Tema: Bazele fiziologiei şi psihofiziologiei Tema: Bazele fiziologiei şi psihofiziologiei muncii.muncii.

Planul:Planul: Fiziologia muncii – noţiune, scopul şi sarcinile Fiziologia muncii – noţiune, scopul şi sarcinile

fiziologiei muncii.fiziologiei muncii. Direcţiile şi metodele de investigaţii a fiziologiei Direcţiile şi metodele de investigaţii a fiziologiei

muncii. Cerinţele faţă de metoda de investigaţie.muncii. Cerinţele faţă de metoda de investigaţie. Steriotipul dinamic, noţiune, rolul formele Steriotipul dinamic, noţiune, rolul formele

contemporane de muncă.contemporane de muncă. Unităţile de măsurare a muncii.Unităţile de măsurare a muncii.

Fiziologia muncii – noţiune, scopul şi Fiziologia muncii – noţiune, scopul şi sarcinile fiziologiei muncii.sarcinile fiziologiei muncii.

Fiziologia – ştiinţa medicală ce se ocupă cu Fiziologia – ştiinţa medicală ce se ocupă cu studierea legăturilor modificărilor funcţionale studierea legăturilor modificărilor funcţionale ce au loc în organism în procesul activităţii lor.ce au loc în organism în procesul activităţii lor.

Fiziologia muncii - modificările funcţionale ce Fiziologia muncii - modificările funcţionale ce sunt produse de activitatea de muncă şi cu sunt produse de activitatea de muncă şi cu fundamentarea fiziologică a organizării muncii fundamentarea fiziologică a organizării muncii şi contribuie la menţinerea capacităţii de şi contribuie la menţinerea capacităţii de muncă la un nivel înalt. muncă la un nivel înalt.

Scopul fiziologiei muncii:Scopul fiziologiei muncii: determinarea determinarea limitei de adaptarea organismului la limitei de adaptarea organismului la diferite forme de muncă şi elaborarea diferite forme de muncă şi elaborarea măsurilor pentru crearea condiţiilor măsurilor pentru crearea condiţiilor optimale de muncă. optimale de muncă.

Sarcina fiziologiei muncii: Sarcina fiziologiei muncii: folosirea folosirea legităţilor fiziologice la organizarea legităţilor fiziologice la organizarea raţională a procesului de muncă, a locului raţională a procesului de muncă, a locului de muncă alegerea şi amplasarea optimă de muncă alegerea şi amplasarea optimă a utilajului, instrumentelor şi maşinilor.a utilajului, instrumentelor şi maşinilor.

2. Direcţiile şi metodele de investigaţii a 2. Direcţiile şi metodele de investigaţii a fiziologiei muncii. Cerinţele faţă de fiziologiei muncii. Cerinţele faţă de metoda de investigaţie.metoda de investigaţie.

I. direcţie – investigaţiile în planul studierii I. direcţie – investigaţiile în planul studierii legităţilor fiziologice caracteristice activităţii legităţilor fiziologice caracteristice activităţii fizice şi intelectuale.fizice şi intelectuale.

II. direcţie – investigaţiile în planul studierii II. direcţie – investigaţiile în planul studierii profesiilor concrete pentru a da profesiilor concrete pentru a da caracteristica fiziologică şi utilizarea caracteristica fiziologică şi utilizarea rezultatelor obţinute în scopul organizării şi rezultatelor obţinute în scopul organizării şi raţionalizării muncii.raţionalizării muncii.

Metodele de studiere a Sistemului Metodele de studiere a Sistemului Nervos Central:Nervos Central:

- Perioada latenţă vizuală şi auditivă.- Perioada latenţă vizuală şi auditivă. - Determinarea frecvenţei critice, - Determinarea frecvenţei critice,

difuziunii a imaginii optice, aprecierea, difuziunii a imaginii optice, aprecierea, atenţiei, memoriei.atenţiei, memoriei.

- Encefalograma. - Encefalograma.

Metodele de studiere a Sistemului Cardiovascular.Metodele de studiere a Sistemului Cardiovascular. Se folosesc determinarea indicilor:Se folosesc determinarea indicilor: - Frecvenţa pulsului.- Frecvenţa pulsului. - Tensiunea arterială (sistolică şi diastolică).- Tensiunea arterială (sistolică şi diastolică). - Tensiunea pulsativă.- Tensiunea pulsativă. - Presiunea de masă în baza indicilor particulari. Se - Presiunea de masă în baza indicilor particulari. Se

calculează indicii integrali: Q nas, Tifno.calculează indicii integrali: Q nas, Tifno. - Se determină rezistenţa periferică a vaselor sangvine, - Se determină rezistenţa periferică a vaselor sangvine,

numit volumul cardiac.numit volumul cardiac. - Volumul de sânge propulsat în artere pe minut.- Volumul de sânge propulsat în artere pe minut. - Se determină indexul determinării condiţionate de SNC. - Se determină indexul determinării condiţionate de SNC. - Tipul de autoreglare care poate fi: sistem cardiac, - Tipul de autoreglare care poate fi: sistem cardiac,

sistem vascular, mixt.sistem vascular, mixt.

Metodele de studiere a Sistemului RespiratorMetodele de studiere a Sistemului Respirator frecvenţa respiraţieifrecvenţa respiraţiei capacitatea vitală a plămânilorcapacitatea vitală a plămânilor minut volum respiratorminut volum respirator necesitatea de O2necesitatea de O2 Metodele de studiere a Sistemului Metodele de studiere a Sistemului

Neuromuscular.Neuromuscular. forţa muscularăforţa musculară rezistenţa muscularărezistenţa musculară tremurul fiziologictremurul fiziologic

Metodele de investigaţii economici.Metodele de investigaţii economici. productivitatea muncii care se stabileşte productivitatea muncii care se stabileşte

indiciindici totalitatea de produse confecţionate într-totalitatea de produse confecţionate într-

o unitate de timp, timpul necesar pentru o unitate de timp, timpul necesar pentru confecţionarea unui produs.confecţionarea unui produs.

Cerinţele faţă de metodele de Cerinţele faţă de metodele de investigaţii sunt:investigaţii sunt:

investigaţiile să fie efectuate în mod investigaţiile să fie efectuate în mod experimental,experimental,

să nu incomodeze muncitorii,să nu incomodeze muncitorii, să nu fie invazive (să nu producă traume),să nu fie invazive (să nu producă traume), să nu sustragă mult muncitorul de la să nu sustragă mult muncitorul de la

activitatea profesională,activitatea profesională, să fie informative.să fie informative.

33. Steriotipul dinamic, noţiune, rolul . Steriotipul dinamic, noţiune, rolul formele contemporane de muncă. formele contemporane de muncă. Unităţile de măsurare a muncii.Unităţile de măsurare a muncii.

Steriotipul dinamic – sistem unic organizat Steriotipul dinamic – sistem unic organizat de reflexe condiţionate care se formează de reflexe condiţionate care se formează în rezultatul repetării multiple a excitantului în rezultatul repetării multiple a excitantului prezentat într-o ordine anumită şi peste un prezentat într-o ordine anumită şi peste un interval de timp el poate fi slăbit.interval de timp el poate fi slăbit.

Pentru restabilire avem nevoie de o Pentru restabilire avem nevoie de o antrenare, adică perioada de încadrare în antrenare, adică perioada de încadrare în muncă. muncă.

Savantul Vedenschi a scris un şir de Savantul Vedenschi a scris un şir de lucrări cu privire la procesele de inhibiţie şi lucrări cu privire la procesele de inhibiţie şi excitare a SNC. excitare a SNC.

A elaborat un şir de măsuri pentru A elaborat un şir de măsuri pentru organizarea produsului de muncă. organizarea produsului de muncă. „Oboseala se dezvoltă nu de aceea că „Oboseala se dezvoltă nu de aceea că muncesc mult dar muncesc prost”.muncesc mult dar muncesc prost”.

Uhtonschi – a descris procesul de Uhtonschi – a descris procesul de dominaţie – un reflex condiţionat care în dominaţie – un reflex condiţionat care în unele condiţii domină asupra altor reflexe unele condiţii domină asupra altor reflexe şi se fortifică pe baza acestor reflexe.şi se fortifică pe baza acestor reflexe.

Munca fizicăMunca fizică – contactul direct cu – contactul direct cu obiectul muncii şi depinde de nivelul de obiectul muncii şi depinde de nivelul de dezvoltare a forţei de muncă este însoţită dezvoltare a forţei de muncă este însoţită cu modificări exprimate a funcţiilor cu modificări exprimate a funcţiilor organismului în special a sistemului organismului în special a sistemului cardiovascular, sistemului neuromuscular cardiovascular, sistemului neuromuscular şi mai întâi de SNC.şi mai întâi de SNC.

Munca intelectualăMunca intelectuală – ruptă de la – ruptă de la obiectul muncii şi la care e greu de obiectul muncii şi la care e greu de stabilit începutul şi sfîrşitul efortului. stabilit începutul şi sfîrşitul efortului.

Munca intelectuală duce la surmenaj Munca intelectuală duce la surmenaj (supraoboseală) modificări din partea (supraoboseală) modificări din partea organelor şi sistemelor şi sunt mai puţin organelor şi sistemelor şi sunt mai puţin exprimate, mai puternic sunt modificări a exprimate, mai puternic sunt modificări a SNC.SNC.

Munca fizică poate fi elucidată prin Munca fizică poate fi elucidată prin formele:formele:

I. munca cu suprasolicitare mare, această I. munca cu suprasolicitare mare, această muncă necesită cheltuieli mari de energie, muncă necesită cheltuieli mari de energie, ating de la 4000-6000 Kcal în 24 ore, aici ating de la 4000-6000 Kcal în 24 ore, aici se referă lucrări de săpători, hamalii.se referă lucrări de săpători, hamalii.

II. forma de muncă în grup (muncă la II. forma de muncă în grup (muncă la bandă rulantă) neajunsul principal, munca bandă rulantă) neajunsul principal, munca de automatizare a mişcărilor.de automatizare a mişcărilor.

III. mecanizată – prelucrarea pieselor la diferite III. mecanizată – prelucrarea pieselor la diferite strunguri. Neajunsul: - monotonie (lent). Această strunguri. Neajunsul: - monotonie (lent). Această formă de muncă necesită cheltuieli de energie formă de muncă necesită cheltuieli de energie de la 2000-4000 Kcal în 24 ore.de la 2000-4000 Kcal în 24 ore.

IV. parţial automatizată – lucrări de ştanţare.IV. parţial automatizată – lucrări de ştanţare. V. forma de muncă de dirijare a procesului de V. forma de muncă de dirijare a procesului de

muncă.muncă. Munca intelectuală poate fi prezentată prin două Munca intelectuală poate fi prezentată prin două

forme:forme: legată de procesul de confecţionare (ingineri, legată de procesul de confecţionare (ingineri,

arhitectori, tehnologi).arhitectori, tehnologi). munca de creaţie (pedagogi, medici, studenţi).munca de creaţie (pedagogi, medici, studenţi).

Unităţile de măsură a muncii.Unităţile de măsură a muncii. Joule – lucrul de forţă egală cu nu newton Joule – lucrul de forţă egală cu nu newton

(1N) care deplasează corpul la distanţa de (1N) care deplasează corpul la distanţa de 1m în direcţia acţiunii forţei.1m în direcţia acţiunii forţei.

Newton (1N) – forţa care dă corpul cu o Newton (1N) – forţa care dă corpul cu o masă de 1 kg acceleraţie de 1 m/s în masă de 1 kg acceleraţie de 1 m/s în direcţia forţei acţiunii.direcţia forţei acţiunii.

Watt – forţa la care lucrul de 1j se Watt – forţa la care lucrul de 1j se efectuează într-o secundă.efectuează într-o secundă.