BARCA VELE - coastadeargint.ro

I

td)

Anul H. No. 1 3 lei Duminica 1 Septembre 1929

Director, Octavian Mopscu nedaciia $1 A d-irellia Ziarul Cultural al Universitäti liberé din Balcic Str. Mircea cel Batran

trinzakilmistamor 11215116126111215firAM,

Ad-tor Berceanu

Abónament anual 200,10.

BAile Comunale Regina Maria" Proectul de lug. Erm. Oprescu

BARCA CU VELE Balcie

de A: S. R. Principesa Hoene One nu a fost 1« barca qu vele nu stie ce e marea Si vantul. Nu e senzatie mai minunata decat sa te simti dus de vant pe suprafata apei.

paniele bine intinse, barca se apleaca inteo parte !Dana Ce un bord intra aproape in valurile cari ,clocotesc in urma carmei, intovarasindu-ti mersul cu un cantec imputernicit sa te umple de fericire deplina. Sau cand marea e calma, mergi lin inaírite avand impresia ca malul trece pe langa tine. De mergi drept lin 1arg, atunci ai neintrecuta sinatire -ca inaintezi Inteo lume a Visurilor, Inteo lume de apa, al card ori- zont ratnane acelasi departare, ademenindu-te mereu inainte sa-1 descoperi. Mie imi place cand cu hula buna, marea se Mica si. cade in vai si dealuri de apa. Impinsa de vant,' barca urea' dealul straveziu si o clipa pe crestetul lui vezi jos sub tine o adancime verde si stralucitoare care mai ascunde sub suprafata-i luCie atate adancimi albastre. Barca usor si lin se lasa in jos ca o lebada, apol din nou urea un val si iar se lasa. apte tari sapte mari nu e pevde sa le treci spre a intra lute° lume fermecata, cad Tara basmelor e in noi. Niel nu ai nevoe de multi imaginatie cand te urci i te cobori pe valurile marli inteo barca cu, vele: n'ai decat sa deschizi inima si sa Iasi frumusetea sa intre in_tine. Dar barca cíi vefe nu e numai vis. E si maestrie, maestria de a intrebuinta fortele naturii asa cum voesti, sa faci vantul sa te dues acolo unde vrei, rotind .Voltele dupa suflarea luí si directia spre care tinzi. Nimic nu e mai minim-tat decat sa te gasestí la echic" ') si cu scota Veld Mari in mana. Vantul trage in panza, valurile se joaca cu carma, e ca sí cum ai manui un lucru viu, stapanesti puterile firii. Aceste puteri- Insa isí bat adesea ioc de noi. Vantul cade, de pilda, lasand panzele sa bata; barca se balaceste ca un lùcru mort, esti redus atunci la ratne cu singurele tale forte: De nu cade vantul, se ridica batand marea inteo furie spumegata.- Atunci e ca elementele sa nu. te doboare. Panzele se umfla ca si gum ar plesní, mai mult ca oricand barca e lucru viu. Marea se riclica, se sparge peste barca, far sub bataia ei te sirnti inviorat, plin de viata sanatoasa, fara4and_1a ceea ce ar mai putea aduce clipele. Esti tuomcu barca ta, dUcand lupta cu rnarea si yantul sa iesi inviingator. S'a dus vremea corablilor mandre si frumbase.Trím1n vremea iutelei, care nu vrea sa ,stie de fruMos sau urat. Dar si de noile inventií marea isí bate joc. Sunt minunate si marile vapoare cand tree ca o naluca prin apa, impingandu si enprmitatea printre valuri.

, Tousi, totusi nu e nimic pe lumea aCeasta ca barca cu vele, fie ea at de mica, daca Yreí sa simti mereu pe deplin.

, 1) Eechicmanerul dela carma" 1LEANA Principesa României 2) 5 cota -fringhtea dela co4u1 veld.

www.dacoromanica.ro

COASTA PE ARG1NT

De la Universitate libera Coasta de Argint Deschiderea cursurilor. Conferintele d-lor Prof D-r Borza, Emanoil

Bucuta, Ion Dragu i Ion Pi fiat

In ziva de 21 aug. s'a deschis cu deosibita so- lernnitate secretarial de vara. D-1 Octavin Nk4escu,, directorul Universitatii libere, multuineste d-lui D-r Borza, scriitorul general al Ministerului de Interne care a binevoit sa rep- rezi nte guvernul la!sedinta de deschideie D-sa arata rostul cultural al acestui asezatnânt cultural In Dob- rogea Noua si trichina sedinta de descsidere desco peritorilor Coastei de Ar- gint. A urmat o conferinta despre Fiziosociologie a d-lui Al. Borza, profesorul de botanica dela universnatea din Cluj sj secretarul general al Ministe- rului instructieL Domnia s a e un cunoscafor si un indra- gostit de regiune. Cine a rä- tacit prin gradina botanickdin Cluj, al carei director cu nes- puse merite este, i§i aduce a- minte de acel colt cu sfAra- rnaturi de stanci si expunere cautata la soare, 'printre care creste sau se catara vegetatia, Coastei de Argint. Aci se gaseste pusa alAturi, in lumea botanic& toata lara "romane- neaka, dela balta cu papuri- suri panä la muntele cu jne- apAn i licheni. Ceva la fel facuse d. Borza la Blaj, in gradina scolii care priveste spre Campia Libertdtii. Ace- asta se putea vedea si Main- tea razboiului si induioasa a- 'hind altminteri. Parnantul romanesc traia intregit prin flori sub ferestrele invatAceilor din Blaj, intr'o vrame cand era o vfhà capitala acolo, chiar sa-1 vizezi asa.

Emineseu, ea prozator '

Conferinta d-lui Emanoil 4" Bucuta.

D-1 Emanoil Bucuta, ince- . pe conferinta, aratand ca do- ' lul comemoritiv Eminescu, or

ganizat de "Universitatea Ube- , rk se leaga cu activitatea cul-

turala a d-lui Octavian Mo- sescu, care, ca presedinte al Societatii Academice _Romania juna," a luat initiativa rindi- carei unni monument lui E- minescu la Cluj.

Dam astazi un fragment din conferinta d-lui Emanoil Bu- cuta despre Emineseu .a,proza- torul, tinuta Duminica, 21 lulie-

Cele mai multe din manu- scrisele lui Eminescu ne-au font pastrate. Fie se ,gasesc, multumita unei danii a luí Maiorescu, la Academia Ro; man& in sase volume legate. Se gasesc dela cele mai vechi inceputuri, aproape fara goluri, poezii de junie alaturi de caetele de cursuri dela u- niversitatile germane vizitate, studii si dome de conferinte, scrisori sau telegrame. Ca in Scrisoarea a doua, unde sco- larul Fininescu akulta pe das- calul Maneat de molli cum povesteste de Graiul Ramsesc

cade in visuri dupa vivo salbatica Clotilda, din care numai clopotetul il trezeste, asa §i aici, notitele luate prot4i1 sùb prelegerea profesorului, se intrerup uneori i don& trei strofe apar, ca o jiiiçjaä insula de coraliu. Apoi ele se inchele si corabia atentiei, eu panzele mohorite de eanepa, porneste iara. Textul continua

Ramses cu ochii lui verzi de smarald, ca doi carabusi aprinsi de foc mistic, 1$ po- veste$e ispravile din papiru- suri, palimpseste si inscriptii, mai departe.

pe de alta parte, de cata 'faima de neregularitate e apäsata viata lui Eminescu, $ in aceasta memoriali§ti si biografi ai lui nu sunt de cloua , pared. Am fi atúnci inaintea und alte infAtisari a dublei personalitati, ,de ran- dul acesta nu numai de artist, dar i de orn propriu zis, a lui Eminesdr. Poate fi insa o dovada mai mare de randuiala $ de rost ingrijit decat cele sase volume de manuserise ale Acaderniei, 'sçapate §i a- parate de atatea naufragii ma- teriale, si morale? Lada aceea de carti vechi, cu care toti eroii nuvelelor ni se aratA ca

IniSte noui evanghdisti cu ste- Ima Mr alaturi se face o area tragieä aevea, purtata de poet' in toate ratacirile lui, cu ce avea mai ales si nemuritor in el. Can& mana de Warta s'a risipit, arca i-a scäpat, dar a ramas ca pe un nevazut al- tar, in toata sfintenia ei, des- chisa acum si vorbitoare Ma- intea generatiilor.

Cad oamenii de-atunci ne sunt de atat de aproape in timp si cu toate acestea ine- gurati de fegencla í neinte- sir Din ratacirile lui scolaresti

.§i. teatrale, sub §apte peceti in scrisul poetului i able frag- mentar luminate" de cateva marturisiri streine, Eminescu s'ar fi ltiptat si s'ar fi desprins cu idealismul profetic, plin de stele $ p1M . de ftilgere. Viata lui ne farmeca $ ne sperie, ceva ce-ar fí uric si sfant. Dar aduceti-va amin- te de altcineva adeia§i ani si din aceia§ societate in care 'era membru $ Eminescu. la- tä ,doua vieti cu totul aseme- nea, pana la mid epizoade, eu fuga in timpul scolii de- acasa rätacirile cu o trupa de teatru ca sufleur prin tar& cu indragostirea de o actrita, cu tuperea deodata de acest me- din i plecarea in strainatatel cu boala care mistue si fran- gerea ca un vreasc pe genun- chin a trupnlui in plina Ago- are. de gand. Nu trebue sa schirnbam decal numele, in loc de Pascaly í Caragiali, Lupeseu; in loc de', Poenare- anca, Bald§easca;" in loc de o nirvana schopenhauecu, Con- ta. Iatk4 $ pe Conta la rianä si idealism kantian, teorli ale

-ondulatiei universale si Ma- terialism; si in loc. de Emines

.Pisa, in 1872pe' unde avea sa ajunga mai tarziu í cela- lalt,--7ros de ftizie si de o cumplita saracie,- si pornind

la Livorno, dupace citise in ziar de un bm care se orno- rise acolo de foame, anume Cd sa-1 yada si Cd sa vada poate soarta care-1 pandea. Epizodul luí Emineseu des- caltandu-se in 'ploaia strazii, in aniii din urma, in vreme de boat& la vederea until sä- raci e, cu toata deosebirea, dintr'o atmosf era asernana- toare. lata4 si pe Conta eu membri ai junimia la petrece- re in vreo grädina dela mar- ginea lasului; cum se desface de ceilalti si pleaca singur, trist i maditand prin ceata care avea saal macine, catre oras. Prin ceata aerea, de apa- si de 'ainintiri, abia pu-

Pag. 2

C AL I ACR A Sibastre porti de mare eu Mind desferecate, Spdrturi pustii Iii maluri eu,prdvalift In gol Spre rdpile caseate, Act se isprdveste pdmäntal, Adunate Stau pdsdrile albe sau sufletele stol?

iald alta lame zbucuind pe nealteptate Cu zdrile sinte pe coame;de prtpor Si-ateit cdt ochiul bate: Alhastre bardgane de ape eldtinate,. Cu alte bdreigane de cer de-asupra lor.

v.voloulesou

pazitoarea vietei anationale pastratoare traditlei de stator- nica. resvratire impotriva apa- Satorilor.

tern, arnägiti Ada atata de- Conferentiarul a ardtat apoi

i partare de o mica Ilislocaret

icum Stanislas August, ult- mul rege al Poloniei creía Varsovia, in 1705 prima see- na publica polon& primul tea tru national grape actorului §1 autorului Boguslawschi _W- W1 teatrului polon".

Dupa ce a infdti§at greutd- tile ,eu care a luptat teatrul polon sub regimul rus $ ger- man si rolul pe care sub regimul austriac l'a jucat Cra- covia ca centru al vietii teatrale polone, ingaduind desvoltarea viguroasa a drama- turgid nationale, d. Dragu a trecut in revista operile teatrale ale lui Alexandru Fredro, creatorul comediei polone §i.

ale celor ttei mad poeti: Adam Miekieviez, lulius Slo- vacki si Zygmunt Krasinski, autorul faimoasei allon divi- ne Cornedii".

Apoi rand pe rand, confe- cum cAtiva aril de catre d-1 rentiarul a caracterizat operile Octavian MoSescIL. _UniVer- ltii. Norvid, Blizinski, Balucki sitatea libera" din Balcic, a Zapalska, Rittner, Persynski, oferit z!lele acestea, numero§i- Kistelewoski, extinzandu-se a-

lor ascultatori, conferintele supra genialitatii dramatice a

d-lui Ion Dragu, atasatul de lui Stanislas Wyspianski si presa de pe langa Legatia Ro- supra insemnatatit stralucitei maniei la Varsovia. sale opere. Au defilat apoi in

D. Dragu; care a fost invi- tat sa vorbeascaa, in aoamna aceastá la Var§ovia, despre Coasta de Argint, a socotit potrivit, pe drept cuvant sa

de plan cronologic, sa limpe- zim a cui e silueta. S'ar putea sa fie tot asa de bine a liii Conta, cum s'ar .putea sa fie si a lui Erninescu. Roman- tismului, nea$eptatul si marile dezastre, erau. ale vrernii si erau ale mamerillor. Da- niel vremurile, din aceasta prieina, precum nid oarnenii nu se intregeau, mai putin, peste lespezile daramdtu- rile lor, intr'o unitate sime- rioara.

Teatrul In Polonia restaurata i literatura

lonezi de eri 1 de azL Conferintele d-lui Ion Dragu

Continuand seria cunoscu-, telor apreciatelor cursuri de vara organizate inca de a-

fatk ascultatorilor, dramele lui Przvbyzewski, Micinski, Ze- rornski.

In partea 2-a a conferintei d. Dragu a abordat pe larg

infMeze la Balcic, aspecte I desvoltarea teatrului modern din viata culturala i artistica polon din 'ultimii 15 ani, M- a Poloniei zilelor noastre. cepand. cu prima scena in D-sa a aratat ca, hind dintre. stil mare european creiata de cei care se straduesc sa ajun- Arnold. Szufmen sub nurnele gä la o cat mai mare apro- de _Teatr-poIski". teatru de piere intre Rômania si Polo- un rar caracter artistic apoi nia, in sensul patrunderi spi- teatru .Reduta" excelent 'stu- rituIui, sentimenfelor í cpinii- dio de arta dramaticai teatru lor, í cari militeaza pentru o expermental care a adusqnte- cat mai buna cunoastere reci- resante realizAri sub conduce. pioca, $-a ales deocamdata rea lui Julius Osterva. Teatru ca subiecte: Teatrul in polo- 3oguslawski" uncle strAluci nia restaurata si literatura po- loneza de eri si de azi".

In priMa din aceste conferinte d. Dragu a schitat mai intaiu, concis i länaurit Mee- puturile teatrulni polon, insis- tancf indeosebi asupra premer- gatorului Ian Rochanowschi, care manifestA dorinta de a servi tendintele patriotice ale ePocei, dorinta care a domi- nat de atunci si nand la Res- taurarea Poloniel de azi ori- zontul intelectual natiunei polone. In deosebi in timpul celor 125 de ani de roble, autorii dramatici actuali: Krzy dramaturgia polona, Cd i li- woszowski, Grubinski, Wina- teratura proprin xis& a lost wer, Kiedrzynski, Novaczyn-

regisorul Leon Schiller, teatrul National din Varlovia inaugu rat in 1924 si- condus la inceput tot de Ósterwa.

Dupa ce a schital fugar ce- lelalte teatre actuale din Var- §ovia §i activitatea vie a exce lentelor teatre din Lwow. Po-: znan, l'fatowice, Lodz, etc. in-, sistand indeosebi asupra acti- vitIií fainiosului teatru Slo- wacki din Cracovia sub conducerea iscusitä §i indräznea- la a lui Teofil Trzcinki, d-I Dragu a trecut in revista pe

41-1111111-

ski, Rostworowski, Szaniawski Katerva, Zegadlowicz, Milasz- ewski, Mitkieviez, Hulewiez, Slonimski, etc.

Infine,, dupl ce a infati§at pe arti§tii poloni mai cunos- cuti: Kaminski, Koiarbinski, Roland (morti recent) apoi pe Salski, Frenkial, Fertner, We- grzyn, Leszesinski, Zalmaro- wiez, Osterwa, Junosza-Ste- powski, Jaracz, Maszynski, Zalazovski; etc. i pe artittele: Solska, Wyscolta, Ordon Bos- nowska, Przybylko-Potocka, Leszcinska, Cwiklinska, Pichov Sliwicka, Trapzo-Kryunit, la- spka, Malicka, etc, dupa ee a relevat rolul Asociallei arti- §tilor dramaturgi poloni, In desvoltarea artei teatrale cOn- temporane in Polonia, dui:4 ce.a caracterizat personalitatea stupefianta i imens de pp pulara a lui Boy-Zelenski, scii- tern! care a pleat un rol co- varOtor In lupta pentru pute- rea, prestigiul §i scopurile bine definite iale teatrului polon d. Dragu, a incheiat aratand ea azi teatrul polon caruia se 'cuvine toata, admiratia noa stra, prezintä toate trasaturile caracteristice ale unei existen te viguroase §i cauta statornic sa rezolve nouile probleme ale artei.

In a doua sa conferinta, d. Dragu a inceput prin a, atata el literatura polona purcede dela don eiemente: unul e e- lementul traditional' !brat mo- §tenire de catre o creatie de mai multe. §coli si a carei is- torie e dela incheiata; ctalal-

este un element non, InCa nedefinit §1. nestävilit, pi ea a- propiat de noi, spre a-I putea aprecia §i a lamuri ce e tre- Mot de ceace e dainuitor In el precum -§i ceace va evolua mal mull sau mai putin in for me sau in materii.

Inainte de Tasboiu, lupta pentru mentinerea na- tionalitatei polone ápäsate a obligat litétatura polona sa In deplineasca mini de paznica a vietei ,nationale §i sa perpe- tueze traditia razvratitei. Oda ta eu restautarea Poloniei au Incept vreinuri noui . pentru literatura, care, sa simtit libe- rata de sarcina impusa de a nu se,gfindi deeat la realiza- rea ideii nationale, si s'a pu- tut avanta In lumea sentimen- tului uman §i gAndirei umane. Nationalismul evolueaza spre europenisrn.

D. Dragu, a'facut o scbita rapida a literaturei polonei O- ra in veacul XIX, insistand apoi asupra operei celor hei

www.dacoromanica.ro

mari romantici: Mickiewicz, Slowacki i Krasinski, (profe- ti national), si asupra doctri- nei messianiste a lui Towien- szi i pe Norvid, conferentiarul s'a ocupat de miscarea nurnita pozitivismul varso- aiana. reactiune Impotriva romantismului al carei set a fost Alexandru Swietochowsai, (Voltaire-ulpolonez)

D-sa a InfAtisat pe larg o- pera lui Boles law Prits, Eizei Crzeszlowa, lui Adolf Dyga- szinski, lui Adam Asnyk si Maria gonoptcka, 0 a adus cateva clarificari Interesante asupra valorii discutute a ope rii lui Sienkiewicz, insistand asupta valorii sociale a ace- stei opere.

D. Dragu a consacrat apoi o buna parte din, conferinta sa miscari celebre a Tinerii Poloniei", Inceputa acum 30 de ani, spre a deschide cale unei arte noui. Miscarea inru- did cu modernismul i sim- bolismul european si pornitA de Wyspianski i Prsbyszew- ski. Conferentiarul a InfAtisat amanuntit personalitatea ului- toare a lui Stanislas Prybys- zewski, apoi a facut sa den- leze Siereszewski, Berent Weissenhof, Sofia Rygier-Nal- kowcka, L. Staff, Zapolsca, Danielewski, Strug, Maria Wielopolska, Makuzywski, Le manski, Chojnowsky, Perzyn- ski,.oprindu-se pe larg asupra celor trei mari, personali- tali covarsitoare ale literaturii polone moderne: poetul Jan Rasprowiez, romancierii Wla- dislaw Reymont i Stefan Ze- romski, a carorlopera i Inrau- rire d-sa le-a caracterizatlprecic

D. Dragu, a consacrat partea finala a conferintei sale a-, supra gruparilor de poeti apA rute dupA rasboiu, InfAtisAn- du-ne rand pe rand grupul, Zdrav" pornit din Przybsze- wski i Hulwiez, care nu pu- tu dAinui din cauza frecArilor dintre traditiile literate fixe ale batranilor i avantul fan- tezist al tinerilor, apoi grupul eclecti c Skamander care manifesta azi tendintele cele mai variate, In frunte cu Le- chou, Luwim, Sloniwcki, Wie- rzynski, Wittlin, Iwaszkiewicz, lllakowicz; grupul Czartak" In frunte cu Kozikoski, Miller Zegadlowiez, care s'a Intors spre formele poezieí populare grupul ,Nowa Sztuxe §i gru- put Zowrotnica" care subli- ulna legaturile lor strânse cu poezia europianä.

Dupà ce citeaza opera de nacatoriA a lut Iwaszkiewlez, Rytard, Sloniwski, Maria Da- browka i aceia de romancie- ri a lui Grabinski, Ostroski, (Joetel, insistand asupra valo- rei operii lui lulius Kaden- Bandrowski; socotit cel mai puternic si original profesor polon, actual, d. Dragu Incite ie aratand ca trasaturile cara- Cteristice generale actuale ale literaturii polone sunt: rupe- rea CU traditile, intinderea do rneniului sentimentulut tstortc afirmarea dorintei unei noui culturi artistice.

Specificul romanese t

in literature noastra Conf. d-lui Ion Pillat

Cu prileiul inaugurdrii cursurilor de vara dela Balcic, d-1 Ion Pillat a í

.COASTA DEARGINT"

I nut o interesanta confe- tint& vonbind despre: Spe- cificul romanesc in Me, ratura noa st ra .

D-1 Pillat explica mai intaiu termenul de specific romanesc, in jurul cA- ruia dela un timp incoa- ce, s'au nAscut atAtea dis- sutil i s'au iscat atatea neintelegeri cate odata fun- damentale. Sub 'termenul de lirica moderna, trebuie sa intelegem numai ideea de contemporaneitate In timp si spatiu, sau trebuie sa-i mai adAogAm si con- ceptul de noutate in sensul de poezie noua, de poezie poate modernista.

COnferentiarul gaseste inlirica noastra moderna un specific romanesc care chlar tradus In altalim- ba ramane al nostru face pe strain sa recuno- asca si In sute de opere cartea româneasca. si intre sute de panze pictura rornaneasca. Primul ar con- stitui sufletul operei, rit- mul ei intern, reprezinta partea activa, elanul , vital, dinamic. Motivul ar fi ma-, terialul din &fall, decorul fatal, dar exterior, partea static&

Conferentiarul arata ca Statele sunt siugura tarA din fume unde azi se citeste poezie, si unde poezia are o inraurir e reala asupra marelui.public. Vo- lumele de poezii, se valid in zeci de editii, umana. Nu e arta pentru arta, ci cum se vand in Europa romanele. Dar ce este mai curios poezia nu se mar- gineste la volume si re- viste literare, peste 300 de ziare, toate marile cci- tídíane au o ctiloand'

consacrald publicArii de poezii. La o .tarA nouA trebuie sA corespund8 o mentalitate í o sensibili- litate tidt.fa, aceasta a fost poezia luí WhitMan, care a fost primni poet anieri- can. Geniul lui s'a ridicat cu o putere primitiva ca o reactiune organica. a O- man u uí virgin al nou ui continent fata de arcade- le academice si de orien- tul fals re stapanea ca un '

ecou intarziat al clasicis- mului si al romantismului european. Influenta lui a fost prodigioasa. A fost aclarnat in America, drept Lincolnul literaturii.

Conferentiarul larnures- te notele specifice ale ynei poezii americane:

1) Nota de realitate di- rectd, fara simboluri si a- leogorii. Poetul, american modern e cu atät mai poet cu càt e mai antiliterar,

'in senstil de mai putin ro- bit de formele literare ga- ta mostenite.

1

2) Nota de vitalism di- narnic, de expresie a vietii in legatura cu. Ins2i$i viata traita de noi. Vitali-

ftatea extraordinara a aces- ! tor poeme care sunt viata condensata. Trebuie o viata ca sa IndragestI viata ne 'spune Lucide M.

3. Nota de umanism, de omenie dar si de Inteles uman, de pasiune artapen- tru oameni. Poezia ame- ricana atinge toate subi- ectele, nu fuge de sensu- alism dar felul de a le trata, seriozitatea si sim- patia larga a poetuluilata de subiect, /1 impiedica de a fi friVol si Il scapa pe obscenitate.

Acestui fond poetic, s'a

adoptat admirabil versul american, fie ca a posti- sat cadrul clasic ca in Ro- binson, fie cd a adoptat versul "alb ca in Anny jo- veil, fie cA a uzat de o curioasa impletire a ver- sului Cu motivul Muzical ca In Vachel Lindsay. Ci-, tote versuri din Emily Dichinson, Hobert Frost si Carl Sandburg.

In a treia confetti ta, uSentimentele naturei in poezia liricA", distingul conferentiar a vorbit de pamantul romanese si teratura , noastra si a atins probleme de legaturile suf- letestt ce exista intre na-, tura í constiinta umana in genere, analizand cu ci- tate din toti poetii lirici romdni, sentimentul naturii..

Inaugurarea und icon

Partea de tara unde Balcicul 'sta ca o :poarta cu minunatA ve- dere lá mare, s'a imboga- tit cu o notra Foal& Ea- s'a deschis ia Indemnul Universitatii libere condusa de profesorul Octavian Mosescu.

Bastinasii, ca si lumea noua, venita in numar de 40.000 numai In Jude- tul Caliacra din tot pamantul romanesc si din Intreaga Macedonie, bul- gara, greaca. sarba si al- baneza, au nevoie mai a- les de Indrumari fpractice de viata. In putine tocuri o coalA de Cooperatie ar fi fost mai folositoare decat aici. Ea ai inceput sa lucreze cu ascultAtori, so- síti ca in vremurile de a- vdrit ale cooperatiei, dintre preoti invätatori si a- vocati, ordseni i sAteni. Deschiderea scoalei s'a fa-

cut Luni 151ulie in¡ sala de conferinte a Lini versitatii libere,- cu o slujba' sfanta, care a induiosat, mai ales pentruca Intre preott era si un banatean, lar rAs- punsurile, le-a dat cu gla-

1 lui pUtenic t't t - rul Vulpe, conducatorul celui mai -frumos Camin de ucenici din Romania. dela Timisoara, venit la Balcic in colonie de vara.

wedbeocidsadmarrie.

Balcic", s'au tinut anul a- cesta, pe conferintele adresate marelui public, iii fata unui numeros auditoriu si cursuri de le- gislatie coopetatistA, adresate mai ales coopera- torilor din Dobrogeallotra, de catre d., avocat Gh. Iovtiu, reprezentant al 0- ficiului National al Coope- ,ratiei.

In lumina principiilor din legea pentru organi- zarea cooperatiei, s'au infatisat cursurilor orizontu- ,ri noui crelatè de legtui- tor pentru miscarea peratiei.

Desfiintandu-se cele cloud directii de Stat cooperatiste, in locul lor legea a pus organe noub Ban- ca Centrald Cooperativd',

Oficiul National al Co- operatiei", menite a fi ex- primate de vointa a mis-

cooperatiste la Baltic cArei cooperatiste. Prin intocmirea

rinzdtoarea said de conferinte a incdplit cu greu attitia ascultdtori.

D-I Octavian Movscu a aratat cum rosturile Uni-

libere se frnple,-: tesc la o mai de a proape privire cu acelea ale ,u- nei sea de cooperatie.

D-I Emanuil Bucuta a adus salutul Fundatiei Cul- turale ,,Regele Mille care crede ca rAspAndirea culturii trebue' sa se folo- seasca astazi de o intreaga tehnica, incercata in multe parli si care se poate Invata:" ra' or ice altd.

tehnicd, lAsdnd trecutului verbalismul generos si probaganda fArA urmAri.

D-1 cdpitan Berceanu, a facut, ,o recapitulare a coo-' peratiei locale si mai cu searna a activitAtii &Ana populare Eroir cea mai mare -din tarA qi condusA cu bune rezultate de d-sa.

D. Inspector E. Bala- mace, a. schitat planul cursurilor. StrAlucitA prin do- cumentare, vederi perso- nale Inteun domeniu' in- grat si plinA de avAnt a fost conferinta despre cooperatie a d-lui Gh. 'rasa.

D. Gr. Trancu-Ia# a incheiat Cu cercetarea is- voarelor de improspdtare a cooperatiei si a tdrii_ Si

cu sfaturi de intelepciune veche asupra ornului care

Oaspeti de o luna, oa meni din .judet, oficialitati, prefectul, Asociatia cres- tina a femeilor, artisti, scri- itori, doi reprezentanti- al oficiul superior al Cocipe- ratiei, sositi anume. d-nii Gli. 'rased si Gr. L. Iran- cu-I asi, erau de ¡MA; in cup-

ne trebue. Balcicul a avut Intr'a-

devar una din zilele luí bune. I M10141.1.110106111.

Cursulile avocet' lovtiu

La Universitatea libera Coasta dè Argint , din

'rulor' de control, asociati- uni de cooperatile, fara capital st obiect comerci- al, ele avand a se ocupa de :constituirea, controlul si indrumarea cooperati- velor asociatie, se a cooperatiei nn, puternic`. im- bold de desvoltare 4i au- todeterminare. Autocont- rolul hind local

I n c o n- tact permanent cu coope- rativ ele. asociate, va fi cel mai eficace í util control

miscarii. cadrul initiativei.

re si. a ,uriei largi. autono- mii se. asteapta o regene- rare, a cooperatiei si pdn ea, intreaga refacere a e- conomiei noastre rurale cu care cooperatia este In stransa legatura.

Mai ales dupa infaptu- irea reformei agrare,. cooperatia, devine cea importantd 'rniscare eco- nomica eu .caraCter social.

Cooperatia Conferinta d-lui loneseu

Paseani

Inaintea eursistilór: cooperatori si a unui home- ros public care urmareste, cu multa sarguinta confe-, rintele ce se tin regulat de diferiti spediali§tí, conferentiarul a lArnurit ce este cooperatia §i cum s'a nAscut ea;' aratA originele si intelesul cuvantului cooperatie care vine dela latini, unde rAmAne in ui- tare, pentru a reaparea in Franta pe la inceputul veacului XVI-a, tot ,In intelesul unei actiuni cornu- ne, dar nu economiea, ci intelectuale. Toctriai tar-

www.dacoromanica.ro

COASTA DE ARGINT" 40110141*INPM1101%.

termenul se asociaza produse din cabze econo- sí la fenomene ecónomice, mice, pe la inceputul veacului Pentru a demonstra. po- XIX-a cad se nasc aso- sibílitatea cooperatier arata

cíatíule uvríere. coopera- CO, ,sistemul ecônornic s'a

tive cu membrií calificati sdhímbat pe masura dvi- cooperatori. . 1ízaíeí omeníreía Incepand

Astfel se precizeaza no- prin- corhunismuí pritnitiv, . tiunea cuvantului còope- trecOnd prin. sclavaj,' pâríA

ratíe", c e actiune comu- la salariat, In sanul caruia nS, ,un mod de indeplíní- s'a zamisliC,si, se desvolta re a uneí opere edonOmi- cooperatísmului, copil' al

de, privítoate la prodUctie,- capitalismul, nteatat intru- clistributle, circulatie si conr cat,: il va fi mostenitor. sumatie a loclgátiilor. Pormídabile rezultate do-

Pentru a invedera ce bandite de corperatie, a- este cooperatia si cum s'a bia in vre-o opt decenii, nascut ea, .se face o a- dela fericita inighebare a

mdnuntiitsd analizd a mo- Pionerilor clela Rochedale dului de organizare Si func- (1844); nurnarand astdzi¡in a ilduros apel la acei de tionare a sistemuluí eco- toatd lumea peste 250 mu

nomicrsocial de astazi, e- cooperative- de toate felu- fata sa Inbratiseze coope-

vindefitiind urmarile luí re- rile, cu peste 100 milioane alefdrà a tOgAdui. ce si mai bine de asociati, e bun la ,elca, ingrd-

Pag. 4

tearna acelora cari tie tra- ce s'a reusit sa se reali-- Intoarcerea In zitia de 3 teaza de utopisti. zeze la aceasta scoala, a- Septembrie. Costul es -

$i in fine mai adOugand tat in domeniul strict pro- cursiei e de 3.200 tri cS' cooperatia, .nascutS din fesional, cat si In eel de mii doua sute) lei. In a--

acelas párinte cu socialis- cultura generala, unarturi-: ceasta suma se cuptinde.

Mul, nu are nirnic comun' sesc ca este Mt rezultat pasaportui, viza, vaporul

cu el, si ca. ea isi urme- vrednic de toata lakda. In- masa si hoteltil pe lc,t .

aza drurnul línistít Inlátu- treg programulide dansuri; timptil eseutsiel. rand violenta, cad baza ei coruri, recitari, ca si de- Persoanele . care dores e

este jubirea de oameni si osebit de artisticul aspect Sä ia parte, sunt rugat e

dreptatea social& s'a inlA- al expoazitiei de lucru, to- 'ca. cel mai tarziu pana La

turat sí ponosul a , ea ar tul a latrecut cele mai op- 25 August sa trimeat a fi o ideie ,subversiva.: tiiniste astaptu i. Nu rriai costul Impreuna cu carn-

S'a .aaatat si. infOptuirile vorbesc de, clou"-ul Ser- tul de identitate pe adresaa.

divertiSmentul in d-lui Octavian Moasel--1-, In tata noastra unde sunt barii,

peste 9000 de ferurite co-'llimba franceza si in -cos- Universitatea Libera Coa--

operati'Ve i cú peste -15000 turnele epoch, 'care a fost sta de Argint" Balcic. S-e prefera ordinea Inscrieriloa.

000 asociati sí peste 1500 pur si simplu minunat.

000000 capital. Se face un Multimea auditórului, ca- ...a.v.sama.,......mrago..................ma=s. re tixia sala, a rasplatit pe D-na Directbare Nicoleta

l 1 nfo rm a tiu n i Vladuta, impreuna cu 'ban.

sunt" fapte ce ne dau mari.

ratia, ajtítand-.o prin adu- cerea in ea a íntregíí lor nicele sale colaboratoare, Llniversitatea 1ibera, forte de,próductie; de eco- Y compris Gogu Hogea,

organizat zilele trecute o nomie si consumatiuni, i prin indelungate ovatitini.

escursíe la Varna, la' care mAdirea averilor In maini- nadeidi de \Tilton cu aceasta.se vor ajuta pe Serbarea s'a continuat

au luat parte 280 de elc:- putíne, sí nasterea paupe- Maí adaugand faptril plin éu traditionala a distribuire rismului, crizele de supra de insemndtate ea, metoda, ei. cursionisti, príntre care 5, i

a premiilor, -Incununandu- , marele scriítor 'Gala G-

si sub-productie, castigUri cooperatistS se serveste" si Sería conferintelor d-lin se astfel pe de o parte WA' munca, lupta díntre ea de toate míjloacele tee- Pascaní: asupra cooperati- meritul elevelor, pe de al- lactiOn. -

Escurionistii, sub con_ - clasele sóciale din pricina nide moderne adoptat de, eí contínuA. ta aruncandu-se bogafa sa-

apasarei capitalului asupra capitalism, se InlaturO si manta de emulatie, .fir di- ducerea d-lui Octavia. n

muncei etc. irectót al viitorului a'n scoe Mosescu au vizitat Varria

si Imprejurímile pline de Expune apoi si modul --.....--.....a...---- ..-a-aa-a=a--e----..-...,---

.......,___ lar. torese ale orasuluí bail- de organizare sí functio- Ca incheiere. D-na yld- Pi

nare a sistemului nou, co- duta a multumit auditoru- near.-

operatíst, caracterízat ,prin ui, care a bine-voit a o- -In

irnpacarea capitalultri sí muncii, acesteia -din urma" Inti face totdeauna de-: tribut nora cu prezenta sa etc. ' numarul víítor vorn

ie pe care o are co- esnd aceste rhuItumiri, publica (ladle de sean-IS a

dandu+se , prioritate, iar osebita placere 'sa *azist la pilul Si tare 'este aportul Adr despre 'conferintele tinute nu

capitalul ramanandun sim. 0 serbäre scplara. Infriguz indrumatnrului. stin daca D-na Vla-

duta a 'nit sa fie ironica, de parintele Gala Galac-

plu salariat. La' impacare rarea conducatorilor; erno-- Daca toate aceste cone, sau 'a facut-o din delicata tion Si ziaristul Ramfil Si- a contribuit ai impartirea tia copiilor care abordeaza

sideratiuni sunt suficiente politete care ò caracteri- caru, la Universítatea libecO

rezultatelor intreprindedlor scena, cu acel delicios .

A- ____

organizate in raport cu rnestec de, mandrie, de In- pentru ca ry serbare aco- zeaza Durninica, 25 August, s

munca depusa de fiecaae credere si de timiditate, lara sa ma : alraga si -sa Ceeace tiu insa este ca toate multumirile se cuvin d-1 Carnil Petreseu, auto.;

constinta raspunderii care ma mUlturneasca, sunt in- rul puternicei drame ;,Str- In dobandirea exCedente- D-nei Vladutaa Impretma flete tad" jucata pe scae- for, numite in capitalism lea apasa pe umera, cu no,- sa ,in speeial recunoscator cu intregial Corp profeso- benefici si atribuite numaí ta sa grava si totdeodata D-nei Nicoleta Vladtita, di- ral al scoalei. Le datoram na Teatrului National din

asupra capitalului, sub for- copilaroasa, toate acestea Bucuresti, va cOnferen0a rectoarea Scoalei profesi-, aceste multumiri pentru despre Problema muti-

ma de dividende. Pe pare ereiaza o atrnosfera spe- prinde ,s

onale de fete a,Domnita i m u n c a, insufletirea cei intelectuale" tea morals evidentiazd cifica, care mg 'i Ileana" din localitate, pen-

1 si priceperea pe care le-au superioritateas metodei co- ma emotioneaza, transpor-

. tut invitatia la serbarea de pus in saaviciul educatiei operatiste, . asupra celor tandu-ma pentru o clipa fine de an scolar, din ziva eleVilor ce li s'au ' lucre-

L capitaliste, bazatS pe 'au- in frumoasa vreme de o- de 23 lunie a. c. a fost dintat; le datoram toata re- toritarism, prin colabora- dinioara, vrernea propriei intr'adevar o serbare cunostinta noastra, ,Pentru

J rea asocíatillor, cu drept mele copilarii. Amintirile frunioasa si bine felul demn in care stiu sa

j la conducerea intreprinde- rascolite sunt, poate, co- o r g a n i z' a t a. S'a p u- reprezinte adevarata scoa- ref, minunatO scoalá de e- arda cea mai vibratorie a tut verifica .cti aceasta4ia romaneasca, in acest in7

ducatie civicd, in vederea sufletului omenesc. Urma- ocazie, odata mai mult, departat colt al Patriei. exereitarei reale a dreptu,. resc cu ,Incordare pe midi cat de nebanuit de bogaté Fie-le si in' viitor mune rilor, in societatea asezata' executanti, ma intristeaza pot fi aptitudinile cu care ca tot atat de rodnica s i

pe baze cu -adevarat de- ca si pe el accidentalele ; natura inzastreaza pe co- imitatorii cat Mainumerosi. mocratice, introducerea lot' lapsuri si rasuflu usu- pil si cat de frurnos -Si cat Leon L. Grigoreseu prindipiilor ,de morala in- rat la sfars,it, odata cu ei, de departe poi sa evolu- afaceri,- prín excluderea buctirandu-ma de. bucuria eze acest aptitirdini natu- 0 esc-ursie la Con- intermediarilor si posibili- lor. Nu ma intereseaza a- ale-, atunci and stint 'ea-. stantinopol, Prinkipo tatea celor multi, de a se tat -latuta pur spectaculo- lauzite de mama indrunia- si Scutari impartasi -si din bineface- asa a unei ,serbari, ci mai torilor, destoinici. Blocul rile arteí si stiintei, ridí- nmlt intreaga garna de sen- _

de marmura, pretios de- Uniyersitatea Libera , Con- candu-1 astfel la rangul de zatii si emotii care framan-

oameni. vine opera de arta,. sub

! sta de argint" din Bal- ta sufletul copiiion dar tot-

Ca urmari sociale amín- deodata caut sa intreza- dalta creatoare a maestru- .

lui. Si de data aceasta ma, cre, a organizat la farsitul . A

A , unei ugust. a treia es-

teate aprbpierea claselor resc, din felul,cum. Se pre- r

sociale, educatía armour- zinta elévii, care dintre ei estrii 'au fost la Inaltime. -

i

cursie la Constantinopol,

zand interesele lor sí a-da sunt valOrile carora le su- Pentru ea sa fraduci In Prinkipo a Scutari.

cand astfel in sanut popo- lade viitorul ai ma stra- fapt, dupa ntimai doi ani ' Plecarea va fi din Con-

arelor ca af, intre popoare, duesc sa discern, In tot dela infiintarea scoalei si Stanta di Vaporul Rege-

mult dorita pace si inlatu- ceeace gasesc 'ineritoriu,- cu eleve uumai 'Ana -'1a- leuCarol In seara zilei de , .

rarea tuturor -zguduirilor care este partea de con- clasa III-a inclusiv, ceea dei ?..9 Atigust, orele 22.

Cu ocaz3a unei serbgri colare

ciirsul iernei, Octavian Mosescu va ganiza la Universiiò tea libera Coastä de Argin cursuri pentru rninorlia la care vor conferent la cei mai de seamä profe- .071 universitari din u- curesti.

Profesorul Leon Gri- gorescu, a lost nunit directorul Gininaziul iii din Balcie:

UniverSitatea liberd pre- geiteste an buletin antral al scoalei cooperatiste tn- fiintatà la Balcic. La a- cest anual vor colobora cei mai renumiti coopere- toil din tard, In frante cu D-I Pdclucana, ministrul mancei si al coofieratiei, Damitria Gasti, Mladenatz

Pascani de la Ofi- dui National al Coopertiei.

IP. .GutenberrB- gic

www.dacoromanica.ro

BARCA VELE - coastadeargint.ro

Documents

Transcript of BARCA VELE - coastadeargint.ro