Arhitectura in Muntenia Si Moldova in Sec 17, Stilul Brancovenesc, Barocul Transilvanean
barocul
-
Upload
grfdhyuio98763ghji9h -
Category
Documents
-
view
93 -
download
3
description
Transcript of barocul
BAROCULBAROCUL Prof. coordonator:Prof. coordonator: Romulus ChiriţăRomulus Chiriţă
Realizatori:Realizatori: Reit Andra Reit Andra
Sicoe Andreea Sicoe Andreea
Solovăstru AndreiSolovăstru Andrei
Spătariu BiancaSpătariu Bianca
Spoiala MădălinaSpoiala Mădălina
Stanciu AlexandraStanciu Alexandra
Şanta RoxanaŞanta Roxana
Barocul - Noţiuni generaleBarocul - Noţiuni generale
SS-a manifestat în cultura europeană între 1550-1750-a manifestat în cultura europeană între 1550-1750
ÎnÎnlocuielocuieşştete idealismul Renaşterii cu sentimentul tragicului şi angoasa idealismul Renaşterii cu sentimentul tragicului şi angoasa
Termenul „ baroc” provine din Termenul „ baroc” provine din – portughezul „barroco” - perlă neregulată; portughezul „barroco” - perlă neregulată; – italianul „barocco” - complicată figură retoricăitalianul „barocco” - complicată figură retorică
Contextul istoric: ia naştere la Roma, în plină ofensivă catolică a Contextul istoric: ia naştere la Roma, în plină ofensivă catolică a ContrareformeiContrareformei
S-a extins în Europa, anumite regiuni din Orient şi o mare parte din S-a extins în Europa, anumite regiuni din Orient şi o mare parte din continentul americancontinentul american
Elemente caracteristiceElemente caracteristice: dramatism, dinamism, linii curbe şi oblice, torsiuni : dramatism, dinamism, linii curbe şi oblice, torsiuni spectaculoase, jocuri teatrale, tot ceea ce poate provoca surpriză şi admiraţie.spectaculoase, jocuri teatrale, tot ceea ce poate provoca surpriză şi admiraţie.
ArhitecturArhitecturaa
Arhitectura barocă este un stil Arhitectura barocă este un stil arhitectural arhitectural predominant al predominant al secolelor al secolelor al XVIIXVII-lea şi al -lea şi al XVIIIXVIII-lea.-lea.
În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.
Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei curbe: curba curbe: curba şşi contracurba, formele curbe, i contracurba, formele curbe, îîntortocheate, ntortocheate, chiar chiar şşi volume ondulate, forme răsucite, complicate.i volume ondulate, forme răsucite, complicate.
Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi “vizibilă” a barocului“vizibilă” a barocului
Arhitectura barocă este un stil Arhitectura barocă este un stil arhitectural arhitectural predominant al predominant al secolelor al secolelor al XVIIXVII-lea şi al -lea şi al XVIIIXVIII-lea.-lea.
În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.
Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei curbe: curba curbe: curba şşi contracurba, formele curbe, i contracurba, formele curbe, îîntortocheate, ntortocheate, chiar chiar şşi volume ondulate, forme răsucite, complicate.i volume ondulate, forme răsucite, complicate.
Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi “vizibilă” a barocului“vizibilă” a barocului
Arhitectura barocă în ItaliaArhitectura barocă în Italia
Reprezentanţi: Reprezentanţi:
Gianlorenzo BerniniGianlorenzo Bernini
Francesco BorrominiFrancesco Borromini
Carlo MadernaCarlo Maderna
Pietro da CortonaPietro da Cortona
Niccolo SalviNiccolo Salvi
Guarino GuariniGuarino Guarini
Giacomo VignolaGiacomo Vignola
Exemple de arhitectură barocă:Exemple de arhitectură barocă: BisericaBiserica Il Il Gesù Gesù din Romadin Roma
• CatedralaCatedrala San Pietro San Pietro din Romadin Roma
• Biserica Biserica Santa Maria della Santa Maria della SaluteSalute
• Palatul Palatul BarberiniBarberini
•Biserica Biserica Santa Maria della VitoriaSanta Maria della Vitoria
• Biserica Biserica San Carlo alle Quatro FontaneSan Carlo alle Quatro Fontane
• Biserica Biserica San LorenzoSan Lorenzo
• Palatul Palatul CarignanoCarignano
Arhitectura barocă în FranţaArhitectura barocă în Franţa
• Biserica Biserica Val-de-GrâceVal-de-Grâce
• Domul invalizilorDomul invalizilor
• CastelulCastelul Versailles Versailles
• Piaţa Piaţa ConcordieiConcordiei
• Palatul Palatul LudwigsburgLudwigsburg din din StuttgartStuttgart (Germania) (Germania)
• Complexul Complexul ZwingerZwinger din Dresden din Dresden (Germania) (Germania)
• Abaţia benedictină din MelkAbaţia benedictină din Melk (Austria) (Austria)
• Palatul Palatul WilanówWilanów (Polonia) (Polonia)
• Catedrala Catedrala Sfântului PaulSfântului Paul (Anglia) (Anglia)
Arhitectura Barocă în RomâniaArhitectura Barocă în România Palatul Episcopiei Palatul Episcopiei
Romano-Catolice Romano-Catolice din Oradeadin Oradea
• Palatul Baroc Palatul Baroc din din TimişoaraTimişoara
• Palatul Palatul CantacuzinoCantacuzino din Bucureşti din Bucureşti
• Arcul de TriumfArcul de Triumf din Bucureşti din Bucureşti
• Palatul Palatul BruckentalBruckental din Sibiu din Sibiu
• Domul CatolicDomul Catolic din Timişoara din Timişoara
• PalatulPalatul Banffy Banffy din Cluj – Napoca din Cluj – Napoca
SculpturaSculptura
Surprinde o acţiune în timpul execuţiei sale, în momentul cel mai Surprinde o acţiune în timpul execuţiei sale, în momentul cel mai importantimportant
Înfăţişează grupuri de personaje realizând o acţiune comună, într-Înfăţişează grupuri de personaje realizând o acţiune comună, într-o ipostază solemnăo ipostază solemnă
Elemente tipice sculpturii baroce:Elemente tipice sculpturii baroce:• spirala în jurul unui gol central (un vortex)spirala în jurul unui gol central (un vortex) din care „emană” din care „emană”
acţiuneaacţiunea• unghiuri multiple de prezentare a personajelorunghiuri multiple de prezentare a personajelor • elemente extra-sculpturaleelemente extra-sculpturale (Ex.: apa)(Ex.: apa)
Gian Lorenzo BerniniGian Lorenzo Bernini (1598 – 1680) (1598 – 1680)
• Extazul Sfântei TerezaExtazul Sfântei Tereza - Gian Lorenzo Bernini - Gian Lorenzo Bernini
• Palatul BlenheimPalatul Blenheim - Sir John Vanbrugh - Sir John Vanbrugh
• DavidDavid - Gian Lorenzo Bernini (1623 – 1624) - Gian Lorenzo Bernini (1623 – 1624)
• PrometheusPrometheus Nicolas-Sébastien Adam Nicolas-Sébastien Adam
((17371737))
QuizQuiz
PicturaPictura SSe folosesc în mod accentuat figuri umane surprinse în e folosesc în mod accentuat figuri umane surprinse în
decursul mişcăriidecursul mişcării
Puternice contraste de lumină şi întuneric (tehnica Puternice contraste de lumină şi întuneric (tehnica clarobscur)clarobscur)
Culori puternice, saturateCulori puternice, saturate
Echilibru compoziţional dinamicEchilibru compoziţional dinamic
Linii de compoziţie de forme curbeLinii de compoziţie de forme curbe
Diagonale repetate de tip ascendent şi descendentDiagonale repetate de tip ascendent şi descendent
• TintorettoTintorettoCina cea de Cina cea de tainătaină
• Caravaggio – Toma CredinciosulCaravaggio – Toma Credinciosul
• Caravaggio - Cina din EmCaravaggio - Cina din Emmmausaus
• CCaravaggio – aravaggio – EEcce cce HHomoomo
• Carravaggio – Carravaggio – Cântăreţ la lăutăCântăreţ la lăută
• CarravaggioCarravaggio - - Chemarea Sfântului MateiChemarea Sfântului Matei
EL GRECO EL GRECO (Domenikos Theotokopoulos)(Domenikos Theotokopoulos)
A pictat foarte multe A pictat foarte multe scene biblice şi misticescene biblice şi mistice
Foloseşte culori Foloseşte culori saturate aplicate cu saturate aplicate cu tuşă groasătuşă groasă
El Greco: Bărbat nobil cu mâna pe piept (presupus autoportret)
• El Greco - PietaEl Greco - Pieta
• Adoraţia păstorilor Adoraţia păstorilor ((The Adoration of the The Adoration of the
ShepherdsShepherds))
Rembrandt Van RijnRembrandt Van Rijn A prezentat în principal A prezentat în principal
scene din viaţa scene din viaţa cotidianăcotidiană
Dascălul său, Lastman, Dascălul său, Lastman, l-a iniţiat în tehnica l-a iniţiat în tehnica
ChiaroscuroChiaroscuro
Rembrandt - Autoportret - Muzeul
Luvru, Paris
• Sărbătoarea BelshazzarSărbătoarea Belshazzar
• RRembrandtembrandt – Meditaţia filosofului – Meditaţia filosofului
• RRembrandt – embrandt – Lecţia de anatomie a doctorului TulpLecţia de anatomie a doctorului Tulp
Diego de Silva Y VelazquezDiego de Silva Y Velazquez
Este recunoscut în special pentru Este recunoscut în special pentru realizarea de portrete minunate ale realizarea de portrete minunate ale membrilor curţii regale spaniolemembrilor curţii regale spaniole
• Diego de Silva Y Diego de Silva Y Velazquez:Velazquez:Margareta TeresaMargareta Teresa
• Les MeninasLes Meninas
• Bătrână gătind ouăBătrână gătind ouă
• Johannes Johannes VermeerVermeer: : CCâântntăăreareaţăţă l laa chitarchitarăă
• Johannes Johannes VermeerVermeer: :
Femeia ţinând Femeia ţinând balanţabalanţa
• Philippe de ChampaignePhilippe de Champaigne - - Portretul maicii AgnesPortretul maicii Agnes
• Gianlorenzo Bernini: Sfântul Andrei şi Sfântul Gianlorenzo Bernini: Sfântul Andrei şi Sfântul TomaToma
• Artemisia Gentileschi – AutoportretArtemisia Gentileschi – Autoportret
• GeorgesGeorges d de La Tour - e La Tour - Plata datoriilor/Plata taxelorPlata datoriilor/Plata taxelor
• GeorgesGeorges dede LaLa TourTour – Jucătorii de zaruri – Jucătorii de zaruri
• FFedericoederico B Barociaroci - E - Eneas scapneas scapăă din din TTroia roia îîn fln flăăccăăriri
• Orazio Orazio GentileschiGentileschi:: Lăutăreasa Lăutăreasa (1610)(1610)
• Peter Paul Peter Paul Rubens:Rubens:
Uniunea Uniunea PPăămmâântului ntului cu cu
ApaApa
• Peter Paul Rubens – Judecata lui ParisPeter Paul Rubens – Judecata lui Paris
• Alegorie: BAlegorie: Binecuvinecuvâântarea pntarea păăciicii
• SSosirea osirea MMariei de ariei de MMedici edici
la la MMarsilliaarsillia
• VâVânnăătoarea de leitoarea de lei
• Coborârea lui Iisus Coborârea lui Iisus de pe Crucede pe Cruce
LiteraturaLiteraturaTrăsături generaleTrăsături generale::
Stilul Stilul „„ornamentatornamentat””, abundent în figuri de stil (metafora, alegoria, etc.), abundent în figuri de stil (metafora, alegoria, etc.)
Preocuparea pentru Preocuparea pentru maraviglia – maraviglia – concept introdusconcept introdus marinism marinism (Giambattista(Giambattista Marini/Marino -Marini/Marino - „Maraviglia” „Maraviglia”))
Abordarea temelor religioaseAbordarea temelor religioase
Căutarea Căutarea virtuozităţiivirtuozităţii, preferinţa pentru detalii, realismul exprimării, preferinţa pentru detalii, realismul exprimării
Se pune accentul pe formă, în detrimentul conţinutuluiSe pune accentul pe formă, în detrimentul conţinutului ConcentrareaConcentrarea asupra individului, a asupra individului, a omuluiomului;; relaţie directărelaţie directă între artist între artist
sau opera de artă şi receptosau opera de artă şi receptorr
AApariţia pariţia romanuluiromanului ( (romanzoromanzo));; dezvolt dezvoltaarreaea literaturii populare italiene literaturii populare italiene;; limba latină limba latină esteeste înlocuită cu italiana înlocuită cu italiana
Viziunea antitetică asupra lumiiViziunea antitetică asupra lumii
Omul Omul în literatura barocăîn literatura barocă
Barocul împrumută din Renaştere tema Barocul împrumută din Renaştere tema suferinţei psihologice a suferinţei psihologice a omuluiomului
Barocul este Barocul este antiumanistantiumanist – predomină sentimentul tragic al vieţii – predomină sentimentul tragic al vieţii
Omul – preocupat de existenţa sa fizicăOmul – preocupat de existenţa sa fizică
Viziunea asupra lumiiViziunea asupra lumii
Optimismul Renaşterii este înlocuit cu o viziune tragică, dominată de Optimismul Renaşterii este înlocuit cu o viziune tragică, dominată de neliniştenelinişte
Predomină clişeele instabilităţii: umbra, norul, vântul, timpul Predomină clişeele instabilităţii: umbra, norul, vântul, timpul irecuperabil, lumea schimbătoare, păcatulirecuperabil, lumea schimbătoare, păcatul
Barocul literar – prezent într-o serie de curente: Barocul literar – prezent într-o serie de curente: eufuism, eufuism, gongorism, conceptism, culteranism, marinism, rococo şi la poeţii gongorism, conceptism, culteranism, marinism, rococo şi la poeţii metafizicimetafizici
Reprezentanţi: Reprezentanţi:
Pedro Calderón de la Barca, Agrippa D'Aubignier, Paul Pedro Calderón de la Barca, Agrippa D'Aubignier, Paul Fleming, Andreas Gryphius, Mihail Lomonosov, John Milton, Martin Fleming, Andreas Gryphius, Mihail Lomonosov, John Milton, Martin Opitz, Torquato Tasso, Luís Vaz de Camőes, Catharina Regina von Opitz, Torquato Tasso, Luís Vaz de Camőes, Catharina Regina von Greiffenberg, Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen, Greiffenberg, Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen, Friedrich von Logau, Baltazar Gracian.Friedrich von Logau, Baltazar Gracian.
Exemple de poeziiExemple de poezii "tipice" baroce:"tipice" baroce: • Torquato Tasso, Torquato Tasso, Ierusalimul eliberatIerusalimul eliberat ( (Gerusalemme Gerusalemme
LiberataLiberata), 1584 ), 1584 • John Donne, John Donne, Sonetele sfinteSonetele sfinte ( (The Holy SonnetsThe Holy Sonnets). ).
JohnJohn MiltonMilton ( (1608 –16741608 –1674))
Pamflete:Pamflete:– Doctrina şi instituţia divorţuluiDoctrina şi instituţia divorţului– AreopagiticaAreopagitica – Împuternicirile regelui şi ale magistraţilorÎmputernicirile regelui şi ale magistraţilor– Prima apărare a poporului englezPrima apărare a poporului englez– A doua apărare a poporului englezA doua apărare a poporului englez– Apărarea sineluiApărarea sinelui
Paradise Lost Paradise Lost ((Paradisul pierdut, Paradisul pierdut, 1667)1667) Paradise Regained Paradise Regained ((Paradisul regăsit, Paradisul regăsit, 1671)1671) Samson agonizatSamson agonizat ( (Samson AgonistesSamson Agonistes, , 16711671) ) Poeme pentru diferite ocaziiPoeme pentru diferite ocazii ( (Poems, Upon Several OccasionsPoems, Upon Several Occasions, ,
16731673))
TeatrulTeatrul MManierismul este abandonat în favoarea anierismul este abandonat în favoarea
a a 3 3 direcţii diferite, direcţii diferite, provenind din provenind din Franţa:Franţa: operaopera (în versiunea adaptată (în versiunea adaptată
societăţii francezesocietăţii franceze)) comedia-baletcomedia-balet farsafarsa într-un act într-un act
Aceste noi direcţii s-au datorat Aceste noi direcţii s-au datorat contribuţiei lui contribuţiei lui Jean-Baptiste Lully şi Jean-Baptiste Lully şi scriitorulscriitoruluiui Jean-Baptiste Jean-Baptiste
Poquelin Poquelin ((MolièreMolière))
Molière (1622 - 1673)
MuzicaMuzica
Johann Sebastian BachJohann Sebastian Bach
1685-17501685-1750
Georg Friedrich HändelGeorg Friedrich Händel
1685 - 1759 1685 - 1759
Antonio VivaldiAntonio Vivaldi
1678 – 17411678 – 1741
VestimentaţiaVestimentaţia Caracteristici: accesorii detaşabile, ornarea elaborată şi utilizarea culorilor îndrăzneţe
Coafura - înălţată, stratificată, conţinea o meşă de păr şi era ajustată cu ajutorul unui dispozitiv metalic
DansulDansul MenuetMenuet (din (din fr.fr. menu pasmenu pas = pas mărunt), termen cu 2 semnificaţii: = pas mărunt), termen cu 2 semnificaţii:
1.) Vechi dans tradiţional francez în trei timpi (metrică ternară);1.) Vechi dans tradiţional francez în trei timpi (metrică ternară); 2.) Muzica destinată acestui gen de dans sau compoziţie muzicală de sine 2.) Muzica destinată acestui gen de dans sau compoziţie muzicală de sine
stătătoare.stătătoare.
Dans francez graţios originar din Poitou, cu mişcări moderate în Dans francez graţios originar din Poitou, cu mişcări moderate în trei timpi. În secolul al XVII-lea a luat locul dansului trei timpi. În secolul al XVII-lea a luat locul dansului CouranteCourante şi a şi a fost introdus de compozitorul Jean-Baptiste Lully la curtea regelui fost introdus de compozitorul Jean-Baptiste Lully la curtea regelui Ludovic al XIV-leaLudovic al XIV-lea
BourreeBourree Este un dans tradiţtional din FranţaEste un dans tradiţtional din Franţa
Divesritatea se regăseşte in paşi, in formaţii, in modele, in miscări, Divesritatea se regăseşte in paşi, in formaţii, in modele, in miscări, in stil sau chiar in ritm.in stil sau chiar in ritm.