Bauturile racoritoare

    Termenul de bautura racoritoare (popular „suc”) se refera in special la bauturile carbogazoase sau necarbogazoase obtinute dinconcentrati, desi in sens larg desemneaza orice bautura care nu contine alcool (desi exista si cateva exceptii, cum ar fi ceaiul, ciocolata calda , cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de bauturi racoritoare sunt cola, apa minerala, limonada sau oranjada.

portul excesiv de zahar pe care bauturile racoritoare il aduc produce cel putin cinci efecte secundare nedorite:

 1. Dezechilibrarea balantei nutritive. O bautura racoritoare contine intre 120-180 de calorii provenite din zahar, insa nici un fel de alte substante nutritive. O femeie adulta care nu depune eforturi fizice deosebite are nevoie de numai 1200-1600 de calorii/zi pentru a-si mentine greutatea optima si pentru a-si pastra sanatatea.

Daca aceasta femeie serveste 2-3 bauturi racoritoare, rezulta ca portia sa de hrana pentru ziua respectiva este considerabil micsorata, deci si aportul de substante nutritive. Cu timpul, acest dezechilibru ii poate impinge statusul nutritional pe marginea prapastiei. La fel stau lucrurile si in cazul barbatilor sedentari, cu un necesar caloric de 1600-2400 de calorii/zi.

2.    Depunerea excesiva de grasime. In cazul in care caloriile provenite din bauturile racoritoare sunt adaugate celor provenite din alimente, excesul caloric se va depune sub forma de grasime.

3.    Destabilizarea nivelului zaharului sangvin . Caloriile provenite din zahar patrund prea repede in torentul sangvin din cauza lipsei fibrelor alimentare, crescand nivelul zaharului din sange si provocand o crestere temporara a disponibilului de energie. Dar atunci cand nivelul zaharului sangvin creste, pancreasul elibereaza in sange insulina, pentru a reduce la normal nivelul zaharului, aceasta producand o scadere a energiei disponibile. Aceasta succesiune de evenimente biochimice favorizeaza intrarea intr-un cerc vicios, in care se consuma la intervale scurte bauturi racoritoare si gustari dulci de tot felul.

4.    Incetinirea digestiei . In momentul in care bautura dulce ajunge intr-un stomac ocupat cu prelucrarea altor alimente, digestia se incetineste sau se opreste “automat”, pana ce noile calorii sunt “rezolvate”. Bineanteles ca o singura bautura racoritoare, servita la ocazii, nu ridica probleme deosebite din acest punct de vedere, insa, daca aceste bauturi se servesc de mai multe ori pe zi, stomacul are de facut fata unui efort mai mare decat in mod normal, iar digestia este ingreunata.

5.    Cresterea secretiei acide a stomacului . Majoritatea bauturilor racoritoare – inclusiv cele carbogazoase – cresc secretia de acid la nivelul stomacului. Aceasta crestere se produce, de obicei, dupa ce bautura respective a parasit stomacul , ceea ce produce asa-numitul “efect de rebound” secretor acid.

 Trebuie amintit ca bauturile racoritoare  furnizeaza organismului anumite calorii datorate zaharului cat si zaharurilor din fructe.

Bauturile racoritoare contin de opt ori mai mult benzene , decat limita maxim admisa ,   un compus chimic despre care se stie ca este cancerigen, fata de nivelul acceptat in apa de baut .  Benzenul a fost legat de declansarea leucemiei si a altor tipuri de cancer de sange.  Oamenii de stiinta cred ca nivelul mare de benzen ar putea fi rezultatul reactiei dintre doua ingrediente comune, benzoatul de sodiu, un conservant si acidul ascorbic (sau vitamina C). 

Industria are obligatia de a avea niveluri cat mai mici de benzen in bauturi si se cauta metode de reducere a prezentei compusului respectiv. Avem in vedere chiar eliminarea conservantului, daca va putea fi inlocuit cu altceva.

Un alt neajuns pe care-l reprezinta bauturile racoritoare ,indiferent de natura lor , este acidul fosforic, o substanta chimica foarte puternica folosita la gravarea sticlei. Consumul de fosfor este oricum  prea ridicat in zilele noastre, organismul fiind silit sa elimine excesul pe cale renala, prin combinarea fosforului cu calciul . Avand in vedere temerile, de altfel indreptatite, pe care raspandirea osteoporozei le starneste, faptul ca fiecare bautura racoritoare pe care o consumam contine o cantitate de fosfor, care prin eliminare ia cu el si putin calciu , poate constitui un risc prea mare pentru multi dintre noi.

  Atunci care este calea cea mai sigura de acoperire a nevoii de lichid a organismului? Apa este bautura perfecta. Nu contine nici o calorie, nu necesita nici un efort de digestie, nu irita tubul digestiv si este mediul ideal pentru desfasurarea proceselor vitale.

Cata apa ar trebui sa bem? Suficient pentru ca urina sa ramana decolorata – aproximativ 6-8 pahare/zi.

Abuzurile de bauturi racoritoare pot duce la deteriorarea sanatatii, victimele cele mai expuse fiind copiii .

Consumand frecvent , sucuri, bauturi energizante, bere ,  uitam ca niciuna dintre aceste licori nu face bine organismului asa cum face apa .  Intervine intrbarea : ce pierdem si ce avem de casigat din acest 'razboi' al sucurilor cu banala apa?

Apa este un element indispensabil vietii . Pentru unul din sase oameni, din intreaga lume, accesul la apa potabila este o adevarata problema existentiala, iar pentru de doua ori mai multi oameni, serviciile de salubrizare sunt un beneficiu inexistent . Din 1970 si pana acum s-au pierdut 40% din rezervele de apa potabila si nici macar nu ne-am dat seama. 

In anul 1990 s-a inregistrat o scadere a procentului populatiei lipsite de apa cu 2% si o scadere a procentului populatiei lipsite de serviciile de salubrizare cu 5%. Cu toata aceasta scadere, numarul consumatorilor lipsiti de acest bun se afla intr-o continua crestere (peste 60 milioane de persoane), din cauza urbanizarii. 

Drepturile omului prevad necesitatea ca nimeni sa nu fie exclus de la beneficiul apei, mai ales pe motive de saracie . Pentru satisfacerea necesitatilor de baza, orice persoana are nevoie de accesul zilnic la cel putin 20 de litri de apa. 

Este o realitate faptul ca serviciile rurale de apa potabila sunt cu mult in urma celor urbane . In timp ce in tarile dezvoltate consumul de apa potabila este de 10 ori mai mare decat este necesar, Romania se confrunta in acest domeniu cu mari probleme, existand sute de mii, chiar si milioane de oameni care nu au acces la apa potabila . 

Cu privire la problema apei potabile, autoritatile statului ar trebui sa intareasca programele nationale privind imbunatatirea aprovizionarii , dar si a calitatii apei potabile, eliminand astfel fenomenul lipsei de aprovizionare cu apa pentru toti consumatorii .

Rezolvand aceasta problema si constiientizand nocivitatea bauturilor racoritoare , vom putea sa inclinam balanta in favoarea consumului de apa . Prin continutul lor de coloranti si conservanti , ,,sucurile” devin toxice pentru organismul uman producand si deshidratare . Sucurile din fructe pot parea sanatoase, insa continutul de zahar si aditivi nocivi sunt un real pericol in special pentru copii . In unele scoli din tarile Uniunii Europene ,   se va interzice vanzarea acestor produse, asigurandu-se in schimb accesul la noi surse de apa. Bauturile preparate in casa, din fructe proaspete si apa plata sau carbogazoasa, sunt o solutie pentru a determina copiii sa bea ceva sanatos. Un pahar umplut cu doua treimi apa si o treime suc al unor fructe este o bautura sanatoasa si va fi si atractiva pentru micuti ,  daca se adauga un pai si o umbreluta pentru aspect . Copilul va fi atras, cu siguranta, de felul in care este prezentata bautura si o va savura pana la ultima picatura. Sucurile naturale, potrivit medicilor stomatologi, in componenta carora zaharul face tandem cu fructele, strica dintii copiilor, fapt pentru care nu este recomandat mai mult de un pahar pe zi in cazul celor mici . 

Daca astfel de sucuri vor fi date in mod repetat copiilor, in timp se va observa ca smaltul dintilor se distruge si dantura incepe sa se sfarame incet-incet. Este necesar ca, dupa o jumatate de ora de la consumarea unui pahar cu suc ce contine zahar in exces si, pe deasupra , mai este si acidulat, dintii micutului ,  sa fie spalati. Pe perioada verii, copiii trebuie sa bea mai multa apa ca in celelalte anotimpuri . Pe canicula, daca beau prea multe sucuri si putina apa, cei mici risca sa se deshidrateze, dand semne vizibile de oboseala, acuzand dureri de cap, iar puterea de concentrare se diminueaza .   De altfel, nu doar acestea sunt riscurile consumului excesiv de bauturi racoritoare procurate din comert . Obezitatea este o alta 'buba' a acestor obiceiuri nesanatoase. 

Necesarul de apa zilnic pentru adolescentele cu varste cuprinse intre 9 si 13 ani este de 1,5 litri de apa pe zi , iar adolescentii trebuie sa consume cu 400 de mililitri mai mult in zilele toride de vara. Un alt motiv pentru care nu trebuie sa facem abuz de bauturile racoritoare este prezenta in compozitie a aditivilor – produsi chimici de sinteza – meniti sa imbunatateasca gustul, culoarea si sa prelungeasca valabilitatea produselor.