Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston - d. 17 aprilie 1790) este una dintre cele mai cunoscute personalită i din istoriaț Statelor Unite, unul din Founding Fathers, diplomat, om de tiin ăș ț , inventator, filozof, profesor  iș  om politic.

A organizat prima bibliotecă din America, a fost un inventator care a creat multe obiecte, care sunt indispensabile astăzi, printre care se pot men ionaț  ochelarii bifocali i șparatrăsnetul, i i-a uimit pe oamenii de tiin ă din toată lumea cu experimentele sale din ș ș țdomeniul electricită iiț .

În vremea sa era extrem de cunoscut i de influent i înș ș  Europa. Franklin a fost cel care i-a convins pe englezi să retragă "Legea timbrului", respectiv i-a convins pe francezi să intervină în Războiul de Independen ăț  al Statelor Unite de partea acestora. În Statele Unite, a fost unul din semnatarii de frunte ai Declara iei de Independen ăț ț  a Uniunii i șal Constitu iei americaneț .

A fost ambasador în Anglia  i apoi înș  Fran aț   i secretarul Adunării din Pennsylvania.șA primit titlul de Doctor în tiin e din partea Universită ii St. Andrews.Ș ț țAnglia

Certurile între Anglia  iș  Fran aț  au adus războiul în America în anii 1750. Francezii, alia i cuț indienii, amenin au Pennsylvania. Înț  1748, Franklin a avertizat locuitorii Pennsilvaniei de pericolul indienilor, organizând i primele companii de voluntari, plasate pe râul Delaware.șTo i contribuabilii din Pennsylvenia ajutau la costurile războiului, mai pu in proprietarii ț țcelei mai mari ferme. Ace tia erau fiii lui William Penn, fondatorul coloniei. Ei trăiau șînLondra  i nu-i interesau soarta acestora atâta timp cât profiturile le veneau în Londra. șÎn 1757 Franklin a fost trimis în Londra pentru a convinge familia Penn să- i plătească ștaxele. În Anglia a fost primit cu onoruri din partea Universită ilor dinț  Edinburgh  iș  Oxford,

i a reu it să pună o taxă pe domeniile familiei Penn din colonii. În cei cinci ani cât a stat în ș șAnglia, Franklin a întâlnit mul i politicieni i savan i celebri. S-a întors în Pennsylvania ț ș țîn 1762, iar în 1763, Anglia învinge Fran a i captureazăț ș  Canada. Mul i membri ai țconsiliului local credeau că colonia trebuia guvernată de Rege decât de familia Penn, i șFranklin s-a întors în Anglia în 1764 pentru a-i prezenta o peti ie regeluiț  George al III-lea.

În 1765, la pu in timp după ce Franklin a ajuns din nou în Anglia, prin Parlament a trecut ț"Stamp Act". Era prima dată când Anglia a impus un impozit fără ca reprezentan ii țcoloniilor să poată vota, iar în Colonii au existat proteste, americanii refuzând să cumpere timbre. Franklin a fost chemat în fa a Camerei Comunelor, unde a prezentat pozi ia ț țamericană împotriva Legii Timbrului.

În următorii 10 ani Franklin a fost cel mai important reprezentant american în Anglia. Prin unele articole publicate a cerut drepturi egale cu cele ale englezilor, însă englezii au ignorat aceasta.

Revolu ia americană, diploma ie în Europaț ț ]

Franklin s-a întors în Philadelphia în 1775, înainte ca bătăliile de la Lexington  iș  Concord să aibă loc. So ia sa murise înț  1774. De i Franklin avea aproape 70 de ani, el a ajutat șsubstantan ial la planificareaț  Revolu iei Americaneț . A fost numit membru al Congresului Continental. În toamna lui 1775 Franklin a mers la Cambridge, Massachusetts, locul undeWashington avea armata pentru a discuta probleme legate de Armata Continentală (Continental Army). i-a adus un aport important la redactareaȘ  Declara iei de țindependen ăț  a Uniunii i mai târziu la scrireaș  Articolelor Confedera ieiț , prima constitu ie ța Statelor Unite.

În 1776, Congresul Continental l-a trimis pe Franklin în cea mai importantă misiune a sa, să convingă Fran a să ajute coloniile britanice din America de nord în lupta lor pentru țindependen ă. Înainte de a pleca, a împrumutat 4.000 de lire Congresului pentru a țfonda Armata Continentală.

În Fran a a fost parte esen ială a primei recunoa teri formale a ării sale în lume, iar peț ț ș ț  6 februarie 1778 a semnat Tratatul de la Paris prin care Fran a se alia cuț  coloniileîmpotriva Angliei. După acest eveniment, Franklin a rămas în Fran a ca reprezentant al noi entită i ț țcreate, Statele Unite ale Americii, fiind primul ambasador al acestora pe"bătrânul continent".

În mai 1779, este ales Maestru Venerabil al celebrei loji Neuf Soeurs din Paris, al cărei membru era iș  Voltaire. Ca Venerabil, Franklin a incitat loja Neuf Soeurs să sus ină prin țtoate mijloacele cauza americană.

Începând cu anul 1781 a negociat pacea cu Marea Britanie, care s-a finalizat în 1783, el fiind unul din cei care a semnat tratatul de pace încheiat odată cu recunoa terea Statelor șUnite de către Marea Britanie, Tratatul de la Paris din 1783. Înainte de plecarea sa înapoi în SUA, Franklin a asistat la zborul primului balon cu aer cald, fără pasageri, al fra ilor țMontgolfier.

Ultimii ani

Când s-a întors în Philadelphia, pe 14 septembrie 1785, a descoperit că era a teptat de o șceremonie de primire. De i era bătrân, avea 79 de ani, Franklin a fost pre edintele ș șConsiliului Local din Pennsylvania, timp de 3 ani, post egal cu acela de guvernator. În acest timp a fost membru al conven iei constitu iei, care uneori nu se în elegeau, iar Franklin îi ț ț țcalma. Planul său de guvernământ, cu o singură cameră a Parlamentului, a fost respins, dar a fost unul dintre semnatarii Constitu ieiț .

Franklin i-a petrecut ultimii cinci ani din via ă în Philadelphia. A inventat un dispozitiv ș țprin care să ia căr i de pe rafturile de sus ale bibliotecii, a trimis scrisori prietenilor i ț șliderilor politici : George Washington, Thomas Jefferson, John Adams, James Madison. A scris articole i o autobiografie. Ultimul său act politic a fost de a scrie un memoriu pentru șabolirea sclaviei negrilor.

Benjamin Franklin a murit la vârsta de 84 de ani, pe 17 aprilie 1790, fiind înmormântat alături de so ia sa în cimitirul Bisericii Cre tine dinț ș  Philadelphia. Benjamin Franklin provenea dintr-o familie săracă de prezbiterieni care au emigrat în America în 1682. B.Franklin a fost un mare savant i gânditor iluminist, preocupat în egală măsură de ș

tiin ele reale, filozofie, istorie, economie, politică, literatură etc., fiind cunoscut departe de ș țhotarele patriei sale. Franklin a rămas fidel idealurilor democra iei până la sfâr itul vie ii ț ș țsale. Ultimul său act politic a fost semnarea peti iei pentru interzicerea sclaviei.ț