Neghinita(comentariu)B.St. DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea creeaza opere fabuloase ce alcatuiesc unsegment important al tezaurului literaturii pentru copii. Pornind de la teme simotive specifice folclorului ceea ce a realizat marele Delavrancea, formeazao ideala si nemuritoare lume a copilariei, plina de maiestrie, care a uimit prinfarmecul sau generatii dupa generatii.Ilustrata fiind in opere ca „Bunica”, „Bunicul”, „Povste”, „Departe,departe…”, intotdeauna i-a atras pe cei mici prin prezentarea adevarului subinfatisarea unor povesti moralizatoare, cu un puternic impact asupracititorilor.„Neghinita” este un basm de o valoare inestimabila, care a fost indragit decei care au descoperit tainele ascunse in continutul sau. Incepe printraditionala formula de debut”A fost odata” invaluita in incertitudine, ceeace face ca prin neprecizarea timpului, povestea sa poata fi mereu actuala.Incipitul basmului consta in prezentarea vietii a doi batrani, care, si-au doritmereu ca existenta lor sa fie luminata de nasterea unui copil, dorinta ce numoare chiar daca au ajuns la o varsta foarte inaintata. Intr-una din zile pecand femeia se afla singura acasa, apare ca prin minune, o faptura micaasemenea unei neghine, care face ca inima bietei femei sa tresara la auzulcuvantului”mama”. In cazul batranului, lacomia si patima banului, devin maiimportante si mai puternice decat sentimentul patern motiv pentru care ilvinde pe Neghinita unui negustor, in schimbul a douazeci de pungi degalbeni. La randul lui, negustorul daruieste mica faptura unui imparat, lacurtea caruia, „gandul lumii” dupa cum s-a prezentat babei, afla ceea cecredeau sfetnicii batrani, moment in care au fost inlocuiti cu altii tineri,actiune ce a atras dupa sine detronarea conducatorului, ocazie ce favorizeazacunoasterea vietii dure a poporului sau. Mergand prin cetate si vazandgreutatile si tulburarile celor multi, intrebandu-l pe Neghinita care ar ficauzele, acesta ii raspunde imparatului prin metafore ce nu am alt scop decatcel moralizator. (imparatul este orb nu vede, este surd nu aude). Dupa ce si-arecapatat tronul, imparatul intelege ca toate faptele pe care le savarsise nu aufost gandite de el, ci soptite de Neghinita, fapt care a dus in cele din urma la porunca de a fi ucis prin inec, in fantana de la curtea domneasca.Tema fundamentala ce se desprnde din acest basm este,ca in toate basmele,lupta permanenta dintre bine si rau, dintre dreptate si nedreptate. Sfarsitultragic al personajului principal ne avertizeaza, ca uneori, gandul bun se facenevazut. Originalitatea este data de modul surprinzator in care autorul imbina umorul, cu teme precum ireversibilitatea timpului, imposibilitatea dea face la batranete ce nu s-a putut la tinerete si nu in ultimul rand marilesensuri ale vietii. („Ce nu e la timp, nu mai e niciodata”).„Neghinita” este „o pagina de proza realista satiric deghizata invesmintele basmului” (I. Buzasi ), deoarece autorul condamna inechitateasociala.