Nr. 190- Braşov, Vineri 4 (17) Septemvrie 19t§.

A b o n a m en tu l: pentru Austro-Ung aria pe un an 24 eor.; pe y 2 an 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinătate pe un an 40 lei; pe Vj an 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L

Apare seara, în fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: Strada Prftndaftfel BJhInseratele se primeso la administraţie. Preţ*! iupft tagf ş] W M tât Manuscrisele nu se înapoiază. TEHEFOM Ut. 883.

Bassa galbenă.In lupta pentru esistenţă, —

vedem că adeseori curge sânge pentru o bucată de pâne şi fraţi buni se toacă în cap pentru un petec de pământ.

Aşa e şi în viaţa popoarelor. Mai întâia găsim popoare cari se lnptâ pentru o pradă, mai târziu pen­tru a avea păşuni mai bune, şi în fine se Începe lupta pentru pieţe, lupta după colonii. Grecii au tre­buit să nimicească Troja, pentru ca să rămână singuri stăpâni peste Marea Egeică. Romanii au dărâmat Cartaginea, pentru a stăpâni Africa.

Lupta aceasta pentru esistenţă ca şi lupta după colonii o găsim şi azi. Aci însă abia mai este un petec de pământ neesploatat de europeni şi rasa albă. O singură ţară mai e în care îşi încearcă no­rocul şi aceasta e vechea împărăţie: China.

China e cea mal veche împă­răţie din’ lume. Istoria ei se începe la anul 2600 înainte de Christos. Are 430 milioane de locuitori. Lo­cuitorii sunt împărţiţi în patru grade de nobilime: 1) învăţaţi, — 2) proprietari de pământ, — 3) meseriaşi şi 4) comercianţi. Nobi­limea de naştere nu număra la ei nimic. Aşa vechea familie imperială avea 6000 grade nobilitare după naştere, dar fiecare se nizuia să îşi câştige şi nna din nobilimile de mai sus pentru a numera ceva în societate.

Chinezul e cnminte, aşezat, cumpătat, harnic şi mai presus de toate este nepretenţios şi răb- durin. In ale ştiinţei ei sunt înain­tea noastră cu mii de ani. Ei cu­noşteau busola cu 2200 ani a. Chr., —• praful de puşcă de pe vremea Iui Christos, hârtia din veacul în­tâia după Christos, şi tipografia din veacul al şaselea.

Ca o dovadă a cullurei lor a- mintesc numai câteva lucruri: Chi­nezii au o mulţime de ziare, dintre aceste smgur revista >Shon-Pan« are 350 mii abonaţi, iar enciclope­dia lor „ Junglatatienu are 22 870 tomuri. 2000 de învăţaţi au lucrat Ia ea In secolul XV.

Creştinismul încă e bine lăţit în China. Catolicii au 41 episcopii, 50 seminare preoţeşti şi o mulţime do şcoli. Numărul elevilor în aceste şcoli trece peste 60.000. Misiunea evangelică are 100.000 credincioşi.

China a fost până acum patru ani împărăţie. Atunci s’a declarat de republică. Preşedintele republi­cai este Juanşikkai şi parlamentul lor se chiamă „Lifajuan.“

Puterile Europei să nizuesc din răsputeri a câştiga teren în vastul imperiu. Rusia având nordul Asiei doreşte aşi întregi împărăţia pe conta Chinei. Anglia stăpânind IocLile vrea să câştige teren şi in împărăţia ve­cină. Germania încă şi-a făcut o colonie Cing-tau. Sfârşitul acestei înfloritoare colonii îl ştim cu toţii.

Rusia pentru a câştiga simpatia Chinei a făcut tot posibilul. Ţarina CaUrina a Rusiei şi a clădit în pa­latul din Ţarcoiselo un sat chinez, îu care a colonizat o mulţime de artişti chinezi, cari dădeau zilnic reprezentaţii In teatrul făcut anume după model chinez.

Celelalte popoare ale Europei încă au început cultul chinez. Mai întâi s’a adus numai mătase ne­lucrată, apoi fel de fel de ţăsături artistice cu smei, crocodili şi alte animale fantastice. Apoi s’au adus obiecte fine de porcelan, cari sunt lucrate cu atâta artă, încât fabrioele europene nici azi nu le pot imita. Cultul chinez îşi ajunge la anul 1900 apogeul aici în Europa. La exposiţia din Paris i s-a făcut un paviion separai — şi acest pavilon era cel mai cercetat.

Dar nu numai Europa ci şi America, apoi sora ei mai tineră Japonia să nisuia să câştige teren in China. China însă simpatiza mai mult cu Rusia. Anglia văzându*şi terenul pierdut, aţâţă Japonia contra Rusiei şi menagează Japonia în răz­boiul japonezo-rns.

Anglia şi a ajuns scopul. Rusia a pierdut o parte din Estremul orient. A mai rămas însă Germania. Isbuc- nind acum războiul mondial, tot Anglia a aţâţat Japonia şi contra Germaniei şi provincia înfloritoare germană Cinglau din China este cuprinsă de japonezi.

Ieşind Japonia şi acum învingă­toare rămâne singură stăpână în Estremul orient. încheie cu China un contract prin care câştiga putere absolută asupra Mandciuriei şi a Mongoliei şi China se trezeşte prin acest contract ca stat vasal al Ja­poniei.

Rusia strâmtorită fiind de Ger­mani cere muniţie dela Japonia şi pe urma cere şi sprijin militar pro- miţându i în schimb mână liberă în Estremul orient.

Anglia şi America privesc insă

cu ochi răi puterea aceasta prea mare a Japoniei şi agită naţiunea soră în contra ei. Agenţii lor cu- trieră China şi agită poporul în con­tra Japoniei.

Poporul chinez s’a trezit din letargia seculară şi este azi conştiu de demnitatea sa naţională. Depu­taţi chinezi au pornit o mişcare pentru a scăpa de amestecul străin, iar pentru a scoate pe Japonezi din Mandciuria şi Mongolia au înfiinţat mai mulfce bănci. Un astfel de insti­tut are 30 milioane capital societar şi susţine 60 colegii de reorganizare a ţinuturilor expuse. »Banca Colo­nială« cu uu capital de 6 milioane se ocupă esclusiv ou parcelarea mo­şiilor din Mandciuria şi Mongolia şi are devisa: scoaterea Japonezilor de acolo.

Ziarele chineze scriu zilnic ar­ticole înflăcărate prin cari apelează la sentimentul naţional şi pretind schimbarea sistemului de guvernare. Ziarul *Kuo-min-paou scrie ; >Nu e vrednic chinezul să mai tră­iască, dacă nu e în stare să scape de amestecul străin şi să scuture jugul japonez /«

Urmarea acestor agitaţii este că China a hotărât reorganizarea ar­matei după modelul german şi con­tingentul militar s’a fixat deo­camdată l a i y 2 milion soldaţi. Afară de asta s ’a decis formarea unei flote de răsboiu şi zidirea de por­turi de răsboiu în: Bej-Ci^aj, San- chevan, Siaşanvan, Juntsen şi Chleudan.

Preşedintele republice: chineze Juanşikkai a dat acum în 6 Sep- tembre primului secretar de stat Jang un manifest pentru a-1 publica în »Lifajuan« (parlament). Conţinu­tul acestui manifest este următorul :

„Sânt 4 ani, de când poporul chinez m-a ales de preşedinte al republicei. Iu timpul acesta greu am apărat totdeauna interesele ţârei şi am susţinut noua formă de guver­nare Nu de mult s’au pornit mai multe curente în ţară. Aşa nişte reprezentanţi din provincie au îna­intat o petiţie, prin care pretind schimbarea sistemului de guvernare. Schimbarea modului de guvernare eu nu o încuviinţez, pentrucă ar sdruucina temeliile ţărei şi am da ansă la un nou amestec la aface­rile interne ale ţărei. Nu sunt însă contra de-a introduce in o v a ţ i i pe toate terenele. Noi trebue să ne consolidăm, să facem o constituţie nouă modernă şi să aducem legi potrivite şi practice amăsurat posi-

ţiei şi referinţelor ţărei noastre. A-1 ceste vi le recomand eu domnilor | reprezentanţi al „Lifajnam«-ului spre | orientare şi îndreptare*.. . . . • » . . * . » •

Oare bine a făcut Anglia că a agitat China contra Japoniei? Oare nu s’a jucat cu focul când Ie-a dat sfatul să-şi reorganizeze armata şi să-şi facă o flotilă de răsboiu? Oare bine a făcut Rusia că a cerut a- jutor japonez ?

Dacă va ajunge poporaţiunea asta imensă, care să nutreşte cu un pumn de hrişcă la zi, să ne cu­noască pe noi şi bogăţiile Europei, oare nu va căpăta pofta să por­nească într’o bună zi pe mare şi pe uscat spre bătrâna Europă? Dacă am luminat acest popor blajin şi i-am dat arma în mână, oare în lupta pentru existenţă nu sev a în­toarce rasa galbină mai întâiu în contra n oastră? ....

Dr. A. R.---53- —

T r a t a t i v e l e ou s t a t e l e b a l ­c a n ic e . Din Sofia se anunţă cu data de 15 Sept.;

Reprezentanţii Puterilor împă­tritei înţelegeri au făcut azi dimi­neaţă (Mercuri) o vizită prim-minis- trului prezentându i un adaus la nota lor din armă, asupra căruia se păstrează cel mai strict secret. Se crede Insă că noua notă nu oferă destule garanţii cu privire la stă­pânirea teritoriilor cerate dela Sârbi şi Greci. Dapă ziarul »Dnewnik« însăşi enteuta nu e mulţumită cu răspunsul Sârbiei.

A d ou a m is iu n e b a lca n ică a lu i Cruppl. Din Vlena nl se anunţă: După o ştire din *Echo de B u lg a riec, fostul ministru de externe al Franţei, d. fean C ruppi a sosit din Bucureşti la Sofia în a doua misiune balcanică. După prima misiune în Balcani d. C ruppl s’a dus Ia Petersburg, de unde s’a întors iar la Paris.

Acum d. Cruppi a fost însărcinat cu a doua misiune în Bibani, care p i va duce peste Niş şi Athena. Dala Nlş, d. C ruppi în societatea lui P a sic i şi prinţului Trubeskoj va mergel a Kragu- jevat unde se află principele’moştenitor A lexan dru .

După ştirile din cercurile antantei C ruppi ar fi însărcinat să înduplece Serbia pentru a face concesiuni mai largi Bulgariei.

Chestia românească.— Un articol ăl prof. Lutz Korodf. —

Urmare.După ce autorul relată agitaţia rate*

filă a unor anumite ziare bucureştene cantină astfel:

in toiul acestor svârcolfri Rusia aduce o nouă notă; Ea cere României trecerea liberă a 250 000 soldaţi ruşi în Bulgaria, pentru ca această armată să ia direcţia pe uscat spre Coustantl- nopol. Prin acordul turco-bulgar, care se apropie tot mai mult de realizare, se prezintă însă acum situaţia pentru Rusia ca şi pentru România cu totul altfel. România, cu toate calităţile emi­nente ale armatei sale, cu greu se va decide sâ se espună, ca allatft pe faţă a Rusiei, pericolului unui atac dela nord şi sud, de cătrâ Ardeal şi Bul­garia.

Evenimentele împing deci cu ne­cesitate de fer România spre o hotă­râre; o neutralitate prietlnoasă vizibili faţă de puterile centrale este încă «el mai mic fapt, pentru care trebuie e l se decidă, dacă România vrea să tragi vra-un câştig din noua situaţie creată» In caz contrar, dac& ar prinde acum arma în contra noastră, ar trebui să fie pregătită cu siguranţă matematică la un eşec catastrofal*

Dar şl In ce priveşte laturea di­plomatică s’a Înrăutăţit In mod în­semnat situaţia României prin desfă­şurarea favorabilă a tratativelor Bul­gariei cu alianţa triplă germanâ-aastre- ungară-turcă, deoarece prin desfăşura­rea serioasă a acestor tratative Româ­nia a ajuns deodată pe planul al doilea. Prin atitudinea rezervată şi rece a gu­vernului român, deasemenea şl prin renunţarea s-a ia tratative cu puterile centrale, România a dat prilej dlreet, ca firele, pe cari o mânâ pricepută le-ar fi putut atât de uşor lega la Bu­cureşti, să treacă la Sofia. D-l Brâtlanu sau urmaşul său va avea acum o muncă dupiă de-a aduce in oonoordanţă interesele bulgare cu cele române, cari interese, după ai doilea răsboiu balca­nic, &u ajuns prin pacea dela Buoureţti inti’un desacord penibil.

Că oare actualul ministru român putea-va resolvi această mare pro­blemă, în urma greşelilor fftoute în chestia transitului de munlţiunl şi a exportului de cereale,— apare aproape dubios. In actuala sa composiţie gu­vernul român cu siguranţă nu e capa­bil pentru aceasta. . . (Jn cuvânt al regelui ar putea încă mult salva. Şi doar autoritatea sa trebuie ză fio mare! In România se spune doar neîntrerupt, că ultimele hotărâri depind de fapt fl singur d«la ei şi că In cele din urmi se întâmplă aceea ce voieşte regele Şi prim-ministrul său.

Situaţia României desigur nu e atât de simplă; dar ea s’ar putea tn măsură extraordinară simplifica, dacă guvernul d-lui Brătlanu ar da dovtsl de mai multă aplicare spre hotărâre. Nu face oare impresia unei bajtsuri. când reprezentanţii ententel adresează

Din lectura meade război.

de Dr. med. M ircea Mocanu.

în război, având şi timpul ne­cesar, îţi revine gustul de a ceti ro­mane şi drame pe măsură ce perzi răbdarea de-a studia aite lucruri mai serioase. Adunândumi-se un imens ma­terial pe acest fel, cred, că fac o plă­cere publicului cetitor iu aceste vre­muri turburi, dând prin scurte dări de samă ale romanelor şi dramelor mai de valoare citite o lectură uşoară, senină, ce-ţi reîmprospătează vremurile păcii binefăcătoare.

încep cu un romancier german- modern de o bună reputaţie: VvalU'r Bloem. Dintre multele lui romane unul din cele mai reuşite e *Das lokende Spiel<. (Jocul capricios.)

Richard Kdiigsmark e actorul dramatic cel mai sărbătorit ai teatrului de curte din Berlin. Soţia lui contesa de Langesdorf, fata uoui general, e deasemenea prima tragediană de o clasică frumuseţe a aceluiaşi teatru. Jocul capricios însă (vezi titlul) al

sorţii şi al firii lor de artişti li face să divorţeze fără a fi avut pentru acest pas vre-un motiv serios. Rtehard se crede fericit, că poate începe din nou liber şi fârâ grijă iubirea, luptele şi viaţa.

Primul lui pas după divorţ, voind să guste fără m saţiu libertatea, e o călătorie de p-'ăcer« pe Rhrn. îşi vizi­tează şi micul lui orăşel de provlnole, unde debutase cu 18 ani mai înainte, Seara ia o representaţie teatrală îi bate la ochi distinsa frumuseţe a D-şoaroi de Munzîoger, fata bogată a primarului oraşului. A doua zi ei băr- bătui trăit şi rafinat o vizitează în castei cu inima tremurândă ca în zlu;, când făcuse prima iui declaraţie de amor. Ochii lui R eh ard însă de un se­ducător foc au rceiaşi farmec şi sta­tura iui aristocratică tot aşa de sveltă ca şj atunci, şi limba lui mai aleagă şi ges*urile lui mai elegante, decât ori­când—nu e mirare—,eă Clotilda Mun- singer o in o '/2 de oră cucerită.

Părinţii Dşoarei de Munzinger nu simt acasă. Richard însă în nobleţă caracterului său, în iubirea iui curată şi sinceră se poartă corect, demn şi re- servat, Dându-şi mai bine seama, că iubirea lui nu poate avt a nici un rost,

voind doar să păstreze o amintire drăguţă şi inocentă despre Clotilda se ridică brusc cu promis unea, că vs mai veni şi mâine. Dac Richard nu mai vine.

Clotilda însă află a doua zi dela preotul oraşului, prietin al fami­liei, că Richard Kdnigsmark e primul actor dramatic al Germanie). Interpre­tează plecarea lui bruscă aşa, că Ri­chard n’a găsit-o deamnă de el, şi fără să lase măcar un rând părinţilor pleacă la Berlin, unde se înscrie la conserva­torul dramatic, având de gând ca prin mitaca ei cinstită să se înalţe şi ea pâoă Ia el.

Iutr’acesfea Edltha KSaigsmark de Langesdorf face cunoştiDţa unul m i­die totodată şt dramaturg Dr. Nenea* horn, care tocmai voia să şi încerce no­rocul cu o piesă nouă la teatral din Bor- lin. Medicul e u i bărbat simplu, simpatic, văduv, dar iubirea dintre Richard şi Editha n’a fost dintre acelea, cari să se stingă fără da urmă. Cu toate aces­tea Edriha crezând despre medic, că e un dramaturg de talent, că va avea prin noua lui dramă succese triumfă­toare, câ se va ridica cu reputaţiunea lui mai sus decâ^ Richard, — asta era ceea-ce mai cu seamă o ambiţiona pe

Edltha — într’un moment de uitare de sine, dar după multe sbutiumări su­fleteşti îşi oferă toate graţiile poetului şi medicului Neuenhorn.

Urmează în roman acuma scene intr’adevăr de toată frumsaţea demne de un Balzso sfcu Zoi*. Editha şt Ri­chard fără si şrie unul de altul sunt prinşi în cursă de directorul unui tea­tru nou din Berlin, — angajându-i pe amândoi la teatrul său, căruia avea să-i servească de cea mai admirabilă reclamă faptul, ca pe aceaşi scenă, în aceleaşi piese, în rolurile principale joacă perechea divorţată Kdafgsmark.

întâlnirea nevisată între Richard ş! Eritha e admirabil descrisă. Richard simte, că tot o iubeşte încă cu iubirea veche şt ca foc nou, se miră ei singur ş*. nu sa înţelege cum de a putut pă­răsi peEdl ha, prototipul femeii desăvâr­şite, modei de gingăşie, talent şi frumu­seţe şi in viaţa lui singuratică simte nespus de dureros iîpsa ei. Dar Editha în conştiinţa, că prin pasul ei cu Neuen- horn e perdută cu desăvârşire pentru Richard, îl ţine pe acesta cu răceală la distanţă.

Deodată la proba generală a unei < piese, Richard îşi pierde şirul pentru câteva momente, căci observă intre da- |

mele de decor pe d-şoara de Munzinger« După probă se întâlnesc şi Richard eu o surpriză, ceri mă goleşte, înţelege fit 1a grandioasă a Olotildei, că anume pan* tru el şi din cauza lui se dedicase ca­rierii de teatru. Se poartă cu ea, ea un părinte, fin şi delicat. Clotilda însă era abia de 18 ani, mai frumoasă, d e c â t ori-când, iar Richard trecuse de 38, ţi începând Clotilda să pătrundă tot mai adânc viaţa după culise, ba având ocazie să fie de faţă la o ceartă între Richard şi director, începe de a nu mai vedea în ei un zeu, ci numai un actor supe­rior celorlalţi oameni, dar şi mai bă* trân.

Şi să mai adaogă încă ceVa. Cu prilejul probei generale a piesei lui Neuenborn, în care aveau rol pe scenă şi animale, un gest sălbatic al untll elefant stârneşte o teribilă panică* Editha« care era tocmai în rol, rămâne împetrita de groază. Pa scenă era şi Clotilda* Richard, care după culise Işt admira în roiul ei splendid vechea lui soţie, observă pericolul. Şl fără a se ocupa de Clotilda, cu o dibace săritură cu­prinde în braţe pe Editha şi o salvează din pericolul iminent. Clotilda în panica generală se alege ou leziuni destul de grave, ca o silesc Bă stea In pat 2săp«

\

Pagina 2 G A Z M I T R A N S I L V A N I E I .— .X" - ■— -- ■"•■■■■■■ — --■ —

Rí. ÍÍ0-4M 5mám.

ameninţări d-lui Brătiatiu, ca C eaşcă să turbure cercurile eu*

tj căci in caz contrar ar hazarda Rolnâniei se va închide trecerea

lardanelfe, dacă a” lua pozele ententel. Ameninţarea României

Fie între altfeie »Bukarester Tsge — de-a o închide după cucerirea ielelor, dacă nu va asculta de

face şâ întrevedem la re kte vPtijfta România, când D^r

danelele ar deveni înlăuntru ruseşti iar !n afară engleze.

(Ya urma.)

în chestia fainei.Şedinţa consiliului comunal.

Braşov 16 Sept. n. 1915.Poate niciodată nu s’a simţit în

Braşov lipsa de făină atât de cumplit ca îii zilele aceste. Zilnic puteai vedea aşteptând cu ceasurile în faţa cutărei prăvălii de făină sute de oameni, ca să tiffafă primi câfce-ua ohilogram da făină pehtru a satisface măcar pe o zi lipsa acestui aliment de prima necesitate. Şi *tbţi stăteau uluiţi în faţa aceste/ mi- serii, Căci nimeni nu se aşteptase la a- Ceasta in vederea recoltei abundente de grâu, ce se semnalase din întreaga ţâră.

Cu făina de cucuruz aceaşi mi­zerie. Preţul chllogramului se ridicase deodată la 60 fileri. .

In faţa acestei mizerii era da pre­văzut că chestiunea f&inei va fi adusă la orainea zilei în apropiata şedinţă a consiliului comunal. Aceasta s’a şi în­tâmplat la începutul şedinţei de er prin interpelaţiile consilierilor comunal A. Fleischmann şi Dr. Karl Lurtz, car au cerut delăturarea cât mal urgentă â lipsei de făină şi de lemne.

Primarul oraşului Dr. Schnell a şi ..dai imediat desluşirile cerute. A de clarat că magistratul oraşului a făcut ţa timpul său toţi paşii pentru delătu rărea lipsei de făină şi de lemne. In 17 (. c. primarul va pleca la Budapesta pentru a urgenta la guvern asigurarea unui cvântucCi necesar de cereale, dară nu altfel, atunci prin dobândirea , per milhihăi de-â rechiziţiona cerealele de fte teritoriul comitatului Braşov. In pri­vinţa Ibmneior de ars primarul a dat 'fidăsemiriiea asigurări liniştitoare,^̂ ConslÎiul comunal a luat ,1a cu hoştinţă răspunsul primârului în spe­ranţa, că in curând va fi deiăturatâ lipsa de făină şi de lemne.

C lr e c ia c o n c e n t r e a z ă . După propunerea ministrului de răsboi, gu- Văihhl grecesc s*a hotărât să cheme fiűb Iftkpel cu töcepfere dela 1 Octomvrie vitóor şi pentru o perioadă de instrucţie <le 3 luni, pe toţi oamenii neinstruiţi din noile provincii adică 10 clase alei m m .

SBanoA fr a n c o -e n g le z ă la lîo Y iâ i Din Sofia se anunţă că antan­tă a fáfllhtat de curând acolo o bancă jVanco«*engl?ză cu un capital original de 40 milioane franci, cu scopul de-a vinde puterilor antantei, întreagă re* fioftă de grâu din Bulgaria. Directorul Hfeábii e Genadlev.

C lo ta ru sea scă d ia M area - f f é i p r i — l a a p e le b u lg a re .

Agenţia Havas anunţă că flota rusească din Marea-neagră ar fi primit ordinul să stea gata pentru plecarea in apele bulgare. La Odessa şi !n nume­roase porturi ale peninsule! Crimeea multe vapoare aşteaptă să fie încărcate eu soldaţi.

^ ânik Ricbard pentru fapta eroică e >rat din partea ministerului de culte, îunlle suferite ia proba generală o

. Vindecă însă cu desăvârşire pe Clotiida, Căci tfa convins cum nu se putea mai bine) de iubirea mare, sinceră şi adâncă, Ce Richard şi acuma o păstrează Edlthei.

Când după multă căutare părinţii Regăsesc pe fugară, Giotlida Îşi primeşte plângând de bucurie părinţii şl fără multă greutate părinţii îşi pot lua fata

. acasă tot aşa de nevinovată, după cu® â plecat, insă mai bogată cu o expe tlenţă de viaţă.

Piesa Iui Neuonhorn in care ro­curile principale le Joacă Rirhsrd şi Editha cade. Medicul desiiuzionat încă ÎU aceeaş seară pleacă acasă să şi vidă de pacienţii lui din Francfurt. Sosit »• eâs& găseşte deja tu biroul iul teie- grăma:

rIţi dorim restabilirea echilibrului sufle- UsO şi neui puteri de muncă.“

Editha şi Richard Konigsmark. După un »joc caprîcio&c Editha şi

Richard deveniseră iarăşi o pereche fe­ricită.

pe câmpul de răsboi u.Azi dimineaţă am primit delà bi­

roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate ofidâie telegrafice:

Budapesta 15 Septemv. —Din mirele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi :

In nordul monarhiei.La graniţele Basarabiei tra­

pele noastre au respins atacul Ru­şilor. La poziţiile noastre de lângă Nistru şi Ia cele situate la ost delà Buca ca a domnit linişte, Pe toate celelalte părţi ale frontului nostru din Galiţia şi din Wolhinia s ’au dat din nou lupte grele, cari au fost nesoccese în ce priveşte pe duş­man,

Intri an contra-atac nesticce3 la nord-ost delà Dubno, duşmanul, a- fară de numeroşi morţi, a mai pierdut şi 6 ofiţeri şi 800 soldaţi, pe cari i-am făcut prisonieri. In lupta aceasta am capturat şi 8 mitralieze. Bata­lioanele noastre de armată comună recrutate din Ungaria şi cele dé honvezi precum şi regimentul de infanterie Nr. 79 de Otoxac, sub conducerea comandanţilor lor hotă­râţi şi independenţi au dat din nou probe de vitejie.

In ţinuturile mocirloase şi pă- duroase delà Styr şi PHplaty ca­valeria noastră a respins în zilele din urmă numeroase detaşamente duşmane de cavalerie. Trupele ces. şi reg. cari luptă în Lttvania, şi trupele aliate, au ajuns la Senara»

La graniţele italiene.Luptele obicinuite de artilerie au

durat şi ori în ţinutul de graniţă delà Tirol. La graniţele Carintiei luptele de artilerie în unele locuri au fost foarte violente. La ost delà pasul Ladinut trapele noastre au atacat şi au ocupat poziţiile duş­mane cari se aflau pe coasta mun­telui, la sud-vest delà muntele E in- denigkogel.

Pe fruntul delà litoral artileria italiană cu o violenţă gradată a tras contra poziţiilor noastre pe séctorul care se întinde delà Jaworcek şi până la capul de pod delà Tolmein. Atacurile îndreptate Ia Jaworcek şi contra poziţiilor noastre ce se află pe sectorul Wrsic au eŞuât. Tot aşa au fost zădărnicite şi încercările obicinuite de apropiere ale duşma­nului pe sectorul delà DobeVăo»

General de divizie Hdfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul atiglo-franco- ruso-german.

Berlin, 15 Sept. — Buletinul o- ficial al marelui cartier general german e penttu ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii delà vest : O încercare de atac a France­zilor la Hartmannsweilerkopf am oprit o cu focul nostru. Un balon captiv, observat până la Bechezy, în apropierea graniţei francezo-elve- ţiene, l-am împuşcat şi răsturnându-se s’a prăbuşit.

La ost şi sud-ost.Grupul mareşalului Hinden-

burg: La capul de pod spre vest delà Dünaburg e luptă ; la Soloki, spre nord-vest delà Dünaburg am respins cavaleria duşmană. La Vilija, la nord-ost şi la nord-vest delà Vilna, am respins contra-atacurile Ruşilor.

La ost delà Oliţa şi delà Gro dno atacul nos'ru a înaintat. La sud delà Njemen am ajuns In unele pnnst'3 Ia Scsara. Am făcut aproape 900 prisonieri.

Grupul principelui Leopold de Bavarîa : Am aruncat pe duşman dincolo de S s u r a .

Grupul mareşalului Macken- serft : Urmărirea spre Pinsk conti­nuă. Numărul prisonierilor s ’a ridicat îeste 700.

Pe frontul sud-ostic trapele germane au respins sângeros atacu­rile duşmanulai.

Contele Qzërnin, ftiiriistrul AustrO'Ungariei la Bucureşti, a fost prim it în audienţa, Marţi d a< là orele 4, de căfră M. S. Èe- gèle Ferdinànd.

*Oficiosul guvernului român „Viitorul

publică următoarea desminţire:>De câtăva vreme o parte a pre­

sei bulgare, publică diferite ştiri sen­zaţionale, privitoare ia armata română ca: Starea de asediu la Silistra; Întă­riri spre frontiera bulgară; Rechiziţii in Dobrogea-Nouă; Concentrările mase mari de trupe române la Akadânlar şi Kurtbunsr etc. etc.

Se dă cea mai formală desminţire tuturor ccesior informaţia n it.

aLa Bucureşti a început să apară

un nou cotidian pus în serviciul cau­zei agricole. Noul ziar „Agrarul* e pus sub direcţia cunoscutului ziarist şi agricultor, d-1 Ai. Ciurcu.

*Patern afirma — scrie ziarul »Mol­

dova« — că guvernul nu crede că un atac al Auslro-Germanlior tn Serbia ar f i de natură a provoca o interfentre ar­mata a României. România tşi va păstra şi în acest .caz atitudinea sa de până astăzi.

♦Plecarea M. S. Regelui Ferdinand

într’o călătorie de plăcere pe Dunăre pentru o săptămână, —* scrie ziarul »Ziua« —• este comentată în cercurile politice ca o indicaţiune, că svonurile a armante răspândite de o parte a pre­sei în ultimiie zile erau tendenţioase.

De altminteri, jtfu^ă ştirile soâlte delà frontieră autorităţilor din Capitală, au fost prinşi mişunând prin Transilvania mai mulţi spioni ruşi cu paşapoarte falşe româfteşti.

Astfel se justifică şi controlul se­ver al paşapoartelor, şt iftăiiirite de apărare luate de Aus r̂b Otigarla ia gVa* mţÂ16 hoastre, măaurle lipsite de orice caracter ostii României.

eD. Diămandis ministrul căilor de

cottunîcaţluni greceşti^ a declarat că guvernul grec trebuia să aducă câteva modlâcări acordului greco-român, privi­tor la tranthal românesc prin Salonic.

Ûrôtfa cëre ea Cete 10 vagoane româneşti cari Éditée illnic din Româ­nia in Salonic să fie încărcate cu grâu. In schimb cele şapte, vagoane greceşti, cari £ pleacă zilnic pentru România vor tranzita muniţlun! de război în Romjl- nla In căzui când aceste vagoane nu Vor putea fi încărcate cu tfiunlţiUtii, ele vor fi încărcate ca alte ariicoio de pro- venienţă grecească.

e n g le z e . Conform unei comunicări a Subsscretaruiui de stat èngléz pérdedle engleze dëla în­ceputul răsboiului pană fa 21 August se ridică la 381.933 ofiţeri şi soldâţi, dintre cari 4965 ofiţeri şi 70,992 soldaţi morţi; 9973 ofiţeri şi 241.286 soldâţi răniţi şi 63 466 soldaţi dispăruţi.

F r a n c e z ii n u vor o p a c e p r e m a tu r i. Revista {germană >Tae- glische. Rundschau« constată c& opinia publică şi toată presa franceză refuză să ia în consideraţie o pace pre­matură.

»Se pare, — zice revista, — că socialiştii, regallştii, radicalii şl clericalii suat uniţi în gândul de a continua răsboiul până ia capăt. Apelul pacifiş­tilor de asemenea nu găseşte ecou la femeile franceze.«

— 16 Septemvrie n. 1915.

Sărbltorirsa poştei Marii Cunţan —la Bucureşti. Din Bucuresani ss scrie:

Societatea »Uniunea culturală a fe­meilor române« va da în z*ua de 8 Septemvrie ua festival artistic muzical la Ateneu, pentru a sărbători pa apre­ciata scriitoare Maria Canlan. La înce­put va fi o interesantă conferinţă asu­pra poetei, desvoltată de d-na O. Ho- doş. Vor urma apoi producţii muzicale executate de compozitorul G. Enesca la pian) şi de reputata pianistă Aurelia Cionca. Artiştii: C. Nv»ttara, I. Mafio- lascu, D. M^nu şi d-nele C. Demetriad, Atanasescu şi Aua Luca, vor spune ver­suri şi vor juca o piesă (1 act) de Maria Cunţan.

Ne bucurăm din toată inima, că marea poetă, a aflat la Bucureşti o primire caldă, mai caldă ca în Ardeal, şi nu ne îndoim că şi de«acum înainte va afla în capitala României tot spri­jinul şi o vrednică apreciere.

| ftntru fdWtfl zUrfWfor uinitfcj prih adminittriţtunea slarülui nostru

în Smintirea thoVţii re^roatului Sll- Yéitru Moldova» d l ioati Pop preot, gr. cat în America de fiorii 30 dor. Mulţumite.

Excurs um miiftar-patrjotice In Bu-tffiVina Mai mulţi profesori oio Oâtnpu tni^gui BucoVinei au ţintit de datorii itir să întreprindă du eleVii,del| g im ­naziul de acoio exeursiuni in împreju­rime, ca să dele în sensul emiselor din urmă tineretului şcolar o educaţie pa­triotică )n med practic.

O astfel de excurs!tine s’a făcut înainte de vr’o câteva săptămâni la .Sa­do va. In 22 August a. c. s’a făcut o astfel de excursiune la Pojorâta. Pă­rintele paroh din Pojorâta loan (ano- vlcf, a celebrat dimpreună eu catehs- tui dela gimnaziul din Câmpulung pă­rintele Avram şi expositul parohial Victor Percec din Ostra o liturgie în Sóbor, la care au asistat mulţi giitmk'* zişti sub Conducerea profesorilor din Câmpulung. Corul glmnazlştfibr din Câmpulung sub conducerea măiastră a profesorului Dr. liarie Verenca a cen- tribuit mult la înframseţarea sărbăto- rbăSeâ a lfturglei. Frumos sfârşit a pus liturgiei în sobor cuvântarea miezoasă a părintelui paroh Ianovici, care adre* sându-se elevilor şi poporenjlor adu­naţi In număr mare, i-a mângâiat şi Încurajat să supoarte cu demnitate a- ceste timpuri grele. După Ce ă Statăt datoria ţa Célór r&maşi acaââ de a con­tribui la fondurile societăţii »Crucea- Roşiă«, s’a tăcut o colectă, aduftându-se la n omtnt 140 coroane.

Acfdfi6iital fie automiobii al printahn Ifiathiffl da Prus'a Din ischl se aouâţă: Prinţul loachim Albert de Prusia, care de patru săptămâni a plecat pe câmpul de ră«boiu, a safsrlt zilele aceste un grav accident de áutoMóftll. Prinţul dlmpreuaă cu suita a eftrtt din auto­mobil, suferind în acel timp léziUhl uşoare, pe câhd câţiva din^însoţitori iu fost grav răniţi. Automobilul s’a sf&r- mat total.

ffscrolag. Citim tntr’un ilar din Bucureşti: Ziarele francése anunţă moar­tea cântăreţei Ristora orlgioară din România. É vorbe de soprana Cons­tanţa Carátóítea (păscută Hagi PÉntéli) care & fost sitbEtbrită p i leefiéfé li­rice dm Franţa. Defhncta iftntăreâţă s’a produs şi pe la noi cântând în tre­cutele stagiuni de '»Optra rpműnit ro­lurile titulare »Aida« (Verdi) şi »Gio- cőúdá« (Fdnchiéni). Vocea el velumi- noeSă, óu un tiáihrii métálic,JbéOl Sóé- öle de ún dramatism 0oHrifit0r( Au lăsat şl ia noi impresii neuitate.

Katfmlrtfi ftosjcki După cnm SeanUOţă din München, mârâie Scriitór polonez Kaztrhir de Rosjcki, care S’a născut in 1869 în Consiantlnopol, a murit la München, unde a trăit multă vreme. Intre altele, a tîa^uŞ în eem» ţeşte multe ftpere di-arinatice din lite­ratura polohă şi múlté sCriSri blbltbgfa- flee în legătură cu istoria culturală a Poloniei.

Gâzacfil cáré vrea sä flfiâ i r i t - fiter pé Kaiser- in »Gdioii«, ztar cáré apare ia Moscovă Se publicfi următoa­rea întâmplare hazlie:

Un bătrân cazac din Cuban trăia mulţumit şi fericit împreună .cu cei 3 fii ai săi. Războiul izbucni însă şl tur- bUrfi pádea bătrânului ItiptStOr.

Auzind prétutibfiéni că WfihÖlm este autorul acestui războiu, él prinse să aibă o ură neîmpăcată pentru acest om.

bîfil Uscate, Ctrl feirmesA prestatei foaţiibr coloni, oin V*rcăfşa. LcSur Băr­bat p^şadlnte,

Deia reafituufia vânătorilor., brilor adeptei reuniu G U-«Ş Rdbr« la cunoşrihtă, că Vfneri seât ş̂ în 17 I* fi. «e va titiha în »dealul «»■’W.tatlţH b • on» sfă»uire privitoare la o vân’tl̂ lr» de porci sălbătici Iii revlrin Codişi p̂entru OtiitiMOI In 19 1. e.

Hirta ROMln ai H institutul car­tografie Fre’tag st Berbdt dvb Vtens a apărut o reuşită hartă a Roarflileî x fn măsură 1: iOÎK),()60 cu^păriiuinl.te* ritoriile învecinate btiigăre, ălrbe, aa- gafe, ardelene, bucotlnene şl rawşti Se poate procura prin toate, librărfOv din ţară.

GifilfiUlt idVOBlt’II« dare poăede i m o praxă de măi ei Ui ţi ani, wiu un candidat de advocat a£â «pReere îi cancelaria adfodattiiui Dr* M4f9 Ikatf în Boroifeufi (oote. Arădulet). 9bafi'

MoZiCi U pr«A8fiafi|. J sc e ş^ ldin 29 iude nn muşioa oraştţlnl fa eei- certa în fiecare săpfă^ână Mont, jet Ta oarele 6 p. m. şi Dwntfteedlk earala 11V, în parcai Rudolf, iar LUHl UHUri VJneri şi Sâmbătă la oarele 5 ş> m, I» prbrricnada de jo's.

„Peîitrti MârfnanU sCldâţi VdMi câârdra afnpnitătsat! mftai şi Cari şl-aa pierdut

lumina ochilor*.Transport din n-rul trecut 73?9 c.441.

D-l Âtan, SângOorzan preot In Preluci a cdlectat cu discul in s. biserică. . . 7 »

D-l Văsile Reaşiţiu pa­roh-protopop în Mica a co­lectat dela poporul din pâ- tdhîâ fi* MiCâ Şî flîla Băitb-d i u g ........................................ 9 0 »

D-na Aurelia Popfiu din , Baia-mare . . . . . . . l ş ,

u o m n y m m M t .

rorl şf ftaţf, hu hfemtVgfăffâ iavAfi SS ântinţe, Că iubittil fer fiti şi frafe.

Teodor VlfcfWi,fost profesrr la Ifeeul inutfar din

Crăiţa, shbWăbtenetit I. V. fă Veg, 23 fie hOnvăZl

la W ltb l de pe dealul Ostr f lîţîa) lovit fie un gloate Inimă, în ziua; de 97 1913|$imurit raoarte|de erou fn âl 304«a s i al vieţii.

A fost înmormântat: eu Operai ihilitâr lângă comUfca O^YS.

Fte-ţî itifOr, fifilftiihtul stAăîă şl liniştea eternă.

Slbtîu, Septemvrie 1115»

Prb^rîătar :Tip. A. Mtsreşlânu : firahisce A Cdnp.

Redactor responsabil ; Idàn Laces

— Popoarele trăiau liniştite, re­peta el la fiece ocazie, iar acum... din vina lui...

El ch’emă pé céi trei fii ai săi şi îi duse la hatman (astfel se nuineŞte primarul în satele locuite de iăzâbl)

— Üíte, — ţi i-am adus 1Ia-i — pe toţi trei — şl trimete-i

contra lui Wiihelm 1Puţin timp după plecarea feciori­

lor săi, — frământat de dorinţa de a se răzbuna pe acest W lhelm — el se hotărâ să-J urmeze. Intr’o săptămână, el îşi lichidă tot avutul, realiză astfel peste 5000 ruble, se ech'pă şi plecă să ajungă sotnia în care îşi făceau servi­ciul băieţii lui.

— Mă duc şi eu, declara el celor cari îl întrebau, căci acasă nu m& mai rabdă inima... Şi apoi vreau să-l prind de viu pe Wiihelm! •••a

Toate insistenţele feciorilor săi, toată argumentaţia superiorilor pentru a-1 face să-şi schimbe ideile, au fost Zadarnice. Ei insista cu Încăpăţânate şi plecă pe câmpul de luptă.

Concurs.Pentru ocuparea a-lor 10 fzfşe)

locuri libere ta Hiasa Jtudenflfor acade­mici »Dr. Aurel Mu ftşlăîiUt diti CVff/Ae deschide edhcdts cu ier tăi ti pââ& ÎS 14 Septemvrie n. c. la dire&tiânSa institu­tului de credit »Economul« — Cluj.

Cererile vor fi Însoţite de urmă­toarele documente: a) indice ori ates­tat de maturitate, b) âteitkt deeţre starea materială a părinţilor, jftechai şi despre numărul membrilor familiei, c) âAriifâţie dă au luat act de conţi­nutul regulamentului »Mesei« şi se vor conforma areitiia, d) declaraţie dacă an vre-un stipendiu sau nu.

Beneficiaţii din semestrul trecut, dări nu âu satisfăcut condiţiilor şl nu se vor scuza temeinic, nu vor fi luaţi în considerare.

Cluj, la 14 Septemv. n. 1915.Direcţiunea instituttiJui fie cfldlt

iEcon&m dUi—1 Cloj.

La o famme românească din Bra­şov se primesc In întreaga întreţinere cost şl cvarfcir) 1 —2 fete, tari oerce* ieazâ şcolile din Braşov. Amănunte la redacţia ziarului »Gaz. Transilva­niei. 2—4

Yâmare da lemne. Duminecă in19. Sept. st. n. 1915. ia 9 oare a. m. In cancelaria corn. din Şeroăiţa se . va i vinde prin licitaţie publică 3200. stân- | jiul lemne de fag .prima .caUţftte, ,şţ ?

Publicare.Un tinâr versat în afacerile bb-

tariale şe cântă pentru aplicarb inţ)- mentanâ la cancelaria notarială din Răşinari (Mesindr Saeben m )

Condiţiuni favorabile.Ase adresa subsicrisului.

Ioăn JiwdotU.

TIPOGRAFIA A. MÜRESIANU: BRANISCB A COMP, BRAŞOV.