Barbrr $tefnneserr l)elavrancea

APT]S DE SOARETeatru

CuvAnt-inainte pi note de

Nicolae Manolescu

ffi.o*rrA RoMANEAscA

Crrpr.lns

Cuvdnt-tnainfe de Nicolae Manolescu.. ...................... 5Barbu $teftrnescu Delavrancea - extras din

Istoria literaturii romflne pe tnSelesul celor care citesc,

de Nicolae Manolescu ......................7

Apusdesoare........................."...........i...r....:......

(z aprilie 1858 - z9 aprilie r9r8)

Pu;ine sunt prozele, nuvele realiste sau basme, ale luiDelawancea care mai pot fi citite. Cu autorul Sultinicii, grijalui Creangi pentru expresie inceteazi, iar despre o arti a lim-bii ca la Caragiale nu se poate vorbi. Elocvent din cale afari,slujindu-se de comparafii gcol5regti (in Sultinica, nuvela dedebut, ,,casele sunt albe ca laptele", pervazurile ,,curate ca unpahar", ferestrele ,,incondeiate cu ro$u qi albastru"), nesiguruneori de specificul lingvistic local (in trilogia dramatici des-pre $tefan cel Mare qi urmagii lui, abundi perfectul simpluoltenesc), firi pitorescul argotic muntenesc, cAnd numaicolorat, cAnd de tot cenuqiu, Delawancea a devenit un scriitorde al doilea raft gi de antologie. intr-o astfel de antologie iqigisegte inci locul nuvela Hagi Tudose, mlcar prin c6tevascene, cum ar fi aceea de la bicinie, care ii va fi inspirat luiCaragiale portretul lui Delawancea in viziti la Berlin din fai-moasa scrisoare:

Dar nu l-afivdzut cum miEund prin cflrciumi qi bd-cdnii?, zise cititorul. Intrdtntr-una, iabiniSor o mdslind,

o duce la gurd E-o strecoard printre gingii. Fol, fol, fol, o

mestecd... <<8, cum dai mdslinele, dragd cutare?>... <<,4tdt>...

<<Scump, scump de tot la aga vremuri. Vremuri grele!> $ipleacd... lntrd peste drum. $terpelegte icrele de cosac.

Rupe o bucd;icd, ti face vAnt. Pleasc, pleasc... <<Cum pe-

treci voi icrele?> <<AtAb <Scump. Scump. Vremuri grele!>

$i pteacd... Se duce la pastramagiul din coIS. <Ia sdvedem,

vericule, cum fi-e marfa, cd nu mai dau pe la cutare>>...

Ia ofeliuSd, tifoce de petrecanie. <<Cum o da;i?> <<Pe pa-

rale gi atflb <<Aq,v-afi scumpit de tot! S-au dusvremurilealea.,. Vremuri grele!> $i pleacd. li e sete. Intrd tntr-obragagirie, <Ei... sd gust... ce baEibuzuc avefi?> Suge uh

fund de tinichea, ghiorf, ghiorf, ghiorf, ghior{. <Zeamd.

de aguridd, Cin's-o bea? Cin' s-o pldteascd? Vremuri...>>

$i pleacd. Aga mdn1ncd pi se rdcoreqte ;i pe el tl dau

banii afard din casd.

Cum se vede din finalul pasaiului citat, ca 9i din atAtea

altele, Delawancea nu se poate ab;ine de la aprecieri. Dacilisa comportamentul personajului si vorbeasci de la sine,

nuvela ar fi putut fi o reuqiti deplin5. in Domnul Vucea, pro-zatorul reinnoadd cu tradilia prozei memorialistice. Dascilul

e cel de la pagoptigti gi Caragiale, nu cel de la Slavici. Repeta-rea clasei, dupi o examinare de un caraghioslAc imens, este

iariqi o scenl antologici, din picate prea lungi, alt defect alprozei scriitorului, spre a o reproduce aici. Din teatru, nu se

poate refine mai nimic, cu tot succesul, azi istoric, al pieseiApus de soare. Povestirile pentru copii sunt onorabile. Inciuda qoviielilor lui artistice, Delavrancea n-a fost un scriitornaiv sau firi culturi. Cum vedem din publicistica lui, din cores-pondenfi sau din ciornele pieselor, era temeinic acolit, la curentcu ce se scria in lume. Discursurile lui parlamentare aparfinunui capitol special al istoriei noastre, rareori luat ln consi-derare altfel decAt documentaa depi sunt o operl majori deelocinfi, pe picior de egalitate cu ale lui Carp qi Maiorescu,dintre contemporani. $i aceasta, in pofida unei concepfii poli-tice inconsecvente gi contradictorii, care lasi firi rispunsintrebarea cum se impaci poporanismul gi ura de clasi a fiu-lui de cirufag din Delea Veche cu spiritul conservatorilor, fiejunimigti, fie democragi-liberali.

Nrcoler MeNoLsscu - Istoria literaturii romdne pe tngelesul

celor care citesc,

Editura Paralela 45, zo:.4

Aprrs de srrareIDr:alni irr patru acltc,

(150[}-1504)

PERSOANEI.D:

$TEEAN CELMARE, BOGDAN, LOGOFATULIAUT, POS-

TELNICUL TOADER, VORNICUL JURJ, HATMANULARBORE, pAnCALasuL DRAGO$, PARCALABUL ALEXA,pAncAr.q.gul GRUMAZA, pARcATeBUL gANDRu, pARcA-

LABUL cosrEA, pAncAmnul NEGRITA, nArnANul,

$TE FUL, fost pArcilab, gATRANUI H nAiueN, fost pArc5lab,

PAHARN I CUL U LEA, CLUCE RUL H RINCOVI C I, VAM E$U L

cHIRRCot A., CLUCERUL IraocHtt A, STOLNICUL DRAGAN,

IITNICERUL STevAn, PETRU RaRE$, DOFToRUL IERONIMO

DA CESENA, DOFIORUL $MIL, DOFTORUL KLINGENSPORN,

TUGULEA VTOCHITA, UN PIETRAR, UN CURTEAN,

DOAMNA MARLA, IRINA, fata pArcilabului Daibog, REVECA,

fata comisului Huru, nAUtga, fata pArcilabului Oani, ILINCA,

fata pdrcilabului Gherman, DOMNICA, fata hatmanuluiArbore, ANCUI,"A, fata pArcilabului Toader, OLEANA, fata

vornicului Duma, FIRA, fata pArcilabului Dragoq, LISANDRA,

fata pArcilabului Alexa, JOITA, fata pArcilabului lvanco,

NEAGA, fata pArcilabului $andru, ILEANA, fata pArcilabului

Ivaqcu, HERA, fatapircilabului Grumazi, STANT$OARA, fata

pArcilabului Ieremia, OANA, DOCHIA, cipitani, copii de

casd, aprozi, hotnogl, hinsari' etc.

' Hinsar - Ostaq cilare, firi leafi (in Evul Mediu, in Moldova), care era

risplitit din prada luati de la duqmani.

L4

ACITTL I

in stAnga, o aripi a castelului din Suceava, cu ferestrecu gratii de fier, sfhrgindu-se cu o terasi pusi pe tllpi depiatri. O ugi di pe terasi. Mai departe se vede turnulcastelului. in dreapta, o poarte. Ceva mai in fund, unpuf cu doui roate qi cu un colac de piatri. O albie cu apide nilbit. LAngi put, o salcie pletoasi. Ograda dom-neasci, cu arbori gi copaci bitrAni, inconjurati cu zidurivechi. Jefuri, scobite in piatri, la umbra copacilor. infund, o parte din oraqul Suceava qi valea rAului Suceavaperpuind dinspre munte. E o zi de toamni. Vintul sufli.Frunzele cad.

SCDNA I1R1N,4, REWCA, BALA$A, ILINCA, ILEANA,

DOMNICA, ANCUTA, OLEANA, FIRA, LISANDRA,loITA, HEP7^, NEAGA, STANT$OARA, OANA,

DOCHIA Ei IUGULEA MOGHILA.(La ridicarea cortinei toate lucreazd.)

IRINA: Cum, cum?uRa: Ei, aga... Zic, se duse, se duse, pAni dete d-un balaur...IoITA: Mai incet, Hera. Dai peste feavi... De un ce, Zamfiro?...

$i tu, Lisandra, bate mai domol... Na!iarai ?ncurcat firele...LTSANDnA: De un balaur... Sta1i... A sirit tindechea,.

'Tindeche -Bscati ingusti de lemn sau de o1el, cu din;i la ambele capete,cu ajutorul cireia se {ine intinsi pinza la rizboi cAnd se fese manual.

L5

ILEANA: Cu gindul la Orhei. D-a mai siri o dati, sd gtii cE

rimAi, ca mine, fati bitrAni.REvEcA: Ba ca mine...IRINA: Ba ca mine...r.[.lege: Cavoi... ca noi...ILINcA: Dumnezeu si fie pe pArcilabul Alexa din Orhei.NEAGA: Lasi focului basmul. La noapte. VAntul se umfl5.

Frunzele cad. Va fi numai bine: noapte, vijelie, basm, gi eusi mI ghemuiesc lAngi dada Irina.(S-aud toaca gi clopotele.)

REvEcA: Mami Dochio, evremea la toaci. Adu bostanul fiertgi fagurii de miere qi ulciorul cu api rece.

DocHIA: S-aducd mama, bunica maichii.rRrNA (cdtre fugulea): $i tu? Ce stai ca un fap logodit?... Egti

mAndru... Ai sabie... $i ce-ai str faci cu ea?

TUGULEA (face cu mdna ca gi cum cr tdio); Si...IRINA: Meeii...TUGULEA: Hi-hi...IRINA: CAnd?...

TUGULEA: Iaci q-acuma...IRINA: O ! bitu-te-ar potca'! (iI mAng die.) S-ajugi mamei Dochii.

Dar, vezi, fine-fi firea, nu-ti pune mintea cu bostanul.(Fetele rdd.)

TUGULEA: Apoi... d5... maici, maicS! (Iese.)

SCDIUA IICele de sus, afard de IUGULM Ei DOCHIA.

LIsANDRA: Am lesut bine, dadi Reveca?

REvECA: Nu bate intr-o parte. Apuci spata drept de mijloc.ANCUTA: Dar eu?

REvEcA: Mai bine... Nu stringe cArligele... ASa... mAinile-nvoie... ca qi cum te-ai juca.

DoMNIcA: Verdele ista, ori ista, dadl Reveca?

16

' Potcd - incurcituri, necaz, belea; vrajbi, cearti.

REVEcA: Priveqte firea... Aci, qcoala gi invigitura. Primivaratoate sunt proaspete, dar nu depline, vara toate coapte givii, toamna toate pilesc, prind un fel de rugini, se inve-chesc... qi nimic murdar... Da, bine...

srANr$oARA: Uf! Doamne, Doamne!REvECA: Ce, mofato? !i s-a urAt? Biniqor. Ghergheful e de

rdbdare.

IoITA: Iaca gi barba pirintelui Ivagcu din Hotin...IRrNA: Ba pirul tiu de oaie creali.HERA: Am isprivit. Nu mai am fevi.nAlaga: Da, dar pe dinafari cine-a dat?HERA: Numai la doui. Le desfac Ai le fac.oLEANA: E bine, Reveca?

nsyEcA: A! o minune! Ai zice ci de cAnd te-ai ntrscut fii furca-nbrAu. Da... da... Inul curge din caier pe fus ca un fir de pdr.Nici o gAlci. Degtele tale mulg caierul, gi caierul se topeflte,

Ei fusul zbArniie gi plutegte parc-ar avea aripi. O! ciutizglobie, tu ai sd fii casa c-un fus... Dar tu, Oani, ce ispravimi-ai flcut?

oANA: Mai am pufintel gi le nilbesc. Prea multe. $i nu miplAng ci sunt prea multe, dar pentru cd sunt multe mi puipe gAnduri...

REVEcA: Mi bliete - ci porfi pdrul bilan ca pliiegii -, ce spui?Ce gAnduri?

oANA: Nu vedefi ce de fdqii? gi inci trei cimiqi de in, d-aledoamnei, si le rup pentru slivitul domn 5l mare...

ILINcA: Fa Oani, fie fi-e lene.oANa:8a...r,[leqe: Fa Oan5, fie qi-e foame.oeNa: Ba...

airege: Fa Oani, pe tine te fine degeaba la curte.oaNe: Di...IRINA: Fa Onigor, cin'gi-a dat lie betele astea de argint?oANA: Sl5vitul.REVEcA: Dagi pace fetei... Ce e, Oani, cu gAndurile tale?oANA: Ce si fie?... Prea multe fAqii... Prea multe...REVEcA: Nu-i trebuie? De ce te plAngi?

17

oANA: Da... ii trebuie... Dar de ce aqa de multe?... $i bunadoamn5, cAnd mi le-a dat, mi-a zis: ,,PAni diseari si lefaci... $i mai lungi, Oani, mai lungi". $i-aoftat. $i, plecAnd,

am vizut-o ficAndu-gi cruce.ToATE: FicAndu-gi cruce?

oANA: Da... Mie imi miroase a rizboi...toarr: A!ILINCA: Rdzboi... ci de mult nu fusese... Aproape de doi

ani... $i se-mplinesc douizeci de ani de cAnd pArcilabiiGherman - bietul tata - qi Oan5, tovariqul lui, picari dintprnul Cetigii-Albe... $i-a zis Oani lui Gherman: ,,Scapitu!"... $i-a rispuns Gherman lui Oani: ,,Ba tu!"... $i s-au grijitamdndoi, gi gi-au iertat picatele unul altuia... i-a zis Oand

lui Gherman:,jfie-l Dumnezeu pe $tefan!':.. $i-a zis Gherman

lui Oani: ,,Amin!"... $i-au pierit ei cu toli ai lor...

IRINA: Sunt douizeci Ei gapte de ani tncheiali de cAnd pierifloarea Moldovei la Rdzboieni. Trosnea cetatea ridicati-npripi de slivitul nostru voievod... Flicirile se-niliau pAnila cer... $i el ;ipa: ,,Nu vi lisali!"... $i pdrcilabul Dajbog,bietul tata, i-a zis: ,,Nu ne-om lisa, dar du-te"... $i comisulHuru, gi postelnicul HrAncu il tirAri afari din lupti, ru-pAndu-i vestmintele de pe el, qi i-au zis: ,,Du-te, ci Moldovanu piere d-om pieri noi"... $i s-au stins qi HrAncu, gi Huru,gi Dajbog, cu togi boierii mari gi mici, bitrAni qi tineri, pAnilaunul, ci Mohamed, vizAndu-i, a goptit licrimAnd:,,Oh!

fara aceasta nu va fi a mea!"... $i sfAntul s-a dus qia adunatpliiegii, gi-a adulmecat pe Mohamed lovin-du-l de dinapoigi din lituri pAn' l-a trecut Dunirea... $i-a pus piatra sipatiunde a stat bitilia, mirturisind lumii: ,,Aici, eu am fost

frAnt, si cunoasci gi si gtie toati suflarea din fari cI a fost

cu voinga lui Dumnezeu ca si mi pedepseasci pentru pi-catele mele, gi liudat si fie numele lui in veacul vecilor".

ToATE: Amin!REvEcA: in patruzeci gi qase de ani, treizeci gi trei de bitdlii,

doui f[ri izbAndi qi treizeci qi una de biruingi! El si tri-iasci, gi Moldovei i-e bine!

ILEANA: Va trii cAt Matusalem, gtiu eu...

r8

DoMNIcA: $i eu...LTSANDRA: $i eu...

IoITA: $i eu...HERA: E inzioat!NEAGA: CAnd s-a niscut, l-a scildat in sAnge de qerpoaici...IRINA: $i de vultur... Si se strecoare qi si se inal1e...

SCDNA IIIDOCHIA aduce, p-un cdrpdtof , bostanul spart tn

bucdsi. Ies aburi. TUGULEA, pe doud tdvi de argint,

faguri de miere, pere ;i struguri. OANA se duce cu unvraf de fdpii la pu{ gi le-aqeazd tn albie.

TUGULEA: Loc, loc... struguri magcafi... parcl ar fi lacrimi... gi

faguri cu miros de sulfini... qi pere ca...

REVEcA: Cum?

TUcULEA: Iaci o vorbi.REvEcA: De unde ftii?... $terge-te la nas... Uf! pi ai qi sabie...

Multe urzici ai tiiat...TUGULEA: Sunt moldovean... fugulea al lui Moghil5... SI nu

rAzi de mine... Miria Sa doamna m-a pus si-nvig slujbidomneasci... Pin' la sabie...

REvEcA: SAt!... Vine...

SCDIUA TY

$TEFAN vine de la dreapta din ogradd. Mustd;ile Ei pd-rul, aproape albe. C-o mdnd fine pe DOAMNAMARIA,

cu alta o sabie dreaptd cu mdnerul cruce. La cd;ivapagi, cA;iva curteni gi aprozitn haine tmpodobite.

;TEFAN: Ce e ticerea aceasta, fetelor? Parci suntefi pui degiini cAnd trece uleul... Parci suntefi un stol de vribii

'Cdrpdtor - Bucati de lemn rotundi, pitrati sau dreptunghiulari, pecare se ristoarni mimlliga sau pe care se taie carnea, ceapa etc.; fund,

L9