UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

BĂILE TUŞNADPotenţialul turistic, analiză şi perspective

Profesor coordonator: Herman Grigore Vasile

Student: Dărăştean Silviu

Anul II, Studii de masterat

Oradea2014

1

Turismul

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial.

Istoric

Data cea mai probabilă pentru fondarea stațiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenția asupra efectului terapeutic al apelor minerale, după care s-au pus bazele unei societăți, pe acțiuni în vederea exploatării stațiunii în anul 1845. Cu ocazia revoluției din anul 1849 stațiunea este distrusă; reconstrucția începe abia în 1852.

Poziţia în teritoriu îi conferă un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi care fac ca staţiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice. Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din secolul al XVIII-lea, când se menţionează existenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de că-tre localnicii satelor din apropiere. Denumită "Perla Ardealului", Tuşnadul este una dintre cele mai frumoase aşezări balneare din România, recomandată pentru tratamentul bolilor cardiovascu-lare, urinare şi ale sistemului nervos, datorită prezenţei diverselor izvoare de ape minerale, me-zotermale şi mofete.

Date generale

Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (re-sedinta Judetului Harghita); 2.079 locuitori (la 1 iulie 1991). Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici aco-periti cu paduri de brazi si fagi.

Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp. Localitatea are o clima subalpina, de depresiune montana, cu veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 17,5°C) si ierni reci (temperatura medie in ianuarie este de -7°C).

Regim pluvionar moderat (intre 600 si 700 mm anual). 

Muntii asigura un scut protector impotriva vanturilor. Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-

2

lea, dar in-augurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber.

Statiunea este reco-mandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice se-cundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, ar-teriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, in-flamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu in-caperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.

Potenţialul Turistic

Acest potenţial touristic poate fi de mai multe tipuri: din punct de vedere natural, cuprinzând potentialul turistic al reliefului si al climei, cu toate obiectivele turistice oferite de natura, si din punct de vedere cultural. Toate acestea conferă staţiunii o valoare importantă din punct de vedere turistic.

3

În Băile-Tuşnad, pe malul drept al Oltului este amplasată vârful de andezit, Stânca Şoimilor. Acesta oferă o privelişte excelentă asupra: defileul Oltului, vârfurilor Vártető, Szurdok si Csomád, acoperiţi cu brazi. Dar priveliştea excelentă să nu ne facă sa uitam de ruinele cetăţii Stânca Şoimilor. Cetatea Stânca Şoimilor a fost construită pe vârful Stânca Şoimilor de Jos. A avut forma unei ţigle întinse, resturi din zidul cetăţii înca mai sunt clar vizibile. Din bârlogurile existente în zidurile cetăţii, erau prinse si trimise şoimii de vânătoare ca arenda pentru turci.

Este singurul lac din europa Centrală, aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervaţie naturală. Este situat la 28 km de Băile Tuşnad, la o altitudine de 950 m, ocupând zona centrală a masivului vulcanic Ciomatu. Întrucât lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice(neavând izvoare) apa acestuia este deosebit de limpede, conţinutul de suspensii nedepăşind 0,002 grame la litru. Lacul are un perimetru de 1737 m. şi o formă aproape circulară. Axa mare, are lungimea de 620 m, iar axa mică perpendiculară pe axa mare are o lungime de 464m, adâncimea medie este de 4,2 m, iar adâncimea maximă de 7 metri. Fundul lacului este acoperit de namol şi se poate scalda în lac.

4

Unul dintre atracţiile turistice al staţiunii Băile-Tuşnad este cetatea Bálványos din ciuc, rămăşiţele celui mai mari cetăţi străvechi al secuilor.

Tânovul Mohos este despărţit de lacul Sf. Ana de o coamă imensă. Datorită existenţei aici a câtorva specii floristice rare turbaria este declarat monument al naturii. Se află în partea de sud-est a conului vulcanic Ciomadu, în craterul Mohos, crater conjugat cu cel al lacului Sf. Ana. Tânovul are o suprafaţă de 80 ha şi se află la 1050 m altitudine, cu 100 metri mai sus faţa de nivelul lacului. Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Tânovul îşi datorează prenumele plantelor rare ce se găsesc aici. Pe covorul de muşchii se intercalează tufe de rozmarin ruginiu, de afine, insectivore numită popular “Roua cerului”. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda în lac.

5

Podețul supendat peste OltLa 100 m de la Hanul „Moara la Făgădău” se află un popas turistic și un podeț

suspendat peste râul Olt. După ce traversați podețul, poteca continuă paralel cu râul Olt și trece pe lângă fostul baraj și lac de acumulare, ajunge la izvorul de apă minerală de la Carpitus, de unde continuă spre bazinul neamenajat de apă mezotermală, trecând pe lângă „Piatra Găurită”, un zid străpuns de apa râului Olt, care este considerat monument al naturii. Traseul ce urmează cursul râului Olt, trecând pe lângă ruinele cetăţilor Vapa şi Stânca Șoimilor (Bixad) se poate parcurge atât pe jos cât și cu bicicleta. Marcaj: bandă roşie, pictogramă cu bicicletă. Durată: 1 h; Distanţa de parcurs: 2,5 km. Diferenţă de nivel: 40 m.

Mofeta

După traversarea podului de peste râul Olt, drumul se bifurcă, spre dreapta, apoi drumul continuă spre Rezervația Naturală Protejată Piatra Şoimilor (traseul nr.3), în direcția stângă trecând pe lângă Camping, și izvorul de apă minerală „Stănescu”, traseul continuă prin pădure și se termină cu clădirea special amenajată pentru mofetă. Mofeta, reprezintă emanații de dioxid de carbon și constituie o trăsătură specifică regiunilor vulcanice, unde gazele ce apar la suprafață au peste 85% (uneori 98%) dioxid de carbon. Băile cu dioxid de carbon au efect vasodilatator asupra corpului și sunt indicate într-un anumit dozaj în afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială moderată, varice, ulcere varicoase), dar și pentru boli de piele, reumatismale, nevralgii și afecțiuni cronice genitale. Tratamentul se va face numai pe baza recomandării și pe baza programului stabilit de medicul de specialitate din stațiune.

Marcaj: indicatoare. Durată: 20 minute. Distanţa de parcurs: 700 m. Diferenţă de nivel: 45 m.

6

TRASEUL TEMATIC - Băile Tuşnad (656 m) - Lacul Ciucaş (600 m) - Piatra Şoimilor (824 m)

După traversarea podului de peste râul Olt, drumul se bifurcă, spre stânga putem ajunge la camping şi la mofetă (traseul nr. 2), iar spre dreapta, unde sunt amplasate și 2 panouri informative, continuă traseul marcat cu triunghi roşu, care urcă spre Piatra Şoimilor. Marcajul, după numai 25 metri, traversează drumul forestier (traseul cu nr. 4), trece pârâul Corbului şi urcă pe 18 serpentine pe versantul abrupt al Pietrei Şoimilor. După o urcare de cca. 45 minute, pădurea se rarefiază şi ajungem în spatele unei stânci mai mici, aflată la capătul de sud al Pietrei Şoimilor. Puţin mai spre dreapta părăsim poteca şi după cam 10 m urcăm cu grijă pe o pantă abruptă şi ajungem la un mic popas, de aici mai mergem 5 minute spre nord până când ajungem la puctul de belvedere Piatra Şoimilor, unde se află și crucea de lemnn. De aici putem admira priveliştea oferită de stațiune, de defileul Oltului şi de masivul Ciomat. Pe parcursul traseului putem să ne informăm cu ajutorul celor 10 panouri informative montate pe

copaci.Marcaj: triunghi roşu, panouri

informative. Durată: 1 – 2 h. Distanţa de parcurs: 2,5 km. Diferenţă de nivel: 189 m.

Traseul cicloturistic

Traseul (cca. 10 km) pornește  din localitatea Tuşnadul Nou, parcurgând porţiuni de poiene şi pădure, trecând pe la poalele Rezervaţiei Naturale Piatra Şoimilor ajungând pe malul Oltului în Băile Tuşnad de unde continuă prin traversarea podețului suspendat peste Olt și ajunge până în Comuna Bixad (traseu nr.1).Acest traseu cicloturistic a fost amenajat pentru a lega județele Harghita și Covasna prin „Drumul Apelor Minerale", acest fapt reprezentând prima iniţiativă de acest gen în România. Fundaţia pentru Parteneriat împreună cu Asociația de Turism și de Ocrotirea Naturii (ATON) au făcut primii paşi pentru ca această iniţiativă să devină realitate. Existenţa sutelor de băi şi a miilor de izvoare de apă minerală cu efecte curative a constituit o bază perfectă pentru crearea unui astfel de drum.

Marcaj: triunghi roşu, panouri informative. 

7

Durată: 2 h. Distanţa de parcurs: 10 km. Diferenţă de nivel: 60 m.

Refugiul Pilișca / Vârful Pilișca Mare

Pornim din stațiune, de la gara C.F.R., trecem podul peste râul Olt, ne îndreptăm pe drumul forestier Banios, care ne conduce în urcuș pe o vale strâmtă, la nord de Piatra Șoimilor. După un urcuș de o oră, părăsim drumul și continuăm pe poteca marcată, care ne conduce la un refugiu de curând reamenajat, de unde ne îndreptăm spre vest și urcăm până la traseul de creastă, marcat cu banda albastră. De aici, spre sud, după un scurt timp, ajungem pe Vârful Pilișca Mare (1 374 m).

Marcaj: cruce albastră. Durată: 1,5 – 2 h. Distanţa de parcurs: 4 km. Diferenţă de nivel: 720 m.

Stâncile Turnuri

Traseul (de curând amenajat) porneşte din locul descris la traseul nr. 5. Dupa un urcuș de o oră, pe o potecă marcată cu triunghi albastru trecem pe lângă popasul turstic amenajat, apoi ajungem la Stâncile Turnuri unde există un punct de

belvedere. De aici putem admira priveliştea oferită de stațiune, de defileul Oltului şi de masivul Ciomat.Marcaj: triung albastru; Durată: 1 h; Distanţa de parcurs: 1,5 km. Diferenţă de nivel: 540

m; 

Apa roșie / Pârâul Vârghiş / Situl Natura 2000 Tinovul Mohoș - Lacul Sfânta Ana

8

La ieşirea dinspre nord a staţiunii Băile Tuşnad, după 1,25 km - spre Miercurea-Ciuc, din şosea pleacă în dreapta un drum forestier străjuit de plopi, drumul forestier Vârghiş. După cca. 2 km drumul traversează valea pârâului, iar după 750-800 m, spre stânga, pleacă drumul forestier Haramul Mare, care urcă până în valea pârâului Veress. De la bifurcaţie spre dreapta traseul, marcat cu triunghi galben, ajunge după 250 m într-o mică poiană.Traseul urcă spre stânga, în pădurea umedă pe versantul vestic al Vf. Mohoş şi spre Haramul Ierbos. După 15 minute de mers ajungem într-o poiană alungită, iar după alte 15 minute de mers prin pădure, găsim  o alta. Pădurea de brazi lasă loc fagilor și atât în dreapta cât şi stânga întâlnim o serie de poteci. Urcăm pe poteca marcată până la şaua dintre vârful Mohoş şi Ciomatul Mare. De aici poteca coboară lângă Tinovul Mohoş unde se uneşte cu traseul marcat cu punct roşu. Din acest punct cabana Sfânta Ana se află la 1,5 km. Poteca urcă pe marginea Tinovului Mohoş, apoi traversează poiana Mohoş şi ajunge la Lacul Sfânta Ana.

Marcaj: triunghi galben. Durată: 2 h. Distanţa de parcurs: 5,5 km. Diferenţă de nivel: 420 m.

Vârful Cetății / Situl Natura 2000 Tinovul Mohoș - Lacul Sfânta Ana

Marcajul linie albastră urmăreşte şoseaua până la benzinărie, de unde urcă spre dreapta spre “cantina nr. 5”, în ruine astăzi. Pe marginea pădurii începe poteca care urcă pe marginea pârâului Cetăţii printre stănci. După un urcuş abrupt de cca. 50 de minute ajungem la o bifurcaţie, în care urmăm poteca din stânga, cea marcată (de curând amenajată de către Asociația Eco Club Alpin – Harghita). După alte 15 minute ajungem la marginea platoului Vârfului Cetăţii, la drumul vechi care urcă pe acesta.Aici din poteca turistică marcată cu linie albastră se desprinde spre stânga poteca marcată cu punct albastru, pe care, în decurs de 15 minute, putem ajunge la Vf. Cetate. După ce ne întoarcem în şa, continuăm drumul pe poteca marcată cu linie albastră. După 150 m, în stânga, întâlnim drumul ce urcă de la pârâul Tisei. Mai departe urcăm prin pădure spre sud, în şaua dintre vârfurile Ciomatului. După 8-10 minute traseul trece peste pârâul Cetăţii şi coteşte spre sud-est. Urcuşul este din ce în ce mai abrupt, cea mai dificilă porţiune fiind cea dintre Vf. Surduc şi Ciumatul Mare. Poteca ajunge în poiana din şaua dintre vârfuri, unde se întâlneşte cu poteca marcată cu cruce roşie care urcă din Băile Tuşnad. De aici drumul coboară până în poiana și craterul Mohoş unde se află și Tinovul Mohoș, apoi de la barieră, unde se află cabana și campingul, coborâm în crater unde se află Lacul Sfânta Ana.

Marcaj: bandă albastră, punct albastru până la Vf. Cetăţii. Durată: 4 – 5 h. Distanţa de parcurs: 14 km. Diferenţă de nivel: 560 m.

9

Bastionul Apor

Este primul traseu marcat din Băile Tuşnad. Traseul turistic porneşte din mijlocul staţiunii, trece prin centrul orașului, pe lângă izvoarele Mikes şi Apor şi ajunge la marginea pădurii. Aici se termină strada pavată, traseul continuă pe o potecă bine bătătorită. După cam 10 minute de mers, traseele marcate cu cruce roşie şi punct roşu se despart. Primul traseu, marcat cu cruce roșie (traseul nr. 10) duce la Situl Natura 2000 Tinovul Mohoș - Lacul Sfânta Ana, iar cel de al doilea, marcat cu punct roșu, se întoarce spre stânga şi continuă pe versantul Muntelui Surduc aproape pe orizontală. După cca. 10 minute de mers, la o altitudine de 701 m, se ajunge la Bastionul Apor, construit ca punct panoramic în anul 1883 (de curând a fost restaurat și iluminat pe timp de noapte cu un panou fotovoltaic). După punctul de belvedere drumul se întoarce mai întâi spre dreapta, apoi spre stânga, ocolind izvoarele unui mic pârâu. Pe mica vale coboară o potecă marcată, care ajunge în staţiune. 

Marcaj: punct roşu. Durată: ½ – 1 h. Distanţa de parcurs: 1,5 km. Diferenţă de nivel: 68 m.

Indicații terapeutice

Afecțiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări circulatorii,

afecțiuni valvulare ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii);

Afecțiuni ale sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări astenice secundare, stări de oboseală fizică și intelectuală);

Afecțiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcționale ale colonului, gastrite cornice, enterocolite, dischinezii biliare);

Afecțiuni endocrine (hipertiroidie ușoară, insuficiență suprarenală, boala Basedow);

10

Tipuri de proceduri

Băi cu CO2, mofete, băi galvanice, masaj; Împachetări cu parafină, băi de palnte, masaj; Magneto-diaflux, ionizări, cultură fizico medicală; Cură internă cu ape minerale, masaj manual reflex; Magnetoterapie, cultură fizică medicală, masaj, cură de teren, cură internă.

Factori naturali de cură

Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonatate; Mofete; Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant.

Compozitia resurselor minerale

Izvorul Stănescu: debit 405 l/h, T. 7 °C; pH 6,2 natural carbogazoasă, bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană,

hipotonă;

Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7 °C; pH 5,3; natural carbogazoasă, feruginoasă, clorurată, bicarbonată,

sodică, calcică, hipotonă;

Izvorul Mikes: debit liber; T. 14 °C, pH 5,6, natural carbogazoasă, ușor feruginoasă, clorurată,

bicarbonatată, sodică, hipotonă.

Sărbatori folclorice

Festivalul Cântecului, dansului și portului popular din Balvanyos, anual în luna iunie;

Festivalul Folcloric de la cetatea Ica - Comuna Cernat, anual în iulie;

Alaiul mascat - Comuna Cernat, anual în luna decembrie.

11

Artizanat

Corund, ceramică cu motive florale pe nuanțe de albastru și verde, împletituri din răchită.

Specialități gastronomice

Supă de chimen, papricaș, gulaș, musaca, pogăci, kurtoskalacs, supă de varză albă cu smântână, ciuperci umplute.

AccesRutier: Brașov – Sf. Gheorghe – Băile Tușnad – Miercurea Ciuc DN 12 la 67 km

de Brașov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacăau – Comănești – Miercurea Ciuc DN 12 A.

Feroviar: magistrala București – Brașov – Sf. Gheorghe – Băile Tușnad – Ciceu – Deda – Baia Mare, stație Băile Tușnad.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Băile Tușnad se ridică la 1.641 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.728 de locuitori  Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (89,15%). Principalele minorități sunt cele de români (6,34%) și romi (1,71%). Pentru 2,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,45%), dar există și minorități de ortodocși (6,95%) și reformați (5,36%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

12

BIBLIOGRAFIE

1. O. Udriste – Tusnad – Editura Meridiane Bucuresti 1967

2. Prof. Univ. Mihai Iancu – Borsec, Sovata, Tusnad –Editura Meridiane, Bucuresti 1966

3. Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, Institutul de statistica, 1999-2001

4. Wikipedia

5. Google – Baile Tusnad

6. www.bailetusnad.ro

7. www.bailetusnad.info.ro

13