BAZINUL OSOS.Este o centura formata prin articularea celor patru oase pelvine: sacrul si coccisu asezate posterior si median, cele doua oase iliace asezate anterior si lateral. Articularea se face prin trei simfize: anterior prin simfiza pubiana si posterolateral prin simfizele sacro-iliace.Datorita inbibitiei gravidice aceste articulatii permit oarecare mobilitate, avind importanta deosebita in progresiunea produsului de conceptie, prin modificarea diametrelor.Bazinul osos are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus si este impartit in doua de linia arcuata sau nenumita: superior, bazinul mare si inferior, bazinul mic.Bazinul mare are forma de pilnie si are importanta pentru obstetrica, deoarece prin masurarea unor diametre externe (pelvimetria externa) obtinem informatii in legatura cu forma si dimensiunile normale sau patologice ale bazinului obstetrical. Aceste diametre sunt:a)antero-posterior Baudeloque (de la varful apofizei spinoase L5 la marginea superioara a simfizei pubiene) 20 cm si permite aprecierea diametrelor strimtorii supe-roareb)bispinos (intre cele doua spine iliace antero-superioare) =24 cmc)bicrest (intre punctele cele mai inalte ale crestelor iliace) =28 cmd)bitrohanterian (intre fetele externe a celor doua mari trohantere) = 32 cm si apreciaza diametrul transversal al escavatiei pelviene.Bazinul mic numit si bazin obstetrical este un canal osos cuprins intre strimtoarea superioara care-l separa de bazinul mare si strimtoarea inferioara.Strimtoarea superioara are trei diametre antero-posterioare cel mai important fiind womonto-retropubian numit si conjugata vera sau diametrul util (DU) = 10,5 cm; doua riametre transverse important fiind cel mediu (13 cm); diametrul oblic sting (12-12,5 cm) si diametrul oblic drept (12 cm). Strimtoarea inferioara inchide jos micul bazin.Escavatia pelvina reprezinta canalul prin care coboara prezentatia si isi face rotatia.Unele boli pot produce modificari grave sau moderate ale bazinului. intilnim bazin nodificat prin schiopatare, prin deformari ale curburilor coloanei vertebrale (cifotic, scoliotic, lordotic) sau deplasari ale acesteia, bazinul rahitic, osteomalacic1 sau acondroplazic, prin luxatie congenitala de sold.

http://anatomie.romedic.ro/bazinul-osos-normal

2.2.1. CANALUL SAU BAZINUL DURStrmtoarea superioara. Pelvisul adultului este format din patru oase: sacrul, coccisul si doua oase iliace. Osul iliac este format la rdul sau din ilion, ischion si pubis, care sunt strns sudate prin articulatii sinostotice, nct formeaza un os unic.Sacrul se uneste cu cele doua oase iliace prin articulatia sacro-iliaca si fiecare os iliac se uneste unul cu altul prin simfiza pubiana. Coccisul se uneste cu sacrul prin articulatia sacro-coccigiana. Bazinul dur are doua segmente care nu au aceeasi importanta din punct de vedere obstetrical. Astfel este bazinul mare care se gaeste deasupra liniei nenumite a osului iliac si care este marginit posterior de vertebrele lombare, lateral de fosele iliace si anterior de peretele abdominal inferior. Bazinul mic sau bazinul obstetrical se gaseste situat ntre strmptoarea superioara si strmptoarea inferioara. Forma bazinului mic poate fi comparata cu un trunchi de con orientat cu baza mare n sus si cu baza mica n jos. Peretele posterior al escavatiei este mai nalt masurnd aproximativ 10 - 12 cm, iar peretele anterior masoara 4,5 - 5 cm. Peretii bazinului obstetrical sunt formati din os si partial din ligamente. Peretele posterior este format de fata anterioara a sacrului. Corpul primei vertebre sacrate proemina n interiorul cavitatii micului bazin. Peretii laterali sunt limitati de suprafata osului coxal, de spinele - sciatice ti de ligamente. Spinele sciatice au o deosebita importanta petru ca ntre ele se gaseste diametrul cel mai mic al excavatiei.Peretele anterior este alcatui din gaura obturatoare, de osul pubian si de ramul ascendent al osului ischiatic. Bazinul dur este delimitat n partea superioara de strmptoarea superioara si inferior de strmptoarea inferioara. ntre cele doua strmptori este cuprinsa escavatia. La mijlocul escavatiei se gaseste strmptoarea mijlocie. Contur. n partea posterioara este delimitata de promontoriu si marginea anterioara a aripioarelor sacrate, lateral de articulatiile sacro-iliace, linia nenumita si ramul orizontal al pubisului, iar anterior de marginea superioara a simfizei pubiene. Forma este rotunda la majoritatea femeilor sau usor ovalara, cu o depresiune la mijloc data de promontoriu, conferindu-i o forma_de trefla.Fara a fi patologica, forma strmtorii superioare este foarte variabila si a fost clasificata de numerosi autori. -Clasificarea cea mai des folosita este cea data de Caldwell si Moloy, bazinul primind denumirea dupa forma strmtorii superioare. Astfel, este bazinul ginoid sau ginecoid ntlnit n 50% din cazuri. Strmtoarea superioara este aproape circulara. Bazinul antropoid se ntlneste n 30% din cazuri, strmtoarea superioara este n forma de elipsa cu axul mare orientat antero-posterior.

Bazinul android are o frecventa de 15%, forma strmtorii superioare este triunghiulara. Bazinul platipeloid se ntlneste n proportii de 5%, forma strmtorii superioare este o elipsa cu diametru mare orientat transversal. Dimensiunile strmtorii n bazinul ginecoid (cel mai frecvent) :- diametrul antero-posterior, promonto-suprapubian sau "conjugata anatomica" se ntinde de la promontoriu la marginea superioara a simfizei pubiene si masoara 11 cm.- diametrul promonto-retropubian, diametrul util, "conjugata obstetrica/a" sau "conjugata vera" a autorilor clasici uneste promontoriul cu punctul retropubian al lui Crouzot si masoara 10,5-10,8 cm. Este diametrul cel mai mic al strmtorii superioare;- diametrul promonoto-subpubian se ntinde de la promontoriu la marginea inferioara a simfizei pubiene si masoara 12 cm. Dintre toate diametrele antero-posterioare ale strmtorii superioare numai diametrul promonto-subpubian poate fi apreciat prin pelvimetrie interna. Dupa masurarea lui se pot calcula si dimensiunile celorlalte diametre antero-posterioare ale strmtorii superioare;- diametrele oblice, n numar de doua, unul stng si altul drept, merg_la_o eminenta ileo-pectinee la o articulatie sacro-iliaca de partea opusa masoara n medie 12 cm cel stng fiind ceva mai mare.- diametrele transversale. Diametrul transversal maxim uneste punctele cele mai ndepartate a liniilor nenumite si masoara 13,5 cm;- diametrul transversal anatomic uneste doua puncte situate simetrie pe liniile nenumite. Se gaseste la egala distanta de promontoriu si simfiza pubiana, masoara 12 cm; Axul strmtorii superioare se suprapune axului care trece prin planul ombilic-coccis, se numeste axul ombilico-coccigian. n directia acestui ax se face angajarea si coborrea fatului n timpul nasteriiConturul strmtorii superioare poate fi aproape n totalitate identificat prin examenul vaginal. Prin acest examen se obtin informatii asupra promontoriului, formei si nclinatiei lui, asupra aripioarelor sacrate, articulatiilor sacro-iliace, asupra liniei nenumite, asupra ramului orizontal al pubisului si asupra simfizei pubiene. Este important de stiut care este deschiderea unghiului pubian deoarece ea difera dupa forma strmtorii superioare. Strmtoarea inferioara - reprezinta orificiul inferior al bazinului dur.Stramtoarea inferioara Contur: vrful coccsiului, marginea inferioara a marilor ligamente sacro-sciatice, margiea inferioara a tuberozitatilor ischiatice, ramurile ischio-pubiene si marginea infeioara a simfizei pubiene. Forma este romboidala. Cele doua triunghiuri care formeaza rombul nu sunt dispus n acelasi plan si formeaza un unghi diedru cu o deschidere de 105 grade.Diametrele strmtorii inferioare- diametrul antero-posterior, subcocci-subpubian se ntinde de la vrful coccisului pna la marginea inferioara a simfizei pubiene si masoara 9,5 cm. Prin luxarea posterioara a coccisului n tmpul nasterii este nlocuit cu diametrul sub sacru subpubian care masoara 11-12 cm.- diametrul transveral, biischiatic sau intertuberozitar se ntide la fata interna a unei tuberozitati ischiatice la alta si masoara 11-12 cm;- diametrele oblice, sunt evaluate la 12 cm.Planul strmtorii inferioare face un unghi cu planl orizontal a carei deschidere este de 10 grade. Axul sau este aproape perpendicular pe axul ombilico-coccigian. Determinarea dimensiunilor si formei bazinului osos Aceasta determinare se face prin pelvimetrie si ecografie. Pelvimetria este metoda prin care se masoara dimensiunile canalului dur.Pelvimetria externa determina distantele dintre anumite puncte fixe conventionale situate pe fata externa a bazinului osos si se face cu ajutorul pelvimetrului. Pelvimetria interna determina distanta dintre anumite puncte situate pe fata interna a bazinululi osos si se face prin examenul vaginal digital. Ecografia determina distanta dintre anumite puncte de pe fata interna a bazinului osos. Diametrul antero-posterior, conjugata externa sau diametrul Baudeloque este situat ntre fata externa a simfizei pubiene si apofiza spinoasa a vertebrei L5 si masoara 20 cm. Dimensiunile lui furnizeaza date asupra diametrului antero-posterior al strmtorii superioare. Diametrul bispinos, distanta dintre spinele iliace antero-superioare masoara 24 cm. Diametrul bicret, distanta dintre punctele cele mai ndepartate a crestelor iliace masoara 28 cm. Diametrul bitrohanterian, situat ntre cele doua trohantere masoara 32 cm.Diametrul biischiatic este distanta ntre fetele interne a tuberozitatilor ischiatice se masoara cu panglica metrica sau cu pelvimetrul si are o dimensiune de 11 cm. Delimitarea lui se face ntre urmatoarele puncte: apofiza spinoasa a vertebrei L5, extremitatea superioara a santului interfesier ce corespunde vrfului sacrului si cele doua spine posterosuperioare ale osului iliac sau articulatii sacroiliace care clinic sunt date de doua mici adncituri laterale. 2.2.2. Bazinul/Canalul moale Bazinul moale este alcatuit din formatiuni musculo-aponevrotice ,care situate n interiorul bazinului osos permit mobilului fetal anumite miscari de rotatie flexiune si deflexiune necesare n timpul mecanismului de nastere. Partile moi ale filierii pelvigenitale n cursul nasterii sunt dilatate pasiv de prezentatia care este mpinsa n jos de forta musculara uterina. Canalul moale este format din col, vagin si vulva.Se poate considera si la nivelul canalului moale o strmtoare superioara alcatuita din col care se continua cu istmul uterin, o strmtoare inferioara, orificiul vulvar nconjurat de muschii bulvocavernosi si ischiocavernosi, iar vaginul ar constitui escavatia canalului moale. n timpul nasterii toate aceste formatiuni, sunt destinse prin trecerea fatului, putnd sa opuna o oarecare rezistenta daca au o structura histologica anumita sau pregatirea din cursul sarcinii a fost insuficienta. Portiunea cervico-istmica este cea care formeaza un diafragm ntre cavitatea uterina si cavitatea vaginala. Prin dilatarea acesteia se realizeaza un canal unic care porneste de la fundul uterului si se termina la orificiul vulvar.