Banii fierbinţi

7/25/2019 Banii fierbini

1/18

Banii fierbini sunt cantitatea esenial a banilor internaionali liberi pentru

investiii i speculaii. Aceasta se ntmpl cnd rata dobnzii ntr-o ar este mai mare

dect n alte ri sau cnd se tie c mai trziu cursurile de schimb vor fi mai avantaoase.

!Banii fierbini! pot" la fel de uor" s apar ntr-o ar ct i s dispar n cazul n

care scopul urmrit s-a realizat sau au aprut pe alte piee condiii mai avantaoase. #n

urma acestor speculaii" cursul valutar are foarte mult de suferit" iar cnd sumele !banilor

fierbini! sunt foarte mari" efectele asupra cursului valutar pot fi dezastruoase.

$palarea banilor proveniti din operatii criminale este numai unul dintre multiplele

aspecte ale unui proces mult mai vast " bazat" pe de o parte investitiile si tranzactiile

comerciale care au loc n economia reala iar pe de alta parte pe tranzactii financiare

%lobale imense care cresc continuu. &ietele financiare internationale cuprind zilnictranzactii n valoare de mii de miliarde de dolari din care numai o mica parte" apro'imativ

()" par a fi le%ate direct de comertul mondial. *estul se bazeaza pe capitalul

!fierbinte!" !speculativ!" !lichid! sau !semilichid! " investit pe termene scurte si care are

plus avantaul %arantarii anonimatului investitorilor.

+resterea acestei imense mase monetare speculative este le%ata de diversi factori"

cum ar fi internationalizarea celor mai mari banci si societati de holdin%" eliminarea

restrictiilor si controlului asupra investitiilor straine si impactul tehnolo%iei electronice detransmitere a informatiilor asupra pietei financiare nationale. Aceste fenomene sunt de

natura a descuraa orice ncercare de control %eneral asupra tranzactiilor financiare de

catre o sin%ura entitate institutiilor si creeaza conditii de camuflare a banilor !murdari!

sau !fierbinti!.,

umai n decursul unui deceniu au avut loc schimbari importante n structura

bancilor" natura pietelor financiare internationale si n relatiile dintre bancile

internationale. Bancile au devenit companii multinationale" cu o retea de filiale straine

forme de asociere si oint-ventures " sporindu-i activitatile internationale ntr-o maniera

spectaculoasa.

+ontrar unei impresii %enerale " nu este adevarat ca cea mai mare parte a acestor

bani provine din operatia criminale. ste de mentionat faptul ca banii !fierbinti! si cei

, /ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(

,


2/18

!murdari! nu reprezinta unul si acelasi lucru. Banii !murdari! desemneaza doar o mica

parte din banii!fierbinti! iar n ceea ce priveste prima cate%orie" e'ista o distinctie ntre

banii care sunt murdari deoarece detinatorii lor opteaza pentru practici precum evaziunea

fiscala si e'portul ile%al de capital. #n orice caz o mare parte a lichiditatilor speculative

este formata din capital care ar trebui numit mai de%raba !cenusiu! pentru ca " n %eneral

identitatea detinatorului ramne necunoscuta. 2a sfrsitul zilei masa de bani !fierbinti!

este conectata la operatia ile%ala pe masa lar%a 5 banii !fierbinti! circula n toata lumea

prin aceleasi canale %eo%rafice si institutionale deschide crimei or%anizate si folosite de

aceasta.

&entru transferul dintr-un loc n altul" acesti bani " folosesc tehnolo%ii identice si

tind sa se acumuleze n acelasi locuri la aceleasi banci.

#n mod evident cea mai cunoscuta sursa de bani !murdari! care dispare ntr-un locpentru a aparea si mai puternica n altul este traficul de dro%uri6 profituri imense se obtin

nsa si pe alte cai" precum5 livrarile ile%ale de armament" traficul cu aur" biuterii si pietre

pretioase" traficul cu carne vie" coruptia politica pe scara mare" evaziunea fiscala si

contrabanda.

#n momentul de fata" traficul de dro%uri nu trebuie considerat ca fiind cel mai

important miloc de obtinere a banilor !murdari!.7olumul %lobal de fonduri ile%ale

rezulta din forme ale delincventei mari !beni%ne!" inclusiv falsificarea marcilor defabricatie si a biletelor bancare" fraudele fiscale si bancare.

1n important indiciu al unei anomalii serioase n circuitul mondial al tranzactiilor

economice este faptul ca suma totala a balantei %lobale de plati este 4. /ai e'act" totalul

bunurilor si serviciilor e'portate din orice tara si din ansamblul tuturor tarilor trebuie sa

fie e%al cu totalul bunurilor si serviciilor importate. 8rept consecinta" suma totala a

deficitelor balantelor de plati din toate tarile ar trebui sa tinda spre 4. #ncepnd cu anii 94

a aparut si crescut continuu diferenta dintre valoarea %lobala a importurilor si

e'porturilor" aun%nd a nivelul ma'im de ,44 de miliarde de dolari n ,:;3" nivel care s-

a mentinut si n anii urmatori. Aceasta diferenta nu poate fi e'plicata dect prin faptul ca

metodele de nre%istrare a tranzactiilor internationale nu functioneaza corect sau prin

faptul ca o mare parte din aceste tranzactii se produc n afara cadrului le%al si oficial.

'plicarea acestor diferente prin imposibilitatea masurarii e'acte a platilor

3


3/18

internationale" prin e'istenta unor evidente statistice mai bune n unele tari dect n altele

si prin tendinta de distorsionare a propriilor statistici e'istente n unele tario" nu este

suficienta pentru ustificarea diferentei constante ntre iesirile si intrarile de capital"

diferenta care a crescut continuu n anii 94 n favoarea celei dinti.

< ipoteza capabila sa e'plice aceasta aparenta !aberatie! este aceea care se

bazeaza pe flu'urile ile%ale de c'apital comercial" nenre%istrate n statisticile oficiale si

datorate dublei facturari a e'portului si a platilor catre beneficiarii domiciliati n

strainatate" care nu le declara autoritatilor locale. 'pertii =./.>. include aceste diferente

n cate%oria !erorilor si omisiunilor! din evidentele statistice. #n terminolo%ia lor ri%ida

aceasta !%aura! n balanta %lobala de plati devine un !dezechilibru comercial!.

&entru a ntele%e ntr-o oarecare masura cresterea e'ploziva a masei de capital

speculativ care circula prin venele finantei internationele este necesar sa e'aminam uneleprocese oarecum obisnuite a caror le%atura cu spalarea banilor nu a fost e'aminata pna

n prezent.

1nul dintre acestea este procesul de dezvoltare si inte%rare att pe plan national

ct si international a pietei ilicite. Aceasta dezvoltare a pietelor ile%ale cu prioritate n

ultimele doua decenii adeterminat o e'pansiune corespunzatoare a delincventei

transnationale si a necesitatii ca aceasta sa stabileasca le%atura cu institutiile care

%azduiesc capitalurile !fara patrie!.

3

$e poate afirma cu certitudine ca orice activitate criminala de anver%ura" care isi

propune obtinerea de csti%uri ma'ime" continuitatea operatiilor si contracararea

initiativei or%anizatiilor financiare" va atin%e momentul critic al necesitatii de inte%rare n

sistemul bancar si finaciar. 1n asemenea moment nu apare n cazul n care actiunea

criminala este e'ceptional proteata sau daca nu prezinta prea multe pretentii n

perspectiva. 0otusi" abia n anii ,:;9-,:;; au nceput sa se ntrevada anumite piete !chei!

cu simptome de maturizare" mai ales n domeniul dro%urilor si a armelor. #ncercari

interesante de evaluare a cifrei de afaceri si a profiturlor obtinute din traficul de dro%uri

au fost facute de atiunile 1nite n ,:;9 si de un %rup din cele 9 tari puternic

industrializate" n ,:;:.

Banii rezultati din tranzactiile pe piata dro%urilor sunt spalati prin intermediul

3 /ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(

?


4/18


5/18

1.*.$.$."An%liaE n ultimii ani alti trei D=ranta" Fermania si >taliaE au nceput sa oace un

rol important ulterior competitiei devenind si mai puternica pe masura ce printre furnizori

au nceput sa apara altii ca 0urcia" +hina" Brazilia si altele.

1nul dintre factorii cheie responsabili pentru cresterea valorii tranzactiilor de

armament este faptul ca elitele politice ale 2umii a 0reia carea au venit la putere dupa

procesul de decolonizare din anii (4-C4 au nceput sa isi contruiasca propria masinarie

militara. 0ehnoli%ia sofisticata de raazboi si acel tip de birocratie profesionala

caracteristica sistemului de securitate si aparare s-au raspndit rapidn toate aceste noi

state suverane.

&este tot %vernele nationale au recurs la forta pentru a-si impune propriile re%uli"

determinnd puterile aliate sa adere chiar si pe cele recunoscute adcGverse sa le livreze

armament necesar. Astefel aceste livrari de arme au devenit tot mai importante nstabilirea aliantelor ntre centru si periferiile puterii" dominnd relatiile traditionale bazate

pe autor economic.

Acest flu' de armament si tehnolo%ie militara sofisticata catre tarile noneuropene

a fost stipulat si putin initial" de conflictele tot mai numeroase din Africa"


6/18

+ea de a doua contributie mai importanta cantitativ la formarea banilor !fierbinti!

se datoreaza activitatii !subterane! n economia principalelor tari vestice or%anizate si

mult mai e'tinse. #n raportul privind investi%atia ntreprinsa de $enatul $1A n le%atura

cu evaziunea fiscala se consemneaza5 ! 8ar ce socheaza este faptul ca metodele ile%ale nu

sunt folosite numai de criminali " ci si de tot mai multi americani care ncearca sa se

sustra%a de la plata ta'elor si de urmarirea creditorilor!.

+el de-al treilea izvor de bani !fierbinti! care se varsa n vastul ocean al

fondurilor speculative este constitui din e'odul de capital n tarile ndatorate din 2umea a

?-a. A e'istat o multitudine de factori care au %enerat acest e'od " ncepnd cu deceniul 9.

A e'istat o perioada n care lipsa unor materii prime si cresterea corelativa a preturilor a

%enerat aflu'ul unor sume considerabile de valuta forte din tarile n curs de dezvoltare

catre tarile mai sarace. A urmat apoi n perioada ,:9?-,:;, e'plozia mprumuturilor. stemomentul n care principalele institutii de creditare nu mai urmareau cu prioritate

obtinerea de profituri ma'ime" ci acordarea unui volum cat mai mare de credite.

*ezultatul a fost ca o ntrea%a %eneratie de functionari bancari multinationali a nceput sa

nu mai depinda -n ceea ce priveste salariile" cariera si influenta lor- de profitabilitatea

reala a mprumuturilor acordate ci mai de%raba de volumul total al acestora" indiferent de

calitatea si e'istenta unor depozite solide si suficiente" capabile sa acopere aceste

activitati de creditare. /arile banci au devenit %estionarele unor pasive" facndmprumuturi imense si impunnd conditii n cheltuirea lor de catre debitori de natura sa

asi%ure restituirea acestora. le nu s-au mai preocupat ntr-o masura suficienta de

provenienta depunerilor" iar unele banci americane n mod constient au acceptat bani din

surse dubioase sau chiar vadit ile%ale. Aceste fonduri au fost primite de %uverne"

autoritati locale" corporatii si companii" fiind controlate si %arantate de 7est n diferite

moduri" deopotriva le%ale si ile%ale5 cheltuieli publice" obiective de dezvoltare"

armamente sofisticate si obiecte de lu' pentru elita puterii locale si acolitii sai.

#n orice caz o mare parte a creditelor din lumea a treia nu au fost nici investite si

nici cheltuite pe plan local si returnate tarilor vestice sub forma capitalurilor e'portate

ile%al" adeseori depuse chiar n bancile care acordasera creditele initiale. 8rept consecinta

acestea din urma au obtinut profituri duble n baza aceluiasi capital" mai nti ca

/ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(

C


7/18

mprumut acordat %uvernelor si apoi la ntoarcerea acestor capitaluri ca depuneri

personale ale conducatorilor acelorasi %uverne sau ale cetatenilor particulari din tarile

care au primit mprumuturile respective.

Aceasta conduce inevitabil la urmatoarea concluzie5 cei mai importanti detinatori

de averi ile%ale din ultimii apro'imativ 34 de ani nu sunt nici traficantii" nici financiarii"

si nici speculantii de capitaluri care au stat permanent n lumina presei internationale" ci

sefii de stat" ministrii si nalte oficialitati %uvernamentale din tarile dezvoltate. +u

complicitatea evidenta a celor mai mari banci si a %uvernelor apusene" acestia au reusit sa

comita cel mai mare af din istoria contemporana" contribuind ntr-un mod decisiv la

nrautatirea problemei datoriei e'terne.

umarul total al e'odurilor de capital publicate n presa este impresionant" ca si

influenta asupra economiei reale si asupra totalului datoriei acumulate de tarile lumii a ?-a. 'emplele mer% de la continente ntre%i cum este America 2atina" unde e'portul de

capital n valoare de apro'imativ (4 miliarde de dolari a ruinat orice speranta de

dezvoltare economica" pna la tari individuale ca Hairul" tiopia" >ran" =ilipine" Iaiti"

/e'ic si altele" unde despotismul claselor dominante a fost amplificat de coruptie si

sporirea resurselor publice.

$ituatia banilor !fierbinti! a devenit si mai n%rioratoare ncepnd cu ,:;," anul

n care principalele banci au nceput sa reduca creditele catre tarile n curs de dezvoltare.8rept urmare" flu'urile de capital nu au fost ntrerupte" ci accelerate. +rizele economice

si politice cauzate de deteriorarea pozitiilor internationale ale tarilor debitoare-unele

dintre acestea ramn fara rezerve valutare si fiind astfel obli%ate sa adopte masuri

antiinflationiste foarte severe- au provocat n%riorarea n cadrul claselor locale de miloc.

Acestea au nceput sa imite comportamentul elitelor si sa dirieze o mare parte a

economiilor lor spre $.1.A. si n conturile secrete din uropa" Asia si +araibe. $e

estimeaza ca n perioada ,:9C-,:;(" peste 344 de miliarde de dolari au fost transferati n

astfel de conturi de catre cetateni ai tarilor n curs de dezvoltare. +u e'ceptia Braziliei Da

carei imensa datorie e'terna poate fi cu %reu influentata de posibila returnare de capital

ile%al e'portatE este evident ca datoriile tarilor n curs de dezvoltare pot fi reduse daca o

parte dintre acestea provin din e'odul de capital.

9


8/18

8e altfel" n discutiile asupra masurilor necesare pentru compensarea datoriilor

mondiale" revine frecvent propunerea de anulare a acelei parti a datoriei care corespunde

e'porturilor ile%ale de capital" facute de clasele conducatoare ale tarilor debitoare din

lumea a ?-a. Aceasta se poate face fie prin blocarea depozitelor bancare si a proprietatilor

din strainatate obtinute ile%al" fie prin declararea acestora n proprietatea bancilor

depozitare.

0oate procesele si problemele amintite mai sus trebuie considerate ca apartinnd

codului %eneral al finantei internationale contemporane. #mpreuna cu sporirea masei de

bani !fierbinti!" un numar de alti factori aflati n acelasi conte't au suferit o transformare.

u este vorba de tendintele de inte%rare a pietelor sau de transferurile de capital prin

intermediul computerelor" ci de faptul ca n universul financiar contemporan e'ista

teritorii privile%iate" unde pot fi efectuate tranzactii imense" fara nici o posibilitate decontrol sau re%lementare" care faciliteaza si ncuraeaza circulatia mondiala a banilor

!fierbinti!. +teva dintre cele mai importante asemenea centre se afla n punctele de

intersectare a principalelor rute comerciale ile%ale. Astfel" este ndeobste cunoscut ca

&anama si >nsulele Bahamas oaca un rol important n tranzactiile financiare de pe piata

cocainei ntre America 2atina si $.1.A. . Ion% Jon%-ul oaca acelasi rol n ceea ce

priveste circuitul heroinei din Asia de $ud-st spre 7est" n timp ce lvetia si

2iechtenstein-ul %azduiesc fondurile obtinute prin producerea si vnzarea de armament sidin heroina provenite din Asia de $ud-st. #n afara de rolul lor pe piata interna a crimei

or%anizate centrele mentionate si piata eurodolarilor sunt se%mentate sistemului financiar

mondial cu cea mai rapida dezvoltare.(

#ntre sfrsitul anilor C4 si umatatea ultimei decade acestea au crescut de 3-? ori

mai mult dect principalele piete financiare interne ale celor mai dezvoltate tari.

vident" pe aceste piete cu profituri secrete ale companiilor multinationale si

circuite turbionare sunt cooptati banii provenind din orice alte %enuri de activitati.

+aracterul speculativ al pietei eurodolarilor si pericolul pe care l reprezinta pentru

stabilitatea financiara mondiala au fost bine ntelese de unele autoritati ale $.1.A." dar

mai putin ntelese n uropa.

( /ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(

;


9/18

>nectarea zilnica pe piata eurodolarilor a banilor !ne%rii! si ! cenusii! %enerati de

activitatile economice ile%ale ale crimei or%anizate" pe de o parte si sporirea valorii

banilor spalati prin operatiuni speculative" pe de alta parte - iata scenariul financiar

%eneral care constituie cauza destabilizarii %lobale.

#n ciuda proportiilor relativ limitate" prezenta banilor de provenienta criminala n

masa monetara %lobala poate declansa procese de o incalculabila %ravitate" a caror

premisa rezida n nsasi contradictiile sistemului financiar international. 8aca la aceasta

se adau%a o doza suplimentara de risc si anarhie %enerata de interventia operatorilor si

bancilor le%ate de marea criminalitate" devine clar ca masa monetara ile%ala poate arunca

n aer ntre% edificiul financiar dupa !2unea ea%ra! de pe Kall $treet din ,;- un

eveniment care a demonstrat fra%ilitatea ntre%ii ordini financiare contemporane- si

amenintarea unei crize %lobale semnalata sistematic n ultimul timp de bancile americaneeste momentul ca aceste fenomene sa fie scoase din sfera limitata a specialistilor si

supuse unor lar%i dezbateri politice.

+ele mai recente estimri consider c $tatele 1nite ale Americii i triesc ultimii

ani de supremaie economic mondial. +u toate acestea considerm c re%imul de la

Beiin% este departe de a contesta puterea Americii n toate domeniile. +el puin din

perspectiv militar" %eopolitic i %eostrate%ic ntietatea Kashin%tonului nu poate fi

contestat pe termen scurt i mediu. +hina" conform unei sinta%me celebre" nu-i poateLproiecta puterea la nivel %lobal" nc. #n continuare sunt prezentate succint cteva

ar%umente n virtutea crora se crede c *epublica &opular +hinez nu va nlocui n

viitorul apropiat $tatele 1nite din postura de sin%ura superputere autentic a planetei. C

$tatele 1nite ale Americii au construit n timpul *zboiului *ece o salb de baze

militare n toate punctele nevral%ice ale mapamondului. Acestea i permit s influeneze

decisiv politica %lobal i s intervin rapid i eficient acolo unde interesele i-o cer. +hina

nu dispune de asemenea instrumente de politic e'tern. 8e curnd &aMistanul a ncercat

s antaeze America invitnd +hina s creeze o baz naval n portul FNandar. +redem

c aceast iniiativ are puine anse s se materializeze. #n plus" multe ri sunt ncntate

s %zduiasc baze americane pe teritoriul lor ntruct le confer un accentuat sentiment

de securitate. Aceast cate%orie cuprinde state precum Fermania" >talia" 0urcia" +oreea de

C Fu H. F. O +hinaPs Flobal *each- /arMets" /ultinationals and Flobalization" =ultus BooMs" eN QorM"344C

:


10/18

$ud" Raponia i" mai nou" *omnia. *epublica &opular +hinez strnete n%riorare

maoritii rilor cu care se nvecineaz. Acestea se tem de inteniile declarate dar" mai

ales" nedeclarate ale colosului cu care au frontiere comune. 8e altfel" +hina are foarte

multe conflicte teritoriale cu state nvecinate. #n primul rnd e'ist spinoasa problem a

*epublicii +hina D0aiNanE pe care autoritile de la Beiin% o consider o provincie

rebel. >ndependena"autonomia acesteia este spriinit de ctre $.1.A. 8ou seciuni ale

%raniei cu =ederaia *us sunt n disput ca i suveranitatea asupra zonei muntoase

&aeMtu-san aflat la frontiera cu +oreea de ord. 8ei n ultimii ani ntre /oscova i

Beiin% s-a manifestat o oarecare apropiere" pe harta relaiilor ruso-chineze sunt mai

multe aspecte diver%ente dect conver%ente.9#n definitiv" cele dou ri s-au nfruntat

armat n ,:C:" iar +hina este un competitor i pentru *usia nu doar pentru America"

citandu-l pe dl.prof.dr.Fhetau =lorin. 8iferenduri de ordin teritorial nvenineaz i relaiile cu 7ietnam. =rontiera maritim

din Folful 0onMin ca i insulele &aracel sunt disputate de cele dou state. &rintre altele a

e'istat i un rzboi chinezo-vietnamez n ,:9: n timpul cruia vietnamezii s-au

descurcat ma%istral. 2a toate aceste conflicte se mai adau% i preteniile pe care +hina le

ridic asupra insulelor $enMaMu administrate de aponezi i diver%enele cu =ilipine care

au la baz tot probleme teritoriale. >ndia este un alt mare stat cu care +hina se afl n

liti%iu pe chestiuni teritoriale din zona /unilor IimalaSa. #ntre +hina i >ndia aintervenit un rzboi n ,:C3 iar n %eneral relaiile dintre ele sunt tensionate. 2a toate

aceast colecie de conflicte se adau% frontiera dintre 0adiMistan i +hina care este n

disput. &rin urmare" +hina are foarte muli dumani care nu a%reeaz ideea amplificrii

importanei sale strate%ice. #n schimb" $.1.A. nu are %enul acesta de probleme.&e ln%

problemele teritoriale e'terne e'ist i probleme teritoriale interne. 0ibetul cucerit de

+hina n anii T(4 solicit recti%area independenei prin vocea lui 8alai 2ama aflat n

e'il n >ndia. &e de alt parte n 0urMestanul +hinez sunt serioase conflicte pentru

neatrnare ceea ce ne face s credem c pericolul terorismului islamic este la fel de mare

pentru +hina ca i pentru *usia sau $.1.A. 0ehnica-militara a $tatelor 1nite este foarte

avansata i %reu de e%alat chiar i de ctre +hina. #n prezent" chinezii i construiesc

primul portavion pe platforma unui portavion cumprat de la 1craina" iar submarinele

9 Fu H. F. O +hinaPs Flobal *each- /arMets" /ultinationals and Flobalization" =ultus BooMs" eN QorM"344C

,4


11/18

nucleare sunt achiziionate de la *usia. =r dubiu" potenialul militar al Americii este de

nee%alat chiar dac din punct de vedere economic va fi surclasat. 8oar $.1.A. poate

interveni militar oriunde n lume cu rapiditate. +hiar i n ceea ce privete arsenalul

nuclear decalaul dintre cele dou ri este net n favoarea $tatelor 1nite. >n +hina la

putere se afl un re%im dictatorial comunist "acesta este un alt aspect care n%rioreaz

comunitatea internaional care n mod recurent afl de fla%rantele nclcri ale

drepturilor omului care se petrec sub oblduirea diri%uitorilor de la Beiin%. $.1.A. este o

democraie funcional care n ciuda anumitor e'cese pe plan e'tern e mai puin

Ldubioas dect comunismul chinez. #n ultima vreme +hina vrea s preia reeaua de

prietenii a 1.*.$.$. din timpul *zboiului *ece D+uba" >ran" +oreea de ord E.

+hina i >ndia ocolesc sanc iunile impuse >ranului de ctre $1A i 1 pltind ieiul

>ranian cu valutele proprii" %ru" soia sau alte bunuri./ai important dect nclcarea embar%oului" este ns faptul c plata ieiului

iranian n alte monede dect dolarul poate fi considerat un pas nainte n demersurile

economiilor emer%ente de a diminua rolul valutei $1A n tranzaciile internaionale. /ai

ales c >ranul vrea semnarea de acorduri de schimb i ei contra %ru cu i &aMistanul i

*usia

>ndia" a doua ar importatoare de petrol iranian" a nfiin at un cont n rupii la o

banc de stat pentru a plti () din factura importului de i ei" conform unor oficiali

indieni.

+hina" principalul importator de i ei iranian dea plte te parte din costurile de

import prin troc" a anun at /ahmoud Bahmani" %uvernatorul Bncii +entrale a >ranului.

>ranul inten ioneaz semnarea de acorduri de schimb i ei contra %ru cu &aMistan

i *usia" conform unor rapoarte aprute recent n mass-media rilor respective" rapoarte

citate de a%en ia de tiri Bloomber%.

uro este moneda a ,9 ri" fiind folosit ca miloc le%al de plat" din motive

practice i de o serie de alte ri" cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. 8e aceea nu

este nimic surprinztor c uro a devenit rapid a doua moned internaional" ca

importan" dup dolarul american" iar n unele privine O de e'emplu numerarul aflat n

circulaie O a reuit s aun% chiar pe primul loc i a depit moneda american.

,,


12/18

Hona uro se afl imediat dup $1A n ceea ce privete ponderea n &>B-ul

mondial" ns se afl naintea acesteia i a Raponiei" n ceea ce privete deschiderea

comercial" mrimea populaiei i ponderea deinut n e'porturile mondiale.

+onform statisticilor Bncii +entrale uropene" uro se afl pe locul doi n utilizrile

internaionale dup dolar..

#n ceea ce privete 8olarul american" acesta a reprezentat timp de decenii

principala moned de schimb din lume" dar va trebui" n curnd" s mpart acest rol"

comenteaz cei de la 0he Kall $treet Rournal.

ste important msura n care piaa rmne centrat pe dolar. #n total ;() dintre

tranzaciile valutare la nivel mondial sunt ne%ociate din alte monede n dolari.


13/18

D1$8E,. +hina ?"3?C"444"444"4443. Raponia ,"4C?"444"444"444?. lveia 394"?44"444"444. Fermania 3,C"(44"444"444

(. $tatele 1nite ale Americii ,?3"44"444"444C. &olonia ,,C":44"444"4449. 0urcia :C"4(4"444"444;. An%lia ;3",4"444"444:. miratele Arabe 1nite (("3:4"444"444,4. orve%ia (3";44"444"444,,. 1n%aria ;";?4"444"444,3. *omnia ;"34"444"444,?. $uedia ;"?44"444"444,.


14/18

8in punct de vedere istoric" numai monedele foarte lichide" stabile i care sunt

acceptate ca modalitate de plat ntr-o lar% arie economic au potenialul de a deveni

monede importante n care se menin i se pstreaz rezervele valutare .

+onform datelor prezentate n 0abelul nr. 3 se poate observa c supremaia este

nc deinut de ctre dolarul american. 8e la momentul implementarii uro" ponderea

dolarului n rezervele internaionale a sczut de la 94.:) n anul ,:::" la C,.9) n anul

34,4 i acest lucru s-a ntamplat i n anul 34,," conform declaraiilor =/>. #n schimb

ponderea uro n rezervele internaionale a crescut de la ,9.:) n anul ,::: la 39.) n

anul 34,4. 0recerea de la dolar la euro s-a petrecut n urma crizei economice din $1A i a

continuat prin criza creditelor care a fost mai pronunat n rndul pieelor emer%ente.

1nele dintre cele mai mari state petroliere au nceput s vnd iei n alte valutedect dolarul american" ceea ce reprezint o mare ameninare pentru sistemul petrodolar"

care funcioneaz de aproape patru decenii. < mare parte din acest fenomen este

alimentat de +hina" a doua mare putere economic din lume" care o va ntrece pe cea

american n anul 34,;.

8e asemenea" +hina i Raponia renun la dolar n cadrul tranzaciilor bilaterale.

#n urma cu cateva luni" +hina si Raponia au ncheiat o nele%ere n urma creia vor

promova utilizarea propriilor monede n cadrul tranzaciilor dintre cele dou ri. $tateleB*>+$ plnuiesc s fac acelai lucru

Urile B*>+$ DBrazilia" *usia" >ndia" +hina i Africa de $udE vor semna o nele%ere

asemntoare cu cea dintre +hina i Raponia. Astfel" dolarul nu va mai fi folosit nici n

cadrul tranzaciilor dintre aceste state.

*usia i +hina utilizeaz de peste un an propriile monede n cadrul schimburilor

comerciale.

+el mai mare partener al Africii nu este $1A" ci +hina" stat care caut s-i

creasc n mod a%resiv %radul de utilizare a propriei monede DSuan-ulE pe acest

continent.

8oi %i%ani n economia mondial" se bat acum pentru supremaia monetar n

Asia. +ti%torul nu este cunoscut nc. 8ac s-ar aun%e la un e%al economia mondial

ar putea fi salvat.

,


15/18

Raponia i +hina vor determina" n mare parte cnd criza mondial va lua sfrit.

&roblema este ns a celor dou monede Senul i Suanul mult mai puternic.

#n aceast btlie trebuie s i pun lumea speranele. &entru a asi%ura pacea la

nivel mondial i prosperitatea" cele dou ri nu trebuie s fie rivale. &uini analiti pot

spune c cele dou ri sunt aliate" chiar dac Raponia investete destul de mult n +hina"

i mpreun cu +oreea de $ud au devenit locomotivele economice pentru ,4 ri din

Asia de $ud-st .

+ea mai important problem este le%at de rata de schimb dintre cele dou

monede. Raponia a surprins lumea prin drasticul dezavanta al Sen-ului aponez fa de

Suan-ul chinez" datorat n special politicii de stimulare a e'porturilor.

+hina a ripostat vehement" un economist chinez spunnd c poate aprea un

&earl Iarbour economic. Acum civa ani" nimeni nu ar fi pus Suan-ul i Sen-ul naceeai cate%orie" ns aa cum a declarat fostul cancelar al Fermaniei" nu va trece mult

timp pn cnd Suan-ul chinez va asimila Sen-ul aponez.

#n %raficul , se poate observa cursul de schimb dintre Suan-ul chinez si Sen-ul

aponez

Fraficul , O Frafic curs R&QX+Q

&otrivit lui Rean-+laude RuncMer" eful comisiei de minitri de =inane din

1niunea uropean" este anormal ca o economie ce nre%istreaz o cretere rapid" cumeste +hina" s i devalorizeze moneda n raport cu cea dintr-o zon unde rezultatele nu

sunt att de bune.

,(


16/18

#n urma unei ntlniri a celor ,C ri din zona euro" RuncMer a declarat c !euro

este supraevaluat i trebuie s se fac o serie de austri" n special n raport cu Suan-ul

chinezesc!.:

uro s-a apreciat n comparaie cu dolarul" fa de care Suan-ul chinez are o rata

fi' de schimb" pe msur ce aperitivul investitorilor pentru risc a revenit" pe fondul

rezultatelor economice bune din +hina" $tatele 1nite i uropa" dar i datorit rezolvrii

temporare a problemelor din 8ubai.

Astfel" euro cost peste ,"(, dolari" o cot prea ridicat" mai ales pentru

companiile e'portatoare

8e altfel" rata de schimb a monedei chineze" este una dintre cele mai mari

probleme n relaia dintre +hina i 1niunea uropean. +nd oficialii de la Beiin%

vorbesc despre meninerea unui Suan !stabil!" se refer" de fapt" la meninerea rateiactuale de schimb

/oneda chinez a avut rata fi' n raport cu dolarul american de la milocul

anului trecut" iar 1niunea uropean se teme c maorarea rezultat a euro n raport cu

Suan-ul va duna e'porturilor i va ncetini redresarea economic.

8e asemenea" in %raficul 3 se poate observa cusrul de schimb dintre uro si Quan

Fraficul 3-+ursul 1*X +Q

>n +hina flu'urile de bani fierbinti sunt evidente prin dezechilibre n conturilecurente i de capital . Aceste flu'uri au fcut dificil pentru conducerea +hinei de a

controla politica monetar i pentru a preveni anumite pie e " cum ar fi piata imobiliara" de

a ob ine capital n e'ces. Banii fierbin i apar n +hina" atunci cnd economia este n

cre tere " i cur% din +hina" atunci cnd economia este n scdere.

:

,C


17/18

Banii fierbin i au fost canaliza i n i din +hina" prin intermediul contului de

comer" prin lipsa facturrii de e'porturi sau importuri" i " ntr-o msur mai mic" prin

nespecificarea de investi ii strine directe . 8irec ia lipsei de specificare depinde dac

fondurile cur% n sau din +hina6 de e'emplu" suprafacturarea e'portului este folosit

pentru a aduce fonduri n +hina" n timp ce facturarea sub pre ul mrfii de e'port se face

pentru a trimite sau men ine fonduri in afara +hinei" i a a mai departe .,4

#n ele%erea lipsei facturrii comerciale pentru +hina este foarte dificil din cauza

datelor insuficiente i informa iilor suplimentare " n special informa ii cu privire la munc

i valoarea adu%at a capitalului pe cate%orii de produse. /odul tipic de bani fierbin i se

manifest n ansamblu" n erori i omisiuni n balan a de pl i . Acest lucru se datoreaz

faptului c nu se tie dac datele comerciale acordate sunt raportate corect n func ie de

facturi reale" sau dac acesta este umflat sau dezumflat" n scopul de a men ine oanumit int politic" i fr s se tie dac datele au chiar sens" iar ipotezele trebuie s

fie fcute cu privire la tipul de de prelucrare" care se face n fiecare sector" nu se poate

stabili cu adevrat vreodat e'act ct de mul i bani" n care cate%orii" cur% n sau n afara

economiei. ,,

*ecent" cu toate acestea" s-a realizat c e'ist o modalitate de a urmri flu'urile

de bani fierbin ipentru mrfuri. Acest lucru reprezint o contribu ie poten ial maor

pentru studiul acestor flu'uri ilicite. /etoda este urmtoarea5 se ia cate%oria de mrfuri"cum ar fi %rul" i pentru a %si date privind cantitatea de %ru vndut pe o anumit

perioad" precum i valoarea la care a fost vndut la n aceea i perioad " pentru a ob ine

valoarea unitar. Frul ar fi fost vndut la sau n urul pre ului mondial de %ru - n" s

zicem" o band de (4 la sut din pre ul mondial n orice direc ie . Am compara pre ul

mondial de %ru cu valoarea unitar a %rului e'portat. 8ac valoarea difer foarte mult"

am concluziona c" fie datele sunt eronate" sau o facturare %re it comercial are loc.

*ezultatele de pn acum arat c din 344; incoace" o mare parte a datelor se

comport n mod corespunztor - valorile unitare urmresc" n %eneral" pre ul mondial de

mrfuri. +u toate acestea" e'ist anomalii n sectorul de mrfuri din +hina n mai multe

domenii. 8oar e'aminarea minereuli de fier" %rului" porumbului" petrolului brut" porcilor

,4 &omeranz J. O 0he Freat 8iver%ence D +hina" urope and the /aMin% of the /odern KorldE" &rinceton1niversitS &ress" 3444,, Fu H. F. O +hinaPs Flobal *each- /arMets" /ultinationals and Flobalization" =ultus BooMs" eN QorM"344C

,9


18/18

i al orezului" arat de e'emplu n 34,4" n sectorul %rului" c e'ist o suprafacturare

masiv la e'port6 n 344: i 34,4 n sectorul porcine" e'ist suprafacturare la e'port

usoara6 n 34,, i 34,3 apare suprafacturare moderat n sectorul orezului6 n to i anii

e'amina i cu e'cep ia 34,, n sectorul de minereu de fier" e'ist suprafacturare la e'port

moderat. $-au folosit pre urile mondiale de mrfuri ntr-o band de (4 la suta si acolo

unde se indica suprafacturare" pre urile unitare ale acestor mrfuri dep e te aceste

cifre.,3

8e cnd criza %lobal a prins rdcini n 344;" banii fierbin i cur%eau din $1A i

uropa n +hina.

,3 &omeranz J. O 0he Freat 8iver%ence D +hina" urope and the /aMin% of the /odern KorldE" &rinceton1niversitS &ress" 3444

,;

Banii fierbinţi

Documents

Transcript of Banii fierbinţi