BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Monede şi bancnote – Elemente de siguranta ale bancnotelor in circulatie

Student :

Filipas Marius-Aurel

ECTS II-ID

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Cuprins

Capitolul I - Istoria BNR.

Capitolul II – Rolul BNR: Stabilitate financiară .

1. Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare.2. Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare.3. Cercetare, documentare şi informare în domeniul stabilităţii

financiare.

Capitolul III - Monede şi bancnote în circulaţie.

Capitolul IV - Elementele de siguranţă ale bancnotelor în circulaţie.1. Fereastra transparentă 2. Filigranul3. Firul de siguranţă 4. Elementul de suprapunere 5. Banda iridescentă 6. Microtextul7. Imprimare vizibilă în lumină ultravioletă 8. Imprimarea aurie 9. Imprimarea în relief 10.Imaginea latentă 11.Microperforaţiile 12.Cerneala care îşi schimbă culoarea

Capitolul I - Istoria BNR

La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.

În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.

Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize, precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă începând din 1934.

În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu.

Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani,

Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.

Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Capitolul II – Rolul BNR: Stabilitate financiară

1.Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

2.Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare

Cooperarea dintre Banca Naţională a României şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul pieţelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi a pieţelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară.

3.Cercetare, documentare şi informare în domeniul stabilităţii financiare

Raportul de stabilitate financiară

Studii şi analize în domeniul stabilităţii financiare

Seminarul regional de stabilitate financiară , SinaiaBanca Naţională a României organizează anual, împreună cu Fondul Monetar Internaţional, un seminar regional pe teme de stabilitate financiară. Analiza subiectelor de interes general pentru stabilitatea sistemului financiar şi dezvoltarea cooperării la nivel regional reprezintă obiectivele primordiale ale seminarului, atingerea acestora fiind realizată deopotrivă prin implicarea specialiştilor în domeniu ai Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţilor ţărilor participante.

Prezentări, articole, discursuri, informări

Capitolul III - Monede şi bancnote în circulaţie

Alături de însemnele monetare, Banca Naţională a României are dreptul de a emite monedă în scop numismatic, omagiind astfel personalităţi din viaţa culturală şi ştiinţifică românească şi internaţională sau marcând evenimente reprezentative pe plan intern şi internaţional.

Leul (sg. leu, pl. lei) reprezintă unitatea monetară a României, având ca subdiviziune banul (sg. ban, pl. bani).

La data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivalează cu 10 000 lei vechi.

Monede şi bancnote noi (RON)

Moneda de 1 ban

Oţel placat cu alamă; Culoare galbenă;

Diametru 16,75 mm;

Cant neted.

Moneda de 5 bani Oţel placat cu cupru; Culoare roşie; 

Diametru 18,25 mm;

Cant zimţat.

Moneda de 10 bani Oţel placat cu nichel; Culoare albă;

Diametru 20,5 mm;

Cant cu trei grupe de zimţi.

Moneda de 50 bani, an de emisiune 2005 Alamă; Culoare galben deschis; 

Diametru 23,75 mm;

Cant inscripţionat.

 

Moneda de 50 bani, caracter comemorativ, an de emisiune 2010

Alamă; Culoare galben; 

Diametru 23,75 mm;

Cant inscripţionat.

 

Moneda de 50 bani, caracter comemorativ, an de emisiune 2011

Alamă; Culoare galben; 

Diametru 23,75 mm;

Cant inscripţionat.

Bancnota de 1 leu

120 x 62 mm (similar cu cea de 5€).

suport polimer;

imprimare plană

elemente de siguranţă

Bancnota de 5 lei 127 x 67

mm (similar cu cea de 10€).

suport polimer;

imprimare plană

elemente de siguranţă

Bancnota de 10 lei- emisiunea 2008 -

133 x 72 mm (similar cu cea de 20€).

suport polimer;

imprimare plană

elemente de siguranţă

- emisiunea

2005

Bancnota de 50 lei 140 x 77 mm

(similar cu cea de 50€).

suport polimer;

imprimare în relief

elemente de siguranţă

Bancnota de 100 lei 147 x 82 mm

(similar cu cea de 100€).

suport polimer;

imprimare în relief

elemente de siguranţă

Bancnota de 200 lei 150 x 82 mm suport polimer;

imprimare în relief

elemente de siguranţă

Bancnota de 500 lei                

153 x 82 mm (similar cu cea de 200€).

suport polimer;

imprimare în relief

elemente de siguranţă

Capitolul IV - Elementele de siguranţă ale bancnotelor în circulaţie

  Bancnota  1 leu

Nicolae Iorga

5 lei George Enescu

10 lei Nicolae

Grigorescu

50 lei Aurel Vlaicu

100lei Ion Luca Caragiale

200lei Lucian Blaga

500 lei Mihai

Eminescu2008 2005

Dimensiuni (mm) 120x62 127x67 133x72 133x72 140x77 147x82 150x82 153x82

Fereastra transparentă

Filigran

Fir de siguranţă

Element de suprapunere

Banda iridescentă

Microtext

Imprimare vizibilă în lumina

ultravioletă

Imprimare aurie    

Imprimare în relief      

Imagine latentă      

Microperforaţii        

Cerneala care îşi schimbă culoarea

       

1.Fereastra transparentă

Fereastra transparentă se află în stânga aversului bancnotei şi pentru fiecare cupiură în parte are forma conform tabelului de mai jos:

Bancnota Forma ferestrei

transparente Elemente de siguranţă prezente în fereastră

1 leu Nicolae Iorga

Acvila cruciată -

5 lei George Enescu

Notă muzicală -

10 lei Nicolae Grigorescu

emisiunea 2008

Paletă de pictură 

Două pensule aurii 

10 lei Nicolae Grigorescu

emisiunea 2005

Paletă de pictură  

Valoarea nominală ambutisată 

50 lei Aurel Vlaicu

Cap de acvilă Valoarea nominală ambutisată

100 lei Ion Luca Caragiale

Măşti de teatru Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub formă de panglică

200 lei Lucian Blaga

Filă de carte Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub formă de carte deschisă

500 lei Mihai Eminescu

Clepsidră Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub forma nisipului ce se scurge în clepsidră

2.Filigranul

Filigranul este constituit din două componente poziţionate în stânga aversului, pe zona neimprimată: portretul personalităţii de pe bancnotă şi emblema BNR.

Filigranul este vizibil când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

3.Firul de siguranţă

Toate bancnotele româneşti aflate în circulaţie au, în zona centrală, un fir ce devine vizibil când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

4.Elementul de suprapunere

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au anumite fragmente ale unui element de design de mici dimensiuni imprimate în acelaşi loc pe ambele feţe, astfel că atunci când sunt privite prin transparenţă şi luminate din partea opusă privitorului, elementul să fie văzut în întregime.

Acesta se află plasat, pe avers, sub denumirea băncii centrale de emisiune.

Bancnota Elementul de suprapunere

1 leu Nicolae Iorga

Element floral stilizat

5 lei George Enescu

Liră (instrument muzical)

10 lei Nicolae Grigorescu

2005

Paletă de pictură 

10 lei Nicolae Grigorescu

2008

Paletă de pictură 

50 lei Aurel Vlaicu

Roza vânturilor (busolă)

100 lei Ion Luca Caragiale

O floare stilizată de violetă

200 lei Lucian Blaga

Călimară cu capac

500 lei Mihai Eminescu

Călimară şi pană de scris

5.Banda iridescentă

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au imprimată pe revers, în partea dreaptă, o bandă verticală de culoare transparent aurie care are înscrisă, pe verticală, de şapte ori, valoarea nominală.

6.Microtextul

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au, pe avers şi pe revers, zone imprimate cu caractere foarte mici, sub 1 mm înălţime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe.

7.Imprimare vizibilă în lumină ultravioletă

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au, pe revers, imprimat cu cerneală vizibilă numai în lumină ultravioletă, un patrulater ce conţine valoarea nominală: "1", "5", "10", "50", "100", "200", "500".

Seria bancnotelor româneşti în circulaţie este formată din trei cifre şi o literă, iar numărul din şapte cifre. Numărul fiecărei bancnote este unic. Seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră, pe verticală, în stânga, se văd de culoare verde, iar seria şi numărul imprimate cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare, pe orizontală în dreapta, se văd de culoare portocalie în lumină ultravioletă.

8.Imprimarea aurie

Bancnotele de 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au un element de design de pe aversul bancnotei imprimat cu cerneală de culoare aurie.

Bancnota Elementul imprimat cu cerneală aurie

10 lei Nicolae Grigorescu

2005

Paletă de pictură, în dreapta aversului 

10 lei Nicolae Grigorescu

2008

Două pensule în fereastra transparentă; paletă de pictură, în dreapta aversului 

50 lei Aurel Vlaicu

Cap de acvilă de munte, în dreapta aversului

100 lei Ion Luca Caragiale

Panglică în fereastra transparentă

200 lei Lucian Blaga

Carte deschisă în fereastra transparentă

500 lei Mihai Eminescu

Clepsidră, în zona centrală a aversului; nisipul ce se scurge în clepsidră, în fereastra transparentă

9.Imprimarea în relief

Bancnotele de 10 lei emisiunea 2005, 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au imprimate în relief principalele elemente de design, pe ambele feţe.

10.Imaginea latentă

Imaginea latentă nu este percepută la examinarea directă, dar devine vizibilă când bancnota este privită razant.

Pe bancnotele de 10 lei emisiunea 2005, 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei, imaginea latentă este constituită din iniţialele "BNR".

Bancnota Locul unde imaginea latentă se află pe bancnotă

10 lei Nicolae Grigorescu

2005

Umărul stâng al portretului, pe avers 

50 lei Aurel Vlaicu

Umărul stâng al portretului, pe avers

100 lei Ion Luca Caragiale

Uşile clădirii, pe revers

200 lei Lucian Blaga

Peretele clădirii, pe revers

500 lei Mihai Eminescu

Ferestrele clădirii, pe revers

11.Microperforaţiile

Bancnotele de 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au, în zona elementului floral pe avers, înscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

12.Cerneala care îşi schimbă culoarea

Bancnotele de 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au, pe avers, în partea stângă jos, elemente imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde, în funcţie de unghiul din care este privită.

Bancnota Elementele imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea

50 lei Aurel Vlaicu

LEI CINCIZECI

100 lei Ion Luca Caragiale

LEI UNA SUTĂ

200 lei Lucian Blaga

LEI DOUĂ SUTE

500 lei Mihai Eminescu

LEI CINCI SUTE