A) Bazele identificrii in crminalistic i medicin legal In ultimele dou secole, societatea omeneasc a cunoscut cinci revoluii tiinifice: a aburului, a combustibilului fosil, a electricitii, a microprocesoarelor i a tiinelor biologice - pe care o trim chiar azi. Progresele rapide fcute n cercetarea genomului uman i deosebitul potenial aplicativ i-au determinat pe oamenii de tiin s considere genetica una dintre cele mai importante discipline ale secolului XXI. Aplicaiile poteniale curente ale cercetrii genomului includ medicina molecular, evaluarea riscului apariiei bolilor genetice ale ftului, n domeniul judiciar, bioarheologiei, evoluiei si al migraiei umane, antropologiei, s.a. Locii STR (short tandem repeats) sunt secvene ADN- repetitive in tandem, uor multiplicabile prin reactia polimerizarii in lant (PCR- polymerase chain reaction) i cu un inalt grad de polimorfism. In acelai timp, alelele locilor STR (forme alternative ale aceleasi gene) prezint o mare stabilitate in decursul generatiilor. Aceste caracteristici fac din locii STR Identitatea concentreaz n sine toate nsuirile unui obiect, fenomen sao fiin. Se spune c un subiect uman poate fi identificat atunci cnd el poate fi distins dintr-un grup de subieci avnd caractersistici similare. Caracteristicile identificatoare pot fi reprezentate de: culoarea pielii, ochilor sau parului, grupelor de sange, markeri ADN,etc. Caracteristicele identificatoare trebuie sa fie: Constante in timp- cu ct stabilitatea lor este mai mare cu att crete valoarea lor pentru identificare n numar suficient de mare- stabilitatea identitii, necesit de regul precizarea mai multor caracteristici.Idividualitatea uman este deci mai nti de toate, o indiviaitate genetic, desi omul n ansamblul su este produsul interaciunii permanente dintre ereditate si mediu. Fiecare fiin uman ia natere i se dezvolt dintr-o celul ou, ce reunete n proporii egale zestrea ereditar a celor doi prini numii genitori. De la stadiul de celula ou pan la completa sa desavarire biologic, o fiin uman reprezint o configuraie genetic nou, unic, irepetabila i constant n timp. Titlul de unicat al fiecarui univers genetic uman nu este contrazis pan n prezent dect de gemenii monozigoi[footnoteRef:1] [1: Gemenii monozigoi,(gemenii univitelini,gemenii adevraisaugemenii identici) sunt gemenii care provind din scindarea unui singurovulfecundat nainte de ziua a 14-a de dezvoltare intrauterin. Provenind dintr-un singur celul-ou, cei doi gemeni posed acelai patrimoniu genetic i, deci, au acelai sex. Spre deosebire de acetia, gemenii dizigoi provin din fecundarea a dou ovule i nu posed n comun dect jumatate din patrimoniul lor genetic]

Identificarea judiciar reprezint o metod universala de stabilire a adevarului n procesul cunoaterii judiciare. Identificarea medico-legal i criminalistic sunt pari integrante ale identificrii judiciare, avnd valoare probant. Valoarea unei metode de identificare rezid n abilitatea expertului de a compara urmele lsate la locul faptei cu cele gsite pe alte materiale sau probe de referin. Drumul cercetrii individualitaii umane a fost deschis la sfrsitul secolului XIX de amprentele digitale, nsusiri fenotipice cu determinism multifuncional, poligenic si de mediu, urmate n timp, de antigenele specifice de grup, sangvine si tisulare, pentru a viza n prezent materialul genetic al speciei umane- molecula de ADN.Munca de pionerat in aplicarea tehnicilor ADN n justiie aparine geneticianului Alec Jeffreys, ncununat pentru descoperirea sa cu premiul Nobel i nobilat cu titlul de Sir pentru serviciile justiiei britanice. n 1985, n timp ce efectua cercetri privind gena mioglobinei umane, echipa de cercettori condusa de Jaffreys a remarcat o serie de particulariti i a demonstrat c ele sunt unice, irepetabile, proprii fiecrei persoane, exceptnd gemenii monozigoi. El a reuit s demonstreze justiiei britanice valoarea descoperirii sale: primele testri ADN au condus la rezolvarea unor cazuri de imigraie, iar in 1986, la rezolvarea primului caz penal, respectiv a unui caz de omucidere, prin incriminarea lui Collin Pitchfork ca autor al unui dublu asasinat. Introducerea testrilor ADN n sistemul judiciar american a fost larg dezbtut, unele jurisdicii motivnd ca interpretarea statistic a rezultatelor era mult prea greoaie, i de neneles pentru juriti. Prima condamnare bazat pe rezultatele unei genotipri ADN a fost pronunat totui n 1987, ntr-un proces de viol din Florida.