o apa cu alcalinitate mai ridicata si cantitati mai mici de hamei, de unde rezulta beri de culoare inchise, cu gust pronuntat de caramel.

In functia de concentratia alcoolica, deosebim: beri fara alcool, conc. alc. ≤ 0.5% beri slab alcoolice, conc. alc. 0.5-1.5% beri obisnuite, conc. alc. 3.3-4.5% beri tari, conc. alc. > 4.5%

In functie de extractul primitiv, inscris pe eticheta deosebim un numar mare de sortimente, la care extractul primitiv este de 6.5-20°P si poarta denumiri specifice in functie de fabrica de bere producatoare.In functie de gradul de fermentare deosebim:

beri nutritive, cu grad de fermentare 15-35% beri obisnuite, cu grad de fermentare 70-80% beri dietice (pentru diabetici), cu grad de fermentare 90-110%, si se mai numesc beri

hipoglucidice.

2) Se analizeaza tehnologia de obtinere a berii cu miereI. Schema tehnologica a produsului berii cu aroma de miere.

*

Hamei Miere Apa Malt

Receptie

Depozitare

Macinare

Plamadire-zaharificare

Filtrarea gramezii Borhot malt

Fierbere cu hamei

Limpezire la cald Trub la cald

Racire

Limpezire la rece Trub la rece

Insamintare cu drojdie

Drojdie

Multiplicarea in laborator

Multiplicarea in statia de culturi

pure

Fermentarea primara CO2

Fermentarea secundara

Filtrare

Depozitare bere filtrata

Butoaie

Conditionare

Tragere la butoaie

EtansareDopuri

Etichetarea

Depozitare

Bere la butoaie

Tratare

Drojdie recoltata

DrojdieDrojdie excedentara

Conditionare

Sticla de bere

Imbuteliere la sticla

CapsulareaCapsule

Pasteurizare

Etichetarea

Etichete

Depozitare Bere la sticla

II. Descrierea schemei tehnologice de fabricare.

a. Materia primaMateriile prime folosite la fabricarea berii cu aroma sunt: orz, hamei, apa, drojdie, miere.Orzul – Dintre cereale, el este cel mai utilizat, datorita urmatoarelor avantaje:

Se cultiva bine in zonele cu clima temperata, dind productii la ha; Bobul de orz prezinta un invelis gras, care protejeaza embrionul in timpul germinarii; Nu contine substante straine pentru gustul berii;

Hameiul – este o materie prima indispensabila la fabricarea berii, care confera produsului finit amareala si aroma specifica, prin substantele amare pe care le contine, imbunatateste spuma si stabilitatea coloidala a berii, fiind un conservant natural al berii.Apa – este o materie prima foarte importanta la fabricarea berii din punct de vedere cantitativ si calitativ. La fabricarea maltului si a berii se consuma cantitati mari respectiv: malt - 5÷10 hl/100 kg malt Bere - 3÷10 hl/bere Din aceasta cantitate mare de apa doar o mica cantitate de 1.4 hl o reprezinta apa tehnologica, care intervine direct in produsul finit.Drojdia – este folosita pentru realizarea fermentatiei primare si secundare si se folosesc specii din genul Sacharomyces uvarum si Sacharomyces ceraisial.Miere - Pentru a obtine mierea ce va fi folosita ca hrana si pentru depozitare, albinele au II surse de materie prima: o sursa vegetala, reprezentata in cea mai mare parte din nectarul florilor, o sursa animala reprezentata de substantele dulci, bogate in zaharuri, eliminate de mii de paraziti ai plantelor, numita mana.

Nectarul constitue sursa cea mai importanta cantitativ si cea mai valoraosa calitativ. El este un produs complex de secretie al glandelor nectarifare florale sau extraflorale, sub forma unei solutii glucidice de concentratii diferite.

Principalii componenti ai nectarului sunt zaharoza, glucoza si fructoza, care se gasesc in cantitati mari, iar alfa-metil-glucozidele, maltoza, melibioza, rafinoza, in cantitati reduse. In afara de zaharuri, in compozitia chimica a nectarului intra si alte substante in cantitati mai mici: acizi grasi, saruri, proteine, vitamine, enzime etc.

Mana este acea substanta dulce, limpede si solidificata, ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor si poate fi de origine vegetala, cind este secretata direct de frunzele, mugurii sau alte parti din planta sau de origine animala, cind este produsa prin intermediul insectelor.

Transformarea nectarului si a manei in miere are la baza un proces fizic si unul biochimic, la aceasta transformare participind intreaga familie de albini.

Din punct de vedere chimic, mierea de albine reprezinta un amestec complex a carui compozitie depinde de originea florala, conditiile meteorologice, modul de pastrare si de metodele de extragere a acesteia. In compozitia ei intra apa, glucoza, fructoza, zaharoza, dextina, substante azotoase, substante minerale, vitamine etc.

Proteinele din miere se gasesc in cantitati reduse de 0.15-0.70% si continutul lor difera in functie de provenienta. Aceste proteine pot fi prezente in nectar sau mana, pot proveni din secretiile albinilor sau pot fi continute in grauncioarele de polen, care sunt constituenti normali ai mierii.

Proprietatile fizice sint: culoarea, aroma, gustul, viscozitatea, hidroscopicitatea, greutatea specifica, indicele de refractie, turbiditatea, caldura specifica medie si conductibilitatea termica.

b. Macinarea maltului Este o operatie ce are ca scop de a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in conditii optime

asupra amidonului si asupra altor substante macromoleculare din bob.Invelisul bobului trebuie sa ramina cit mai putin maruntit, deoarece va constitui stratul filtrant la filtrarea plamezii. Prin pastrarea integritatii invelisului, se reduce trecerea polifenolilor in must, care conduc la inchiderea nedorita a berii. Cu cit un malt este mai fin maruntit, el zaharifica mai rapid, insa la filtrarea plamezii se va forma un strat compact de borhot, micsorindu-se viteza de filtrare.

c. Plamadire-zaharificarePrin aceasta operatie se urmareste hidroliza amidonului si a altor substante macromoleculare

pina la produse cu masa moleculara mai mica, care vor alcatui compozitia mustului de bere.Principalele substante care sufera transformari sunt: amidonul, proteinele, hemicelulozele,

polifenolii si substantele cu fosfor.Amidonul este supus actiunii a II enzime: α-amilaza si β-amilaza.

α-amilaza β-amilazaTemperatura otima, °C 70-75°C 60-65°C

pH optim 5.6-5.8 5.4-5.6

Hidroliza proteinelor are loc sub actiunea endo si exopeptidazelor, care au temperatura optima 50°C.d. Fierberea mustului cu hamei

Operatie ce are ca scopuri principale : Solubilizarea substantelor utile din hamei (substantei amare, uleiuri eterice, olifenoli) Coagularea proteinelor Concentrarea mustului Stirilizarea mustuluiCa efecte secundare, se pot mentiona: inactivarea enzimelor, scaderea pH-ului, inchiderea

culorii si formarea substantelor reducatoare.Se aplica fierberea la presiune atmosferica la temperatura de 100°C si un timp de 90 min. Pentru controlul coagularii proteinelor, se foloseste in practica “proba paharelului”. Se ia o

proba de must, care fierbe intrun pahar si se raceste rapid intr-un curent de apa. Daca depunerea se face compact, iar mustul de deasupra ramine limpede, inseamna ca procentul de coagulare este bun.

Cazanele de fierbere sunt prevazute cu mantale de incalzire cu abur, care sa asigure o evaporare de 10-12% in cazul fierberii la presiune atmosferica si 4-6% la fierberea sub presiune. Se concentreaza mustul pina la atingerea extractuluiprimitiv - 8.49.

e. Racirea mustuluiAre loc de la o temperatura apropiata de cea de fierbere si pina la temperatura de insamintare cu

drojdie. Racirea se face maxim 60 min. pina la temperatura de 30-40°C.f. Fermentarea primaraMustul racit si aerat este insamintat cu drojdie in cantitate 0.5-1 l/hl must. Procesul de

multiplicare a celulelor de drojdie este favorizat de prezenta oxigenului in cantitati de 7-8 mg/l. Se consuma o mica cantitate de zahar de 3-5%.

Principalele transformari care au loc sint fermentarea glucidelor fermentescibile cu formare de alcool etilic si bioxid de carbon ca produse principale.

Alcoolii superiori se formeaza atit din aminoacizi prin reactii de transaminare, de carboxilare si reducere, cit si din glucide, trecindu-se prin faza α-cetoacizilor.

Esterii se formeaza la fermentare, in urma reactiilor de esterificare dintre alcoolul etilic si metilic pe de o parte, si diferiti acizi organici pe de alta parte. Cantitatea de esteri formata este 25-60mg/l.

Aldehidele se formeaza in primele zile de fermentare dupa care continutul in aldehide scade sub pragul de percepere senzoriala. In cantitatea cea mai mare se formeaza aldehida acetica, care confera berii gustul neplacut al berii tinere.

Acizii organici se formeaza la fermentare, in special in primele zile, facind ca berea sa aiba o concentratie in ioni de hidrogen de circa 10 ori mai mare de cit mustul.

Ph-ul mustului 5.2-5.7 scade pina la 4.3-4.7 in timpul fermentatiei.Se cunosc 4 faze la fermentarea primara :I. Faza initiala, dureaza 1-2 zileII. Faza de creste joase 1-2 zileIII. Faza de creste inalte 2-3 zileIV. Faza de scadere a crestelor

g. Fermentarea secundaraBerea tinara obtinuta la fermentarea primara are un gust neplacut datorita unor produse

secundare de fermentatie, contine o cantitate insuficienta de CO2 si este mai mult sau mai putin tulbure. Ea este supusa in continuare fermentatiei secundare-maturare.

Principalele transformari ce au loc sunt : Fermentare partiala sau totala a restului de extract fermentescibil din berea tinara; Saturarea berii in CO2 la temperaturi scazute si sub presiune; Limpezirea naturala a berii; Maturarea propriu-zisa;

h. Filtrarea beriiEste operatia de separare a unui amestec eterogen fluid-solid, prin retinerea fazei solide pe un

mediu poros, prin care trece faza fluida. In filtre se manifesta de regula o actiune combinata de cernere si adsorbtie, in functie de materialele filtrante utilizate.Inainte de filtrare, berea se subraceste pina la -2°C, pentru precipitarea de noi particule, care sa fie apoi retinute la filtrare.

i. pasteurizarea beriiAre ca scop distrugerea microflorii ramase de la filtrarea berii.Procedeul de pasteurizare Flash (in vrac) se realizeaza in pasturizatoare tunel, care poate fi cu

unul sau 2 etaje si sunt prevazute cu o banda fara sfirsit, pe care se deplaseaza sticlele cu bere si care parcurg 3 zone :

O zona de preincalzire pina la temperatura de pasteurizare O zona de mentinere a temperaturii de pasteurizare O zona de racire a berii pasteurizate Ca agent de incalzire se foloseste apa calda, care trebuie sa aiba o temperatura cu 5°C mai

ridicata decit temperatura de pasteurizare.Adaosul de miere la compozitia obtinuta se face in conditii de igiena si securitate prevazute de

normele in vigoare. Astfel adaosul este cuprins intre 35-40g/l bere. Cea mai utilizata este mierea poliflora, recunoscuta pentru insusirile terapeutice pe care le poseda.

3) Analiza comparativa a produsului nou fata de cele existente

Una din firmele concurenta, producatoare de acest tip de bere este Brau Union S.A., care comercializeaza bere bruna zipfer, ambalata in sticle cu capacitate de 330ml. Aceasta firma are in gama sortimentala bere blonda Golden Bräu, Bucegi, Heineken, Gambrinus, Silva, Ciuc. Produsul pe care vrem sa-l obtinem, berea blonda Meert cu aroma de miere este o bere de calitate superioara cu gust si miros deosebit, ambalat la sticla PET de 1.5 l, care il delimiteaza de celelalte produse deja existente pe piata. Acest produs este recomandat in special persoanelor de sex femenin, prin continutul scazut de alcool 2.9% vol.alc. si extract primitiv de 8.49 mg. produsul ofera o facilitare a consumului pentru mai multe persoane si pretul se incadreaza in limitele 50000-60000 lei (5-6 RON).

4) Se analizeaza legislatia acestor produse asemanatoare sau similare

Norme igienico-sanitare pentru alimente Capitolul I

Dispozitii generaleArt.65. Berea: berea nepasteurizata se imbuteliaza numai de catre producator. Berea pasteurizata se poate imbutelia si la sectii separate, cu conditia ca transportul ei in vrac sa

se faca in cisterne frigorifice izoterme si sa fie repasteurizata inainte de ambalare. Berea tulbure, cu suspensii si sediment (cu exceptia berei caramel) cu impuritati, cu miros de

fermentatie acetica, de mucegai de acru, nu se admite pentru consum uman.Art.66. Bioxidul de carbon alimentar se admite cu conditia absentei substantelor reducatoare.

HotarirePentru aprobarea Normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate

evacuate in resursele de apa “NTPA-001”.

Art.1. In scopul protectiei impotriva oricarei forme de poluare si al refacerii calitatii apelor, evacuarea in resursele de apa a apelor uzate cu continut de substante poluate se poate face numai in conditiile previderilor Legii apei nr.107/1996 si cu respectarea prezentului normativ.

Sistemul de supraveghere a productiei de bere

Art.32.(1) In vederea inregistrarii poductiei de bere obtinute, fiecare agent economic producator este obligat:

a. Sa inregistreze productia de bere la finele procesului tehnologic de imbuteliere a berii prin aparatura specifica de masurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paletilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare si sa inscrie aceste date in rapoartele de productie si gestionare cu specificarea capacitatii ambalajelor si a cantitatii de bere exprimate in litri.

b. Sa determine concentratia alcoolica a berii conform standardelor in vigoare, privind determinarea concentratiei alcoolice a berii, elaborate de institutul Romin de Standardizare.

2) Toate livrarile de bere din productia interna vor fi insotite de certificate de calitate, care sa contina si datele de identificare a standardului, dupa care a fost fabricat sortimentul livrat

3) La verificarea realitatii concentratiei alcoolice inscrise pe etichetele sortimentelor de bere aflate in reteaua comerciala, abaterea admisa este de ±0.5grade alcool fata de concentratia prevazuta in standardele pentru fiecare sortiment de bere.

5) Se urmareste controlul de calitate necesar pentru obtinerea acestor produse

Aplicarea planului HACCP la fabricarea berii Receptia si depozitarea materiilor prime

Procedeele industriale de receptie si depozitare a materiilor prime nu trebuie sa permita scaparea de sub control a riscurilor biologice si fizice.

In plus, procedeele de depozitare in spatii curate si bine aerisite nu ridica nivelul riscurilor biologice pina la o valoare inacceptabila. Greselile efectuate in timpul receptiei materiilor prime va avea o influenta mai mare asupra calitatii tehnologice si eventual asupra inocuitatii in general.

Plamadirea si zaharificarea Regulamentele U.E. prevad ca operatiile de plamadire si zaharificare sa se desfasoare la

temperaturi cuprinse intre 70-80°C. la aceste temperaturi Salmonella are nevoie de 10-15 ore pentru dublarea numarului de celule iar Listeria monocytogenes de 6-9 ore.

Principalul risc este dezvoltarea microorganizmelor pe riziduurile organice ramase de la macinare.

O masura importanta de control este igienizarea eficienta a suprafetelor si echipamentelor. Metode de control :

Inspectie de organele OPC; Controlul de laborator; Controlul sanitar-veterinar;

In cadrul fabricilor de bere functioneaza un laborator chimico-microbiologic si un serviciu tehnic de controlul calitatii, care face controlul productiei in toate fazele, incepind cu receptia materiei prime si terminind cu livrarea produsului finit.

La receptia materiilor prime se face controlul pe fiecare lot examenind maturitatea tehnologica a orzului, calitatea mierii si hameiului.

La fermentare, se masoara temperaturile corespunzatoare tipului de fermentare, in conformitate cu normele de fabricatie.

Pentru verificarea starii de igiena a sectiilor de productie se vor efectua controale bacteriologice asupra ustensilelor, masinilor, suprafetelor ce vin in contact cu produsul, hainele de protectie si miinile muncitorilor.

Se va verifica modul cum este efectuat controlul chimic si microbiologic al berii in urma operatiei de pasteurizare.

De asemenea, se va acorda o atentie deosebita conditiilor de igiena a ambalajelor din PET, procesul de imbuteliere, capsularea, etichetarea.

Verificarea nivelului de productie in tara : la nivelul tarii, consumul berii cu aroma de miere se incadreaza intr-un interval restrins.

Posebilitati de dezvoltare a pietelor – berea blonda cu aroma de miere se produce si se comercializeaza atit in marile orase,cit si in mediul rural.

Din aceste considerente, se pune un accent deosebit pe publicitate, care are scopul de a deturna consumatorul de la esential pentru a-l convinge sa aleaga produsul promovat prin publicitate.

6) Analiza marcilor si patentelor produselor asemanatoare sau similare

Marca de fabrica reprezinta un element de distinctie al diverselor bunuri si/sau servicii, aplicata de producator la iesirea acestora din procesul de productiesi este in acelasi timp un instrument indispensabil pentru comunicarea cu consumatorii si un element cheie in strategia unei firme.

Scopurile unei marci se refera la: Constituirea increderii si loialitatii consumatorilor fata de bunul/serviciul oferit de

producator, garantind originalitatea bunurilor si/sau serviciilor pentru care a fost creata marfa;

Sustinerea alegerii facute de consumator unui produs/serviciul pe baza informatiilor transmise prin marca respectiva cu privire la calitatea produsului;

Garantarea permanenta a calitatilor produselor si/sau serviciilor in contextul progresului stiintific si al concurentii puternice existente in economia de piata.

Orice marca, mai ales atunci cind se doreste a fi protejata prin inregistrare, trebuie sa fie reprezentata sub forma unui semn grafic si sa fie diferita de cea a altor firme, adica sa fie unica. Criteriul modului de comunicare a informatiei, in acest caz semnele care pot fi iregistrate ca

marci de fabrica trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: Cuvinte originale sau apartinind vocabularului unei limbi de circulatie internationala; Specimene de semnatura; Litere, cifre;

Criteriul titularului dreptului de marca : Marci individuale, care apartin unei persoane determinate, fizice sau juridice; Marci colective, care apartin unei persoane juridice cum ar fi organizatii nationale,

internationale. Criteriul promovarii/protejarii produselor :

Marca depusa, care se bucura de protectie legala; Marca complexa; Marca notorie; Marca defensiva; Marca de rezerva.

B. Rafinarea conceptului (analiza produsului, chestionar)

Rafinarea conceptului se va realiza prin alegeri si decizii definitive asupra planurilor tehnice si tehnologice.

In scopul rafinarii conceptului s-a realizat un chestionar avind drept un rezultat modificarea sau acceptarea tehnologiei de obtinere a produsului dorit.

Chestionar realizat in scopul rafinarii conceptului:Ati consumat bauturi alcoolice de tip bere cu aroma de miere?

a) Dab) Nu

Cit de des consumati produsul ?a) Zilnicb) De 2 ori pe saptaminac) Cite o data

Cititi compozitia produsului de pe eticheta ?

a) Dab) Nuc) Uneori

Ce parere aveti despre imbunatatirea produsului ?a) Este necesarab) Nu este necesara c) Nici o parere

V-ati dori bere cu aroma de miere ambalata la PET ? a) Da b) Nu c) Nu stiuCe marci de bere consumati mai des ?

a) Golden Bräub) Bürgerc) Bucegid) Silvae) Tuborgf) Altele

Concluziile rezultate in urma chestionarului facut :Chestionarul s-a realizat pentru 20 de persoane in orasul Galati, judetul Galati, in mai multe

magazine alimentare in data de 26 aprilie 2006. Mentionez ca 50% din persoanele chestionate au fost barbati si 50% femei.

Dintre barbati doar 30% consuma in mod frecvent bere cu aroma de miere si 25% dintre femei sint consumatoare de acest produs in mod frecvent, iar restul consuma o data pe saptamina bauturi fermentate.

Majoritatea persoanelor chestionate citesc cu atentie eticheta in special compozitia si termenul de valabilitate.

80% din consumatori au spus ca este necesara o imbunatatire a produsului pentru diversificarea gamei sortimentale si captarea de noi clienti.

70% dintre persoane si-ar dori produsul pentru consum frecvent; Consumatorii acestor tipuri de produse prefera marcile renumite, aceasta conferindu-le

garantia calitatii.In urma chestionarului realizat si a revizuirii procesului tehnologic de obtinere, am

considerat benefica trecerea produsului “bere blonda “Meert” cu aroma de miere” in linia de productie.

Alegerea definitiva este urmatoarea produsul “bere blonda “Meert” cu aroma de miere” se va obtine dupa schema tehnologica de fabricare, insa va fi ambalat la PET de 1.5l.

C. Proiectarea prototipului

Reteta folosita pentru obtinerea unei sarje de produs este urmatoare: Materia prima: maltul rezultat din orz germinat, hamei, sub forma de pulberi de hamei

concentrate. Materii auxiliare: apa, drojdie, miere.

Costurile retetei revizuite sunt: Costul produsului initial: la producator este de 4 RON/ kg, iar la comercializare 4.5

RON/kg (TVA 19%)

Costul produsului nou: la producator este de 4.2 RON/kg, iar la comercializare este de 4.6 RON/kg (TVA 19%)

Decizii privind continuarea sau oprirea proectului:Aceasta crestere a costurilor nu e majora si determina continuarea proectului de obtinere a berii blonde cu aroma de miere. Stabilirea tipului de ambalaj si descrierea etichetei:

Eticheta de fata contine date cu privire la: Denumirea produsului: bere “Meert” blonda cu aroma de miere Tratamentul termic aplicat: produs pasteurizat Numarul standardului de firma: S.F. nr.19 Data expirarii produsului Termen de valabilitate – 60 zile Numele producatorului, adresa completa si numarul de telefon: European Drinks, Oradea,

str. Caii Ferate nr. 13 Tel/Fax: 0259435868

Tipul de ambalaj: sticla PET, confectionata din polistiren, cu capacitatea de 1.5 l. Obtinera licentei de fabricatie:

In Romania, prima lege in domeniul proprietatii industriale, legea marcilor de fabrica si de comert, a fost adoptata in Parlament in 1879.

Prima lege a brevetelor de inventie a intrat in vigoare la 17 ianuarie 1906, an in care isi incepe existenta si oficiul de brevete.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) este organ guvernamental, in special competent pentru inregistrarea, examinarea si acordarea:

Brevetele de inventie; Brevete pentru soiuri de plante; A certificatelor de inregistrare a marcilor; A certificatelor de inregistrare a indicatiilor geografice; A desenelor si modelelor industriale.

Desenele si modelele industriale(Legea nr.129/1992)

Dreptul asupra unui desen sau model industrial este recunoscut prin inregistrarea la OSIM si acordarea unui certificat de inregistrare.

Certificatul de inregistrare confera dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara autorizarea in urmatoarele acte:

Reproducerea: Fabrica; Comercializarea sau oferirea spre vinzare; Importul; Stocarea in vederea comercializarii, oferirii spre vinzare sau spre folosire.Protectia este pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de reinnoire pe 2 perioade succesive a

cite 5 ani.

Etapa III. Introducerea produsului in fabricatie.

a) Tehnologia finala a produsului, Bere blonda “Meert” cu aroma de miere.b) Obtinerea ambalajului : se foloseste ambalaj confectionat din polisteren, cu eticheta de fata,

spate si de git. Eticheta de git contine numele produsului si marca lui. Culorile etichetei sint galben – care sugereaza mierea, verde – da o nota de sanatate, viata pe care o da produsul.

c) Lansarea produsului pe piata si promovarea lui.Publicitatea cuprinde 3 etape principale:

Generarea mesajului Evaluarea si alegerea mesajului Transmiterea mesajului.

European Drinks aplica un sistem bine pus la punct de marketing si de informare a consumatorului prin intermediul televiziunii, radioului, revistelor si ziarelor si face uz de spoturi si reclame – afis sub lozinca: “Respecta-ti placerele”

Chestionar realizat in scopul testarii pe piata a produsului nou, bere blonda “Meert” cu aroma de miere.

Chestionar

Ati consumat berea blonda “Meert” cu aroma de miere ?a. Dab. Nu

Aveti de gind sa-l consumati in continuare ?a) Dab) Nuc) Probabil

De unde stiti de acest produs ?a) Reclame TVb) Reclame pliantec) Reclame radio

Ce parere aveti despre produs ?a) Bunab) Proastac) Satisfacatoare

Ce va determina sa-l consumati ?a) Gustulb) Aromac) Modul de prezentare

In ce categorie de virsta va incadrati ?a) 16-30 anib) 30-50 anic) 50-80 ani

Concluziile rezultate in urma chestionarului facut : Chestionarul s-a realizat pentru 35 de persoane in orasul Galati, judetul Galati, in mai multe magazine in data de 15 iunie 2006.

Produsul nou berea “Meert” cu aroma de miere introdus pe piata de grupul European Drinks Romania a fost cumparat de 55% dintre persoanele chestionate.

Produsul prezinta oportunitatea extinderei pe piata. Consumatorii au fost informati din rclame TV si pliante despre produsul nou 85% din persoane se integreaza in limitele 22-55 ani.Concluzia finala a acestui proiect realizat de grupul European Drinks Romania, a fost ca

produsul a fost bine primit de consumatori si numai la o luna de la lansare, firma si-a marit productia.

EUROPEAN DRINKS

ROMANIA

STANDARD DE FIRMA NR.19BAUTURI ALCOOLICE BERE

BLONDA “MEERT” CU AROMA DE MIERE

CONTINUT 6 PAGINI

S.F. NR. 19 BERE BLONDA “MEERT” CU AROMA DE MIERE 1. GENERALITATI 1.1. PREZENTUL STANDARD DE FIRMA SE REFERA LA PRODUSUL “BERE BLONDA “MEERT” CU AROMA DE MIERE “, OBTINUT PRIN FERMENTARE. 1.2. MATERIILE PRIME FOLOSITE CORESPUND STANDARDELOR SI SPECIFICATIILOR IN VIGOARE SI SE RESPECTA INSTRUCTIUNILE TEHNOLOGICE ACREDITATE PRIN LICENTA DE FABRICATIE.2. CARACTERISTICILE SORTIMENTULUI PRDUSUL “ BERE BLONDA ”MEERT” CU AROMA DE MIERE”, CARE FACE OBIECTUL PREZENTULUI STANDARD ESTE FABRICAT DIN MALT, HAMEI, APA, DROJDIE, MIERE, ZAHARURI, STABILIZATOR COLOIDAL (E450), CONSERVANT (E250).3. REGULI DE VERIFICARE A CALITATII VERIFICAREA CALITATII PRODUSULUI “ BERE BLONDA ”MEERT” CU AROMA DE LAMIE” SE FACE CONFORM STAS 1303-84, STAS ISO 3100-1-1992, ISO 3100-2-1992.4. CONDITII DE DEPOZITARE BEREA BLONDA “MEERT” SE VA PASTRA IN DEPOZITE, CE RESPECTA NORMELE DE IGIENA CONFORM ORDENELOR IN VIGOARE. TEMPERATURA IN DEPOZIT VA FI DE 10-12°C, IAR UMIDITATEA DE 60-65%.5. AMBALARE, MARCARE, TRANSPORT 5.1. AMBALAREA, MARCAREA SI TRANSPORTUL PRODUSULUI SE VA FACE CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE . 5.2. PE ETICHETA PRODUSULUI SE VA MENTIONA:

DENUMIREA PRODUSULUI: BEREA BLONDA “MEERT” CU AROMA DE MIERE TIPUL DE AMBALAJ FOLOSIT: STICLA PET DE 1.5 L, CONFECTIONATA DIN

POLISTIREN NUMARUL STANDARDULUI DE FIRMA: S.F. NR. 19. DATA EXPIRARII TERMENUL DE VALABILITATE – 60 DE ZILE NUMELE PRODUCATORULUI, ADRESA COMPLETA SI NUMARUL DE TEL/FAX.

5.3. MATERIILE FOLOSITE PENTRU AMBALARE VOR FI AVIZATE DE MINISTERUL SANATATII. 5.4. TRANSPORTUL PRODUSULUI SE VA FACE CU AUTOVEHICULE CURATE, USCATE, DEZINFECTATE, CU CERTIFICAREA LA ZI A SPALARII SI DEZINFECTIEI, FARA MIROS STRAIN.

BIBLIOGRAFIE Rotaru G., Morarul C., 1997, HACCP, Editura Academica, Galati Conf. dr. ing. Clemansa Tofan, 2001, Igiena si Securitatea Produselor alimentare, Editura Agir,

Bucuresti. Legislatie fundamentala in industria alimentara si alimentatie publica S.C. Fair Play, 2000,

Pitesti. Liviu Alexandru Marghitas, “Albinele si produsele lor”, 2002, Editura Agir.