Baltagul roman traditional

Definitie roman:Romanul este o specie a genului epic in proza de mari dimensiuni, cu un conflict complex ce evolueaza pe mai multe planuri, implicand un numar mare de personaje.

Contextul perioadei interbelice:In perioada interbelica, romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. ---> Romanul isi pastreaza inspiratia rurala in creatiile lui Rebreanu si Sadoveanu, insa pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice.--->Acum apare romanul citadin, in care actiunea se desfasoara in cadrul orasului modern. Acesta se intalneste in romanele lui C. Petrescu si G.Calinescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problematica intelectualului lucid in operele lui C. Petrescu.--->Se evidentiaza 2 tipuri principale de roman: de creatie, in care personajele sunt prezentate prin comportamentul lor, si de analiza, in care este vizata viata interioara.

Introducere text:Romanul de creatie, Baltagul este un roman monografic, reconstituind viata munteneasca din Moldova inceputului de secol XX, ca unroman iniiaticprin formarea i maturizarea lui Gheorghi, ca unroman mitic,prin prelucrarea motivelor mioritice i a miturilor universale, ca unroman poliistprin ntreaga aciune de urmrire i pedepsire a criminalilor si ca un roman de dragoste, al familiei.

Tema:Roman realist traditional prin tema, Baltagul surprinde monografia satului moldovenesc de munte, lumea arhaica a pastorilor de la inceputul secolului al XX-lea, avand in prim plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Victor Lipan. Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura miturile, iubirea, arta povestirii.

Titlul:Titlul este simbolic, asezand intregul univers al cartii sub simbolul dualitatii, intrucat forma pe care o are unealta desemnata (topor cu doua taisuri) figureaza viata si moartea. Obiectul denumit in titlu are mai multe conotatii in functie de ipostazele in care se regaseste: arma a crimei, unealta a initierii si instrument al actului justitiar. --->Baltagul se poate asocia si cu grecescul labrys, securea dubla cu care a fost ucis minotaurul, monstrul mitic, dar si cu labirintul. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului, atat un labirint interior, al framantarilor sale de la neliniste la banuiala si apoi certitudine, cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale serpuite, aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge la exterior, la lumina.

Perspectiva narativa:Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei.+ Desi naratorul este unic, Vitoria preia rolul acestuia la parastasul sotului ei. + Focalizarea este zero, dar se nuanteaza pe tot parcursul romanului, alternand cu focalizarea interna si cu notatia in stil indirect liber.

Timp si spatiu:Actiunea se desfasoara in spatii reale, obiective, de la Magura Tarcaului si pana in tinutul Dornelor, si urmareste evolutia personajelor care acopera aproximativ o jumatate de an (aproape de Sf. Andrei, In Postul Mare, Boboteaza), veridicitatea conferita de aceste repere surprinzand caracterul realist-traditional, intrucat spatiul apartine satului, iar coordonatele temporale sunt preluate din calendarul religios.

Incipit:Incipitul este reprezentat de legenda pe care Nechifor Lipan o spunea la nunti si cumatrii, despre modalitatea in care Dumnezeu a impartit lumea. Astfel, se integreaza cosmic existenta muntenilor, carora Dumnezeu le-a oferit o inima usoara [...] si muieri frumoase si iubete, este portretizat portretul protagonistei, ai carei ochi tradeaza durerea femeii ramasa singura si este introdus personajul absent, Nechifor Lipan, a carui personalitate domina intregul peisaj narativ.

Compozitie si structura (actiunea) + scene:Actiunea se desfasoara cronologic pe parcursul a 16 capitole, urmarind drumul Vitoriei Lipan in cautarea adevarului, fiind totodata un drum initiatic pentru Gheorghita. Aceasta tine un post de 12 vineri, merge la preot si la vrajitoarea satului, se inchina la icoana Sfintei Ana, plecand propriu-zis la drum in ziua de 10 Martie.-->Calatoria reface in sens invers traseul strabatut in toamna de Lipan, traseu labirintic, pe care Vitoria si Gheorghita il parcurg, cautand, umbland cotit pentru a afla adevarul.