Backup of cuprins5 - CURTEA DE CONTURI A ROMÂ de la Johannesburg,Africa de Sud, şi că de...

CUPRINSPagina

3

9

36

41

47

53

58

CONSIDERAŢII PRIVIND RAPORTUL DINTRE IMAGINEA FIDELĂ ŞI PRINCIPIILE CONTABILITĂŢIIIonel Petrea, Camera de Conturi Vrancea, Director

EXECUŢIA BUGETARĂ A CHELTUIELILOR INSTITUŢIILOR PUBLICE PIATRĂ DE ÎNCERCARE AMANAGERULUI SAU FRAUDĂ MANAGERIALĂ

–?

RaduAlexandru Roşu, Camera de Conturi Cluj, Director

BARIERE ÎN COMUNICAREA CORECTĂVioleta Tătaru, Camera de Conturi Gorj, Director adjunct

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LAŢIA, GUVERNANŢAŞI LEGISLAŢIAMEDIULUI, IUNIE 2012, RIO DE JANEIRO, BRAZILIA

CONGRESUL MONDIAL PRIVINDJUSTIDumitruAlămîie, Departamentul IX, Consilier de Conturi

DOVEZI EMPIRICE PRIVIND FENOMENUL DE CORUPŢIE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂDr. c.E Nicolae Balalia, Camera de Conturi Prahova, Director

SINTEZĂ DUPĂ JURNALUL INTOSAI EDIŢIA IANUARIE 2013–Liliana Mustaţă, Serviciul Relaţii Externe şi Protocol, Consilier

25

CRIZA MONDIALĂ: PREMISE, EFECTE ŞI SOLUŢIISz kely Csaba-Istv n, Camera de Conturi Harghita, Directoré á

EVALUAREA PERFORMANŢEI ÎN CADRUL UNEI INSTITUŢII SUPREME DE AUDITEliza Ilie

CUVÂNT ÎNAINTE

5

CUVÂNT ÎNAINTE

Revista Cur�ii de Conturi a Românieia devenit progresiv un instrument decomunicare a mesajelor de ordinprofesional, deschizând perspectivele unei

temelor de interes,

Criza

diferite, tocmaipentru a identifica factorii care au generat-o, precum și solu�iile viabile de redresare.

, subliniind importan�aacestui „indice calitativ”,

.În prezent, a managementului institu�iilor

, inclusiv pentru

posibilitatea reflec�iei la poten�ialele conexiuniîntre aceste concepte.

un subiect dedezbatere de ordin profesional, rela�ia dintre principiile contabile (carecon cadrul normativ pentru contabilizarea tranzac�iilor) �ieifinanciare sau

prezentarea unor informa�ii credibile,reale

unei viabilitatea managementului institu�ieieste existen�a unui portofoliu de informa�ii corecte, apreciemexpunerea unui asemenea subiect este util și poate orienta ac�iunile managementului înadoptarea unor decizii optime.

Îmi exprim convingerea aspectele prezentate vor suscita interesul cititorului, iartemele abordate vor ,

viitoarele numere ale acestei publica�ii.

abordări voluntare aizvorâte din actualitatea economică.

globală oferă o paletă generosăde multiple și complexe probleme, care secer analizate din perspective

Iată de ce, al cincilea număr al acesteipublica�ii alocă spa�ii ample crizeiecomonice, fenomen cu o magnitudine carea depășit perimetrul continental.

O altă temă abordată vizează conceptulde performa�ă analizat dintr-o perspectivămultidimensională

care măsoarărezultatele activită�ii unei organiza�ii

există o preocupare continuă pentruidentificarea unor instrumente specifice de măsurare a peforman�ei sau a călită�iiactivită�ii desfășurate entită�ile guvernate de dreptul public.

Cele două teme: criza economică și evaluarea performan�ei și-au găsit loc în aceeașipublica�ie tocmai pentru a lăsa cititorului

De asemenea, Revista Cur�ii de Conturi nr.5/2013 oferă cititorilorce vizează

feră și imaginea fidelă a pozia performan�elor entită�ii. Diseminarea acestei teme devine interesantă în

condi�iile în care realitatea confirmă faptul căși exacte asigură suportul necesar cuantificării nivelului de performan�ă al

activită�ii entită�i. Pornind de la premisa căcondi�ionată de că

ă

căconstitui o provocare, un multiplicator de întrebări și răspunsuri

care merită a fi analizate în

NICOLAE VĂCĂROIU

PREȘEDINTELECUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

03

05

Dumitru AlămîieDepartamentul IXConsilier de Conturi

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI LA CONGRESULMONDIAL PRIVIND JUSTI�IA, GUVERNAN�A ȘI LEGISLA�IA MEDIULUI,IUNIE 2012, RIO DE JANEIRO, BRAZILIA

În perioada urat la

, organizatd e

î np a r t e n e r i a t c u

Auditorul General al SAI Estonia, în calitateasa de președinte al Grupului de lucru INTOSAI-WGEA și directorul Diviziei pentru Conven�ii șilegisla�ie pe probleme de mediu din cadrulProgramului Na�iunilor Unite pe Mediu (UNEP),printr- martie 2012, au adresatși președin�ilor/auditorilor generali ai institu�iilorsupreme de audit membre , invita�ia de a luaparte la acest Congres mondial

și pedomnul

, pentru a fi prezentatparticipan�ilor reprezentan�i ai institu�iilor membre aleINTOSAI.

Congr în deschiderea

(UNCSD)și de

guverne sau al�i reprezentan�i (parlamentari, miniștri).

Congresul privind justi�ia, guvernan�a șilegisla�ia în domeniul dur �

:reprezentan�i ai Ministerelor Mediului și

Justi�iei;auditori generali ai Institu�iilor Supreme de

Audit membre ale INTOSAI-i reprezinte;

procurori generali și procurori șefi;președin�i ai Cur�ilor/Tribunalelor de Justi�ie ;înal�i reprezentan�i ai profesiilor judiciare,

juridice și de audit.

al acestui Congresmondial, la care au participat peste 200 de delega�ii, afost acela de a promova o

Deschiderea Congresului a avut loc în ziua de17 iunie 2012, la Ri

.

i și președinte alCongresului mondial, Roberto Monteiro GurgelSantos. Al�i vorbitori au fost: secretarul general alONU, Ban Ki-Moon (mesaj video), fostul secretargeneral al ONU, Kofi Annan, fostul președinte alFinlandei (în prezent co-președinte al Secretariatuluigeneral al ONU) Tarja Kaarina Haloneri, președinteleINTOSAI, auditorul general alAfricii de Sud, TerenceNombembe, președintele INTOSAI-WGEA șipreședinte al SAI Estonia – dl. Mihkel Ovȕr, directorulexecutiv al ONU pentru protec�ia mediului (UNEP),Achim Steiner.

abordate de vorbitori înprima sesiune a Congresului mondial privind Justi�ia,guvernan�a și legisla�ia pentru durabilitatea mediuluiau fost:

Pe marginea acestor teme au urmat și

OL, Organiza�ia StatelorAmericane (OAS) și al�ii.

17-20 iunie 2012Rio de Janeiro

P r o g r a m u lNa�iunilor Unitep e n t r u m e d i u( U N E P )

I N T O S A I –Grupul de Lucruprivind auditulmediului (WGEA).

INTOSAI

, consilier de conturiCristian Mihai Ecobici, director

„RolulCur�ii de Conturi a României

”

Conferin�a Rio+20

Obiectivul general

i o seriede principii în rândul institu�iilor-

Temele generale

rolul justi�iei, guvernan�ei/puterii și alegisla�iei în durabilitatea mediului;

dezbaterideclara�ii

, s-au desfăș

o scrisoare comună din

. Plenul Cur�ii deConturi a României i-a desemnat să participe laaceastă importantă manifestare interna�ională pedomnul

. În vedereaparticipării la Congres reprezentan�ii Cur�ii de Conturia României au pregătit un material intitulat

esul s-a desfășurat

, cunoscută ca și , lacare au fost invita�i să participe șefii de state

din �ările membre ale ONU

abilită ii mediului a avuturmătoarea

-WGEA, sau persoanedesemnate să

o de Janeiro, fiind găzduită deCurtea Supremă de Justi�ie a statului Rio de JaneiroAlocu�iunea de deschidere a fost rostită de cătreprocurorul general al Brazilie

prin luările de cuvânt ale organizatorilor(Asocia�ia Magistra�ilor și Judecătorilor a statului Riode Janeiro) și partenerilor (INTOSAI-WGEA, BancaMondială, Uniunea Interna�ională pentru ConservareaNaturii (IUCN), INTERP

lucrările Congresului mondialavând ca teme justi�ia, buna guvernan�ă șilegisla�ia privind durabilitatea mediului

Dumitru Alămîie

în auditul mediului șidezvoltării durabile

Conferin�ei ONU privind dezvoltarea durabilă

audien�ă �intă

viziune comună șcheie cu privire

la modalitatea de utilizare a legisla�iei, justi�iei șiguvernan�ei pentru promovarea dezvoltăriidurabile în întreaga lume.

sustenabilitatea mediului: provocări șioportunită�i.

�

�

�

�

�

�

�

06

Participarea Cur�ii de Conturi a României la Congresul Mondial privind justi�ia, guvernan�a și legisla�ia mediului

Pe marginea acestor teme au urmat și

(IUCN), INTERPOL, Organiza�ia StatelorAmericane (OAS) și al�ii.

Cea de a Congresului a avut loc înprima parte a zilei de 18 iunie 2012, lucr

Dezbaterile au fost sus�inute de Institu�iileSupreme de Audit din Brazilia, Canada și Zambia, careau cooperat cu secretariatul Grupului de Lucru privind

auditul de mediu INTOSAI-WGEA, și au avut ca scoppromovarea declara�iilor din Raportul Rio+20 cu privirela auditul mediului precum și a practicilor de audit demediu ale Institu�iilor Supreme de Audit participante.

dezbaterideclara�ii

a doua sesiune

prevederilorDeclara�iei de la Rio

prin luările de cuvânt ale organizatorilor(Asocia�ia Magistra�ilor și Judecătorilor a statului Rio deJaneiro) și partenerilor (INTOSAI-WGEA, BancaMondială, Uniunea Interna�ională pentru Conservarea

, redată în cuprinsul prezentuluiarticol.

Naturii

ăriledesfășurându-se și .

Prezentările și dezbaterile celei de-a doua sesiuni s-auaxat pe următoarele teme:

au fost repartiza�i la o masă de lucru împreună cudelega�iile SAI Moldova, GAO-USA și SAI Brazilia,unde s-au dezbătut aspecte privind auditul mediului și aldurabilită�ii, accesul la informa�ii, utilizarea eficientă afinan�elor publice pentru protec�ia mediului ș.a. și s-aufăcut propuneri pentru documentul final al Congresuluipornind de la proiectul Declara�iei de la Rio, prezentat decătre organizatorii manifestării.

de la această masă de lucru au fostpreluate de către reprezentantul GAO-USA și s-au supus

din ziua de 19.06. 2012. Conformrecomandărilor organizatorilor, delega�ia Cur�ii deConturi a României a înmânat reprezentan�ilorinstitu�iilor supreme de audit prezente la Congres câte unexemplar din materialul pregătit pentru aceastămanifestare, având ca temă ,,

”, prin care sunt prezentate activitatea șiexperien�a institu�iei noastre în ceea ce privește auditulmediului și dezvoltării durabile.

În ultima zi a Congresului, 20 iunie 2012, lucrăriles-au desfășurat în marea sală de conferin�e a Cur�iiSupreme de Justi�ie a statului Rio de Janeiro și s-auîncheiat cu un

, intitulat „

”. Acest document are o însemnătateexcep�ională pentru promovarea, de către fiecare stat, aunei în secolul XXI, fondată pe

și . Documentulfinal, care urmează declara�iilor de la Kuala Lumpur șiBuenos Aires, este menit să pună

.

a fost prezentatăPreședintelui Conferin�ei Rio+20 și șefilor de state și deguverne, precum și altor reprezentan�i de nivel înalt, decătre Președintele Congresului mondial, AuditorulGeneral al SAI Estonia, cu ocazia summit-ului mondialprivind dezvoltarea durabilă care a avut loc la Rio deJaneiro în perioada 21–23 iunie 2012.

Imediat după Congresul mondial, în ziua de21.06.2012, am participat la un organizat deINTOSAI -WGEA, intitulat ,,

”.

în plen, pe sec�iuni mese de lucru

1. Justi�ie socială și durabilitatea mediului: noiabordări.2. Viitorul dreptului de mediu. Raportul dintredrepturile omului și mediu: oportunită�i și problemeemergente.3. Provocările guvernan�ei de mediu la nivel global,regional și na�ional, cu accent pe îmbunătă�ireaeficien�ei.4. Obiectivele și posibilită�ile conducerii/guver-nan�ei la nivel na�ional, privind protejarea șipromovarea durabilită�ii mediului.5. Creșterea eficien�ei implementării legisla�iei demediu și dezvoltării durabile la nivel global.

Reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a României

Propunerile

dezbaterii în plen

Rolul Cur�ii de Conturi aRomâniei în Auditul Mediului și Dezvoltării

Durabile

document final agreat de către to�iparticipan�ii

dezvoltări durabilestatul de drept guvernan�ă eficientă

bazele cooperării înedificarea și sprijinirea capacită�ii institu�ionalepentru implementarea legisla�iei de mediu și pentrufacilitarea împărtășirii celor mai bune practici înscopul asigurării durabilită�ii mediului

Declara�ia Congresului Rio+20

evenimentAuditul de mediu pentru

o mai bună guvernare de mediu

Rio+20. Declara�ia cu privire laJusti�ie, guvernan�ă, legisla�ia pentru durabilitateamediului

Curtea de Conturi a României va ac�iona însensul însușirii și implementării

07

;Exprimându-ne

Luând act

Reamintind

Recunoscând

Reamintind

luând act

Subliniind

Afirmând

Apreciind

Noi, Președin�ii Cur�ilor de Justi�ie, Președin�iide tribunal, Procurorii generali, ConducătoriiInstitu�iilor Supreme de Audit, Procurorii șefi deParchete şi al�i înalţi reprezentanţi ai profesiilorjudiciare, juridice şi de audit, ne-am reunit aici, la Rio deJaneiro, Brazilia, în perioada 17-20 iunie 2012, pentruCongresul Mondial privind justiţia, guvernan�a şi

legisla�ia pentru durabilitatea mediului

Conştien�i

1

2

preocuparea pentru degradareacont

a, precum șiAgenda 21;

, în convocareaacestui Congres,

.

inuă şi fără precedent a mediului natural, care are unimpact negativ asupra realizării obiectivului dedezvoltare durabilă şi, prin urmare, asupra prosperită�iigeneraţiilor prezente şi viitoare;

de observaţiile înregistrate în re�eaua deMediu Globală Outlook 5 privind gradul de degradare amediului în fiecare dintre regiunile lumii;

principiile consacrate în Declaraţia dela Stockholm din anul 1972 privind mediul uman şi înDeclaraţia de la Rio din 1992 privind mediul şidezvoltare

contribuţia importantă adusă decătre comunitatea juridică şi cea de audit la nivel mondialpentru punerea în aplicare a standardelor şi garanţiilor dedurabilitate a mediului, şi observând că în special Cur�ilede Justi�ie au fost garantul statului de drept în domeniulmediului la nivel mondial şi că independenţa judiciarăeste indispensabilă pentru înfăptuirea justiţiei de mediu;

importanţa primului SimpozionGlobal al Judecătorilor convocat de către ProgramulNaţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în anul 2002 încolaborare cu Summit-ul Mondial privind DezvoltareaDurabilă de la Johannesburg, Africa de Sud, şică de atunci, importanţa justiţiei în probleme de mediu acrescut şi mai mult şi s-a materializat în numeroasedecizii, precum şi în crearea unui număr considerabil deinstanţe specializate şi bănci verzi, şi a unui efect dedurată privind îmbunătăţirea justiţiei sociale, guvernan�ade mediu şi continuarea dezvoltării legislaţiei privindmediul, în special în ţările în curs de dezvoltare;

importanţa societăţilor bazate pe statulde drept şi a standardelor de transparenţă şiresponsabilitate;

declaraţiile de la Kuala Lumpur şi dinBuenos Aires de la cele două reuniuni pregătitoare aleacestui Congres al Președin�ilor Cur�ilor deJusti�ie, Președin�ilor de tribunal, Procurorilorgenerali/Miniștrilor de justi�ie, ConducătorilorInstitu�iilor Supreme de Audit şi a altor înalţi

reprezentanţi ai profesiilor juridice şi de audit,desfășurate la Kuala Lumpur, Malaiezia, în perioada 12 -13 octombrie 2011 şi respectiv la Buenos Aires,Argentina, în perioada 23-24 aprilie;

de oportunitatea istorică pentrucomunităţile juridică şi de audit de a se exprima asuprapromovării justiţiei, guvernării şi legisla�iei pentrudurabilitatea mediului oferită de desfășurareaCongresului Mondial în apropierea ConferinţeiNaţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă 2012 (Rio+20);

rolul important jucat de către UNEP,organizaţiile sale partenere şi gazde

Fără respectarea statului de drept, fără dispozi�iijuridice de încredere, deschise și corecte, rezultateleRio+20 vor rămâne neimplementate

Un proces judiciar și juridic independent este vitalpentru implementarea, dezvoltarea şi impunerearespectării legislaţiei privind mediul, iar membriisistemului judiciar, precum şi cei care contribuie laprocesul judiciar la nivel naţional, regional şi global, suntparteneri cruciali pentru promovarea conformită�ii șiaplicarea legislaţiei naţionale şi internaţionale privindmediul.

Legisla�ia mediului este esenţială pentruprotejarea resurselor naturale şi a ecosistemelor şireflectă cele mai bune speran�e ale noastre pentru viitorulplanetei noastre.

Litigiile în domeniul mediului depășesc adeseajurisdicţiile naţionale. Pentru rezolvarea conflicteloravem nevoie de sisteme mai eficiente naţionale şiinternaţionale de soluţionare a litigiilor.

Durabilitatea mediului nu poate fi realizată fărădate de bună calitate, monitorizare, auditare şiînregistrare a performan�ei.

Auditarea mediului şi a durabilită�ii asigurătransparenţa, accesul la informaţii, responsabilitatea şiutilizarea eficientă a finanţelor publice, protejândtotodată mediul pentru generaţiile viitoare.

Declarăm:I. Mesaje către şefii de stat şi de guvern, către al�ireprezentanţi la nivel înalt şi către comunitateamondială

RIO+20 LA �� PENTRU DURABILITATEA MEDIULUIDECLARAŢIA CU PRIVIRE JUSTIŢIE, GUVERNAN Ă ŞI

LEGISLA IA

2 � �

�

�� ș� o

Congresul Mondial privind Justiţia, guvernan a şi legisla ia pentrudurabilitatea mediului a fost găzduit de către: Asociaţia Magistraţilor şiJudecătorilor din Rio de Janeiro (Associaç

esta a fost organizat înparteneriat cu: Banca de Dezvoltare dinAsia (ADB), Convenţia privindcomerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale dedispariţie (CITES); Interpol, Organizaţia Internaţională a InstituţiilorSupreme de Audit - Grupul de lucru pentru auditul mediului (INTOSAI- WGEA), Organizaţia statelor Americane (OSA); Programul Regionalde Mediu din Pacificul de Sud (SPREP), Banca Mondială, ReţeauaInternaţională a Mediului, Comisia de legisla ie a mediului a UniuniiInterna ionale pentru Conservarea Naturii (IUCIN) i InstitutulLegisla iei pentru Planetă Verde.

ão dos Magistrados faceEstado do Rio de Janeiro - AMAERJ); Funda ia Getulio Vargas şiMinisterul Public din Rio de Janeiro. Ac

1 Această declaraţie încearcă să surprindă gama largă de opinii aleparticipanţilor la Congresul Mondial privind Justiţia, guvernan�a şilegisla�ia pentru durabilitatea mediului. Aceasta nu constituie unrezultat oficial negociat, nu surprinde în mod obligatoriu toate punctelede vedere individuale, nici pozi�ii na�ionale sau institu�ionale, sauconsensul asupra tuturor aspectelor.

Judecătorilor, procurorilor publici şi auditorilor lerevine responsabilitatea de a sublinia necesitatea calegisla�ia să asigure realizarea dezvoltării durabile şi potsprijini eficientizarea institu�iilor.

Informaţiile şi cunoştinţele știin�ifice constituieun fundament central al respectării eficiente șiîndeplinirii obligaţiilor din domeniul mediului.

ar trebui să coopereze în edificarea șisprijinirea capacită�ii instanţelor şi tribunalelor, precumşi procurorii, auditorii şi alte părţi interesate conexe lanivel naţional, sub-regional şi regional, pentruimplementarea legislaţiei de mediu şi pentru facilitareaîmpărtășirii celor mai bune practici, în scopul realizăriidurabilită�ii mediului, prin încurajarea instituţiilorrelevante, cum ar fi institutele judiciare, de a oferieducaţie continuă.

Instituţiile internaţionale de guvernanţă existente,destinate protec�iei mediului global, ar trebuiconsolidate. Trebuie să realizăm structuri instituţionalemoderne capabile să creeze reţele şi să îmbunătă�eascăparticiparea la luarea deciziilor. Este urgent necesar să fieavută în vedere transformarea UNEPîn sensul conduceriieficiente și progresului privind politica globală și agendaelaborării legisla�iei din domeniul mediului, în contextuldezvoltării durabile.

Îndeplinirea obiectivelor privind mediulconstituie parte a unui proces dinamic şi integrat, în careobiectivele economice, sociale şi de mediu sunt strânsîntrepătrunse.

Recunoaştem că legislaţia privind mediul şipoliticile adoptate pentru realizarea acestor obiective artrebui să fie non-regresive.

Durabilitatea mediului poate fi realizată numai încontextul unor aranjamente na�ionale de guvernan�ăcorecte, eficiente şi transparente şi al statului de drept,fiind întemeiată pe:

a) l corecte, clare şi care săpoată fi aplicate;b) participarea publicului la luarea deciziilor,accesul la justiţie şi la informaţii în conformitate cuprincipiul 10 al Declaraţiei de la Rio, inclusivstudierea posibilelor avantaje ale utilizăriiprevederilor privind împrumutul, din Convenţia delaAarhus ;c) responsabilitatea şi integritatea instituţiilor şifactorilor de decizie, inclusiv prin implicarea activăa auditului de mediu și impunerea aplicării;d)

luţionare a litigiilor accesibile,corecte, imparţiale, oportune i adaptate, inclusivdezvoltarea expertizei de specialitate însentin�ele/hotărârile privind mediul, precum şiproceduri şi căi de atac în domeniul mediului,inovatoare;f) recunoaşterea relaţiei dintre drepturile omuluişi mediu;g) criterii specifice de interpretare a legislaţieiprivind mediul.

Durabilitatea mediului poate fi realizată numaidacă există regimuri juridice eficiente, cuplate cu oimplementare eficace şi cu proceduri juridice

şiaccesul colectiv la justiţie, și un cadru juridic şiinstituţional de sus�inere şi principii aplicabile din toatetradiţiile juridice din lume.

Justiţia, inclusiv luarea deciziilor în modparticipativ și protejarea grupurilor vulnerabile deefectele negative dispropor�ionate asupra mediului,trebuie considerată ca element intrinsec al durabilităţiimediului.

Numai prin implicarea activă a tuturorcomponentelor societăţii, în special a instituţiilornaţionale şi sub-naţionale şi a funcţionarilor responsabilicu chestiuni privind justiţia, problemele de guvernan�ă şilegisla�ie, inclusiv a judecătorilor, procurorilor,instituţiilor de audit şi a altor funcţionari cheie, poate firealizat un progres semnificativ susţinut, care sărăspundă nevoilor popoarelor lumii şi să protejezedrepturile omului.

Împreună cu conducerea UNEP, trebuie creată oreţea instituţională internaţională, cu implicareapartenerilor Congresului Mondial şi a altor organizaţiirelevante, sub îndrumarea unor Președin�i de Cur�i deJusti�ie, de tribunal, a unor avoca�i generali, procurori șiconducători de Institu�ii Supreme de Audit, eminen�ierudi�i în domeniul juridic și al�i membri erudi�i aicomunită�ii de elaborare și aplicare a legisla�iei, selecta�i.

Această

al Președin�ilor Cur�ilorInterna�ionale de Justi�ie, al Președin�ilor de tribunal,al Avoca�ilor generali, al Procurorilor generali, alConducătorilor Institu�iilor Supreme de Audit, alinstituţiilor pe care aceștia le reprezintă şi al altorcomponente ale lanţului juridic şi de impunere aaplicării, inclusiv prin intermediul reţelelor la nivelinternaţional şi regional;b) calită�ii schimbului de informaţii şi de date şidiscuţii între comunităţile juridică şi de audit;c) dezvoltării continue şi aplicării legislaţiei privindmediul la toate nivelurile, precum şi încurajareaextinderii viitoare a jurisprudenţei privind mediul;d) unei educaţii îmbunătă�ite, consolidareacapacităţilor institu�ionale, transferul de tehnologie şiasistenţă tehnică, inclusiv cu scopul de a consolidaeficient guvernan�a naţională în domeniul mediului;e) angajamentului corespunzător al guvernelornaţionale în privin�a obiectivelor stabilite.

UNEP poate contribui la asigurarea finanţăriinecesare

privind capacită�ileîmbunătă�ite.

Statele

legi privind mediu

mandate și roluri clare și coordonate;e) mecanisme de so

ș

accesibile,inclusiv cu privire la

poate promova realizarea:a) angajamentului continuu

II. Principii pentru progresul justiţiei,guvernan�ei şi legisla�iei pentru durabilitateamedi

III. Cadrul instituţional pentru promovareajustiţiei, guvernan�ei şi legisla�iei pentrudurabilitatea mediului în secolul

reţea instituţională internaţională

consolidării capacită�ii institu�ionale șischimbului de informaţii

ului

XXI

calitatea procesuală activă

08

Rio +20 la pentru durabilitatea mediuluiDeclaraţia cu privire justiţie, guvernan�ă şi legisla�ia

09

Székely Csaba-IstvánCamera de Conturi HarghitaDirector

CRIZA MONDIALĂ: PREMISE, EFECTE ŞI SOLUŢII

„Domnule Preşedinte: cheltuiţi, cheltuiţi, cheltuiţi!”

C r e d i t a ţ i , c r e d i t a ţ i ,creditaţi

– suna felicitarea deAnul Nou(1933) a lui

„

.

de „ ireale, a unor

Cum a fost posibil acest lucru? Care au fostfolosite cu

atâta dexteritate în atingerea scopurilor, prinminimalizarea

respectiv

- a fost turatpeste capacitate de ”.

.

au favorizat accederea lacredite ieftin

Despre

”. Aceasta a produs ample

Numa

J.M. Keynes,adresată preşedinteluiamerican F.D. Roosevelt.

Criza generală este consecinţa

politicii relaxate a reglementărilor şi controalelor

instrumentele de modelare economică

” – tunau băncile şimediul politic la începutuldeceniului trecut, marcândînceputul unei perioade

de mari convulsii economico-sociale, reunite într-ocriză generală profundă.

„legiferăriilăcomiei” sectorului financiar, transformareaspeculaţiei moderate de piaţă într-un instrumentmalign, devastator. Îndatorarea populaţiei cu multpeste capacitatea sa de rambursare şi cu un consumpeste nevoile sale reale a devenit o „armă de nimicireîn masă”, propagată la nivel intercontinental„Criza imobiliară”, transformată în „criza sub-primelor” şi acutizată într-o criză generală, a fostgenerată

frumos împachetate şi legate cu fundele-

toate pentru voturi electorale şi profituri colosale.

şimanagementului preventiv? Ce rol a jucat statul înapariţia fenomenului şi redresarea situaţiei? Care afost activitatea organelor naţionale şi internaţionale dereglementare şi de control? – sunt doar câteva întrebărila care se caută răspunsuri prin acest articol.

Modelul crizei actuale pare a se suprapunemodelului de criză elaborat de către CharlesKindelberger, prin cele patru etape ale sale:

şi

Construcţia modelară a economiei a clacat,întrucât motorul său -

către „

Dezechilibrarea raportului dintre cele două(cel al intervenţionismului statului

în economie şi teoria monetaristă a „pieţeloreficiente”), singularizarea unuia dintre modele şiconstruirea unei politici agresive pe acel modelselectat, fără a se prevedea instrumente corectoare - aucontribuit la declanşarea crizei de segment, devenităulterior una sistemică

Reglementările guvernamentale traduse în

e prin „demolarea” excesivă a rigoriistandardelor de creditare, cu efecte distorsionatoareasupra funcţionării normale a pieţelor. Acceptarea de

supradimensionate; estomparea vigilenţeisistemice de farmecul iluziilor, promovate ingenios decătre cercurile politico-financiare, construite pe„efectul de turmă” devastator – au generat capcanesociale periculoase. Prin restrângerea interesului degrup al sistemului financiar-bancar, concomitent cusocializarea efortului de expansiune monetară, s-aupus bazele unei „bule imobiliare”, care s-ametamorfozat într-o criză generală.

şi s-a scrismult şi nu ne-am propus să reiterăm ideile deja emise;o vom face doar secvenţial, în măsura în care vor servievidenţierii carenţelor de sistem cu efectedevastatoare. În cele ce urmează nu vom ocolinominalizarea instituţiilor, persoanelor, jucătorilorcare – voit sau din ignoranţă – au contribuit ladeclanşarea celei mai mari crize mondiale, după ceadin 1929-1933, şi ale cărei efecte le vom resimţi multtimp de acum înainte.

Crizele şi recesiunile economice au abundat dinplin. Istoriografia lor se pierde undeva în Olandaanului 1637, când a explodat prima „ ”legată de „dezba te r i asupra neces i tă ţ i i in te rvenţ ie iguvernamentale în reglementarea pieţelor scăpate desub control. Ca să numai vorbim de „

” din Marea Britanie a anului 1720 sau panicaimobiliară americană din 1837. Enumerările potcontinua.

i între anii 1960-2007 au existat 122 decrize/recesiuni în lume, care au ţinut în medie patrutrimestre. Au fost înregistrate 28 de crize alecreditelor; 28 de crize imobiliare; 58 de crize aletitlurilor de valori şi ale pieţelor financiare, dintre careprimele două au avut o durată mai lungă. Crizeleimobiliare au ţinut în general 4,5 ani, iar preţurile realeale imobilelor au cunoscut o scădere de cca. 30%. Un

vânzarea de iluzii” visuriamericane

managementului riscurilor

sectorul financiar

modele economice

politici monetare relaxate

riscuri

Criza generală actuală este de fapt crizadoctrinelor; criza eticii afacerii (îmbogăţireaangajaţilor în detrimentul acţionariatului); crizapoliticului; criza reglementărilor; criza auditurilorşi controlului.

expansiunea mon

actorii foaia de parcurs a crizei

mania lalelelor

Colapsul SouthSea

etară, apariţia punctelorvulnerabile a şocurilor defavorabile,necesitatea intervenţiei puternice a statului îneconomie.

lăcomia de grup

bulă financiară

10

Criza mondială: premise, efecte şi soluţii

lucru le este comun tuturor crizelor: ele au fost generatede o lăcomie financiară necontrolată. Dar parcă exploziade lăcomie din 2007 le-a întrecut pe toate. Lăcomiacercurilor economico-financiare a fost construită peiluziile vândute acţionarilor, angajaţilor, contribuabililornaivi.

”. Alături depreşedinte se aflau Franklin Raines (preşedinte/directorgeneral ) şi Leland Brendsel (preşedinte la

fost o acţiune concertată, de încurajare aachiziţionării locuinţelor. Selecta companieprezidenţială vorbeşte de la sine. Firmele şi

deţineau şi garantau creanţe ipotecare de sute demiliarde de dolari, facilitând acordarea împrumuturilorbancare riscante. Cele două firme au raportat profiturimult diminuate, nereguli contabile, dar şi recompensemanageriale foarte consistente

Politica reglementărilor a jucat un rol determinantîn îndatorarea puternică a populaţiei şi încărcareagospodăriilor individuale cu credite ireale. Pe lângă„efectul bulgărelui de zăpadă” al dobânzilor realnegative, sunt cunoscute şi alte două instrumente deinfluenţare.

şiagreată au favorizat apariţia bulei imobiliare, întrucâtdobânda ipotecară putea fi dedusă din impozitul datoratde contribuabilul dornic să devină proprietar imobiliar.Această facilitate fiscală a contrabalansat determinantdorinţa plăţii anticipate a ratelor ipotecare, banii astfeldisponibilizaţi au fost orientaţi spre consum. Aceastăpolitică a creşterii consumului prin corelarea cu creditele

ipotecare a fost susţinută fervent de FED , prin vocea sacea mai autorizată: preşedinteleAlan Greenspan

În cazul imposibilităţii plăţii ratelor,nu se mai intenta proces, ci creditorul depunea cheileimobilului, închizând astfel tranzacţia eşuată.

, s-a promovat interesulspeculanţilor imobiliari, iar scopul investiţiilorimobiliare s-a deturnat de la socializarea unor condiţiimai bune de locuit la construire în vederea revânzării.Investitorii, fără vreun aport propriu, au obţinut profituriconsiderabile, dar au avut şi o influenţă determinantăasupra generării crizei.

Aceste intervenţii nechibzuite au creat distorsiunimajore, atât asupra pieţei concurenţiale, cât şi

” adistorsionat preţul de piaţă! Astfel, o speculaţie„pozitivă” în faşă a putut genera efectele extreme aleunei „speculaţii” scăpate de sub control. America aînregistrat o nouă categorie socio-arhitecturală: „

, ca efect al unui vis american destrămat şi caeşec al unei politici economice hazardate.

Legătura intrinsecă dintre visul american şi „bulaimobiliară” se regăseşte în

Faptul că un volum imens de lichiditate a ancorattocmai pe piaţa imobiliară este doar o pură întâmplare.Putea ancora şi în alte zone de absorbţie. Dar segmentulimobiliar a creat un teren propice, susţinut de un val deentuziasm necontrolat („efectul de turmă”) şi de politicaimobiliară a imigraţiei a Administraţiei Bush jr.Îmbunătăţirea ratei de deţinere a unei locuinţe printreminorităţi şi imigranţi s-a realizat prin relaxareareglementărilor de creditare şi intervenţia pepiaţa titlurilor

1. ”

.

GSE

„Iluziile (imobiliare) pierdutePreşedintele SUA, G.W. Bush jr., declara în

iunie 2002, la Atlanta:

2.

„…

).A

.

.

asupramediului casnic.

Specularea „

-urilorde valori. Istoria GSE-urilor este una

mai veche.

eu chiar cred în

Fannie Mae

Freddie Mac

FannieFreddie

.

Prin relaxarea standardelor de creditare

visulamerican

In

. Să deţii o casă face parte din acel vis. Vomdemara acţiunile necesare pentru a ajuta mii deamericani să-şi poată cumpăra o casă. Acest proiect estebenefic şi pentru cartea de vizită a ţării

, prinpolitici fiscale favorizante şi prin simplificareaprocedurii falimentului

iluziilor şi euforiei de turmă

oraşedin corturi”

1

2

3

4

Politica socială a locuinţelor politica fiscală

stituţia falimentului a fost la fel de relaxată caşi cea a creditării

politica guvernamentală alocuinţelor

Politica guvernamentală a locuinţelor

1

2

= (

= ( )

Fannie Mae

Freddie Mac

Federal National Mortgage Association

Federal Home Loan Bank Board

) AsociaţiaIpotecară Naţională Federală;

CorporaţiaFederală pentru Credite Ipotecare Imobiliare;

3

4FEDAlan Greenspan

= Rezerva Federală, Banca Centrală a SUA;= Preşedinte FED (1987-2006); republican; a

recunoscut la audierile din Congres, din 23.10.2002, lipsamecanismelor de echilibrare a pieţii; a participat la ConferinţaBilderberg din 2002;

11


În anul 1934 a fost creat (

”,

. În anul 1968,

S-a creat, astfel, un

pentru 78% din portofoliul emisiunii titlurilor .

(

. Dinacea

, pentru care primul sprijin în implementare a fostfurnizat de

.„

.

,afirma la un moment dat: „

decât un mic pas.

.

” are ovechime mai mare.

FHA

Fannie Mae

dezechilibru intra-sistemic

Freddie Mac

Firmele au privatizat profitul, concomitent cusocializarea riscurilor

MBSLegea „Community Reinvestment Act”

CRA

politica de relaxa

privilegiilor guvernamentale

Federal HousingAdministration

titluri de valori

Fannie Maederivatelor

De-reglementarea

Fannie

Fannie Maenoi suntem echivalentul

Rezervei Federale în domeniul imobiliar

) pentru acordarea de garanţiisuplimentare solicitanţilor de credite cu venituri mici şicu un aport de 20%. Criza ipotecară a fost agravată şi deactivitatea „ FHA eliberândnumeroase autorizaţii de funcţionare pentru firmeintermediare dubioase, cu istorie criticabilă în materie. Înaceste condiţii, activitatea autorităţii statale a generatpagube de sute de miliarde de dolari prin acordarea degaranţii ipotecare criticabile.

În anul 1938 a luat fiinţă pentruachiziţionarea ipotecilor imobiliare deţinute de bănci şi acreditelor FHA, urmată de reîmpachetarea acestora, învederea asigurării unei atractivităţi investiţionale, printransformarea lor în

a privatizat firma şi a plasatacţiunile sale pe bursa din NewYork.

:o firmă privată beneficia în continuare de garanţiiguvernamentale pentru creditele contractate. Activitatea

şi-a croit sfera de interese pe locuinţe şi piaţa, neavând dreptul de a emite credite ipotecare.

Pe acelaşi sistem va funcţiona şi firma ,constituită în anul 1970.

, prin accesarea de credite ieftineşi plasarea acestora în condiţiile pieţei. Nişa lor de piaţă afost una considerabilă, în anul 2000 au fost responsabili

), care era în vigoare din anul 1977, şi un studiu alFED-ului din Boston evidenţiau

stă situaţie, mass-media a construit un subiect depresă major. Astfel, terenul fertil pentru noul „angrenajfinanciar inovativ” era deja pregătit. „Bulgărele dezăpadă al creditului imobiliar” avea să se pună în acţiune.

S-a pus o mare presiune asupra băncilor care, încazul unui punctaj CRA mic, erau pasibile de amenzi, leera interzisă fuziunea sau crearea de altesucursale/subsidiare.

” a vizat, printre altele,diminuarea aportului propriu al împrumutatului de la unprocent de 25% la doar 3%, concomitent cu „subţiereadosarului” cu documentele de garanţie. Relaxareastandardelor de creditare a afectat direct băncilecreditoare care, sub presiunea CRA, a surplusului delichiditate creat în economie, dar şi sub impactulconcurenţei au fost „motivate” să crească plasamentelede credite. Relaxarea reglementărilor a venit în sprijinulnu numai al grupurilor sociale defavorizate, ci şi alspeculanţilor imobiliari.

Relaxarea a lovit în GSE-uri, care au fost obligatede guvern să crediteze cca. 52% din populaţia cuveniturile situate sub nivelul mediu naţional. Aceastăobligaţie a fost acceptată din cauza scandalurilor legatede contabilitatea lor (2002-2003) şi a iminenţei risculuiretragerii

Capitalul eliberat de bănci în urma cumpărăriiipotecii se direcţiona pentru alte creditări, transferându-se şi riscul de plată a creditului/dobânzii. Cele două GSEau beneficiat de sprijinul Trezoreriei americane, dereglementări permisive, scutiri de taxe etc. În 2002, celedouă GSE deţineau credite plasate de peste 1,3 trilioanede dolari, mai mult decât primele cele mai mari 10 băncidin lume, devenind, astfel, cei mai mari utilizatori deproduse derivate de pe Wall Street.

a stabilit relaţii strânse cu dezvoltatoriiimobiliari pentru a exercita presiuni asupra agenţiilor dereglementare, folosindu-se puternic de lobbişti!Administraţiile americane au avut greutăţi majore cumanagementul celor doi. Raines, de la

”! De aici pânăla o serie de dispute politice nu mai era

,care la rândul lor au generat impacturi diferenţiate întrebeneficiarii informaţiilor asimetrice

Această criză reprezintă sfârşitul etapei profundmarcate de expansiunea creditelor construite pe roluldolarului de deviză de rezervă, prin închiderea uneisuper-bule formate în mai bine de 25 de ani. Dar,conturarea unor politici economice care au creatpremisele favorabile apariţiei „

Dezechilibrul financiar (finanţarea consumuluiexcesiv, a deficitului balanţei de plăţi americane de cătreChina, Japonia) s-a transformat într-o criză financiară, încentrul căreia s-a postat sectorul bancar.

vameşilor crizei

Administraţia Johnson

Băncile au fost forţate să accepteCRA

re a reglementărilor decreditare

Politica guvernamentală a locuinţelor a contribuitsubstanţial, prin efectele propagate, la distorsionareapieţei imobiliare americane şi la creşterea riscurilorataşate sectorului financiar prin ascensiuneanecontrolată a şi

3.

discriminareaimigranţilor şi minorităţilor în acordarea creditelor

creditelor sub-prime creditelor Alt-A

Politici guvernamentale relaxate ce aufavorizat apariţia şi explozia crizei

super-bulei

57 = (

= drepturi asupra instrumentelor financiare - sunt instrumentede asigurare împotriva riscurilor; = drepturiasupra unor bunuri reale;

GSE

DerivateInstrumentele financiare

Government Sponsored Enterprises) entităţile imobiliaresponsorizate de guvernul american;6

7MBS = (Mortgage Based Security) titluri de valori cu perioadă de

maturizare scurtă;

M a n e v r e l e e c o n o m i c o - p o l i t i c e a l e

Cauza crizei

a pus presiune perespectarea dogmei monetariste!

„

Disfuncţionalităţile sectorului financiar

spaţiu de mişcare „sub-controlat” cultură a„supervizării line”

se regăseşte şi în axareaexcesivă pe mecanismele pieţii

Cât ne costă această autoritate nici astăzi nu ştim cusiguranţă

auîncetinit dezvoltarea economiei reale. Pierderile cauzatede criză sunt evaluate la peste 30 mii de miliarde dedolari, iar numai în sectorul bancar – potrivit evaluăriiFMI – este de 1000 de miliarde de dolari, din care 55%revine SUA, 17% Euro-zonei; 15% Marii Britanii, 9%Elveţiei, 4% Japoniei. Ţările BRIC nu au fost multafectate de criză, rezervele lor valutare constituind osursă de finanţare a ţărilor aflate în criză.

Sistemul financiar (in special cel bancar) şi-a creatun şi o

” pentru sine, ruperea de economia reală, s-auconstituit şi ele în cauze ale declanşării crizei.Voinţa de perfecţionare a reglementărilor şi controluluisectorului financiar-bancar s-a lovit de rezistenţafinanţiştilor, de opoziţia lor activă ne-desconsiderată deguvernanţă şi legislativ.

Abandonarea poziţiei dominante a dolarului pepiaţa financiară internaţională şi crearea unui nou sistemmonetar internaţional va aduce alte incertitudini, riscurişi teren fertil speculanţilor în materie.

au determinat CongresulAmerican să renunţe la reglementările de control, cuexcepţia preţului ţiţeiului extras în ţară, generând oinflaţie cu două cifre şi intrarea în r

Până în anul 1979, SUA a pierdut controlul asupraeconomiei proprii şi eşuase în calitatea sa de responsabilcu sistemul monetar internaţional.

începând cu anii 1980, opolitică economică promovată de către Ronald Reagan şiMargaret Thatcher.

Reagan definea această postare, aproapeexclusivă, pe mecanismele pieţii, drept „

”, categorie calificată de Soros drept„

” al secolului al XIX-lea- teoria concurenţei perfecte de pe piaţă. Ştiut este cămecanismele pieţei pot fi distorsionate şi, tocmai pentrucontracarare, au fost create autorităţi de reglementare şide control al pieţelor. Cu toate acestea, pieţeleefervescente au reintrodus, în anii 1980, doctrina„ ”; autorităţile financiare, pierzând influenţalor asupra pieţei, au lăsat calea liberă pentru naşterea şidezvoltarea „ ”. Această super-bulă a fostspartă de criza , care a fost să fietocmai acul ce a înţepat balonul super umflat.

epararea băncilor comerciale decele de investiţii, care a funcţionat între 1933-1998, a fostabrogată abia în anul 1999.

Legea a fost iniţiată de F.D. Roosevelt şiCongresul american pentru a contracara efectele nociveale Marii Depresiuni 1929-1933. Dezechilibrul a fostgenerat de acţiunea băncilor comerciale care au acordatîmprumuturi nelimitate pentru investiţii şi pentru

achiziţionarea portofoliilor de acţiuni. Spargerea „bulei”în 1929 a tras în jos băncile comerciale şi populaţia, înlipsa unor dep

. Era prohibită deţinerea în portofoliulacestor bănci a firmelor ce aveau ca obiect de activitatefurnizarea altor categor

Până în anul 1980, un paragraf al legii asiguracadrul normativ pentru FED, ca în anumite situaţiispeciale să poată limita nivelul dobânzilor.

enirea separării băncilorcomerciale de cele de investiţii. Atunci când băncile deinvestiţii înregistrau profituri uriaşe, băncile comercialeau făcut tot posibilul pentru a se alinia la acesteperformanţe. S-a eliminat bariera intrării băncilorcomerciale pe palierele fondurilor mutuale şi altorproduse financiare, pentru o clientelă foarte extinsă. Anul1980 a adus un nou experiment: băncile în căutare deprofit au creat noi tehnici financiare pentru evitarearestricţiilor, creând

pe pieţele financiare.Preşedintele Reagan declara: „

Relaţiile preşedintelui FED, Volcker, cuadministraţia Reagan s-au destrămat, datorită şipresiunilor exercitate de către

(1985-1988) pentru a obţine mai uşor baniprin diminuarea ratei dobânzii, încurajându-sedezvoltarea accelerată a economiei.

În urma declanşării crizei din 2007, candidatul lapreşedinţia SUA, John McCain, a susţinut

Congresul a adoptat o legislaţiemult mai permisivă pentru activitatea instituţiilorfinanciare.

” („obligaţiile Brady”), prin cares-au şters împrumuturile din registre!

a fost adoptată,în anul 1999, de către Congresul SUA şi promulgată depreşedintele american, Legea Gramm-Leach-Bliley”.Cu acest prilej solemn, preşedintele Clinton declara cumultă convingere: „

” reprezentată desepararea băncilor, respectiv interdicţia ca o bancă deinvestiţii să deţină una comercială şi viceversa.

Băncile de investiţii au stat la baza declanşării„ ”, a lanţului trofic alcrizei. Ţinând cont că băncile de investiţii acţionau înafara sistemului de reglementări ale FED, nu erau supuserestricţiilor referitoare la capitalul social. Acestereglementări erau aplicabile însă băncilor comerciale.Prin legiferarea Congresului SUA, s-au creat condiţiilenecesare fuziunilor bancare la nivel global, fărăprecedent şi cu un impact devastator.

– toate pentru a se putea manevrafonduri mari într-un mod nestingherit. „

ecesiunea din perioada1974-1975.

actuale

”. Procesul are ca punct deplecare mai vechiul „

„Legea Glass-Steagall”, ce a instituit s

ozite asiguratorii.

ii de servicii financiare.

Prin promulgarea Legii Glass-Steagall s-a ridicato „ ”, ce avea m

[sic!].

necesitateareintroducerii legii, dar

a implementat înanul 1989 „

În timpul

”.

.Legea a rupt „

Producţia debani

farmeculpieţei

ţei

plasă de protecţie

Intenţia noastră nueste să desfiinţăm agenţiile de reglementare. Avem de-aface cu reguli ineficiente, greu de respectat. Le vomelimina pe cele contraproductive şi inutile”

Vom dărâma zidurile învechite, dândautoritate băncilor

plasa de siguranţă

efectului bulgărelui de zăpadă

Administraţiei Richard Nixon

Administraţia Ronald Reagan

Adminstraţia G. W. Bush sen.

Administraţiei Clinton

fundamentalismul pielaissez-fair

laissez-fair

super-buleicreditelor sub-prime

Scopul legii a fost stoparea mecanismelorspeculative care ar putea conduce la generarea unei noicrize mondiale

fondurile mutuale cu randamentemari

Planul Brady

secretarul Trezoreriei,James Baker

12


În timpul mandatuluipi

a aprobat

prin implementarea

(. Capita

a fost predecesorul lui AlanGreenspan timp de opt ani la conducerea FED. A fostadversarul principiului

Administraţiei G. Bush jr.

ConsiliuluiConsultanţilor Economici de la Casa Albă

Administraţia Barack Obama

aţa imobiliară a ajuns la proporţii uriaşe,şi au dărâmat record după record. Numai

profitul băncii Goldman Sachs a înregistrat o creştere de93%, astfel că în Comitetul bancar al Senatului americanzburdau opiniile cum că: „lucrurile sunt prea frumoasepentru a fi adevărate”.

Preşedintele Bush jr., un fost partizan al de-reglementărilor, a ajuns în final (17 decembrie 2008) sărenunţe la încrederea sa necondiţionată plasată înmecanismul pieţei libere!

Tot în acest răstimp, membriiau gafat

continuu în aprecierea ratelor reale de creştere aeconomiei, din 1997 până în 2002, şi nu numai.Consiliul, în timpul mandatului lui Bush, a continuatseria gafelor de prognozare. Raportul pe 2008 prevedea ocreştere lentă, dar pozitivă a economiei. Prognozele pe2009 şi 2010 cuprindeau o creştere reală de 3%, cuinflaţie scăzută şi rate bune de utilizare a forţei de muncă.Se poate să nu se fi bănuit nimic?

pachetulsalvator de 825 mld. de dolari - iar FED, scăderea rateidobânzii de referinţă la aproape 0% pentru accelerareamecanismelor de dezvoltare! Senatorul Obama, încampania sa electorală pentru prezidenţiale, era depărere că: „…

”.Viitoarele măsuri intervenţioniste ale guvernului nouinstalat la CasaAlbă vor fi conexate indisolubil cu fondul„premoniţiei” de mai sus.

Toate aceste mişcări politice au contribuitdeterminant la apariţia „

”, primul pilon al construcţiei modelare acrizei.

Creşterea volumului lichidităţilor monetareaflate în circulaţie şi relaxarea reglementărilor aufacilitat creşterea ofertei de credite, creând premiseleapariţiei speculaţiilor în zonele economice unde preţurileactivelor şi produselor sunt determinate de aşteptărileviitoare (iluziile socializate).

Cum se poate observa pe graficul de mai sus,preţul locuinţelor a cunoscut o creştere relativascendentă din 1996, explodând în anul 2002, odată cudiminuarea creşterii economice. FED a diminuatdobânda de referinţă la 1,75% (ianuarie 2002) şi a ţinut-ola un nivel scăzut până în august 2005, creând, astfel,lichidităţi enorme pe piaţă. Conjunctura situăriidobânzilor de referinţă sub nivelul ratei inflaţiei agenerat dobânzi real negative pentru deponenţi,favorizând creşterea exponenţială a contractărilor decredite, a îndatorării nerealiste şi periculoase.

Politica bugetară a a maiindus deficite serioase, mulţumită măsurilor de relaxarefiscală, dar şi datorită costului războaielor purtate.

Conjunctura economică mondială a făcut ca marirezerve valutare (în dolari) ale Chinei să fie plasate îneconomia americană, pentru finanţarea deficituluibugetar de peste 6%. Infuzia uşoară a capitalului străin îneconomia americană a făcut să dispară temporar dinsistemul american mecanismele stimulatoare pentruentităţi, promovând reducerea consumului şieconomisirea.

Surplusul de lichiditate, necontracarat prinpolitici şi instrumente de echilibrare, a facilitatacceptanţa pentru

.Rostogolirea şi reîmpachetarea instrumentelorfinanciare a diminuat vigilenţa supervizorilor; în ideeacă „economia duduie”, se încasau profituri şi comisioaneuriaşe. Riscurile au fost acoperite (aparent) prinasigurări, dar în realitate au fost plasate într-o zonăcolaterală, de unde aveau să-şi producă, mai târziu,efectele lor distrugătoare prin rostogolire.

lul venea în valuri. Lichiditateaşi profitul sectorului financiar creşteau exponenţial, darşi gradul de îndatorare şi riscul. În tranzacţiile „în numepropriu” (punerea în joc a propriilor bani) erau, de fapt,puşi în joc şi banii persoanelor asociate ( şialţii).

, care au început să-şifacă simţită prezenţa încă din perioada formării „

” - o bulă a tehnologiei, a încrederii plasate înefectul favorabil al creşterii productivităţii tehnologice.Dezvoltarea acestei bule pe bursa de valori americană aînceput în mijlocul anilor 1990. FED - prin preşedinteleAlan Greenspan - a intervenit frecvent în mecanismelede funcţionare ale economiei, limitând dobânda dereferinţă, în ideea că are un efect de încetinire aeconomiei.

reglementării relaxate (), contrar principiilor promovate ulterior de către

Greenspan. După ce Volcker şi-a dat demisia de laRezerva Federală - sub presiunea politicului – s-a

indicele DowJones S&P

JP Morgan

buleidot.com

laissez-faire

Merrill; Goldman; Bear; Lehman;Morgan Stanley

dacă Freddie Mac şi Fannie Mae s-arprăbuşi, sistemul financiar ar primi o lovitură fatală

fenomenului de expansiunemonetară

4.

Administraţiei Bush

inovaţiilor fin

Marile bănci de investiţii au devenit adevărateSA-uri publice

Politicile monetare generatoare de crizăpoartă amprenta gafelor

Expansiunea monetară

jr.

riscuri majoreanciare cu randamente mari

)

FED

Paul Volker8

13


Sursa: ;Pénzügyi Szemle, nr. 2-3, 2009, D. Győrffy - Szép új világ Amerikában8

Paul Volcker a fost preşedintele (un consiliuconsultativ) şi membru fondator al , cu implicaredirectă în campania lui Barack Obama;

Group of ThirtyComisiei Trilaterale

14


demarat amplul proces de creare a giganticelordezechilibre financiare, cu punctul culminant(deocamdată) în perioada 2007-2008!

, încă din anii 1990, stimulând ascensiuneapieţii, nelăsând-o să se autoregleze prin scădere şi săprevină, astfel, formarea bulelor. Prin injectarea de„lichidităţi salvatoare”, în momentele de „cutremurfinanciar-fiscal”, nu a fost lăsată piaţa să înregistrezepierderile corectoare atât de necesare. Dezechilibrulpieţei a fost creat de asimetria dintre intervenţiafinanciară a statului pe piaţă şi capacitatea de acceptanţăa lichidităţii de către receptor. Lichidităţile, pompate subforma unor fluxuri puternice, au depăşit posibilitatea deacceptare/procesare sănătoasă, în timp ce retragerile delichidităţi au fost mult încetinite, anevoioase. Şi acestedisfuncţionalităţi au contribuit la crearea dobânzilor realnegative. „Experienţa de laborator” a intervenţieidistorsionate în funcţionarea pieţei a produs o realăestompare a sentimentului de risc, a responsabilităţiimăsurilor luate, conturân

După demiterea lui Greenspan de la vârful FED,urmaşul acestuia şi-a „pus serios umărul” la maturizareacrizei.

” pentru concepţia sa desprepotrivit căreia: „…

Pentruaceastă soluţie chiar şi astăzi este „alintat” cu numele de„Elicopter Ben”, făcându-

” – afirmăBernanke

Greutăţile comunicaţionale în materie de inflaţieau avut efecte dramatice asupra pieţii titlurilor de valori(acţiunilor).

Dar mai presus de acestea, FED, din considerentepolitice şi din dorinţa de evitare a conflictelor, nu s-aridicat la nivelul aşteptărilor instituţionale. Nu s-aprevenit maturizarea „conglomeratelor de bule” princontracararea relaxării standardelor de reglementare acreditărilor. Iar „cireaşa pe tortul bulei tensionate” areprezentat-o credinţa necondiţionată în calitateainovaţiilo

FED, prin politica sa monetară dezechilibrată, adebusolat factorii stimulatori ai pieţii. Politicastandardelor de creditare mult relaxate a fostimplementată prin corelarea sa cu politica „visuluiamerican” ridicat la rangul politicii guvernamentale alocuinţei.

după care „” s-a dovedit a fi

greşit. Acea politică monetară a fost dezechilibrată, o„lucrare artistică contrafăcută”, la un cost enorm, cupuncte de mare vulnerabilitate pentru economiaamericană şi nu numai.

Aşa cum se deduce şi din graficul anterior,surplusul de lichiditate a fost canalizat spre sectorulimobiliar, determinând explozia preţurilor. Într-oeconomie care „duduia”, unde „curgea mierea”, înumbra „tranzacţiilor cu iluzii”, era în formare o bulăfoarte periculoasă. Diminuarea reglementărilor decredi

şi

„Creditarea ALT-A” era profund riscantă datoritălipsei documentaţiei (adeverinţă de venituri) sau a probeide „liber de sarcină” pentru imobilele aduse în garanţie.„Sub-primele” erau legate de o istorie a împrumuturilordeficitare, de insolvabilitatea al

Aceste două categorii de credite au explodat de la4%, din volumul total al creditelor (în anul 2000), la 40%(în anul 2006). În acest context, criza se contura clar laorizont, fiind observabilă fără mari eforturi de analizăeconomico-financiară.

Se ştie că „peretele de foc” al creditorilor eraasigurat prin ipoteci sau prin transformarea creditelor întitluri de valori. În cazul creditelor sub-prime, „nisipulmişcător” se identificase cu capcana dobânzilor foartemici în prima etapă, urmând ca după 2-3 ani acestea săcunoască creşteri exponenţiale, împingându-i pe debitorispre solicitarea refinanţării creditului sau la abandonimobiliar. Emisiunea titlurilor de valori pentru creditesub-prime s-a realizat prin diverse GSE sau instituţii

Obligaţiunile erau transmise firmelor de investiţiiori instituţiilor specializate în emiterea de .Acestea le-au restructurat, le-au împachetat şi au încheiatasigurări pentru ele (

ondiţii, riscurile - grupate iniţial într-o mânărelativ restrânsă de creditori şi investitori - au fostîmprăştiate pe orizontala pieţii financiare internaţionale.

Creditele ipotecare restructurate (re-împachetate) şi

Elicopter Ben

.

.

Credit Default Swap

management alriscurilor denaturat

Ben Shalom Bernankedef

derivate

CDS

Politica monetară americană a funcţionatasimetric

laţie,

5.

du-se undin temelii.

a fost supranumit„

”

se aluzie la „”. „

r financiare de a fi diminuatoare de riscuri.

Dictonul lui Alan Greenspan,

tare a condus la explozia portofoliilor cu riscurimari, reprezentate de categoria

.

tor credite etc.

financiare specializate.

– ). Înaceste c

9

producţia de bani este la îndemânaguvernului, din care rezultă că deflaţia poate fi învinsăcu ajutorul banilor aruncaţi din elicopter

tiparniţa deelicopter Oamenii ştiu că erodează puternicvaloarea reală a , astfel că interesulstatului este să genereze a anumită inflaţie

politicamonetară nu este ştiinţă practică, ci artă

inflaţia

Apariţia marilor ameninţări a fost posibilădatorită dezvoltării „bulei activelor”, acumulării dedatorii uriaşe şi subdimensionării (desconsiderării)

datoriei publice

creditelor ALT-A sub-prime

A p a r i ţ i a p u n c t e l o r v u l n e r a b i l e(ameninţărilor)

riscurilor sistemice.

9Bern Sh. Bernanke preşedinte al FED de la 01.02.2006;

15


transformate în titluri de valori, derivate, obligaţiuniplasate pe pieţe financiare, erau purtătoare de

favorabil de instituţiile de evaluare a creditelor. Acestederivate (printre care şi ) erau destinate, în marea lormajoritate, tranzacţiilor speculative. Comerţul cu CDS afos t o t ranzac ţ ie de vânzare /cumpărare aprotecţiei/garanţiei, contra unor comisioane periodice( omisionarul se angajează săgaranteze datoria debitorului pentru cazurile deinsolvabilitate. Volumul CDS-urilor a crescutexponenţial din anul 2002 (1563 miliarde de dolari) pânăla 30 iunie 2008 (54.611 miliarde de dolari), cu 53 mii demiliarde de dolar

Printre marii vânzători de CDS-uri se regăsea şicare a cunoscut din plin

şocurile financiare ale unei pieţe la a cărei debusolare acontribuit la rândul său

„Mesajele sceptice” ale unor investitori cunume sonore (Soros, Buffett), au previzionat apariţia„efectului bulgărelui de zăpadă” asupra portofoliilorvizate.

: creşterea liniară apreţului imobilelor (de aici refinanţarea creditelor) şicererea pentru noul produs financiar (derivatele). Atuncicând a apărut criza plusului de ofertă de pe piaţalocuinţelor închiriate, iar ulterior şi în segmentul noilorimobile (anul 2007) - preţurile au înregistrat o scăderebruscă de 4,5%. Majorarea dobânzilor peste nivelulinflaţiei (de către FED), începând cu semestrul II alanului 2005, a generat scumpirea creditării şi, implicit,diminuarea cererii de locuinţe.

Noua situaţie a făcut ca creditele sub-prime sănu mai poată fi finanţate, iar aportul minim adus înconstrucţia creditării, împreună cu ratele majorate după

expirarea perioadei de graţie, au făcut ca volumul datorieisă fie mai mare decât valoarea de piaţă a imobilului.Proprietarii „visului american” s-au văzut nevoiţi sărenunţe mai degrabă la imobile, decât să plătească rate,care oricum au depăşit potenţialul lor financiar.

, ca şi volumulexecutărilor silite, care a crescut într-un an cu 79% (2007raportat la 2006). Datorită unor oferte mult mai maridecât cererea, preţurile imobiliare au cunoscut o scădere30% (2008 faţă de 2007). În acest context, a scăzut atâtcererea cât şi preţul derivatelor.

Prin selecţia asimetrică a informaţiilor primare,la care aveau acces actorii pieţei financiare, s-a creat ocontraselecţie, care la rândul său a generat efecte graveasupra creditelor sub-prime. Aceste efecte negative s-auconsolidat pe mai multe paliere

princonvingerea uşoară a oamenilor de a accede la credite,chiar şi la cele care nu erau necesare şi nu puteau firambursate. A câştigat doar agentul prin comisionulprestabilit;

s-aufacilitat evaluările supradimensionate, iar cum riscurileerau transferate, prin intermediul obligaţiunilor emise,ambele categorii au câştigat;

pe lângă satisfacţiacreşterii paletei de credite plasate, emitentul titlurilorplasa mai departe riscul asociat creditului, comisionul erastabilit la nivelul cantităţii (valorilor cumulate) titlurilorşi nu calităţii acestora. Toţi au avut de câştigat;

evaluatorii erau plătiţi nu de către investitori, ci deplasatorii de credite, care la rândul lor au permis să sesolicite evaluări acolo unde evaluatorii erau cel mai bineremuneraţi. Dar, mai presus de toate, marii evaluatori nuagreau ideea de a se contrapune cu politicaguvernamentală promovată intens, evitând o coliziune cusfera politică.

Iată câteva dintre efectele imediate ale şoculuirelaxării normative, favorizate de presiunileguvernamentale construite pe o anumită politică petermen scurt. Pe piaţa titlurilor de valori cu grad ridicat derisc, s-a întâlnit o mare cerere şi o mare ofertă, pentru acăror apropiere s-a creat un monstru instituţional ce adistorsionat piaţa şi a generat efecte colaterale m

America a gafat încă o dată. După ce prinintervenţii guvernamentale a favorizat asimetriainformaţiilor plasate pe piaţă, cu toate pleiada efectelorsale nocive, a mai lăsat piaţa „să se descurce singură”, săse autoregleze singură - doar sunt „ ” şi tindspre echilibru -

riscurimajore evaluate

CDS

AIG,

Mecanismul „bulei imobiliare” a fostconexat la doi factori multiplicatori

:

:

( ):

:

modelului monetarist de laChicago

. Aceste produse financiare erau

) prin care c

i, într-un procent de 3.494%!

.

, astfel:a.

b.

c.sau

d.

ajore.Aceste efecte majore trebuiau urgent tratate prin

.

potrivit.

swap spread

compania de asigurări

6.

Portofoliul creditelor ALT-A şi sub-primeneonorate a crescut exponenţial

Sectorul financiar a fost marcat deintervenţii dezechilibrate, marcate de: rostogolireariscurilor; îndepărtarea lor de segmentul economicgenerator; socializarea pierderilor şi restrângereaţintei beneficiare de profit.

intervenţii statale

Apariţia şocurilor defavorabile

Primele şocuri, cu efecte de propagare largă, aufost generate de măsurile concretizate în schimbarea„regulilor jocului”(prin modificarea reglementărilor, însensul creşterii rigurozităţii lor), apariţia decalajelordintre efectele limitate ale bulei şi aşteptările nelimitateale investitorilor.

pieţe eficiente

Între agentul bancar şi împrumutat

Între creditori şi evaluato

Între creditori şi instituţia emiterii titlurilor devalori banca de investiţii

Între investitori şi evaluatori de credite

ri imobiliari

GSE

16


-

S-a creat o

l-a avut

, de preluare a„

,

S-a apelat la o

În acest proces „autodistrugător”, secretarulTrezoreriei americane, Alan Greenspan, şi FED au avutun rol determinant. Nu au acţionat în direcţia consolidării standardelor de creditare, nu au impusmajorarea/creşterea rezervei bancare, iar prin acceptareadoctrinei autoechilibrării pieţei au minimalizat rolulreglementărilor şi controalelor financiare! Nu auobservat că tocmai politica de relaxare normativă amajorat riscurile sistemice, creând o criză cât cea din1929-1933. Au minimalizat obligaţia statului de ainterveni corector asupra unei pieţe împinse în derivă!

Când se maturizează premisele ca o criză locală sădevină una sistemică, prin atragerea în spirala sadistrugătoare şi a celorlalte componente structurale(ascendente sau pe orizontală), când politica economicăproduce perturbaţii sistemice, când jucătorii pieţei sefolosesc de instrumentele dezechilibrării în maximizareaprofitului atunci,

În contextul scumpirii creditării, al falimentăriicreditelor ipotecare - instituţiile emitente ale creditelorsub-prime au anunţat falimente în lanţ. Panica s-apropagat şi pe piaţa inter-bancară, teama deimposibilitatea valorificării derivatelor a adus crizabăncilor şi . Expunerea laLehman Brothers era de peste 30:1, la fiecare dolar decapital social avea peste 30 de dolari credite plasate!Încrederea şi mecanismul de funcţionare a pieţei s-aublocat. Falimentul Lehman, în septembrie 2008, a făcutca FED să pompeze mari lichidităţi în sistemul bancar, săfacă naţionalizări şi să activeze pachete de salvare a cărorvaloare finală nu ne este cunoscut. Unii analişti vorbeauîn 2009, chiar şi despre 7,8 mii de miliarde de dolari!

Pentru soluţionarea crizei şi salvarea sistemuluibancar s-au făcut intervenţii majore, dar care, prinpropagatoarea efectelor coliziunii intervenţioniste, augenerat alte disfuncţionalităţi, astfel:

, respectiv apariţia „riscurilor morale” (cândpersoana căreia se ataşează riscul nu este identică cupersoana care beneficiază de profitul tranzacţiei);

(favorizarea SUA şi statelor din nucleulsistemului financiar mondial şi defavorizarea stateleperiferice sistemului). Procesul a facilitat evitareaimpozitării capitalului aflat în circulaţie liberă, ce aretendinţa de a fugi de fiscalizare şi s-a dovedit a fi un

proiect profund fundamentalist al pieţei;

(bazat pe teoria autoreglării pieţii).Prin de-reglementarea procesului creditării, „nucleulfinanciar” s-a folosit de expansiunea creditelor şi a„absorbit” economiile realizate de periferie. SUA şi-a„consolidat”, astfel, deficitul balanţei sale de plăţi. Unlucru ilar s-a dovedit a fi faptul că economiile realizate destatele mai puţin dezvoltate s-au propagat spre statul celmai bogat, care şi-a crescut deficitul balanţei, inducândastfel o altă expansiune a creditelor spre aceste statefurnizoare de lichidităţi. Prin inovaţiile financiare, aexplodat şi „pofta” băncilor şi fondurilor mutuale de afinanţa achiziţiile de titluri de valori pentru scopurispeculative. De-reglementarea pieţei a fost o soluţieiresponsabilă a autorităţilor de reglementare! În acestproces, un aport determinant la consolidarea şi spargereasuper-bulei

– susţine Soros!

activelor toxice” din bilanţul băncilor „slăbite” şilicitarea lor pe piaţa liberă, pentru a se stabili valoarea lorreală. Repede s-au descoperit capcanele ascunse aleacestui program (riscul stabilirii unor preţuri foarte mici;costuri publice enorme; privilegierea acţionarilorinstituţiilor financiare; eliminarea riscului de faliment;câştiguri suplimentare pentru activele preluate la preţurimai mari decât cea de piaţă). Prin transferul activelortoxice de la sectorul privat la cel public, riscurile cele maimari au fost mutate dinspre mediul privat către celpublic, generându-se un alt risc, cu impact major asuprasistemului financiar global.

s-a dovedit o idee ce adezavantajat acţionariatul, iarnu s-a dovedit a fi soluţia cea mai eficientă pentrueradicarea efectelor crizei.

altă tehnică a redresării, prino

Această metodă avea să impună alegerea dintrealternativa instituirii de noi taxe speciale şi acceptareaunor reglementări mult mai stricte.

Ca şi efect al întăririi reglementărilor, vânzările detip „ ” a acţiunilor au fost interzise în scopulprotejării integrităţii şi calităţii pieţelor de capital şiîntărirea încrederii investitorilor.

a propus,totodată, reconsiderarea practicilor de management alriscurilor, a politicilor de compensare, evaluare şi deacordare a creditelor.

Toată criza a fost efectul unui inovativ,ingenios construit pe maximizarea profitului şi peminimalizarea riscurilor, flancat de un managementatipic al riscurilor, susţinut de un model economicnetestat conjunctural şi ataşat unui „vis prea îndepărtat”prin politici contextuale.

7.

stimulare asimetrică a expansiuniicreditelor

Globalizarea asimetrică a pieţelorfinanciare

Sistarea treptată a reglementărilorfinanc

activitatea lui Alan Greenspan şiBen Bernancke

Prima măsură de contracarare a efectelor

Măsura recapitalizării băncilor şi preluarea decătre stat a participaţiunilor

naţionalizarea băncilor

ferirea garanţiilor de către stat la creanţele de slabăcalitate.

Necesitatea intervenţiei statului

-

Bear Stearns Lehman Brothers

short

puzzle

�

�

�

iare, concomitent cu accelerarea procesuluifinanciar inovativ

crizeia fost adoptarea programului TARP

10

Institute of International Finance

statul trebuie să intervină cumecanisme corectoare.

10 = Troubled Assets Relief Program;TARP

17


8. Managementul riscurilor şi modelareaeconomică

.

, aufavorizat crearea acestui model.

”, prin „

” .

Autori i modelului

Ingineriile financiare ale perioadei 1990-2000,dezvoltarea IT-ului şi a inovaţiilor financiare(derivatelor) au creat premisele iniţierii unui noumanagement al riscurilor, a unei noi evaluări a riscurilorde portofolii prin modelare instituţională.

Acest model, în condiţii de funcţionare normală apieţei şi cu un nivel dat de confidenţialitate, era capabil săofere o evaluare a celei mai mari pierderi posibile, pentruun interval de timp dat. Prin acest model, investitoriiaveau posibilitatea obţinerii de informaţii zilnice asuprariscurilor ataşate portofoliului deţinut. Precedentelecolapsuri (când aventurierii pieţei au produs marifalimente bancare - Banca Barings sau Daiwa), care s-audatorat

În lipsa unor alternative de evaluare a riscurilorataşabile inovaţiilor financiare, Comisia Basel a permis,în anul 1995, ca băncile să se folosească de propriile lormodele în definirea pasivelor.

Cu toate că model pare să fi funcţionat bine,iar criza LTCM din 1998 a fost catalogată doar ca oexcepţie de la regula generală, carenţele utilizării acestuimodel nu au întârziat să apară odată cu criza sub-primelor. Lipsurile s-au datorat neverificării noilorproduse financiare din perspectiva riscurilor produseîntr-o perioadă lungă de timp, acceptarea

de 99%, concomitent cuminimalizarea influenţei de1%. Procentul de probabilitate de 1%, denumitconvenţional şi „

”, într-o conjunctură nefavorabilă, putea inducepierderi înzecite în raport cu ponderea de 1%.

În cazul evaluării CDS-urilor, prin metoda ,indicatorii arătau riscuri minime, dar a existat oameninţare majoră, potrivit

Inevitabilul avea să se producă!Sistemul a scos în evidenţă posibilitatea manipulăriiindicatorilor (potrivit intereselor) şi faptul că metoda de

protecţie nu este flexibilă, fiind construită pe o piaţăideală. Mecanismul a prevăzut natura pro-ciclică areglementărilor: în vremuri bune, la un nivel ridicat alactivelor, este nevoie de un capital mai redus, dar atuncicând preţurile se prăbuşesc, intră în funcţiune spiralavânzării în vederea creşterii capitalului investiţionalcare, la rândul său, determină o altă descreştere apreţurilor.

nu au statuatinfailibilitatea evaluării riscurilor prin modelare.Modelele economice nu au capacitatea de a cuprindetoată complexitatea unei realităţi deduse analizei. Încriza sub-primelor, siguranţa artificială indusă de acestsistem modelar a determinat „adormirea vigilenţei”actorilor economici, prin acceptarea de riscurisupradimensionate, care în final, prin activarea„principiului levierului” asupra „evenimentului coadă”,au condus la dezastru!

Dar „coregrafii” plasamentelor de capital nu potproba „nevinovăţia lor”, căci abstracţiile făcute delimitele modelului au la bază un puternic interespecuniar: crearea unei ceţi artificiale în pătrundereamecanismelor de funcţionare a pieţei şi a modului deîncasare a unor profituri extreme, deoarece riscurilemari, pot genera profituri mari, în special când riscurilese socializează, se internaţionalizează, iar profiturile seindividualizează, se regrupează, se restrâng.

Atunci când limitele modelării financiare auexplodat, arhitecţii sistemului s-au explicat.

Alan Greenspan, chiar şi în memoriile sale, arămas un fervent promotor al modelării economice,explicând că în cazul produselor financiare complexeautoreglarea trebuie lăsată la latitudinea pieţei, căciactorii pieţei sunt antemergătorii reglementărilor, acesteproduse complexe corectează piaţa şi generează profiturimai mari, iar eşecurile limitate nu pot produce seismeputernice, întrucât sunt contracarate de mecanismeleintrinseci ale pieţei dezvoltate.

Oh, ce prelegere academică frumoasă despre unlaborator economic ideal! Dar realitatea arată cu totulaltfel.

!Ţinerea artificială a dobânzilor la un nivel negativ, petermen lung (George Soros l-a atribuit campanieielectorale americane din 2004), a servit interese politicepe termen scurt, prin generarea unei creşterispectaculoase efemere, prin promovarea consumuluiexagerat şi creşterea popularităţii conducătorilor politici.Această măsură s-a dovedit una ne-sustenabilă pe termenlung, determinat de caracterul său antieconomic,artificial. Ideea că, prin transferarea sarcinilor sociale aleguvernului în sfera privată, ţelul politic construit pedreptatea socială poate fi atins mai uşor, fără afectareabugetului consolidat -, a fost o simplă „iluzie pierdută”încă din start.

11

12

lipsei unui management intern al riscurilor

principiului „

VaR

procentului deprobabilitate favorabil

procentului de incertitudine

efectul delevier

VaR

VaRVaR

VaR

evenimentul coadă

Şi încă nu s-a rostogolit, în timp şi spaţiu, tot„efectul benefic” al pieţei autoreglate prin modelare

Relevanţei

Legii Googhart

Banca de investiţii J.P. Morgan a creat modelul VaR

11

12VaR = value-at-risk;Atunci când actorii pieţei, în formularea deciziei, se bazează pe un

indicator numeric, se estompează ţinta aflată în spatele indicatorului;

18


9.

riscurile

managementului crizei

P r i n c i p a l e l e c a r a c t e r i s t i c i a l emanagementului crizei

Prin instrumente financiare derivate,

.Cum

limitarea dobânz

au

, generând

de povaramanagementului crizei. S-a procedat la implementareaprogramelor de relaxar

accesibil doar statelor cu datorii publice moderate.Ca un

„

aufost îndepărtate de sistemul bancar, dar nu în totalitate şinu în proporţia dorită,

(a vizat doar propria-iinstituţie),(omiţându-se managementul riscurilor sistemuluifinanciar). Astfel că măsurile luate individual pentrusupravieţuire au generat efecte iraţionale la nivelcolectiv. Managementul individual al crizei s-a lovit dezidul internaţionalizat al derivatelor şi, implicit, deriscurile ataşate acestora. Mecanismele secvenţiale aleunui management limitat nu s-au putut aplica şi la unnivel extins al dispersiei riscurilor.

căci nu oferăsoluţii cuprinzătoare despre cum trebuie conduseafacerile, iar reglementările contabile, care joacă un rolesenţial în managementul riscurilor, trebuie revizuite.Necesitatea armonizării reglementărilor contabile, amanagementului riscurilor şi a reglementărilor decreditare – a devenit o provocare majoră pentrupoliticieni.

În etapa „principală” a crizei financiareglobalizate scopul principal aleste susţinerea funcţionării sistemului de intermedierefinanciară. Aproape în toate statele afectate de criză,băncile trebuie să se concentreze pe trei categorii deprobleme: nevoia de capital, din cauza pierderilorsuferite; împrumuturi pe termen scurt de la băncilecentrale; ilor de referinţă practicate debăncile centrale.

În SUA, guvernul a început prinrăscumpărarea „activelor toxice”, iar în Europa de Vest,prin subscrierea la majorările de capital, statul şi-aasigurat un anumit portofoliu din pachetul de acţiuni albăncilor.

urmărit contracararea perturbaţiilorproduse pe pieţele financiare. În perioada scursă de ladeclanşarea crizei, FED a majorat lichiditatea sistemuluifinanciar cu mii de miliarde de $. Falimentul sauperturbaţiile de creditare ale „băncilor mamă” au afectat

direct situaţiainternaţionalizarea crizei.

ca parte a politicilor monetare, s-afocusat pe îmbunătăţirea managementului crizei şi asituaţiei lichidităţii din sistem. În data de 8 octombrie2008, principalele bănci centrale din lume (FED; BEC;BC din Elveţia şi Marea Britanie) au diminuat, într-unmod concertat, cu 0,5% rata dobânzii de referinţă. Spaţiulde manevră a politicii monetare, în cadrul managementulcrizei, a rămas însă destul de limitat. Doar prindiminuarea dobânzii de referinţă nu se poate asiguracreşterea creditării, a consumului şi activităţiiproducătoare de valoare adăugată.

În aceste condiţii,

e fiscală şi de expansiune acheltuielilor bugetare, pentru contrabalansarea efectelorcrizei financiare. Expansiunea fiscală şi capitalizareabăncilor de către stat au crescut deficitul bugetar şidatoria publică, scop pentru care acest procedeu a devenit

, în condiţii de criză apareautomat nevoia înăspririi .Astfel, se află în dezbatere posibilitatea ca CDS-urile săfie tranzacţionate la bursă sau să se creeze o

” pentru derularea operaţiunilor cu derivate.

Sistemul financiar a devenit cea maiglobalizată construcţie, dar şi cel mai instabil segment aleconomiei mondiale. În crize, statele/guverneleurmăresc, prin intervenţiile lor, îmbunătăţirea siguranţeicreditării prin consolidarea reglementărilor şisupervizărilor. Guvernele, pe de o parte, se folosesc deavantajele globalizării; pe de altă parte, nu suntmobilizate în crearea unei instituţii de reglementarefinanciară globalizată, căci se tem de intervenţionismulîn propriile lor pieţe. În aceste condiţii, avansarea estedestul de anevoioasă.

Limitările de lichiditate globală au afectat aceleţări care au un sistem bancar aflat la discreţia pieţelorfinanciare externe. Criza financiară globală a afectat,prin sistemul bancar mondial extins, şi acele state caredeţineau rezerve valutare mari (Rusia, Coreea,Singapore).

După treizeci de ani de la destrămarea SistemuluiMonetar Internaţional, creat la Bretton Woods,recesiunea a reactivat principiile acestuia. Evitarea crizeise poate face prin coordonarea reglementărilor financiarela scară mondială, atunci când dezechilibrele actualuluisistem financiar global ameninţă sustenabilitatea

managementul riscurilor a avut oconstrucţie individuală

nu a fost extins şi la nivelul sistemului

Specialiştii cer noi şi noi reglementări alefuncţionării sistemului bancar,

politica fiscală a fost chematăsă degreveze politica monetară

reglementărilor statale

Managementul crizei este îngreunat decontradicţia dintre globalizare şi suveranitatenaţională.

Basel II

?!

subsidiarelor externe

,

lait-motiv

Capitalizarea băncilor a devenit un atributexclusivist al statului

Împrumuturile contractate pe termen scurt de labăncile centrale

referinţă practicate debăncile centrale

Criza financiară americană, prin mecanismeleglobale de transmisie, a devenit aproape instantaneuuna mondială; uriaşele fonduri virtuale care au„dispărut” au desecat pieţele financiare internaţionale,criza de lichiditate devenind o criză de credite. Criza decredite a creat o recesiune (principal în industriaimobiliară şi cea a construcţiilor de maşini), facilitândgeneralizarea recesiunii şi translatarea ei la nivelglobal.

Limitarea dobânzilor de

Casă decliring

sistemul financiar-bancar fiindafectat puternic

19


comerţului liberalizat. Ideea este împărtăşită şi deUNCTAD, care consideră că singura soluţie viabilă esteaceea a coordonărilor multilaterale internaţionale.

În managementul crizei au jucat un rol activ atâtBanca Mondială, cât şi , prin acordarea deîmprumuturi pentru finanţarea deficitelor de cont curent,dar nu şi de credite de lichiditate.

Odată cu explozia crizei financiare din Asia desud-est (1997), FMI a creat o instituţie de finanţare asituaţiilor de urgenţă , pentru ţările ameninţate cudestabilizarea financiară şi pentru eradicarea risculuifinanciar sistemic. Decizia s-a luat foarte operativ. Deacest sistem a beneficiat şi România, dar creditele au fostacordate ca împrumuturi „

Sub presiunea crizei, FMI a modernizat şi atransformat practica sa de creditare, cu o vitezănemaicunoscută în istoria sa de peste 60 de ani. Reformasistemului de creditare a Fondului s-a manifestat şi încrearea unui cadru de creditare flexibilăţările cu un fundament solid, o politică economică bunăşi cu o direcţionarea creditelor pentru prevenirea crizei.Evaluările preliminare ale acordării liniei de credit suntorientate spre verificarea capacităţii statului solicitant dea putea face corecţiile de politică economică necesareredresării.

Împrumuturile FMI, accesate rapid, suntimportante pentru ţările solicitante, dar şi pentru Fond.

FMI, acuzat odinioară de lentoare şiinflexibilitate manifestate în intervenţii şi în luareadeciziilor, odată cu globalizarea crizei financiare areacţionat nesperat de operativ şi eficient. A renunţat laprincipiile ortodoxe ale neo-liberalismului, sprijinind„practica stimulării bugetare keynesiste”, recunoscândobligativitatea eliminării dezechilibrelor produse înfinanţele globale. Nu demult (2006), GuvernatorulBăncii Centrale a Angliei încă cerea reformarea FMI,căci rolul său de a fi „ ” s-a diminuatconsiderabil - solicitare ce trebuie regândită.

FMI a făcut publică şi o serie de analize globalecritice şi autocritice, prin care a recunoscut că nu a pututprevedea criza şi nu a orientat actorii economicimondiali în contextul respectiv! Este şi acesta un pasimportant în evoluţia sa instituţională. Dar acordarea deîmprumuturi, în condiţii de accedere relaxate, ridicăautomat întrebarea: cât va mai dura această politică?

Grave dezechilibre există şi în cadrul arhitecturiiFMI, între statele creditate şi cele finanţatoare, recteSUA(cu cele mai mari datorii) şi China (cu cele mai marirezerve acumulate). Finanţele mondiale aşteaptă ca, peviitor, SUA să-şi diminueze consumul intern,concomitent cu creşterea economisirii, în timp ce înChina să crească consumul intern şi să se diminuezeeconomisirea. Imaginea în oglindă a SUAşi China, aratăne-sustenabilitatea deficitului balanţei de plăţi al SUA,respectiv a creşterii permanente a excedentului celuichinez. Este o situaţie care reclamă reflecţiiprofesioniste, anticipative, dar şi luarea de măsurimacroeconomice rapide.

Însă problema soluţionării ponderii voturilordeţinute de marii creditori ai lumii (China, India,Japonia) a rămas, deocamdată, în suspensie. Chinabeneficiază de un vot mai mic în FMI decât stateleBenelux. consideră că FMI, de mult, numai este supervizorul SMI de la Bretton Woods, iarEuropa este ultra-reprezentată în Fond(Franţa/MareaBritanie: 4,95%), faţă de China (2,94%). S-ar putea ca înviitorul apropiat, China să obţină o mai mare influenţă înstructura de vot al Fondului, concomitent cu diminuarea„greutăţii” Europei. Asta, fiindcă lumea selectă afinanţelor este pusă în faţa unui adevăr incontestabil:China este marele furnizor de lichiditate. Şi acest fapt areşi un preţ colateral.

Este de reţinut că FMI, prin oficioasele sale şiprin speach-urile rostite de managerii săi, a făcut publicăviziunea sa macroeconomică cu privire la criză,subliniind că fenomenul este consecinţa gravelor

Supervizările (auditurile), care nu au beneficiatde informaţii suficiente (?) - sunt de părere exponenţiiFondului - nu au putut stopa extinderea comerţului cutitlurile de valori supraevaluate, contribuind laescaladarea declinului economic.

Aşadar, din perspectiva arhitecturii viitoare afinanţelor, se impun trei lucruri: îmbunătăţirea

”.

, pentru!

: „…

”.

„

” – afirma, directorul general adjunct al FMI .

FMI

EFM

FCL

10.

carenţe ale sistemului de reglementări aflat învigoare

R e v i s t a t r i m e s t r i a l ă a F o n d u l u i ,, reţinea în numărul său din

iunie 2008

FMI şi criza mondială

13

14

15

stand-by

salvatorul de serviciu

Financial Times

Reformele

Finance&Development

John

Lipsky

calea spre criză este caracterizată prinnivelul scăzut al ratelor nominale ale dobânzilor;abundenţă de lichiditate; volatilitatea scăzută a pieţelorfinanciare şi acceptarea marilor riscuri de cătreinvestitorii automulţumiţi. Investiţiile riscante audevenit o „normalitate”, bazându-se pe noileparadigme ale pieţelor eficiente, miraculoase

propuse pot fi de succes dacă seaxează pe principiile pieţei libere, printre care şi pe unsistem financiar mai bine reglementat

FMI este singurul beneficiar al crizei, căci, prinmecanismele sale de creditare, şi-a recâştigat poziţia,rolul şi importanţa de odinioară în sistemul monetarinternaţional!

13 = Emergency Financing Mechanism;= Emergency Financing Mechanism;

EFMFLC

14

15 Universitatea John Hopkins, 17 noiembrie 2008;

20


sistemului reglementărilor financiare; evaluareariscurilor de sistem cu mult mai mare acurateţe;instituirea de mecanisme de acţionare mult maiperformante în managementul riscurilor.

. Titlurile de valori foarte riscante au fosttranzacţionate ca şi cum ar fi nişte titluri neriscante. Însăefectele negative ale declinului s-au propagat rapid.Guvernele s-au văzut în situaţia regândirii deciziilor depolitică economică, prin asigurarea sustenabilităţiicererii, limitarea scăderii producţiei şi reinstaurareaîncrederii consumatorilor.

rează pecrearea unui sistem de reglementări şi instituţii menite sădiminueze nivelul riscurilor sistemice, fără să„stranguleze” inovaţia financiară. „

” – afirmă experţii FMI.

, afirma la Madrid, în data de 15 decembrie2008, că trebuie introduse schimbări în reglementărilepieţelor financiare, trebuie eficientizată activitateainstituţiilor financiare internaţionale.

Publicaţiasublinia, în numărul său din 28 ianuarie 2009, că în

pofida măsurilor extinse de politică economică,tensiunea financiară a rămas acută şi trage în joseconomia reală. Relansarea economiei reale nu esteposibilă până când nu se redresează sectorul financiar şinu se relansează pieţele de credit. Pentru aceasta estenevoie de noi iniţiative de politică economică. Politicilemonetare şi fiscale trebuie să sprijine şi mai bine cerereaagreată, iar strategiile de dezvoltare să poată asigurasustenabilitatea fiscală pe termen lung.

Aceste idei evidenţiază nu numai o înrăutăţire asituaţiei, dar şi faptul că s-a produs o metamorfozărelativă în concepţia FMI, care s-a îndepărtat de„ortodoxia neoliberală” agreată până nu de mult. Prinvocea economistului-şef, , FMI s-apoziţionat într-o postură inedită în anul 2009, aceea de afi

evidenţia, în martie2009, că în procesul de declanşare a crizei un rol esenţiall-a jucat efectul globalizării nereglementate, afectându-se tot arsenalul instrumentelor sale de promovare:proprietatea privată; companiile integrate global;lanţurile de aprovizionare globale şi pieţele libere.

reţinea, în numărul său din aprilie 2009, căFMI şi-a mai corectat în jos prognozele sale precedente,subliniind că: „

. Paralel cu aceastăînrăutăţire a prognozelor, FMI s-a văzut obligat a fi mult

mai categoric în evaluarea gravităţii situaţiei economi

Nu putem să nu observăm cât de uşor au trecut mariianalişti de sistem sau instituţiile de evaluare cu rezonanţăinternaţională, peste imensele prejudicii create deîncrederea oarbă acordată unor modele economiceconstruite în laboratoarele academice şi care au fostridicate la rang de busolă în orientarea politicilor macro-economice. Totuşi, au existat practicieni care au trassemnale de alarmă din timp şi au reliefat carenţeleteoriilor neverificate de practică – idei ale căror ecouri nuau penetrat, însă, zidurile Wall Street-ului sauWashingtonului. Unul dintre ei este miliardarul GeorgeSoros

Marele finanţist Soros subliniază, într-una dincărţile sale , că actuala conjunctură cere schimbarea

Se ştie căS.M.I. a fost construit pe această paradigmă, până cândpieţele nu

crize profunde - declanşate la 6 august 2007 - au fostevidente cu ani în urmă.

Soros a ajuns la concluzia că reţinerea manifestatăde autorităţile financiare în a observa extindereaproceselor nefavorabile asupra economiei reale,dovedeşte că aceste autorităţi şi actorii pieţelor financiaresunt captivii derapajelor grave ale mecanismelor deacţionare ale pieţei, iar

– este de părere Soros!Raporturile dintre cerere şi ofertă nu sunt

independente între ele, ci se influenţează reciproc.Realitatea poate fi manipulată, chiar şi fără limite. Peaceastă realitate economică şi-a construit analizeleSoros. Adversarul înfocat al Administraţiei Bush jr. -căreia i-a atribuit faptul că şi-a dat seama de posibilitatea

Finance&Development

DominiqueStrauss-Kahn

World Economic Outlook (WEO)

Olivier Blanchard

Finance&Development

WEO

, în numărul său din

11.

sistemul financiar global esteconstruit pe concepţii eronate şi erodate, ce trebuieschimbate din temelii

decembrie 2008,

aFMI

Ideologiile construite pe ipoteze false vorschimba realitatea

a identificat

Marea provocare a viitorului se concent

Fostul director general al FMI,

!

eimondiale.

.

s-au mai putut auto-echilibra. Semnaleleposibilelor dezechilibre sistemice, prevestitoare ale unei

.

cauza principală a crizeiîn subestimarea riscurilor sub impulsul unui viitorstrălucit

Evaluarea riscurilorde sistem impun informaţii de mai mare acurateţe; noi şimai bune reglementări – atât la nivel instituţional cât şila nivel macroeconomic

mult mai keynesist în perioada de criză, decât în etapacea mai glorioasă a keynesianismului

economia mondială a ajuns într-orecesiune gravă, ceea ce este acutizat de o masivă crizăfinanciară şi de o gravă pierdere de încredere. Măsurilede politică economică extinse, dar adeseori mai puţinortodoxe, au generat unele îmbunătăţiri în stabilizareapieţelor financiare, dar nu au restabilit încă încrederea şinu au stopat scăderea activităţii economice şi reflexiiletensiunii pieţelor financiare

George Soros şi criza mondială

16

paradigmei profund greşite, care susţine că pieţelefinanciare totdeauna tind spre echilibrare!

16 Soros G., –PublicAffairs Ltd, London;

The new paradigm of financial markets, The credit crisisof 2008 and what it means –

21


manipulării realităţii, i-a acordat întâietate, întrucât„

”. Nici noi nu putem să facem abstracţie dedezintegrarea „visului imobiliar american”, un vis al căruiuriaş cost s-a extrapolat şi s-a propagat extra-teritorial.

În legătură cu ,Soros este de părere că, dintr-o anumită perspectivă,pieţele financiare totdeauna greşesc, dar în condiţiinormale ele au capacitatea de a-şi echilibra extremele.

Oare pentru atingerea unei ţinte (pecuniare) trebuiecreat un dezechilibru secvenţial al pieţii financiare,manipulând una din componentele sale, folosindu-ne şi deprincipiul reflexivităţii pieţei? Poate fi îmbrăcatămanipularea în haina „iluziilor sociale” aservite uneidorinţe politice colorată electoral, construită pe doctrineeconomice de laborator, rupte de o realitate puternicinfluenţată de manevre distorsionatoare?

Credem că intervenţia statului, care s-ar fi dorit să fieuna de echilibrare şi de detensionare, a accentuat mai multdezechilibrul, a amânat explozia super-bulei tensionate şiîmp l in i r ea c i c lu lu i economic „(creştere/descreştere).

Mecanismele de corecţie ale pieţei americane trebuiasă acţioneze în etapa de „boom” a bulei, unde costulintervenţiei era incontestabil mai mic în comparaţie cu celdin etapa „bust”. Acest raţionament nu a fost la îndemâna„pieţei eficiente”.

Programarea (în timp şi spaţiu)şi calitatea intervenţiilor corectoare, devin factori esenţialiai prevenirii escaladării efectelor exploziei întârziate abulelor. Iluziile, prin impactul deviator al unor politicieconomice nefundamentate, devin în prima etapă factoride consolidare şi creştere, prin dezechilibrul creat asupramodelului de piaţă iniţial (echilibrat între cerere şi ofertă).Când se realizează acest lucru, evaluările riscurilor şitehnicile comerciale vor da rateuri. Încep să-şi facăapariţia germenii crizei.

Experienţa anilor precedenţi, în special ai crizeiactuale, a demonstrat că pieţele au persistat în „greşelipermanente” în loc să funcţioneze relativ bine (doar cumici rateuri), producând mecanismele necesare corecţiei.

” – este de părereSoros.

. În procesele reflexive ale pieţei, aceste autorităţi,ca şi actorii pieţei se integrează prin influenţări reciproce.Este de recunoscut că şi reglementatorii sunt supuşigreşelilor, ca şi actorii pieţei.

În noile concepţii doctrinare, apărute după criză, s-aacreditat ideea , potrivitcăreia eşecurile pieţei se datorează slăbiciuniireglementărilor, iar datorită acestei carenţe reglementărilear trebui sistate. O greşeală la fel de mare ca şi concepţiacomunistă, potrivit căreia pieţele trebuie sistate datorităslăbiciunilor manifestate.

Credem că politica relaxărilor normative -promovată de preşedinţii Reagan, Clinton, Bush – a

contribuit într-o măsură importantă la distorsionareapieţei şi apariţia crizei generale.

Şi suntem convinşi că nu reglementările sau pieţeletrebuie desfiinţate, ci standardele existente trebuierevizuite, amendate sau trebuie adoptate noi normative -implicit cele privitoare la activitatea băncilor (inclusiv acelor centrale) şi misiunea evaluărilor - şi la care să seataşeze

Criza a scos în evidenţă– este

părerea ex-preşedintelui SAI din Ungaria, exprimată la oconferinţă organizată de Ministerul Finanţelor

Constatarea devine mai pregnantă după lecturareaunui articol din ce reţine că

Nu faptul că s-a auditat programul de salvgardareşi constatările consemnate, ci faptul că a fost primul auditcare s-a derulat la banca centrală americană – poate devenisubiectul unor interesante reflexii macroeconomice. Poateşi acest lucru explică posibilitatea producerii unei crize cuo anvergură atât de mare! În urma auditării FED, senatorulamerican Bernie Sanders a declarat că: „

”! Este o observaţie cardinală.Credem că, dacă auditurile publice externe erau

bine proiectate în timp şi în spaţiul financiar-bancar, cufocusarea atenţiei comitetelor de specialitate legiuitoareamericane pe constatările auditurilor – s-ar fi pututcontracara puternicele influenţe lobbiste cu măsurieconomice pertinente, iar criza ar fi generat un impactnegativ incontestabil mai mic decât cel înregistrat astăzi.

, declinul sferei private repercutează obligatoriuasupra sferei publice, dezechilibrând-o. Reflexivitateaeste creată de posibilitatea penetrării biunivoce şiinfluenţărilor reciproce dintre sfera privată şi cea publică,favorizată până la urmă şi de procesul de globalizare.

înaltele norme politice se bazează pe iluzii, iar prinrecunoaşterea manevrabilităţii realităţii, aceste norme s-au clătinat

Pieţele nu pot semnala anticipat recesiunile, dar opot genera. De aceea este cel mai bine să privim pieţelefinanciare drept procese istorice şi în interpretarea lor săluăm în calcul

trebuie reformate pentru a servi şi nevoilorfamiliilor celor ce muncesc, nu numai managerilor de peWall Street

”

„

!

.

,

Din

posibilitatea „autoreglării pieţei”

Cum pieţele nu tind spre echilibru, acestea nu potfi lăsate fără intervenţie.

Fără autorităţi de reglementare, pieţele s-arprăbuşi

fundamentalismului pieţei

12.

revista americană Forbesa întreprins în anul 2011 primul său audit la

FED, de la înfiinţarea acestuia în anul 1913!

perspectiva realităţii teoriei reflexivităţiipieţelor

boom/bus t

RezerveleFederale

controale externe performante

GAO

rolul reglementărilor

Controlul Financiar Suprem şi criza

17

18

19

necesitatea întăririilegislaţiei de supervizare a sectorului financiar

17 Dr. Kovács Árpád –[Locul controlului financiar în managementul crizei – trad. a.]Budapesta, 17 noiembrie 2009;

Tracey Greenstein - „Forbes din 20.11.2011;

= Government Accounting Office

A pénzügyi ellenőrzés helye a válságkezelésben–

The Fed`s $16 Trillion Bailouts Under-reported”-

18

19GAO din SUA - Curtea de Conturi

americană;

22


Întărirea controlului financiar trebuie să fieorientată spre consolidarea capacităţii sale de„avertizare timpurie”

rebuie să devinăun avertizor eficient al producerii dezechilibrelorsistemice; un iniţiator de corecţii sistemice; garantulordinii financiare în sistem, un instrument de creare aîncrederii publice, dar şi o forţă stabilizatoare la nivelmacroeconomic. Acest deziderat obligă armonizarealegislaţiei şi coordonarea acţiunilor SAI naţionale cucele ale organismelor regionale ale INTOSAI, cât şiasigurarea legislaţiei naţionale şi a locului cuvenitfiecărui SAI în panoplia structurilor statale.

3

• Banca Mondială

• Evoluţia indicatorilor

locuri de muncă/lună

Creşterea economică

a materializării riscurilor desistem, pentru a se putea preveni escaladarea şi scăparealor de sub control, dar şi contracararea efectelor nedorite.În acest context, controlul financiar are rolul de a fi unstabilizator al sistemului de finanţare publică.

este subiectul a douăprocese, în care i se solicită plata unor despăgubiri, cifratela 7,6 miliarde de dolari, pentru nedetectarea de-a lungulanilor a unor fraude masive la o companie ipotecarăfalimentară.

,asociat vânzărilor ilegale de acţiuni şi raportărilor falsecătre fisc, afost obligată la plata unor despăgubiri de 225 milioane dedolari, în favoarea

caurmare a rolului jucat în declanşarea

”, a devenit deja celebră. ENRON a fostdeschizătorul drumului spre

, cu un sistem de remunerare netfavorabil angajaţilor şi total nefavorabil acţionariatului!A fost un jucător agresiv pe piaţa derivatelor de credit,fiind cunoscut şi după uriaşele comisioane bancareplătite! Tranzacţiile

a fost o companie publică ce s-abazat mult pe rapoarte

, Congresul american s-a văzut obligat a vota

care stipulaexplicit răspunderea funcţionarilor pentru corectitudineaînregistrărilor contabile. A fost înfiinţat şi un Comitet deSupraveghere a Managementului Datelor CompaniilorPublice, cu sarcini de formulare şi/sau perfecţionare astandardelor de audit.

Răsunătoare a fost şi rezilierea contractului cufirmă ce asigura auditarea

gigantului Fannie Mae, timp de 36 de ani – reţine revista

, după care a operat o serie demodificări corectoare

, înanul 2004, pentru o anchetă la . Agenţia desupraveghere a GSE s-a dovedit a fi ineficientă datoritălobby-ului exercitat de către ultima, dar şi datorităfaptului că era finanţat din taxele negociate şi plătite deGSE!

Chiar şi Greenspan a pledat în Congres pentruînăsprirea reglementărilor şi stoparea ascensiuniiexagerate a celor două GSE. S-a ajuns ca o entitate creatăde Congres să-i conteste acestuia dreptul legitim de aîntări controlul asupra acestuia, ajungând ca sădetermine Casa Albă să-şi retragă, în anul 2004, unproiect al supervizării! Cu toate acestea, Raportulîntocmit de către OFHEO, în data de 22 septembrie 2004a reţinut că

Credem că prin exercitarea unui audit riguros şipreventiv, corelat cu o legislaţie pe măsură – multe dintreefectele crizei puteau fi prevenite. Dar şi aşa criza trebuiesă ne înveţe pentru viitor şi să ne arate care sunt căile deacţionare corective.

Criza actuală seamănă cu cea din 1929-1933 dupătermenul de soluţionare, de împlinire; însă dinperspectiva cauzelor, mecanismelor de antrenare,efectelor asupra economiei reale, cele două colapsurisunt sensibil d

a evaluat iniţial pierderile la cca.3 mii de miliarde de $ (4,5% din Produsul Brut Mondial),iar FMI la 1,4 mii miliarde de $. Erau doar cifrepreliminare;

a scăzut cu 8,9% în ultimele trei luni din2008 şi cu 5,3% în primul trim./2009,

muncă/lună (sub limita sporuluinatural al populaţiei);

a rămas scăzută: 1,3% în

SAI-urile prin expertiza lor, t

1 .

,

OFHEO

14.

Efectele preliminare ale crizei

macroeconomici înSUA:

- PIB-ul

-

,

.În SUA,

În „scandalul Tyco International” (1999-2002)

unor investitori .Dizolvarea ,

„scandalului

„neortodoxe” au indus falimentulacestuia, în 2001.

le auditorilor de la una dintre celemai mari firme de audit din lume. Ca urmare a colapsului

în anul 2002,

societatea de audit

din SUA. a înlocuitc u s e r v i c i i l e

, în valoare de 5 miliarde dolari.a angajat

iferite.vorbesc de la sine:

- În anul 2009 s-a înregistrat pierderea 780.000, în primul trim./2012, creându-se

doar 94.000 de locuri de

Firmele de audit şi criza

Învăţăminte şi concluzii preliminare

firma Deloitte

Firma de audit PrincewaterhouseCoopers

firmei de audit Arthur Andersen

Legea Sarbanes-Oxley

KPMG

firmad e a u d i t A n d e r s e n F i r m e iPrincewaterhouseCoopers

firma Deloitte&Touche

20

21

Enron

Enron

Enron

,

Fortune Freddie Mac

Fannie Mae

Fannie

piaţa tranzacţiilor futures cuderivatele meteo

S-a ajuns astfel ca entităţile private, sponsorizatede guvern, să-şi controleze financiar supervizorii!

firma Fannie a încălcat regulile contabile şi afavorizat existenţa unui sistem de control intern de slabăfactură.

Problemele abătute asupra giganticelor firme deaudit, în legătură cu criza, sunt numeroase

20Revista Fortune – Scandal. Escrocherii care au zguduit

lumea – Ed. Litera, Bucureşti, 2010;

21OFHEO = Biroul Federal de Monitorizare a Sectorului

Imobiliar,Agenţia Guvernamentală de supraveghere;

23


trim. II/2012 faţă de prognoza de 2,3-2,5%;a crescut cu 54,5%. Peste 22,4 milioane

de gospodării

mandatului Administraţiei Obama (104,2% laPIB), depăşind recordul de 16 mii de miliarde

a fost 10,1% din PIB(octombrie 2008-septembrie 2009) şi 8,7%

decătre

O simplă privire aruncată peste indicatori nesugerează ideea că finalul crizei se lasă încă multaşteptat, ţinând cont şi de efectele globaliză

S-a încheiat o perioadă de 60 de ani de dominarefinanciară a SUA şi de folosire a avantajului dolarului cavalută de rezervă.

” în materie demodelare economică - făcute neprofesionist sau subimpulsul unor interese de grup, îmbrăcate în paradigmedoctrinare şi lansate în numele unui interes socialdistorsionat - au restructurat sistemele de valori. Cândinteresul financiar restrâns s-a lovit de mecanisme dereglementare şi de controlul „practicilor elevate”

) – lobby-ul american nu a întârziat sădetermine factorul suprem de decizie (Congresul) săprocedeze la slăbirea acestora. Atunci când autorităţilede supraveghere prudenţială (FED) au făcut partizanat însalvgardarea unui apropiat focar al dezechilibruluisistemic (Goldman Sachs) în detrimentul concurenţeisale (Lehman Brothers) – ruptura sistemului financiar eraiminentă.Slăbiciunea agenţiilor de rating şi entităţilor de audit afost gazul turnat peste un foc mocnit. Este de neînţelescum guvernanţa nu a putut prevedea criza (renumitelebule), când marii „guru financiari” (Soros, Buffett,Volcker) prevesteau acest lucru.

„Performanţa” prin care consumul/cheltuielile audepăşit veniturile; când împrumuturile acordate audepăşit de peste 4 ori capitalul social al băncilorcreditoare; când masa monetară aflată în circulaţie„trebuia” plasată cu riscuri majore – se pune logicîntrebarea unde au fost organismele de reglementare şi decontrol? Unde au fost şi marii analişti economici? O„ ”colorată cu ridicări din umeri, în faţacomisiei senatoriale (Ben Bernanke) – nu poate ficalificată drept dovadă certă a voinţei de „eliberare” asistemului de sub presiunea modelelor economice delaborator.

ntări şilăsat „fără frâu”, a generat pierderi inestimabile îneconomia reală. Trebuia mai bine reglementată şi frânatăexpansiunea sa necontrolată, pieţele trebuiau săbeneficieze de atâta libertate câtă era necesară pentru amenţine stabilitatea economie

Iminenţa creării unei burse a CDS-urilor esteimpusă de existenţa unui volum de contracte cifrate lapeste 45 mii de miliarde de dolari!! Ce va face SUA cu

cele peste şapte milioane de credite sub-prime, din care(potrivit estimărilor din 2008) cca. 40

Utilitatea socială a speculaţiei competitive estemai certă decât cea a producţiei simple. Şi atunci estebenefică pentru societate când speculantul greşeşte sauintră în faliment – este de părere Soros. Este o certitudinecă monopolurile nu sunt piedici pentru simplul fapt căexistă, ci pentru că distorsionează preţurile.Distorsionarea preţurilor este dată nu numai de acţiuneaunui monopol organizat, dar şi de „efectul de turmăkeynesian” al grupului. Specularea „iluziilor şi euforieide turmă” - voită sau neintenţionată - are acelaşi efect dedistorsionare a preţului de piaţă! O speculaţie „pozitivă”în faşă poate genera efectele extreme ale unei„speculaţii” repudiate social.

Intervenţionismul statului în economie(keynesianism), în condiţiile distorsionării profunde apieţei, trebuie tratat diferenţiat, prin disjungereaeconomiilor naţionale, în economii închise şi economiideschise.

sunt caracterizate printr-opolitică monetar-fiscală de echilibrare a fluctuaţiilor şiprin stricta reglementare a pieţelor financiare. Pot fi uşorcrescute/scăzute fiscalitatea şi ratele dobânzilor; pieţelepot fi uşor reglementate, iar inovaţiile financiare pot fichiar interzise.

problema devine maicomplicată. Cum SUA a fost mult timp puterea mondialănumărul unu, crizele sale financiare s-au extins la nivelglobal dezechilibrelor sale interne. Înalte ţări, crizele financiare interne sau dezechilibrele serezolvă intern sau într-o mică arie extra-teritorială.

Dacă până şi „marele vânător de bule”, Soros, s-aarătat jenat de modul de predictibilitate a maturizării şideclanşării crizelor; de timiditatea măsurilor luate pentrucontracararea efectelor; de rolul doctrinelor economiceîntr-un sistem super-politizat – atunci, lumea actuală areo problemă gravă. Ea trebuie reformată din teme

Soros a criticat slabele performanţe managerialeale politicilor lui Herbert Hoover şi Bush, care au creat defapt cele două mari crize mondiale. În continuarea ideii,Rugiger Dornbusch spunea că: „

”.Soluţia nu este eliminarea politicului din această zonă, ciperfecţionarea nivelului profesional al managementuluimacroeconomic şi sprijinirea în formularea unor strategiiviabile.

Politica abordabilă este aceea a „” din criză, materializată în: sistarea stimulentelor

bugetare; gestionarea raţională şi pe termen lung afondurilor publice pompate în economie; limitareariscurilor pe termen mediu; gestionarea ameninţărilorinflaţioniste; minimalizarea distorsiunilor de politicăeconomică.

-

-

- Deficitul bugetar

Economiile închise

În economiile deschise

strategiei d

Sărăcia

Datoria publică Speculaţiile sunt benefice şi inevitabile îneconomia de piaţă.

eieşire

au depins, în iunie 2012, de ajutoarealimentare;

a crescut cu 51% în primele 44de luni ale

$;

(2011),concomitent cu revizuirea ratingului de credit al SUA,

(de la „AAA” la „AA”).

rii sistemelor.

„

(

Sectorul financiar, debarasat de regleme

i.

% vor deveniinsolvabile? Dar ce vor face sistemele globalizateimplicate în dispersia acestor credite?

, prin propagarea

lie.

Standard & Poor

Experimentele de laborator

mea culpabanul este un lucru prea

serios pentru a putea fi înc

băieţilor deştepţi

redinţat politicienilor

24


Întreaga criză,ale cărei efecte încă nu potfi evaluate cu certitudine,ne determină să privimviitorul mai circumspect,să dovedim o mareprecauţie în asumareaangajamentelor. Totul

poate deveni un periculos cerc vicios, ce poate induce odezvoltare rapidă prin extaz, dar şi o cădere fulminantă înspirală, potrivit

Pentru a ieşi din cercul vicios, viitorul impune

neglijarea legalităţilor economice şi aplicareaprincipiului: ceea ce nu este explicit permis, esteinterzis);

(absolutizarea rolului profitului şi ideii că piaţa ştietotul, a ideii „pieţelor eficiente”);

(educaţiaeconomică insuficientă a populaţiei, decidenţilorpolitici şi managerilor b

Trebuie găsit un echilibru dinamic întreintervenţia statului în economie şi acţiuneamecanismelor intrinseci ale pieţii. Statul intervenţionista contribuit substanţial la producerea „super-bulei”financiare şi a crizei internaţionale, dar până la urmă,setea de profit a stat la baza avalanşei distrugătoare.Politicile monetare total relaxate, plasarea unor pachetede salvgardare imense într-un sistem economicnereformat; infuzia unor lichidităţi enorme în circuitulfinanciar, fără vreo acoperire şi aflate în gestiunea unorcercuri restrânse şi greu controlabile - pot genera alteserii de bule, alte crize şi, în fapt, slăbirea organismuluistatal. Un organism aflat permanent sub tensiune poateclaca în orice moment.

Din această perspectivă, viitorul impunedemararea unor acţiuni profund reformatoare prin:

Aceste măsuri sunt impuse de:

Modul de acţionare a mediului bancar, de tipul:

„ ,contravine unui sistem echilibrat structural şi creşteriscul apariţiei crizelor

Dacă sistemul nu va şti să corecteze eşecurile„pieţelor eficiente”, prin înăsprirea reglementării şicontrolului – atunci marile colapsuri vor reveni cu ofrecvenţă mai mare. Atunci când generatorul crizei,SUA, nu a avut curajul luării unor decizii de austeritatebugetară – decizii nepopulare dar absolut necesare –,atunci sistemul se confruntă în continuare cu un risc cuefecte amânate.

Dacă iluziile şi psihoza necontrolată aconsumului determină performanţa economică a uneiţări; dacă speculaţiile financiare primează în raport cumunca generatoare de valoare adăugată; dacăeconomisirea este dezavuată şi catalogată dreptanacronică - atunci sistemul este unul instabil. Sistemulfinanciar-bancar nu poate fi postat pe un piedestal extra-sistemic.

majore, printrecare:

ancari).

”

sistemice.

evitarea unei serii de erori sistemice

Revenirea la fundamentalismul de stânga(�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Persistenţa în fundamentalismul de dreapta

Managementul defectuos al euforieiiraţionale şi al pesimismului iraţional

Implementarea unui management performantşi anticipativ al riscurilor de sistem;

Îmbunătăţirea transparenţei riscurilorasumate de actorii pieţei;

Regândirea modelelor şi sistemelor de analizăa ri

Extinderea caracterului internaţional alinstituţiilor de reglementare;

Consolidarea mecanismelor de supervizare şicontrol financiar-bancar;

Crearea politicilor macroeconomice anti-ciclice, determinată de existenţa riscurilor de sistemşi acceptarea riscurilor cu tendinţe de consolidare aciclicităţii crizei;

Reevaluarea sistemelor contabile aplicabilepieţelor;

Perfecţionarea managementului lichidităţii.

acceptareade riscuri mai mari şi apariţia „bulei preţuluiacţiunilor”;

Marile schimbări din sectorul financiar şi crizamanagementului riscurilor în deceniul trecut - careau expus sistemul financiar la mari incertitudini;

Instituţi

eu iau prima parte, fiindcă mă numesc leu

scurilor.

Dezechilibrele macroeconomiei globale careau generat nivele ireale ale dobânzilor,

onalizarea instrumentelor financiarecu riscuri supradimensionate/riscante.

22

Într-un sistem economic sănătos, locul

consumului exagerat trebuie luat de munca şi

economisirea în cadrul eticii capitalismului – după

cum era de părere şiAdam Smith.

principiului cauzaţiunii circulare şi

cumulative.

22Fabulistul latin de origine tracă Phaedrus – Fabulae.

25

Eliza Ilie

EVALUAREA PERFORMAN�EI ÎN CADRUL UNEI INSTITU�IISUPREME DE AUDIT

De fapt,evaluarea perform elementul cheie pecare orice ar trebui îl posede.

evaluarea performan�ei reprezint înrealitate un a

îlconstituie

-

performanla fundam

iau în considera ie pentru alteprocese ce se circumscriu managementului resurselorumane, cum sunt: procesele de instruire, deperfec ionare, promovare, recom

perform

este

În condi�iile noii economii globale, respectivliberalizarea economică, globalizarea, provocărilesociale şi ecologice aduse de necesităţile dezvoltăriidurabile, recenta criză financiară resimţită la nivelmondial, viabilitatea unei entităţi economice nu esteposibilă fără performanţă, având în vedere că atâtsuccesul, cât şi continuitatea depind de performanţaacesteia.

Dacă constituia cu mulţiani în urmă o activitate bazată, îndeosebi, pe intuiţie şibun-simţ, adesea formală şi administrativă, cumetodologii improvizate, improprii specificuluientită�ilor, în prezent aceasta reprezintă

anţei reprezintăentitate economică să

Totodată, ăentită�ii

economice care realizează acest lucru şi se desfăşoarăîn vederea determinării gradului în care angajaţiiacesteia îndeplinesc sarcinile sau responsabilităţile cele revin, ceea ce influenţează în mod directperformanţele entităţii. Iată de ce evaluareaperformanţelor reprezintă unul dintre obiectiveleprimordiale ale managementului entităţii economice.

îmbunătăţireaperformanţei organizaţiona le , p r in aprec ie reaperformanţelor profesionaleindividuale şi dezvoltarea

competenţelor profesionale şi personale necesareangajaţilor. Rezultatele evaluării ţelorentită�ii economice contribuie entareadeciziilor specifice şi se ţ

ţ pensare etc. În acestecondi�ii, performanţa continuă reprezintă obiectivuloricărei organizaţii, deoarece numai prin performanţăorganizaţiile au posibilitatea de a creşte şi de aprogresa.

Performanţa poate fi definită ca ,,o stare decompetitivitate a entităţii economice sau aorganizaţiei, atinsă printr-un nivel de eficacitate şiproductivitate care-i asigură o prezenţă durabilă petoată piaţa”. Performanţa organizaţională aratăcapacitatea de a progresa graţie eforturilor constante.Noţiunea de performanţă are un caracter abstract, iardefinirea acesteia se realizează prin raportarea la alteconcepte:

performanţa reprezintă atingerea obiectivelorstrategice;

anţa este un echilibru instabil întreeficienţă şi eficacitate;

performanţa presupune, ca şi concepteconomic, crearea de bogăţie, de valoare înorganizaţie.

Diversitatea de accepţiuni ale conceptului deperformanţă din literatura de specialitatedemonstrează că acesta definit diferit deutilizatorii informaţiilor financiare, în funcţie de

evaluarea performanţei

o activitatedeosebit de importantă a managementului, al căruiobiectiv major îl reprezintă luarea deciziilor.

de maturitate socială

Scopul acestei evaluări

„test ”

�

�

�

26

interesele lor. Astfel, managerii sunt orientaţi asupraperformanţei globale a organizaţiei lor, investitoriiactuali şi potenţiali percep performanţa prin prismarentabilităţii investiţiilor lor, salariaţii manifestă interespentru stabilitatea şi rentabilitatea organizaţiei, creditoriipentru solvabilitatea acesteia, iar clienţii pentrustabilitatea respectivei organiza�ii. Performanţa şivaloarea reprezintă tanmanagement eficient şi modern al organizaţiilor.

În ceea ce privește performan�a, în literatura despecialitate se disting trei mari orientări: definiţiaperformanţei în funcţie de nivelul de realizare aobiectivelor strategice, definiţia performanţei în funcţiede crearea valorii şi definiţia performanţei în funcţie deproductivitatea şi eficacitatea organizaţiei. Nu există însăperformanţă independentă de obiectivele propuse. Esteperformant cel ce atinge obiectivele. Performanţa este unconcept în continuă evoluţie, având în vedere căperformanţa este o accepţiune subiectivă și nu există unconcept ce poate să definească performanţa de o manierăabsolută.

Cea mai completă accepţiune a conceptului deperformanţă oferită însă de IAS 1 ,,Prezentareasituaţiilor financiare”, şi anume, aceea deperformanţă globală.

În această viziune, ,,graniţele” rezultatuluicontabil sunt depăşite, incluzându-se şi ,,diferenţele dinreevaluare, diferenţele din conversie, câştiguri saupierderi latente asupra instrumentelor financiare,câştigurile şi pierderile actuariale aferente pensiilor,efectul schimbărilor metodelor contabile şi corecţiileerorilor fundamentale”.

Aşadar, pentru a măsura performanţa uneiorganizaţii, este necesar să se recurgă nu numai larezultatele financiare, ci ,,la o viziune globală ainterdependenţelor dintre parametrii interni şiexterni, cantitativi şi calitativi, tehnici şi umani,fizici şi financiari ai gestiunii”. Prin urmare,utilizatorii trebuie să erformanţaglobală a organizaţiei. Aceasta constituie oglindaviitorului, ,,unde se află rezultatele” şi a trecutului,,,unde sunt problemele”.

Multă vreme s-a considerat că în nu poatefi vorba de performanţă, argumentându-se că prin însăşiconţinutul obiectivului fundamental al managementuluipublic eliminată posibilitatea acceptării acestuiconcept. Limitele unei astfel de gândiri au fost demultdepăşite în managementul public din ţările dezvoltate,după un număr bun de ani subiectul s-a aflat îndezbaterea teoreticienilor şi a practicienilor.

tiinţa managementului public a evoluat însă şi,începând din ultimul deceniu al secolului trecut,specialişti i au demonstrat că însăşi esenţamanagementului public, obiectivul lui fundamental, estecel care trebuie să determine reorientarea sistemului devalori pentru aprecierea performanţelor

irea performanţei unei organizaţii nu este unlucru uşor, şi cu atât mai mult pentru o organizaţiepublică, întrucât sectorul public înglobează un anumitnumăr de sarcini pe care societăţile occidentale modernenu le pot lăsa doar în seama mecanismelor pieţei.

E x p e r i e n ţ aacumulată de reprez e n t a n ţ i i m a n a g ementului public din ţăriledezvoltate în practicareamanagementului publicbazat pe performanţă ademonstrat încă o dată,dacă mai era nevoie, că schimbarea în abordareainstituţiei publice şi a rolului managerilor publici în acestcontext este nu numai una oportună, dar, în condiţiilelimitării resurselor, creşterii şi diversificării niveluluiaşteptărilor ,,stakeholders-ilor” instituţiilor publice(contribuabilul, publicul larg, guvernul, parlamentul,instituţiile financiare internaţionale şi alte părţiinteresate), devine absolut necesară. Nu există nici felde îndoială că managementul public bazat peperformanţă reprezintă mutaţia fundamentală înmanagementul public internaţional. Această mutaţie artrebui implementată în orice sistem de managementpublic care urmăreşte concomitent satisfacereaintereselor publice, prin considerarea criteriiloreconomice, în general, şi a celor manageriale, în special.

Probabil cel mai importantdintre acestea este reprezentat de faptul că nu se poateîmbunătăţi performanţa unei organizaţii/entităţieconomice dacă nu se cunoaşte nivelul efectiv al acesteiperformanţe. Majoritatea organizaţiilor şi-au formulat omisiune şi obiective strategice ale misiunii bine-intenţionate, care urmăresc să poziţioneze organizaţia (lao anume dată viitoare) într-un mediu sigur, competitiv şiîn dezvoltare

demul ideal pentru un

este

apeleze la p

este

ce

Ș

Stabil

--

un

sunt multiple.

.

sectorul public

manageriipublici este c

.

În multe ţăriîn curs de dezvoltare se menţine încă această percepţie.

Problema pecare trebuie să şi-o pună în primul rând

um să gestioneze mai eficient resurselepublice pentru a satisface nevoile sociale generale şi aobţine un nivel cât mai bun de performanţă, în condiţiileasigurării unei funcţionări eficiente a sistemului din careface parte şi instituţia publică

Motivele care determină entită�ile să îşi măsoareperformanţa

.

Evaluarea performan�ei în cadrul unei institu�ii supreme de audit

27


procesului decizio

.

abil.

-

.

este carepresupune situarea aprecierii într-un sistem de notare,de ierarhizare.

eoarece în procesul de evaluare

Instrumentele de măsurare a performanţei suntsemne vitale care le indică oamenilor cât de bine sedescurcă în raport cu obiectivele şi ţintele lor. Elecomunică ceea ce este important în cadrul organizaţiei.Măsurarea performanţei nutrebuie considerată doar omodalitate de evaluare aperformanţelor trecute, ci şio modalitate de susţinere a

nal zilnical organizaţiei.

Sistemele de măsurare a performanţei au evoluat înultimii ani, manifestându-se concomitent două

şi anume:

Măsurarea performanţei dezvăluie din punct devedere cantitativ, aspecte importante ale produsului,serviciilor, proceselor şi activităţilor prin care acestea suntobţinute, fiind un instrument util pentru înţelegerea,managementul şi îmbunătăţirea performanţei. Deci,măsurarea performanţei este un imperativ în susţinereasistemului managementului performanţei.

, evaluarea performanţelor profesionalereprezintă procedura prin care se determină nivelul deîndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şinivelul de manifestare a abilităţilor profesionale şi acaracteristicilor de către aceştia, în vederea aprecieriirezultatelor obţinute şi identificării necesităţilor dedezvoltare profesională

Această evaluare are efecte pozitive şi contribuiedirect la îmbunătăţirea performanţei individuale şiinstituţionale doar în cazul în care se aplică în modobiectiv, transparent şi echit

este corelatădirect cu performanţa degrup (a subdiviziunii) şiperformanţa organizaţională, de aceea estei m p o r t a n t c a s ă f i easigurată o performanţăindividuală optimă. Performanţa poate fi definită atât prinrezultate concrete, măsurabile, cât şi prin abilităţiprofesionale şi comportament organizaţional.

reprezintă procesul prin care se decidecât de bine lucrează angajaţii unei organizaţii în raport cuobiectivele şi criteriile de evaluare/standardele stabilite.Astfel, evaluarea devine un instrument eficient de controlşi management, prin care sunt direcţionate resurseleumane în vederea îndepl in i r i i obiec t ive lororganizaţionale

poate fi operaţionalizat întrei : operaţia de măsurare, de apreciere şicea de decizie:

primul pas în evaluare presupune o dimensiuneobiectivă:

etapa măsurării este urmată de dimensiuneacalificativă a (operaţia de apreciere);

ultima operaţiune de evaluare

Orice disfuncţionalitate a procesului de evaluareinfluenţează nefavorabil realizarea obiectivelor de bazăale acestei activităţi. Pentru individ, evaluareaperformanţei are şi o componentă emoţională saupsihologică, d individultrebuie să se raporteze atât la el însuşi, cât şi la ceilalţimembri ai organizaţiei în care îşi desfăşoară activitatea.Evaluarea performanţei se dovedeşte a avea o influenţădeosebită asupra activităţii economico-sociale şi aclimatului organizaţional din cadrul unei entităţi. Prinurmare, sistemele de evaluare a performanţei constituie oparte intrinsecă şi deosebit de importantă a sistemului demanagement în general şi a sistemului managementuluiresurselor umane în special.

Evaluarea performanţelor este activitatea debază a managementului, desfăşurată în vedereadeterminării gradului în care angajaţii uneiorganizaţii îndeplinesc eficient sarcinile sauresponsabilităţile care le revin şi reprezintă unproces sistematic şi deosebit de complex, prin carese efectuează analize şi aprecieri atât asupracomportamentului în muncă şi a performanţelorobţinute de membrii unei organizaţii, cât şi asuprapotenţialului sau capacităţii de dezvoltare aacestora.

S i s t emul deevaluare a performanţelorangajaţilor va deveni nudoar un instrument dejustificare a unor deciziide promovare, remunerareetc., dar şi, cel maiimportant, va stimula, înmod decisiv, acel tip deperformanţă care este necesară pentru realizareascopurilor strategice. Managementul performanţei este o

şireprezintă una dintre cele mai importante responsabilităţiale unui manager, dacă nu chiar cea mai importantă. Oimplementare corectă a unui sistem de management alperformanţei, calibrat pe nevoia şi cultura organizaţionalăa organizaţiei, poate aduce un profit importantorganizaţiei, managerilor şi angajaţilor. Astfel, folosireaacestor standarde de performanţă este considerată cea maibună metodă folosită în implementarea unui sistemeficient de management al performanţei

tendinţemajore

La nivelulangajaţilor

P e r f o r m a n ţ aindividuală

paşi const

unealtă esenţială pentru organizaţiile performante

�

�

�

�

�

integrarea măsurilor non-financiare;reîntărirea legăturilor dintre strategie şi

operaţiunile derulate la nivelul entităţiieconomice/organizaţiei.

Evaluareaperformanţelor

măsurarea;

evaluării

decizia,

Conceptul de evaluareitutivi

28


evaluarea comportamentului;

:;

;;

.Cele mai importante

sunt urma) realizarea concordan ei performan elor

individuale cu obiectivele organiza ionale, precum și

;

;c)

d) discutarea planurilor pe termen lung aleangaja

-

e normele grupurilor dincadrul colectivului.

este

În practică, procesul de evaluare cunoaşte o seriede particularităţi determinate de condiţiile concrete încare ea se efectuează, de scopurile urmărite şi demetodele utilizate. De fapt,

evaluarea potenţialului şi a capacităţii deevoluţie sau dezvoltare a unei persoane;

evaluarea performanţelor profesionale .Prin evaluarea performanţei, se îmbunătăţeşte

legătura dintre angajat şi şef, sporeşte comunicarea şi seevaluează realizările obţinute pe parcursul perioadeievaluării. Dacă nu poţi măsura o acţiune, atunci nu poţideţine controlul. Dacă nu o poţi controla, nu o poţiadministra, iar când performanţa este măsurată, aceastacreşte. Când performanţa este măsurată şi raportată, ratade îmbunătăţire creşte. În aceste condi�ii rezultă că,

ătoarele:ţ ţ

ţ

identificarea nevoilor individuale de pregătireşi dezvoltare a personalului, precum şi evaluarearezultatelor programelor de pregătire şi dezvoltare aacestuia;

ţilor, precum

ţi de personal;f) validarea programelor de selecţie;j) sporirea motivaţiei angajaţilor;k) îmbun ţirea relaţiei manager-subordonaţi,

prin încurajarea managerilor pentru a observacomportamentul subordonaţilor în vederea sprijiniriiangajaţilor prin consiliere;

l) îmbun ţirea comunicţi;

m) aplicarea principiului oportunit ţilor egale înelaborarea multor decizii din domeniul resurselor umane.

Printre avantajele unui sistem eficace de evaluare aperformanţelor organizaţionale, care nu se bazeaz

ţirea procesului decizional. Esteimposibil

ţelegere a performanţei organizaţiei.Utilizarea unui sistem multidimensional de m

ţei îmbun ţeţiei;

susţinerea planului strategic. Abilitatea de am ţa

ţei trebuie s

ţiei, începând cu cele de vârf, deoarece în acestfel adoptarea deciziilor ţiunilor rezultate vor fi înconcordanţ

ţirea comunic

ţe ţelegere a stakeholders-ilor(p ţilor interesate, acţionarilor afacerii) privindstrategiile

ţi performanţa,spre deosebire de cele tradiţionale al c

ţa;se bazeaz

ţele organizaţiei comparativ cu indicatoriifinanciari;

dezvol tţionarea eficient

ţiunilor, f

Evaluarea performanţei poate fi foarte utilă. Otrecere în revistă, periodică, aperformanţelor fiecăruiindivid oferă informaţiidespre competenţele şiaspiraţiile angajaţilor, acesteaconstituind elemente esenţialepentru planificarea managerială. Aceasta conduce şi laconsolidarea angajaţilor faţă de scopurile organizaţiei şiconformarea acestora faţă d

Evaluarea performanţelorindividului din cadrul organizaţiei trebuie să fiesistematică şi formalizată. Scopul final al evaluăriicomportamentului profesional al angajaţilorevaluarea organizaţiei. Spre deosebire de analizapostului, care se referă la conţinutul şi cerinţele postului,activitate care implică o descriere impersonală aobiectivelor, sarcinilor şi responsabilităţilor postului,

Procesul de măsurare a performanţelor reprezintăo acţiune secvenţială adoptată în interiorul sau în afaraorganizaţiei pentru a stabili standardele de performanţă, aevalua performanţa şi pentru a adopta anumite corecţiiacolo unde acestea se impun.

evaluarea personalului uneiorganizaţii poate presupune mai multe activităţidistincte:

măsurarea poate fi folosită pentru

ăriiperforma ţelor

evaluarea performanţelor se concentrează asupraîndeplinirii obiectivelor, sarcinilor, responsabilităţilor şicerinţele postului de către titularul acestuia.

Procesul implică selectarea, definirea şi aplicareaunui set de indicatori care cuantifică eficienţa şieficacitatea organizaţiei, programului, activităţii,procesului sau serviciului analizat, bazându-se peintrări, ieşiri, rezultate şi impact

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

evaluarecontrolauto-evaluare

b)

îmbunătăţire continuă

desfăşurarea corespunzătoare a unor activităţi dindomeniul resurselor umane

asigură angajaţilor informaţiile necesarepentru propria lor dezvoltare, dându-le încredere înpropriile forţe

obiective ale evalun

.

şi a obiectivelor carierei acestora;e) integrarea planific

şi intensificareacolabor şi subordona

şte suportul decizional la toatenivelurile organiza

şi progresul oferşi a obiectivelor. Un

sistem eficace de m

şi a ac

şi raportarea rezultatelorîmbun şte gradul de în

şi deciziile, oferind totodat

şi indicatori nefinanciari,aceştia din urm

şi generând astfelun control mai mare asupra opera

ării resurselor umane încadrul celorlalte activită

ătă

ătă ăriiării între manager sau superiori

ă

ă doarpe indicatorii financiari, se numără:

îmbunătăă identificarea celor mai bune decizii fără a

avea o bună înăsurare a

performan ătă

ăsura performan ă un scop procesuluide elaborare a planurilor strategice

ăsurare a performan ăpună accentul pe legăturile dintre toate nivelurileorganiza

ă cu strategia;îmbunătă ării. Implicarea în

stabilirea obiectivelorătă

ără un limbaj comun

care încurajează comunicarea între departamente;scopul principal este de a îmbunătă

ăror scop principaleste de a evalua performan

ă pe un model/sistem care poate integraatât indicatori financiari, cât

ă având capacitatea de a reflecta mai bineperforman

ă răspunderea , cont r ibu ind laredirec ă a resurselor

ără a diminuaflexibilitatea acestora.

29


În contextul actualei crize economice

factorilorrolul

oferind astfel suport pentruatingerea obiectivelor la

utilizarea

” asupra actelor sale.

Prin „

(sub forma unorcaracteristici ale unui produs/parametrii ai unui proces);

ametrii ai unuiproces).

I

.

În concluzie,

De-a lungul timpului, folosir

.

tilor,ci

Procesul de măsurare a performanţelor reprezintăo acţiune secvenţială adoptată în interiorul sau în afaraorganizaţiei pentru a stabili standardele de performanţă,a evalua performanţa şi pentru a adopta anumite corecţiiacolo unde acestea se impun.

şifinanciare, este de o importanţă critică cunoaşterea

generatori de succes şi modul în care acesta sepoate măsura. Indicatorii de performanţă au de aoferi informaţii cu privire la calitatea proceselor derulateîn cadrul unei organizaţii,

timp şi în limitele unui bugetprestabilit. Dar, pentru îndeplinirea acestui rol,este necesară înţelegerea deplină şicorespunzătoare a acestora.

. În fapt, o expresie a maturităţiiorganizaţiei este dată şi de măsura în care aceastautilizează într-un mod oficial (documentat) „indicatori”şi „indicatori de performanţă”. Prin intermediul,, ", organizaţia îşi fixează anumite „

” şi îşi ,, " prin careatinge această performanţă,

se înţelegecare indică/arată:

(pentru a obţine anumitecaracteristici ale unui produs/anumiţi par

Indicatorul arată deci direcţia şi ce trebuie să seobţină. este un indicatorprin intermediul căruia în careanumite cerinţe sunt satisfăcute. Indicatorii deperformanţă arată „limitele de performanţă” aşteptate.

Standardul de performanţă (obiectivul deperformanţă) reprezintă mărimea performanţei doritesau ţinta performanţei exprimată printr-o valoarecantitativă sau o rată (atunci când se compară nivelulefectiv cu cel propus). Obiectivele stabilite trebuie săfie corespunzătoare scopului organizaţiei sauactivităţilor/programelor desfăşurate de aceasta şi, înacelaşi timp realistice, în caz contrar rezultatele potexprima o falsă realitate. Organizaţiile nu vor fi motivatesă încerce să atingă obiective supraestimate. Standardelesubestimate pot da falsa impresie că performanţa

organizaţiei este mai bună decât în realitate. La fel deimportantă ca definirea standardului de performanţă esteşi definirea indicatorilor de performanţă.

reprezintă variabileoperaţionale care se referă la caracteristici măsurabileale unei organizaţii şi pe baza cărora pot fi colectate datecare permit determinarea gradului în care standardele aufost sau nu îndeplinite.

ndicatorul trebuie diferenţiat de , carereprezintă informaţii/date utilizate pentru a determinanivelul de performanţă al unei caracteristici sau atribut.De asemenea, indicatorul trebuie diferenţiat de

prin faptul că acesta reprezintă nivelul deperformanţă acceptată în termenii unui criteriu numericspecific

Aceştia suntformulaţi în baza obiectivelor stabilite, măsurândcantitatea şi calitatea produselor elaborate sau aserviciilor prestate.

Managementul unei organizaţii/entităţieconomice foloseşte indicatorii pentru a măsura, raportaşi îmbunătăţi performanţa acesteia.

ea indicatorilor deperformanţă a evoluat în mod natural, la momentulactual existând o arie largă de resurse pentru selecţiaindicatorilor de performanţă. Alegerea termenilor -măsurarea performanţei, indicatori de performanţă sauindicatori cheie de performanţă - este de obiceiinterschimbabilă. Pentru unii practicieni, diferenţiereaeste irelevantă, atât timp cât rezultatele dorite suntatinse.

De altfel, multitudinea şi complexitateafaţetelor performanţei fac ca măsurarea acesteia să nu fieposibilă prin intermediul unui singur indicator, faptasupra căruia există un consens al tuturor specialiş

se impune ca aceasta să se realizeze cu ajutorul unuisistem multidimensional echilibrat, existând în acelaşi

Procesul implică selectarea, definirea şiaplicarea unui set de indicatori care cuantifică eficienţaşi eficacitatea organizaţiei, programului, activităţii,procesului sau serviciului analizat, bazându-se peintrări, ieşiri, rezultate şi impact.

Indicatorii de performanţă din structura uneiorganizaţii trebuie să surprindă în acelaşi timp, cel puţinurmătoarele aspecte: obiectivele entităţii, strategiaacesteia, eficacitatea şi eficienţa activităţilor derulate,precum şi capacitatea entităţii de adaptare la cerinţelepieţei în care operează

Indicatorii de performanţă

măsură

indicatorii de performanţăanalizează sintetic şi calitativ performanţa angajaţilorşi rezultatele managementului aplicat.

Pentru măsurarea corespunzătoare aperformanţei organizaţiilor este necesară utilizarea maimultor indicatori, care vizează diferite niveluriorganizaţionale

standard,

indicatorilor

indicator”

calea de urmat

se

reperede performanţă stabileşte căile

crescând astfel „gradul deconştientizare

entitatea/organizaţia

starea dorită

Indicatorul de performanţăpoate aprecia măsura

�

�

30


timp puncte de vedere diferite referitoare la ce ar trebui săconţină un model cuprinzător al evaluării performanţei.Astfel, există numeroase abordări care combinăaspectele cantitative şi calitative ale măsurăriiperformanţei, efectele pe termen lung şi cele pe termenscurt şi măsurările orientate spre servicii cu cele orientatespre producţie.

ţirea modelelor de evaluare a performanţei

ţei au continuat pânţei globale este

necesarţii, cât

ţelor este inima managementuluila nivelul unei entit ţi economice.

În practicţ

ţi indicatori de performanţţin bune la unul sau mai multe

criterii.

Indicatorii de performanţ

ţie performeazţii s ţ

ţ ţiainter-instituţional

ţţion

ţii, iar cunoaţeaz ţa devine,

astfel, crucialţ

ţilor sau serviciilor careprezint ţ ţie.

De asemenea, indicatorii cheie de performanţţi ca fiind cei mai

ilustrativi în privinţa monitoriz ţiţii, oferind o privire de

ansamblu asupra performanţei

ţ ţarea lanivel organizaţional, îmbun ţirea operaţiunilor cheie, acapabilit ţilor ţând factorilor dedecizie s ţioneze în direcţia obţinerii de rezultatedorite. Indicatorii cheie de performanţ ţi pebaza tendinţelor în interiorul organizaţiei sau prinbenchmarking (compararea cu valori etalon ale unororganizaţii de referinţ

ţ

ţei întregii organizaţii. Dezvoltarea

ţei actuale a organizaţiei, a cerinţelorviitoare ţire necesare pentrumenţinerea succesului. Indicatorii de performanţ

ţţi ţi ca fiind cheie unei arii, unui proces

sau iniţiativ

ţ

ţţi ca un

suport pentru management. Ace

ţire;ar trebui s ţi/încadraţi în contextul

specific ţii la nivel derezultate în momente diferite de timp, pentru aceea

ţie, nu atât pe comparaţii între organizaţii;un set de indicatori cheie de performanţ

ţei artrebui s ţ ţii

ţii;dup ţi, indicatorii de

performanţ ţi ţi periodic.Revizuirea trebuie s

ţei dorite, reflectate întermeni m ţ

ţional caredeţine autoritatea ţiile necesare pentru aacţiona.

Corelarea obiectivelor strategice cu performanţa,monitorizarea performanţei prin indicatori

ţiede top.

Timp de multe decenii, atât organizaţiile publice,cât

ţelor. Datele referitoare la performanţţiile publice, ar trebui s

ţilor, utilizatorilor,politicienilor, cercet ţi,informaţii relevante

ţii corecte asupra serviciilorprestate de aceste instituţii.

O evaluare corespunz ţeisectorului public nu se limiteaz

ţţii ţe contextuale care sunt

dificil sau chiar imposibil de m

ţ ţele sectorului publicsunt în general strâns legate de performanţele economiceglobale ale diferitelor ţ ţ

ţionarea sectorului public prinutilizarea bunelor practici ale altor ţ

În literatura de specialitate preocupările pentruîmbunătă

ă în prezent.Pentru o apreciere pertinentă a performan

ă folosirea unui sistem de indicatori care săsurprindă atât aspectele financiare ale activită

ă

ă, poate fi dificil să se elaboreze unindicator de performan ă care să îndeplinească toatecriteriile cu exactitate, iar compromisurile vor finecesare deseori. Mul ă potavea rezultate mai pu

ă reprezintă indicatoristatistici care caută să ofere o măsură obiectivă cu privirela modul în care o organiza ă. Ei permitacestor organiza ă- ă propria performan ădrept punct de referin ă, făcând posibilă compara

ă.

Alegerea indicatorilor de performan ă va avea unimpact major asupra func ării

ăcomportamentul ă performan

ă.Accentul trebuie să cadă pe modul în careindicatorii de performan ă se concentrează, în primulrând, pe aspectele activită

ă cu adevărat importan ă pentru organiza

ăsunt acei indicatori analitici selecta

ării unor activită

ă facilitează învăătă

ăă ac

ă pot fi aprecia

ă).

Folosirea de indicatori cheie de performan ăpoate varia de la măsurarea realizărilor unuidepartament/structuri/subdiviziuni, la măsurareaperforman

ă ofere bazele uneianalize a performan

ătăă nu

sunt indicatori cheie de performan ă până când nu suntselecta

ă.Există o serie de principii care trebuie respectate

în folosirea indicatorilor cheie de performan ă, respectiv:

indicatorii cheie de performan ă nu ar trebui săreprezinte un scop în sine, ci trebuie percepu

ă ce ar trebui săconducă la un plan de îmbunătă

ă fie analizaă se pună accent pe compara

ă ar trebuisă fie echilibrat. De exemplu, măsurarea eficien

ă fie pusă în balan ă cu măsurarea eficacităăsurarea costurilor cu măsurarea calită

ă ce au fost propuă trebuie revizui

ă confirme utilitatea fiecăruiindicator

ăsurabili prin indicatori cheie de performan ă,trebuie să fie atribuită la nivelul organiza

ă provocări majore pentru orice organiza

ăcut numeroase experimente legatede diferite modele de măsurare

ăă

furnizeze managerilor publici, angajaătorilor

ărora acestecategorii de persoane să fie capabile a lua decizii maibune

ătoare a performană doar la aspectele ce pot

fi cu u ă măsurate, ci trebuie să ia în considerare

ăsurat. Ameliorareaperforman�elor sectorului public reprezintă un obiectivcare are un rol important în agenda politică a tuturorărilor industrializate. Performan

ări. Majoritatea ărilor considerăcă î

ări.

şiconceperea a noi modele pentru aprecierea dimensiuniiglobale a performan

şiaspectele non-financiare ale acesteia, deoarece un sistemde evaluare a performan

şi defineasc

şi conducerii uneiorganiza şterea factorilor care determin

şi influen

şiprocese cheie pentru organiza

şi ariilor absolut criticepentru succesul şi creşterea afacerii. Utilizarea deindicatori cheie de performan

şi a proceselor, permi

şi

folosirea acestor indicatori ar trebui s

şi a strategiilor de îmbun

şi aplica

ştia sunt un punct depornire pentru o dezbatere informal

şi sşi

organiza

şim

şi şi aplicaşi actualiza

şi fezabilitatea în colectarea datelor pentru unuz continuu;

descrierea performan

şi informa

şi finalizarealor reprezint

şi cele private au fşi evaluare a

performan şi celestatistice privind organiza

şi altor actori implicaşi de încredere, pe baza c

şi de a-şi forma percep

şurin şiunele informa şi circumstan

şi pot ameliora func

�

�

�

�

�

31


În ă, prin Programul de Guvernarepentru perioada 2009-2012, publicat în MonitorulOficial nr. 907/23 XII 2009, s-au stabilit ca obiective deguvernare ,,restructurarea profundă a administra

ărindu-se realizarea unuimodel organiza

ă acheltuielilor publice”

ătoarele:introducerea unui sistem de indicatori de

monitorizare ării serviciilor publiceării tuturor institu

ă centrală ă, inclusiv gestiunea resurselorumane ă;

introducerea standardelor de calitate pentruserviciile publice;

reducerea birocra

ă

ă(informatizarea administra

ătrebuie să stea condi ării simultane a celor trei„E” respectiv: economicitate, eficien ă, eficacitate - careguli definitorii ale noii tendin

ă.Nu se poate omite faptul că la fel de dominant în

evaluarea performanăsura în

care acesta răspunde a ărilor clienă ă ă

ă de clien

ţara noastr

ţieipublice centrale

ţional eficient al structuriloradministrative, în paralel cu reducerea drastic

ţiei

ţii de acţiune urm

ţion ţiilor din administraţiapublic

ţia bugetar

ţiei, reducerea costurilor defuncţionare a sistemului administraţiei publice

ţenilor la informaţiile publicede interes naţional

ţiei publice centrale

ţionat, la baza acestor categorii de performanţţiile respect

ţţe a managementului

public bazat pe performanţ

ţelor este factorul (indicatorul)calitativ, apreciat în cele mai multe situaţii de m

ţilor în sensuloportunit ţii, accesibilit ţii, continuit ţii sau gradului deconfort

ţ ţi.În ceea ce priveşte

îmbună ăţş

în perioadeleurmătoare,

.Întrucâtcreşterea sustenabilă a

produsului intern brut este determinată de evoluţia valoriiadăugate realizate de operatorii economici, extindereamanagementului performant este crucială în toate verigileprincipale ale activităţii fiecărei unităţi producătoare de bunurisau servicii: administrativ şi tehnic, tehnologic, financiar,logistic, comercial, precum ş

Întrucât procesul deconsolidare a structurilor decizionale centrale şi aserviciilor publice recent descentralizate va continua şiîn această perioadă, este necesară reevaluareaobiectivelor propuse dincolo de ţintele stabilite pentruan

la nivelulentită�ilor din �ara noastră

. Astfel, activitatea demonitorizare a performanţelor reprezintă unul din cele25 standarde de control intern/managerial prevăzutepentru entităţile publice prin

pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial,cuprinzând standardele de control intern/managerial laentităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor decontrol intern/managerial, cu modificările şicompletările ulterioare, respectiv STANDARDUL 10 –Monitorizarea Performanţelor. Acest standard face partedin secţiunea (elementul-cheie) ,,Performanţe şimanagementul riscului”, element–cheie caresubsumează problematica managementului legată defixarea obiectivelor, planificare, programare şiperformanţă. În descrierea standardului se specifică că

, pentru fiecare politică şiactivitate, , utilizândindicatori cantitativi şi calitativi relevanţi, inclusiv cuprivire la economicitate, eficienţă şi eficacitate. Încerinţele generale ale standardului, care reprezintădirecţiile determinante în care trebuie acţionat în vedereaimplementării standardului, se precizează că

managementul trebuie să primească, sistematic,raportări asupra desfăşurării activităţii entităţii publice;

managementul evaluează performanţele,constatând eventualele abateri de la obiective, în scopulluării măsurilor c

sistemul de monitorizare a performanţei esteinfluenţat de mărimea şi natura entităţii publice, demodificarea/schimbarea obiectivelor sau/şi aindicatorilor, de modul de acces al angajaţilor lainformaţii.

De altfel, şi

,republicată în temeiul art. Vdin Legea nr. 40/2011, cumodificările şi completărileulterioare, cuprinde prevederireferitoare la măsurareaperformanţei angajaţilor unei organizaţii. Astfel, la art.

şi locale, urm

şi ,,reducerea birocra şieficientizarea serviciilor publice”. Acest program are caprincipale direc

şi evaluare a furnizşi func

şi localşi execu

şiextinderea accesului cet

şi local şi servicii electronice, prinimplementarea sistemelor de guvernare electronic

şilocale).

Conform programului de guvernare mai susmen

ştept

şi curtoazie manifestat de furnizorii de serviciifa

�

�

�

t irea manage-mentului micro- i macro-economic,

i în gestionarea resurselorumane.

ul 2015.

:

orective ce se impun;

se imp

ot în cadrul Strategiei Na ionale pentruDezvoltare Durabil a României orizont 2020, s-a

stabilit ca obiectiv na ional: definitivarea procesului dereform în administra ia public i reducereasubstan a decalajel de nivelul mediu deperforman al administra iei centrale i locale

i satisfac ie alcet enilor în raporturile cu autorit ile administra ieipublice centrale i locale.

Monitorizarea performan�ei

elor

Legea nr.53 din 24 ianuarie 2003p r i v i n d C o d u l m u n c i i

une ocreştere considerabilă acalităţii managementuluie c o n o m i c l a t o a t enivelurile, de la cel naţionalsau regional până la nivelde organizaţie

ţă

ţă ţ ă şţială or faţă

ţă ţ ş şi alserviciilor publice din celelalte state membre ale UE;creşterea gradului de încredere ş ţ

ăţ ăţ ţş

este reglementată printr-oserie de acte normative

ORDINUL ministruluifinanţelor publice nr. 946 din 4 iulie 2005 (*republicat*)

entitatea publică asigurămonitorizarea performanţ

T

�

�

�

32


17 alin (1) se prevede obligativitatea angajatorului de ainforma persoana selectată în vederea angajării ori, dupăcaz, salariatul anterior încheierii sau modificăriicontractului individual de muncă, cu privire la clauzeleesenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contractsau să le modifice, iar la alin (3) sunt precizate elementelepe care le vor conţine aceste clauze, între care se află lalitera ,,e” criteriile de evaluare a activităţii profesionale asalariatului aplicabile la nivelul angajatorului. Deasemenea, la art. 40 alin (1) din Codul muncii, modificatşi completat prin Legea nr. 76 din 24 mai 2012, seprevede că

,,(1)Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală,precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora”.Codul muncii reglementează însă la acelaşi articol,respectiv art. 40, dar la alin (2) şi obligaţiile ce revinangajatorului, respectiv:,,a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi

asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor demuncă;

d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economicăşi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibilesau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură săprejudicieze activitatea unităţii. Periodicitateacomunicărilor se stabileşte prin negociere în contractulcolectiv de muncă aplicabil ……….”.

Rezultă astfel obligativitatea angajatorului de ainforma pe angajaţi cu privire la desfăşurarea activităţiilor, deci inclusiv pe tema obiectivelor de performanţăindividuală, cât şi referitor la problematica rezultatelorobţinute la nivelul organizaţiei şi a celor individuale, careinfluenţează în mod direct pe cele din cadrul organizaţiei.În concluzie, se poate afirma că rezultatele obţinute înurma măsurării performanţelor într-o organizaţiereprezintă atât o sursă de informare pentru managementcu privire la derularea proceselor, cât şi o sursă demotivare a celor evaluaţi, pentru îmbunătăţireaperformanţei acestora în viitor.

ne de Aplicare aStandardelor de Audit INTOSAI. Aceste trei documentestabilesc standardele de îmbunătă�ire a calită�ii activită�iiinstitu�iilor supreme de audit, permi�ând o mai bunăevaluare a acesteia și adaptarea la noi trăsături, rămânândîn același

Desfășurarea unei activită�i de audit de cea maiînaltă calitate nu se ob�ine numai urmare constituirii uneibaze legale solide. Managementul și controlul efectiv șieficient al resurselor puse la dispozi�ie entită�ii, precum șial activită�ii desfășurate de personalul de specialitate esteo premisă a pregătirii și ob�inerii unor activită�i șirapoarte de audit de înaltă calitate și eficien�ă.

Func�ionarea eficientă a unei institu�ii supremede audit ca organiza�ie este un proces complex, în careconducerii îi revine func�ia centrală, aceasta avândresponsabilitatea de a dezvolta, implementa, urmări șimodifica la momentul oportun toate instrumentelecare determină func�ionarea institu�iei.

Responsabilitatea este ,,esenţa” unei buneguvernanţe şi instituţiile supreme de audit

est proces, deoarece ele sunt oprecondiţie necesară pentru intensificarea şi punerea înaplicare a principiului responsabilităţii. Pentru a seasigura că utilizarea fondurilor şi a resurselor publice serealizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şirespectă principiile regularităţii, economicităţii,eficienţei şi eficacităţii, instituţiile supreme de audittrebuie să fie capabile să raporteze rezultatele muncii lor,precum şi să urmărească modul de ducere la îndeplinire amăsurilor dispuse, într-o manieră obiectivă şi liberă.

Din acest motiv, instituţiile supreme de audit aunevoie de resurse, abilităţi tehnice şi profesionaleadecvate, pentru a-şi îndeplini în mod eficient şicorespunzător responsabilităţile lor, respectiv de,,garant” al utilizării banului public şi ca pilon importantal sistemului naţional democratic, cu rol esenţial înîmbunătăţirea performanţei sectorului public,accentuarea importanţei principiilor de bună guvernanţă,transparenţă şi responsabilitate. Luând în considerareinteresul crescut din partea stakeholders-ilor (părţilorinteresate) şi gama largă de servicii de audit realizate deinstituţiile supreme de audit

De asemenea, INTOSAI acordă o atenţiedeosebită faptului că aceste instituţii supreme de audit artrebui să-şi evalueze în mod regulat valoarea şibeneficiile pe care le aduce societăţii, atât în ceea cepriveşte modul cum realizează şi raportează propriileoperaţiuni, cât şi referitor la cum adaugă valoare şiîmbunătăţeşte managementul financiar public în mediul

:

……………….

…………….

La nivelul trebuiestatuate pozi�iile universal adoptate asupra celor maibune solu�ii și practici cuprinse în Declara�ia de la Limaasupra Liniilor Directoare deAudit, Standardele deAuditINTOSAI și Liniile Directoare Europe

timp suficient de generale pentru a fi utilizate îndiferite institu�ii supreme de audit.

Conform acestor standarde,

sunt unelement indispensabil în ac

,

institu�iilor supreme de audit.

institu�ia supremă deaudit trebuie să urmărească utilizarea resurselor umaneși financiare puse la dispozi�ie de stat în cel mai eficientmod, astfel încât să asigure îndeplinirea efectivă amandatului său și să favorizeze o înaltă calitate șieficien�ă a activită�ii de audit și a rapoartelor întocmiteîn urma misiunilor de audit.

INTOSAI recunoaştenecesitatea de a se demonstra tot mai mult valoarea şibeneficiile pe care aceste instituţii le furnizează

33


în care această ele funcţionează, dar să și comunicerezultatele muncii. Aceasta întrucât

De aceea estenecesară, conform INTOSAI, ob�inerea de către institu�iasupremă de audit a feedback-ul de la: entităţile auditate;legislativ; echipa de audit și panele de consultanţi sau deacademi

”, elaborat lasfârşitul anului 2010 în baza mandatului dat la cel de-alVII-lea Congres de la Cracovia al EUROSAI și care aavut drept scop sprijinirea institu�iilor supreme de auditîn a deveni mai eficace în obţinerea unei calităţicorespunzătoare în audit (prin selectarea şi comunicareacelor mai bune practici demonstrate în cadrul unorinstituţii supreme de audit europene), se precizeazăurmătoarele:

De asemenea, în cuprinsul ghidului semen�ionează că instituţiile supreme de audit trebuie sămăsoare atingerea obiectivelor strategice, în scopul de

Problematica măsurării performanţei şi aindicatorilor de performanţăa fost în centrul atenţiei şi lanivelul

, a tâ t pentruactivităţile de audit, cât şipentru activităţile non-audit,

aceasta pentru a permite măsurarea progresului înrealizarea obiectivelor din programul anual de activitate,precum şi a obiectivelor strategice ale instituţiei. Aceastăproblematică privind măsurarea performanţei prinintermediul indicatorilor de performanţă a urmăritîndeaproape şi realizarea altor ţinte, în mod deosebit peacelea referitoare la ,,Misiune, Viziune, Valori şiObiective Strategice” şi ,,Îmbunătăţirea calităţiirapoartelor”. Curtea Europeană a Auditorilor și uneleinstitu�ii supreme de audit europene au plecat de la ideeacă indicatorii cheie de performanţă au drept scop sporirearesponsabilităţilor interne şi externe ale instituţiei,precum şi creş terea ef ic ien ţe i ş i ca l i tă ţ i imanagementului.

Conform bunelor practici în domeniul măsurăriiperformanţei, indicatorii de performanţă cei mai utilizaţide Curtea Europeană a Auditorilor (ECA) și uneleinstitu�ii supreme de audit europene sunt următorii

nu contează cât deprofesional şi exact este un raport de audit şi dacăinstituţia supremă de audit a fost utilă entităţii auditate,stakeholders-ilor cheie şi publicului larg, dacă aceastăinstituţie nu comunică în mod clar şi eficace rezultatelemuncii sale de audit, şi implicit nu evaluează sau nu suntevaluate de alţii aceste rezultate obţinute.

Bunele practici în asigurarea calităţiiîn cadrul instituţiilor supreme de audit

eputaţia unei institu�ii supreme de audit se bazează pecalitatea rezultatelor sale, iar aceasta poate impunerespect şi autoritate numai dacă demonstrează că eaînsăşi este condusă la standarde înalte

aevidenţia performanţa identifica problemele saupunctele slabe şi unde este necesar, a propune acţiunicorective

cieni.În Ghidul ,,

.

,

-

) și a

:

r

.

Curţii Europene aAuditorilor (ECA altorinstitu�ii supreme de auditeuropene

A. Indicatori de măsurare a input-ului/intrărilor

Proporţia realizării misiunilor de audit încadrul unei perioade de timp planificate

Costul mediu al unei acţiuni de audit

Fluctuaţia personalului de specialitatene, respectiv

numărul de personal alocat unei misiuni deaudit

Cheltuielile alocate cu pregătireaprofesională a personalului

Numărul personalului care este membru alunor organizaţii profesionale

Nivelul de satisfacţie al personalului. Indicatori de mă

Numărul de acţiuni de audit efectuate lanivelul instituţiei într-o anumită perioadă detimp

Numărul şi fondul de timp alocat acţiunilorde pregătire profesională şi seminariilororganizate de către institu�ia supremă de audit

Evaluarea externă a calităţii acţiunilor deaudit efectuate la nivelul instituţiei

Evaluarea internă a calităţii acţiunilor deaudit efectuate la nivelul instituţiei

. Indicatori de măsurare a impactuluImplementarea de către entităţile auditate a

recomandărilor formulate cu ocazia acţiunilor deaudit

Evaluarea realizată de către entitatea auditatăprivind valoarea muncii efectuate de instituţiasupremă de audit

Numărul cazurilor în care rap

Evaluarea Parlamentului în ceea ce priveştevaloarea muncii efectuate de institu�ia supremă deaudit

Numărul de apariţii în mass-media a institu�ieisupreme de audit, ca urmare a activităţii desfăşurate

Impactul financiar al acţiunilor de audit aleinstitu�iei supreme de auditLa nivelul altor institu�ii supreme de audit au fost

stabili�i și al�i indicatori de performan�ă, dintre caremen�ionăm

ponderea numărului de capitole verificate, în

numărul total al celor mai importante capitole ale

bugetului de stat anual

fost

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

referitor la fondul de timpFondul de timp utilizat pentru realizarea

misiunii de audit

referitor la costuri

referitor la resursele umane

Alocarea resurselor uma

.B surare a output-ului/randamentului

referitor la cantitate

referitor la calitate

C i/efectului

oarte de audit aleinstitu�iei supreme de audit sunt discutate înParlament

.

:

;

ponderea volumului de cheltuieli ale bugetului de

stat verificate, în volumul total al cheltuielilor

bugetului de stat;

ponderea capitolelor bugetului de stat care au

auditate din punct de vedere al subvenţiilor în

perioada raportată, în numărul total al capitolelor

bugetului de stat cu subvenţii acordate în perioada

respectivă;

ponderea numărului de agenţii guvernamentale,

organizaţii care beneficiază de fonduri publice de la

bugetul de stat, întreprinderi de stat şi fonduri ale

statului auditate într-o perioadă dată, în totalul

agenţiilor guvernamentale, organizaţiilor care

beneficiază de fonduri publice de la bugetul de stat,

întreprinderilor de stat şi fondurilor statului existente

în perioada respectivă;

ponderea numărului de agenţii guvernamentale,

organizaţii care beneficiază de fonduri publice de la

bugetul de stat, întreprinderi de stat şi fonduri ale

statului auditate pentru prima dată, în totalul

agenţiilor guvernamentale, organizaţiilor care

beneficiază de fonduri publice de la bugetul de stat,

întreprinderilor de stat şi fondurilor statului existente

în anul respectiv;

ponderea numărului de noi agenţii guver

namentale, organizaţii care beneficiază de fonduri

publice de la bugetul de stat, întreprinderi de stat şi

fonduri ale statului înfiinţate şi auditate în perioada

respectivă , în totalul acestor tipuri de entităţi nou

înfiinţate, etc

Alţi indicatori avânddrep t scop măsura reamodului de utilizare aresurselor sau urmărireaactivităţilor (ca de exemplu:utilizarea resurselor generale,numărul de zile alocateactivităţii de audit în total număr de zile disponibile,numărul de zile ce revin per auditor în cazul audituluifinanciar sau al auditului performanţei, calendarul pentruefectuarea unor studii preliminare, etc., reprezentândjaloane importante în activitatea de audit şi raportareaproceselor derulate în cadrul unei misiuni de audit) suntlua�i în considerare la nivelul institu�iei supreme de audit.Aceşti indicatori se numesc ,,Indicatori de performanţă aiactivităţii”.

precizează că aceștiindicatori au menirea de a garanta impactul efectiv alinstitu�iei supreme de audit asupra întregii administra�iide stat din �ara respectivă. Conform celor de la SIGMA,pentru a încerca o evaluare cumulativă a impactului șieficacită�ii institu�iei supreme de audit, trebuie să se

stabilească la nivelul respectivei institu�ii indicatoriobiectivi și subiectivi, cum ar fi:

ţional

ţiei, Ministerul pentru Afaceri Externe al Franţei,Ministerul pentruAfaceri Externe al Norvegiei și FMI.

Programul reprezint

ţeasc ţ

ţei managementului financiar public

ţii asupra gradului în care performanţamanagementului financiar public s-a îmbun ţit.

ţie de gradul deîndeplinire a cerinţelor componentelor fiec

ţile debaz

ţionalţa managementului

�

�

�

-

.

De altfel, chiar și

care la punctul 8 intitulat

”

num

SIGMA a întocmit o listă deverificare în vederea estimării cotei de nivel a uneiinstitu�ii supreme de audit,,,Indicatori globali ai unui proces efectiv de auditextern al sectorului public

indicatori obiectivi:�

�

�

�

�

�

ăr de rapoarte/recomandări întocmiteentită�ilor auditate și acceptate de acestea;

număr de rapoarte/recomandări întocmite pentruParlament și acceptate de acesta;

număr și cuantum al amenzilor/penalizărilorpercepute;

cuantum al economiilor realizate urmarerecomandărilor acceptate;

corela�ia: număr de rapoarte de auditîntocmite/membru al personalului;

număr de cazuri înaintate justi�iei.

încrederea parlamentarilor în activitateainstitu�iei supreme de audit;

percep�ia publică generală a valorii institu�ieisupreme de audi t în procesul asumări iresponsabilită�ii;

evaluarea de către ministerele beneficiare, înspecial Ministerul de Finan�e, a valorii adăugate aauditului extern.

De asemenea, sunt stabili�i indicatori deperforman�ă la nivelul unei institu�ii supreme de audit șiprin (

– Cheltuieli publice șiresponsabilitate financiară).

Acest program a fost înfiin�at în anul 2001 caparteneriat format din mai mul�i finan�atori, printre careComisia Europeană, Banca Mondială, Departamentulpentru Dezvoltare Interna ă al Marii Britanii,Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice alElve

ă un cadru foarte adecvat deevaluare a sistemelor cheltuielilor publice ale unei �ări,achizi�iilor publice și responsabilită�ii financiare,precum și de dezvoltare a ac�iunilor practice pentrureformă și întărirea/construc�ia capacită�ii institu�ionale,astfel încât să îmbunătă ă armonizarea finan ării, săpermită monitorizarea progresului înregistrat în timp alperforman ăconducă la un impact sporit al reformelor.

Utilizarea repetată a indicatorilor va furnizainforma

ătă

Evaluarea se realizează în bazapunctajului mediu calculat în func

ărui indicator.Setul de indicatori se concentrează pe calită

ă ale unui sistem de management financiar public,pornind de la buna practică interna ă. ObiectivulRaportului privind performan

Public Expenditure andFinancial Accountability

ă cuantifice performan

ă de la A la D, nivelul cel mai înalt fiind reflectatde calificativul „A”.

indicatori subiectivi:

Programul PEFA

�

�

�

şi s

Fiecare indicator î ţaunui element cheie al managementului financiar publicpe o scal

şi propune s

34


35


financiar public este de a oferi o evaluare a acesteia,urmare analizei bazate pe indicatori, într-o manier

ţeimanagementului financiar public sau planuri de acţiune.

Dintre cei de indicatori cuprinși în ProgramulPEFA, cei mai mul�i vizeaz

ţ ţialţei în utilizarea fondurilor publice ale unei �

,următoarele aspecte:

dacă toate (sau câte dintre) entităţile apar�inândadministraţiei publice centrale (75% sau 50%) suntverificate anual de către institu�ia supremă de audit,acoperind veniturile, cheltuielile şi activele/pasivele;

dacă se realizează de către institu�ia supremă deaudit o gamă completă de audituri financiare, inclusivauditul performanţei şi, în general, dacă standardele deaudit sunt implementate, concentrarea făcându-se peproblemele semnificative şi sistemice.

În concluzie, se poate afirma că evaluareaperforman�ei în cadrul unei institu�ii supreme de auditeste impusă atât de prevederile actelor normative învigoare din �ara respectivă, de buna practică existentă lanivelul organiza�iilor profesionale INTOSAI șiEUROSAI, cât și de faptul că acest proces contribui

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

Totodată, sistemul de

, având în vedere că acesta

ăconcisă ă. Raportul nu includerecomandări de reformă, ipoteze privind posibilul impactal reformelor în curs asupra performan

ă Ministerul Finan�elorPublice și Parlamentul, iar vizează institu�iilesupreme de audit, respectiv , și .

Indicatorul se referă la

, având în vedere că exercitarea de cătreinstitu�ia supremă de audit a unui audit extern de înaltăcalitate este o cerin ă esen ă pentru asigurareatransparen ări.Indicatorul poartă denumirea de ,,

”, iar Indicatorulse referă la

.

ă, șefii deservicii) și cel mijlociu (directorii și directorii adjunc�idin cadrul structurilor de specialitate)

, având în vedere căeste imposibil să fie identificate cele mai bune decizii fărăa se avea o bună în�elegere a performan�ei institu�iei,precum și a suportului decizional la toate nivelurileinferioare din cadrul structurilor de specialitate

(audit financiar,audit al performan�ei și audit de conformitate),

, prin furnizarea unor informa�ii necesareprocesului decizional la toate nivelele managementului(respectiv conducerea institu�iei, conducerea structurilorde specialitate de la nivel central și teritorial), precum și lanivelul personalului de specialitate

, prin de lapăr�ile interesate, respectiv Parlamentul, administra�iaguvernamentală, autorită�ile publice deliberative aleunită�ilor administrativ-teritoriale, publicul larg, și maiales cel al entită�ilor, precum și de la personalul despecialitate din cadrul institu�iei

ainstitu�iei supreme de audit

, printr-o mai bună în�elegere aactivită�ii prezente și viitoare a acestei institu�ii

înrândul Parlamentului, reprezentan�ilor parlamentari,administra�iei guvernamentale, autorită�ilor publicedeliberative ale unită�ilor administrativ-teritoriale,entită�ilor verificate, publicului larg și a altor utilizatori airapoartelor institu�iei

, prin redirec�ionareaeficientă a resurselor și generarea unui control mai mareasupra tuturor opera�iunilor componente ale activită�iispecifice de audit

managementului și a personaluluide specialitate în identificarea a ceea ce func�ionează bineîn cadrul institu�iei supreme de audit și ce nu

, prin jalonarea poten�ialului dedezvoltare și a nevoilor de pregătire profesională aacestuia

., respectiv în

cadrul institu�iei,

,prin faptul că se arată publicului larg că îi pasă demen�inerea unui nivel de performan�ă ridicat, căperforman�a la nivelul acestei institu�ii se măsoară șievaluează constant, precum și că este în pas cu timpul șiaplică tehnici moderne de management.

şi standardizat

28

3 indicatoriPI-26 PI-27 PI-28

PI-26 Aria de cuprindere,natura ărirea implementării recomandărilorauditului extern

PI-27 Validarea legiibugetului anual de către ParlamentPI-28 Validarea rapoartelor de audit externde către Parlament

şi urm

În ceea ce priveștearia de cuprindere/naturaauditului efectuat (inclusivaderarea la standarde deaudit),

ia în calcul pentrudeterminarea ariei de cuprindere, capentru evaluarea și acordarea

e la:

, atât la nivelul personalului de specialitate,cât și al managementului inferior (șefii de echip

evaluare a performan�ei lanivelul unei institu�ii supreme de audit

trebuieconsiderat

Programul

cerin�e minimecalificativelor de la A la D

instituirea unei culturi organiza�ionale a înalteiperforman�e

o modalitate de su procesuluidecizional zilnic al institu�iei supreme de audit și decompara�ie .

PEFA demăsurare a performanţeimanagementului financiarpublic

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

îmbunătă�irea procesului decizional la nivelulmanagementului de top al institu�iei

îmbunătă�irea activită�ii de auditatât

cantitativ, prin ob�inerea unor rezultate mai bune, cât șicalitativ

cuantificarea în termeni monetari a impactului pecare îl au ac�iunile de verificare ale institu�iei supreme deaudit asupra activită�ii entită�ilor aflate în competen�ă

creșterea eficien�ei și calită�ii muncii personaluluide specialitate

îmbunătă�irea comunicării, atât cea internă, câtmai ales cea externă ob�inerea feedback-ului

creșterea transparen�ei activită�ii specificeși promovarea unei imagini

moderne a organiza�iei

măsurarea și creșterea impactului pe care îl areactivitatea desfășurată de institu�ia supremă de audit

dezvoltarea răspunderii

responsabilitatea

evaluarea rezultatelor ob�inute de personalul despecialitate, precum și identificarea necesită�ilor dedezvoltare profesională

facilitarea unui nou comportament individual șicomportamental al personalului de specialitate

identificarea și recunoașterea în publica celor mai buni performeri, indivizi

sau structuri de specialitatesporirea legitimită�ii institu�iei supreme de audit

este uninstrument important în întărirea managementuluiacestei institu�ii

sţinere a

faţă de alte institu�ii similare sau diferite

actele de control/audit întocmitede către auditorii publici externi, se afirmă căabaterile de la legalitate au avut drept consecinţăfaptul că

Deseori, în

situaţiile financiare anuale întocmite decătre entită�ile verificate nu au oferit o imagine fidelă apoziţiei financiare, a performanţei financiare şi acelorlalte informaţii privind activitatea desfăşurată.Din acest motiv am considerat important sădiseminăm această temă şi să încercămnoţiunii de

,o definire a

imagine fidelă, precum şi să descriemlegăturile dintre imaginea fidelă şi o parte dintreprincipiile contabilităţii.

36

Ionel PetreaCamera de Conturi VranceaDirector

CONSIDERAŢII PRIVIND RAPORTUL DINTRE FIDELĂ ŞIPRINCIPIILE CONTABILITĂŢII

IMAGINEA

Noţiunea de imagine fidelă ( )este de origine britanică iar una dintre puţineledefiniţii îi aparţine lui Geoffrey Alan Lee, care înlucrarea Modern Financial Accounting, editată în anul1982,

n abordarea imaginii fidele trebuie pornit de lainformaţia financiar-contabilă prezentată cu ajutorulsituaţiilor financiare.

contabilită�ii

şi prin acesta la modelul contabil continental.Ulterior, prin ordine succesive ale M.F.P., ultimul fiindOMFP nr. 3055/2009, s-au aprobat Reglementărilecont a VII-a aComunităţilor Economice Europene.

Aşa se şi explică faptul că referirile la imagineafidelă nu sunt numeroase, literatura de specialitatefiind la început de drum. Noţiunea a fost introdusă prinLegea abilită�ii, conform căreia

Din experienţa dobândităactivităţii desfăşurate la Curtea de Conturi a

României, am ajuns la concluzia că în România existăo serie de factori care limitează imaginea fidelă. Dintreaceştia aş dori să menţionez câţiva destul deimportanţi:

true and fair view

conformitate cu principiile contabilegeneral accepta

erori,disto

"D

preciza:

Î

În România, prin Legeanr.82/1991, sistemul contabil a fost racordat la celfrancez

abile conforme cu directivele a IV-a și

Cont

.

în mare parte caurmare a

„Astăzi, imaginea fidelă a devenit untermen de artă. Ea presupune prezentarea de conturiîntocmite în

te, utilizarea de cifre cât mai exacteposibil, realizarea de estimări cât mai rezonabile şiaranjarea lor de aşa manieră încât să se poată furniza,

cu toate limitele practicilor contabile curenteimaginea cea mai obiectivă posibil, lipsită de

rsiuni, manipulări sau omisiuni semnificative.Cu alte cuvinte trebuie avute în vedere atât litera cât şispiritul legii”.

ocumenteleoficiale de prezentare a activităţii economico-financiare a persoanelor prevăzute la alin. (1) -(4) sunt situaţiile financiare anuale, întocmite potrivitreglementărilor contabile aplicabile şi care trebuie săofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,performanţei financiare şi a altor informaţii,în condiţiile legii, referitoare la activitateadesfăşurată“ 1

art. 1

Reglementările româneşti armonizate deDirectiva a IV-a, a VII-a a Comunită�ilorEconomice Europene şi StandardeleInternaţionale de Contabilitate au abandonatconceptul de patrimoniu, iar imaginea fidelăeste privită ca arbitru al poziţiei financiare aperformanţelor tăţii comerciale.socie

1 Legea , art.9, alin.(1)Contabilită�ii nr.82/1991, republicată

1. inexistenţa unei independenţe a producătorilorde informaţii contabile faţă de operaţiunile tratate

curentă şi în documentele de sintezăcontabilă şi insuficienţa controlului intern. Insuficienţacontrolului intern este generată de lipsa unor manuale deproceduri (privind culegerea, prelucrarea, transmitereaarhivarea informaţiilor, sub forma graficelor lunare şi asarcinilor de lucru) şi de lipsa ierarhizării structurilororganizatorice

2. tehnicile şi instrumentele contabile precumreglementările fiscale nu sunt de fiecare dată suficient deriguros redactate, existând situaţii care acestea potgenera contradicţii. Buna credinţă nu este suficientăpentru a obţine o imagine fidelă. Ea trebuie să fie dublatăşi de

contabilită�ii, condiţionează doarpersoana care conduce şi coordonează activitateacompartimentului de contabilitate (directorul economic,contabilul-şef sau alta persoană împuternicită săîndeplinească această funcţie) să aibă studii economicesuperioare. Aşa se explică faptul că în cadrulcompartimentului contabilitate, deseori,persoane care nu posedă o pregătire adecvată sau

3. schimbările frecvente în legislaţia financiar-contabilă fac ca riscul de eroare să fie sporit

4. controlul extern al societăţii comerciale seaxează de multe ori doar pe funcţia constatativăcoercitivă. Se neglijează astfel funcţia de prevenire aneregulilor.

O importanţă deosebită o auinformaţiile conţinute

ntre cantitateainformaţiilor furnizate de imagineafidelă există o legătură ca de la cauză la efect. Acest fapteste enunţat prin însăși

deră că pentru a da o imagine fidelă, aplicareadispoziţiilor acesteia nu sunt suficiente

Drept urmare este greu de imaginat cum conturileanuale ar putea prezenta o imagine fidelă, dacăinformaţiile pe care le conţin sunt puţine sau sărace.

de oneşti ar fi cei ce întocmesc conturile anuale şioricare ar fi nivelulcontabilită�ii a utilizatorilor informaţiei contabile,imaginea fidelă este condiţionată de existenţa în anexăsau notele explicative a informaţiilor complementare.

Cu toate că

Francez precizeazăurmătoarele:

Notele explicative contribuie la obţinerea uneiimagini fidele prin prezentarea fie a informaţiilorcomplementare, fie a unei derogări de la principiilecontabile cuprinse

Este obligatoriu să li se atribuie acestora aceeaşiimportanţă cu bilanţul contul de rezultat, cu toate că nueste clădită

acontabil, trebuie sa conţinăinformaţii fiabile.

sa fie verificabile în raport cu documentele careatestă exactitatea lor;

metode decalcul şi de prezentare asemănătoare

Pentru a putea servi utilizatorilor în luarea deciziei,informaţia contabilă trebuie să satisfacă cerinţele de

fidelitatea informaţ .

îndeplinită încondiţiile în care cei care tratează încontabilitate sau certifică situaţiile financiare de sintezăsunt independenţi faţă de operaţiunile societă�ii

este atribut al informaţiei c

Au valoare predictivă informaţiile care permitelaborarea de , şi retrodictivă (feedback value)cele care permit să se aprecieze fapte din trecut.Informaţia retrodictivă este utilă deciziei condiţiilecomparării cu cea predictivă.

timp şi spaţiu. Ea presupune aşadarpermanenţa metodelor.

încontabilitatea

și

;și

în

cunoștin�e consistente de contabilitate. Ori înRomânia, legea

întâlnimchiar au

antecedente penale;

;

și

careau menirea de a completa înconturile anuale propriu-zise. Î

și

Directiva a IV-a a UE în care seconsi

.

Oricâtcunoștin�elor în domeniul

îns

De altfel, și Codul de Comer�

în texte.

șipe principiul partidei duble. Document

catalogat de unii ca fiind extr

Ele trebuie în special:-

- sa fie comparabile de la un exerci�iu la altul sau dela o întreprindere la alta prin aplicarea unor

.

.presupune verificabilitatea,

neutralitatea și ieiVerificabilitatea (verifiability) este data de

respectarea normelor și reglementarilor în vigoare.

Neutralitatea (neutrality) esteinforma�ia

comerciale.Pentru a întruni calitatea de fidelitate,

.ontabile care

poate modifica deciziile utilizatorilor.

previziuni

în

este o necesitate pentru a puteaface aprecieri în

notele explicative,

notele explicative

itua�iile

,notele explicat

, ele formând un tot unitar.

Fiabilitatea

Comparabilitatea

informaţiilecomplementare trebuind să fie furnizate

financiare anuale consolidatetrebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor,poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţilor

ive contribuie la creşterea imaginii fidele.

conturile anuale cuprind bilanţul, contul derezultat şi o anexă

fiabilitate, pertinenţă şi comparabilitate

informaţiatrebuie să se aplice realităţii

PertinenţaPentru a fi

pertinentă o informaţie trebuie să fie oportună, să aibăvaloare predictivă şi retrodictivă.

În opinia mea, toţi aceşti factori sunt de naturasă pună la îndoială veridicitatea informaţiilorfurnizate de contabilitate.

Merită că în ţările din lumea anglo-saxona, de multă vreme, publicarea de documentefinanciare fără a fi însoţite de anexă notes to theaccounts) atrage sancţiuni severe.

remarcat

(

37

Consideraţii privind raportul dintre fidelă şi principiile contabilităţiiimaginea

Imaginea fidelă poate să se găsească în situaţie deconflict cu unele principii contabile. De asemenea uneleprincipii contabile pot să fie contradictorii între ele.

Faţă de imaginea fidelă, în postura mai susamintită se află orice.Contabilitatea la cost istoric a fost pentru unii principiufundamental, fiind perfectă pentru a descrie patrimoniulşi operaţiunile unei societă�i comerciale. Dar după

război mondial, sistemul inflaţionist s-a făcut

resimţit ea majoritate a ţarilor. Acest fapt a fost denatură să pună la îndoială adecvarea acestui principiu lanoua realitate creată.

Astfel, s-a accentuat necesitatea găsirii unor soluţiicare să ţină cont de inflaţie. Multitudinea soluţiilorpropuse s-au bazat

satisfăcătoare şi nu s-a detaşat net.

principiul costurilor ist

cel de-al doilea

în mar

fie pe indexarea costului istoric, fie pecostul de înlocuire. Niciuna din acestea n-a fost

După Standardele Internaţionale de Contabilitatecaracteristicile calitative ale informaţiei presupun:in te l ig ib i l i t a te , re levanţa , c red ib i l i t a te ş icomparabilitate.

Se observă aproximativ o aceeaşi abordare,diferenţele ţinând doa

Inteligibilitatea în calitate de atribut alinformaţiilor contabile presupune ca situaţiile financiaresă fie uşor înţelese de utilizatori care, se porneşte de lapremisa că posedă cunoştinţe de derulare a afacerilor şinoţiuni de contabilitate.

n plus, conform Standardelor Internaţ, există şi limite care privesc informaţia

şi care se referă la oportunitatea,raportul cost–beneficiu şi echilibrul intre caracteristicilecalitative ale informaţiei. Oportunitatea presupuneprezentarea informaţiilor astfel să fie pertinente(relevante). Însă oportunitatea nu poate fi considerată un

scop în sine. Astfel, oferirea unor informaţii privind uneveniment ca toate aspectele sale să fiecunoscute poate determina scăderea credibilită�ii. Înantiteză, exagerată a raportării informaţieidetermină o maximizare a credibilită�ii, dar şi ominimizare a pertinenţei ( relevanţei ).

u reprezintă oîn virtutea căreia beneficiile rezultate în urma utilizăriiinformaţiei trebuie să fie mai mari decât costurile.Desigur marea problemă este că utilizatorii informaţieicontabile sunt multipli. Ca urmare, de o informaţie nubeneficiază numai cei direct vizaţi.

ntre caracteristicile calitative trebuie să se asigureun echilibru care devine dependent de raţionamentulprofesional Sub forma grafică abordarea imaginiifidele conform Standardelor Internaţionale deContabilitate ar putea fi surprinsă în strânsă corelaţie cucaracteristicile calitative ale informaţiei, astfel

,

r de terminologie în primul rând.

,

Î ionale deContabilitate

încât

înainte

întârzierea

Raportul cost-benefici constrângere

Î

. ,

:

relevantă şi credibilă

38


Fenomenul inflaţionist şi-a făcut simţită prezenţaşi în România. condiţiile trecerii la noul sistemcontabil şi a inflaţiei, este imposibil de presupus căaplicând principiul costului istoric, nu se intră încontradicţie cu imaginea fidelă.

jurul problematicii costului istoric s-au derulatdiscuţii pro şi contra. Una din soluţiile înlăturăriiefectelor inflaţiei în condiţiile contabilită�ii la costuriistorice o reprezintă reevaluarea. Privitor la reevaluare sepoate pe bună dreptate susţine că este privită diferit înfuncţie de interese contradictorii. Patronatul cerereevaluarea legală a activelor de lizărilor.Argumentul forte al sau constituie faptul că un activsubevaluat este de natură să neliniştească creditorii

, făcând dificil accesul acesteia la credite.

Statul din punct de vedere fiscal nu este interesatde reevaluări deoarece veniturile la buget ar fisubstanţial reduse ca urmare a diminuării profitului,implicit a impozitului pe profit, prin creştereacheltuielilor cu amortizarea.

perioada de inflaţie, astfel, estedenaturat, supraevaluat, plătindu-se impdistribuindu-se dividende fictive şi asistând ladecapitalizarea

Desigur nu doar principiul costului istoric intră încontradicţie cu imaginea fidelă. În această ipostază se potafla principiul prudenţei, al independenţei exerciţiilorentită�ii

In situaţia de conflict între principiile contabile şiimaginea fidelă, aceasta din urmă are de cauză.Conform Directivei a IV-a o situaţie de acest gen esteconsiderată excep�ională

sa fie menţionată în anexe sau noteleexplicative şi motivată, cu indicarea influenţei saleasupra patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor.Aşadar, derogarea afectează bilanţul şi contul de rezultat,iar anexa în plus explicaţiilenecesare.

Există păreri că imaginea fidelă n-ar fi concept utildecât atunci cândînșelătoare

Aşa cum am arătat anterior, pentru a prezentasituaţii financiare care să furnizeze o imagine fidelă,

Pruden ţa însemnăestimarea cu precauţie încondiţii de incertitudine aactivelor şi veni

nesupraevaluă-respectiv a datoriilor

şi cheltuielilor în sensulnesubevaluarilor. Totuşi şi“excesul“ de prudenţă nu seadmite ceea ce cainformaţia să nu fie neutră.

Apariţia unor falimente de răsunet la mijloculsecolului al X-lea aplicărprincipiului prudenţei să capete noi valenţe.

Se poate considera ca principiul prudenţei caapariţie şi manifestare este legat pe de o parte de grija pecare marile societăţi pe acţiuni de la

avut-o în vederea obţinerii încreconturi credibile şi rezultate

care să nu fie supraestimate. Pe de altă parte existenţaunei societăţi pe acţiuni nu este de conceput fărădistribuirea periodică de dividende. Acest fapt poatedestul de frecvent să contravină necesitaţii menţineriicapitalului societă�ii comerciale sau majorării lui.Astfel, un beneficiu supraestimat poate să conducă ladistribuirea de dividende fictive.

Aşadar, prudenţa apare necesară pentru protejareasocietă�ii comerciale precum şi pentru protejareaacţionariatului. Dezvoltarea relaţiilor de credit face caprudenţa să fie necesară şi pentru protejarea creditorilorsocietă�ii

n cazul contabilităţii de casă nu se pune problemamanifestării principiului prudenţei. Nu este resimţitănevoia prudenţei pentru ca rezultatul nu se determinădecât la încheierea operaţiunilor.

prudenţei

Prudenţa se aplică întocmai când este asiguratăcontinuitatea exploatării. Evaluareacazul necontinuităţii exploatării se face la valorilichidative, cand se vor contabiliza şi plusurile devaloare.

. Intreruperea“continuităţii” nu antrenează non manifestareaprincipiului prudenţei. Acest principiu continuă să fierespectat în aprecierea datoriilor, cheltuielilor şi aplusvalorilor eventuale.Aplicarea sa este afectată însă dechiar aceste plusvalori.

în

În

natura imobiîl

întreprinderii

, ,,

Rezultatul înozite mai mari și

întreprinderii.,

, etc.

câștig

, iar derogarea de la regulitrebuie în

sau notele explicative vor da

regulile sunt insuficiente sau, caz în care constituie un principiu superior.

turilor(în sensulrilor),

ar face

XI face ca necesitatea ii

finele secoluluitrecut au derii posibililorinvestitori, prezentându-le

comerciale.

Î

Cei ce sus�in principiul

patrimoniului în

contabilitatea trebuie să satisfacă în respectul reguliiprudenţei, obligaţiile de regularitate şi sinceritate.

estimează că elconstituie care se conferăcreditorilor o marjă de securitate.

Prudenţa se aplică numai dacă este necesarăpentru aprecierea datoriilor şi cheltuielilor

un excelent antidot prin

Raportul, continuitatea exploatării şiprudenţa

Prudenţa ar putea fi definită ca fiindaprecierea rezonabilă a faptelor în vedereaevitării riscului de transfer în viitor aincertitudinilor prezentate, susceptibile a grevapatrimoniul și rezultatele întreprinderii.

Apariţia prudenţei şi dezvoltarea sa ca şiconcept a determinat trecerea la contabilitatea deangajament.

39


Raportul permanenţa metodelor şi prudenţa

Raportul independenţa exerciţiilor şi prudenţa

Raportul cost istoric şi prudenţa

Raportul imagine fidelă şi prudenţa

Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009pentru aprobarea Reglementărilor contabileconforme cu directivele europene prevăd faptul că, laîntocmirea situaţiilor financiare anuale, evaluareatrebuie făcută pe o bază prudentă şi, în special:

înregistrarea

în acest sens.

Astfel,

tr

Î

și

Deşi aparent sunt în stare de armonie, pot să aparăsituaţii conflictuale. Necesitatea respectării principiuluiprudenţei poate impune uneori schimbarea metodelor.

Conflictul dintre cele două este permanent.Principiul prudenţei solicită, spre exemplu,cheltuielilor de cercetare dezvoltare ca şi o cheltuială.Independenţa exerciţiilor impune eşalonarea lor înfiecare exerciţiu. Astfel amortizarea este eşalonată pedurata de folosinţă a activului imobilizat, nefiindcalculată şi incorporată integral în cheltuielileexerciţiului în care au avut loc.

Este unul de armonie, putând apărea şi situaţii deconflict. Evaluarea activelor circulante de naturastocurilor la cea mai mică valoare dintre cost şi preţulpieţii este cel mai elocvent exemplu

Aşa cum arătam anterior, imaginea fidelă esteobţinută în respectul regulii prudenţei, dar cu toateacestea trebuie evitat excesul de prudenţă.

în contul de profit şi pierdere poate fi inclusnumai profitul realizat la data bilanţului;

trebuie să se ţină cont de toate datoriile apăruteîn cursul exerciţiului financiar curent sau al unuiexerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidentenumai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

trebuie să se ţină cont de toate datoriileprevizibile şi pierderile potenţiale apărute în cursulexerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiufinanciar precedent, chiar dacă acestea devin evidentenumai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. Înacest scop sunt avute în vedere şi eventualeleprovizioane, precum şi datoriile rezultate din clauzecontractuale;

ebuie să se ţină cont de toate deprecierile,indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar estepierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentrudepreciere sau pierdere de valoare se efectuează peseama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactulacestora asupra contului de profit şi pierdere.

Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie să fiesupraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate.Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu,constituirea de provizioane excesive, subevaluarea

deliberată a activelor sau veniturilor, dar nicisupraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor,deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu armai avea calitatea de a fi credibile.

n concluzie, prudenţa ca principiu este un lucruevolutiv, şi în viitor apreciez ca este posibil să neîndreptăm spre o interpretare mai economică mai puţinjuridică a acestui nou principiu.

a)

b)

c)

d)

Concluzii:

�

�

�

�

�

oferirea unei imagini fidele de cătresituaţiile financiare

informaţiile contabile

pentru ca situaţiile financiare să prezinte oimagine fidelă

prudenţa

întocmite

cu

maginea cea

întreprinderii.

de către entităţi,presupune conducerea evidenţei contabile înconformitate principiile general acceptate,utilizarea de cifre cât mai exacte posibil, realizareade estimări cât mai rezonabile şi aranjarea lor deaşa manieră încât să se poată furniza imai obiectivă posibil, lipsită de erori, distorsiuni,manipulări sau omisiuni semnificative;

la situaţiile financiareanuale au caracter obligatoriu, sunt la fel deimportante ca şi bilanţul şi contul de rezultatfinanciar şi au menirea de a completa informaţiiledin domeniul financiar contabil;

trebuie să fie fiabile,pertinente şi comparabile;

contabilitatea trebuie să satisfacăîn respectul regulii prudenţei, obligaţiile deregularitate şi sinceritate;

, reprezintă aprecierea rezonabilăa faptelor în vederea evitării riscului de transfer înviitor a incertitudinilor, susceptibile a grevapatrimoniul şi rezultatele

notele explicative

,

Bibliografie:

�

�

�

�

�

�

�

N. Feleagă opţiuni contabile,Editura Economică, Bucureşti, 2002;

Popa, Sistemul de factori care influenţeazăreflectarea

după Memento Pra

Cadrul General al Standardelor Internaţionale deContabilitate, par. 24, după Standardele Internaţionale deContabilitate, 2000, Editura Economică, 2000;

1991, republicată

, L. Malciu, Politici și

Oprean I., I.imaginii fidele în contabilitate, Ed. Dimitrie

Cantemir, Tg. Mureș, 1998Code de Commerce, tique Francis

Lefebvre, Ed. Francis Lefebvre, Paris, 1998;

Legea 82/ în anul 2008;O MFP3055/2009;OMFP1917/2005.

;

40


41

Radu Alexandru RoşuCamera de Conturi ClujDirector

EXECUŢIA BUGETARĂ INSTITUŢIILORPIATRĂ SAU FRAUDĂ MANAGERIALĂ

A CHELTUIELILOR PUBLICE -DE ÎNCERCAREAMANAGERULUI ?

F r a minimaliza importan a execu ieibugetare a veniturilor, cheltuielile publice reprezintpreocuparea „de top” a consumatorilor de informa ii,fiind domeniul cel mai expus neregulilor, în carefrauda î i poate g si locul cu u urin .

Materialul de fa se dore te a fi un studiu de cazsau poate fi i o medita ie asupra unui evenimentdesprins din lumea real a finan elor publiceromâne ti.

De ce execu ia bugetar a cheltuielilorreprezint o piatr de încercare a managementului?Pentru c este un mijloc de control al capacit iiintelectuale sau morale a managerului, o dovad acaracterului, con tiin ei i probit ii profesionale, aonoarei i a sim ului civic.

Tocmai aceste calit i manageriale suntpremisele legalit ii i regularit ii utiliz rii banilorpublici, ale economicit ii, eficien ei i eficacit iiacestora, în folosul cet eanului i al societ ii.

Lipsa acestor calit i nu poate fi suplinit pedeplin, nici de controalele Cur ii de Conturi, nici decontroalele interne organizate i implementate demanager, toate aceste controale ofer doar o asigurarerezonabil i nu una absolut c obiectivele entit iisunt îndeplinite.

O denaturare semnificativ în situa iilefinanciare poate fi rezultatul erorii sau fraudei, iarrealitatea a confirmat faptul c frauda efectuat demanagement este mult mai profund i mai frecventîntâlnit decât cea efectuat de c tre angaja i.

De i sistemul de control al finan elor publice

române ti nu este deficitar din punct de vederelegislativ, existând numeroase acte normative emisecare reglementeaz acest domeniu i în acela i timp,numeroase organe, institu ii, autorit i care leutilizeaz , cazurile de indisciplin financiar nu suntpu ine i nici nu înregistreaz un trend descendent.

Accesul managerului la mai multe nivelerela ionale creeaz i facilit i multiple de colaborare,care în lipsa calit ilor men ionate mai sus, potconduce la construirea unor re ele infrac ionaleperfec ionate i greu de depistat.

Fraudele de propor ii cu greu se pot realiza f r„sprijin din exterior”, de aceea posibilit ileauditorilor de a le detecta sunt reduse, necesitând unra ionament profesional deosebit.

risc majorde nedetectare.

Definită drept complex de operaţiuni care sereferă la încasarea veniturilor şi la plata cheltuielilorbugetare, execuţia de casă a bugetului instituţiilorpublice a constituit un subiect amplu dezbătut deutilizatorii informaţiilor publice: mass-media,populaţia, Curtea de Conturi, alte instituţii ale statului.

ă ă ţ ţă

ţ

ş ă ş ţăţă ş

ş ţă ţ

şţ ă

ă ăă ăţ

ăş ţ ş ăţ

ş ţăţ

ăţ ş ăţ ăăţ ţ ş ăţ

ăţ ş ăţăţ ă

ţş

ăă ş ă ă ăţ

ă ţ

ă ăă ş

ă ă ă ţş ţ

ş

ă ş şţ ăţ

ă ă ăţ ş ă

ţ ă ş ăţăţ ţ

ţ ţţ ş

ţ ă ăăţ

ţTotodată, confruntaţi cu o multitudine de

domenii specifice diverselor activităţi din instituţiilepublice, cunoştinţele auditorilor publici externi suntlimitate şi nu pot să cuprindă într-un mod adecvat şi întimpul necesar alocat misiunii specificitateafenomenelor, fapt care conferă acţiunii un

Astfel de situaţii pot fi întâlnite frecvent,încercând, în continuare, să prezint un caz în careraţionamentul profesional al auditorilor a fost pus la oadevărată încercare datorită dificultăţilor întâmpinateîn legătură cu specificul domeniului controlat, sau celede stabilire a limitei dintre legalitate şi ilegalitate,dintre eroare şi fraudă.

Aşa cum am arătat anterior, calităţileordonatorului de credite/managerului, inclusiv celemorale, sunt oglindite înexecuţia bugetarăa cheltuielilor, fiindimplicat în trei din celepatru faze, respectiv:angajarea, lichidareaş i o r d o n a n ţ a r e acheltuielilor, potrivitprevederilor art. 22 dinLegea nr. 500/2002,privind finanţele publice, nefiindu-i străină însă, niciplata acestora...

Din aceste considerente se poate concluziona căun management corect era în măsură să prevină şi sădetecteze, în fiecare etapă a execuţiei bugetare,eroarea sau abaterea de la legalitate şi regularitate,evitând până la o pronunţare competentă a folositermenul „fraudă”, atâta timp cât exista această voinţădin partea conducătorului instituţiei.

- studiu de caz sau de meditaţie -

42

Pe scurt, cazul de f

ile,pornind

Singu

tru anul2009.

a le prezenta la solicitarea auditorilorpublici externi.

.

aţă supune spre analiză achiziţiaefectuată de către o instituţie publică, al cărei conducătorare calitatea de ordonator terţiar de credite, verificată cuocazia controlului privind modul de utilizare a fondurilorbăneşti destinate achiziţiilor publice de bunuri şiefectuării cheltuielilor de capital, pentru perioada 2009 –2011, conform Programului aprobat de plenul Curţii deConturi.

Pentru o expunere cronologică a evenimentelor şi oprezentare clară a constatărilor, raportul de control a foststructurat în două puncte: angajarea cheltuielilor, înprimul punct al actului de control şi lichidarea,ordonanţarea şi plata cheltuielilor, în cel de-al doileapunct.

Nu a fost neglijat aspectul probelor adecvate,relevante şi suficiente care să susţină constatăr

de la o constatare simplă în aparenţă şi înconţinut: neexecutarea lucrărilor şi serviciilor necesarerealizării obiectivului de investiţii.

Însuşi scopul şi rolul instituţiei publice în cauză,respectiv acela de instituţie publică culturală, deimportanţă naţională, fără scop lucrativ, cu personalitatejuridică aflată în serviciul societăţii, care colectează,conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune,în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturiimateriale şi spirituale ale existenţei şi evoluţieicomunităţii umane, precum şi ale mediului înconjurător,au făcut dificile înţelegerea entităţii şi modul de abordarea controlului, prin specificul şi complexitatea achiziţieideterminate de o plajă largă de servicii, produse saulucrări necesare, din domeniile construcţiilor, IT, saucreaţiei artistice.

Tocmai această diversitate de domenii oferă şiposibilităţi multiple ale entităţii de a altera raţionamentulauditorilor şi a-l deturna de la scopul propus, insuflând unsentiment de nesiguranţă şi de insuficientă înţelegere afenomenului economic supus analizei/controlului.

O prezentare clară şi concisă a constatărilorimpunea auditorilor o abordare cronologică şisistematică a evenimentelor, de la aprobarea investiţiei,până la plata lucrărilor şi serviciilor.

Însă, accesul limitat al auditorilor la informaţii,având în vedere faptul că aprobarea s-a efectuat la nivelulordonatorului principal de credite bugetare, nu le-apermis o prezentare suficient de detaliată a acestei etapedin derularea investiţiei, limitându-se doar la o expuneresuccintă a situaţiei, în scopul de a aduce argumente înplus pentru susţinerea aserţiunilor legate de lipsadocumentelor justificative necesare admiterii lafinanţare a investiţiei.

rele documente puse la dispoziţiaauditorilor publici externi au constat într-un referat denecesitate, o solicitare de fonduri adresată ministerului şio listă de investiţii în care era nominalizat obiectivul„amenajare expoziţională”, cu suma alocată pen

Se constată faptul că entitatea verificată nu aîntocmit documentaţiile tehnico-economice aferente

noului obiectiv de investiţii care urma să se finanţeze dinfonduri publice, aşa cum sunt prevăzute în HotărâreaGuvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferenteinvestiţiilor publice, precum şi a structurii şimetodologiei de elaborare a devizului general pentruobiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, entitateanefiind în măsură

Documentaţiile tehnico-economice la care face referireactul normativ menţionat maisus, se referă la

- prin care sefundamentează necesitatea şioportunitatea investiţiei pebază de date tehnice şi

economice; - prin care sestabilesc principalii indicatori tehnico-economiciaferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şioportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiilefuncţionale, tehnologice, constructive şi economice ceurmează a fi supuse aprobării; - prin carese stabileşte valoarea totală estimativă a cheltuielilornecesare realizării obiectivelor de investiţii sau acheltuielilor asimilate investiţiilor, şica parte a obiectivului de investiţie, cu funcţionalitatedistinctă în cadrul ansamblului acestuia.

Documentaţiile tehnico-economice trebuiauaprobate de către Guvern, pentru valori mai mari de 25milioane lei, cuprinderea obiectivului în programul anualde investiţii fiind condiţionată prin Legea nr. 500/2002privind finan�ele publice, de elaborarea şi aprobarea, înprealabil, a acestor documentaţii care să justificenecesitatea şi oportunitatea cheltuielilor în cauză, aşacum este prevăzut la art. 43 (1) din lege. Or, referatul denecesitate și nota de fundamentare întocmite de entitatenu îndeplinesc condiţiile necesare admiterii la finanţare ainvestiţiei, iar alte documente care să probezerespectarea prevederilor legale referitoare la aprobareainvestiţiei nu au fost puse la dispoziţie

În forma aprobată de către ordonatorul principalde credite, investiţia nu a fost încadrată nici în categoriaacţiunilor multianuale, neexistând documente din care săreiasă acest lucru, deşi este o certitudine faptul că eraimposibilă realizarea ei până la finele exerciţiuluibugetar 2009. În acest fel, au fost angajate cheltuieli decapital în sumă de 55 milioane lei, faţă de creditelebugetare aprobate în sumă de 7 milioane lei, cunerespectarea prevederilor art. 4, alin. 3 din Legeanr.500/2002 privind finanţele publice.

În situaţia dată se impune întrebarea: „Putea fistopat un şir lung de încălcări ale legislaţiei în faza deaprobare a investiţiei?” Răspunsul nu poate fi altul, decât„DA”, afirmaţie bazată pe obligaţia ordonatorilorprincipali de credite de a urmări derularea procesuluiinvestiţional, potrivit art. 44 din aceeaşi lege.

studiul deprefezabilitate

studiul de fezabilitate

devizul general

devizul pe obiect -

Execuţia bugetară instituţiilor piatră sau fraudă managerialăa cheltuielilor publice - de încercare a managerului ?

43

.

îA.N.R.M.A.P.

Programul anual alachiziţiilor publice, documentobligatoriu de întocmit îninstituţiile publice, nu s-acondus potrivit normelor deaplicare a prevederi lorreferitoare la atribuireacontractelor de achiziţiepublică, aprobate prin HG nr.925/19.07.2006, nefiindînscrise toate achizi�iile pe care institu�ia inten�iona săle efectueze, astfel încât, nici etapele execuţiei bugetarecare au urmat, respectiv, de angajare a cheltuielilor prinorganizarea procedurilor legale de achiziţie a execuţieilucrărilor şi de încheiere a contractului, de lichidare şiordonanţare a acestora pe parcursul derulăriicontractului, nu au fost legal pregătite şi monitorizate

Conducătorul instituţiei a aprobat o notăjustificativă, prin care s-a propus achiziţionareaservici i lor /produselor dest inate amenajări iexpoziţionale (Cod CPV- 92000000-1 servicii derecreere, culturale şi sportive),

n valoare de 11 milioane euro,fără TVA, deşi, în prealabil, entitatea verificată asolicitat punctul de vedere al Autorităţii Naţionalepentru Reglementarea şi Monitorizarea AchiziţiilorPublice, referitor la indicarea procedurii de achiziţie,modalitatea de estimare a valorii contractului şi a tipuluide contract.

Prin această adresă s-a adus la cunoştinţaautorităţii intenţia demarării procedurii de atribuire aunui contract al cărui obiect deosebit de complexpresupune: „realizarea unui ansamblu de servicii decreaţie intelectuală şi artistică constând în conceperea şirealizarea unor „butaforii” şi „decoruri” prin carebunurile muzeale să fie puse în valoare şi să stârneascăinteresul publicului...”, precum şi

Totodată, se precizează şifaptul că „operele de creaţie ce fac obiectul prezentuluicontract vor cuprinde şi orice echipamente, utilaje sauorice alte bunuri încorporate în opere sau directnecesare scopului pentru care au fost realizate”, nefiind

omisă opinia referitoare la faptul că „trebuie avute învedere pe lângă normele generale care reglementeazălegislaţia aferentă investiţiilor publice, normelespeciale derogatorii ale Legii nr.8/1996 privind dreptulde autor şi drepturile conexe cu modificările şicompletările ulterioare”

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şiMonitorizarea Achiziţiilor Publice a răspuns solicitării,exprimând o opinie corectă privind necesitateaatribuirii mai multor tipuri de contracte de achiziţiepublică. S-a indicat, de asemenea, că „În vedereastabilirii procedurii de atribuire a contractului ce are caobiect, atât prestarea de servicii de creaţie artistică, câtşi furnizarea de echipamente, utilaje, autoritateacontractantă trebuie să stabilească iniţial tipulcontractului, în conformitate cu prevederile art. 7 dinOUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor deachiziţie publică, a contractelor de concesiune delucrări publice şi a contractelor de concesiune deservicii, cu modificările şi completările ulterioare”.Totodată, în cazul în care este necesar să se atribuie unsingur contract, al cărui obiect să includă, atât serviciide creaţie artistică, (cuprinse în ANEXA 2 B la OUGnr.34/2006 – „servicii recreative, culturale şi sportive”),cât şi servicii informatice (cuprinse în ANEXA 2 A laordonanţă – „servicii informatice şi servicii conexe”),recomandă să se aibă în vedere dispoziţiile art. 16alin.(2) şi (3), respectiv, să se aplice procedura specificăîn funcţie de ponderea valorică a acestor categorii întotal valoare estimată a serviciilor.

Cu toate acestea, entitatea nu a ţinut seama derecomandările , fiind aprobată de cătreordonatorul de credite, aşa cum s-a arătat anterior, notajustificativă în care s-a propus „Aceeaşi opţiune, ambiguă în forma exprimată, estemenţinută şi în caietul de sarcini, întocmit odată cuelaborarea documentaţiei de atribuire. În acestdocument se face referire la procedura aplicată,respectiv „concurs de soluţii expoziţionale”, precum şifaptul că atribuirea contractului de reamenajareexpoziţională se face „concurentului soluţiei declaratcâştigătoare, ”(s.n.), procedurăneregăsită în cuprinsul art. 18-21 din OUG nr. 34/2006.

Iniţierea şi lansarea procedurii de achiziţiepublică s-au derulat cu încălcări ale legislaţiei îndomeniu.

Astfel, în „documentaţia privind concursul desoluţii expoziţionale privinda m e n a j a r e a m u z e a l ă ” ,autoritatea contractantă nu acuprins în proceduri distinctede achiziţii publice serviciilespecifice din ANEXA 2A(lucrări pentru refacereaf i n i s a j e l o r i n t e r i o a r e ,

climatizarea spaţiului interior, refacerea instalaţiilorelectrice, servicii informatice şi servicii conexe, etc.) şicele specifice din ANEXA 2B la ordonanţă (servicii de

.

prin procedura decumpărare directă,

„cedarea de cătrecontractant, în conformitate cu prevederile Legii nr.8/1996 cu modificările şi completările ulterioare, adrepturilor patrimoniale exclusive de utilizare,prezentare sau comunicare publică, adaptarea,emiterea ori transmiterea prin radiodifuziune sauteleviziune, a operelor de creaţie artistică executateşi enumerate mai sus”

cumpărarea directă”.

prin negociere liberă

.


44


creaţie artistică), fiind încălcate prevederile art. 16, alin.3din OUG nr. 34/2006, care interzice combinarea în cadrulaceluiaşi contract a serviciilor incluse în cele două anexe.

nu conţine specificaţii tehnice,aşa cum prevede art. 35 din ordonanţă. Specificaţiile cetrebuiau prezentate se referă la cerinţe, prescripţii,caracteristici de natura tehnică, ce permit fiecăruiserviciu sau lucrare sa fie descris, în mod obiectiv, „în aşamanieră încât să corespundă necesităţii autorităţiicontractante”, în condiţiile în care amenajareaexpoziţională nu include numai creaţie artistică. Nu seface nicio referire la informa�iile detaliate şi completeprivind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilireaofertei câştigătoare, corespunzător prevederilor cap. V -secţiunea a 3-a, aşa cum este precizat la art.33, lit. f) dinordonanţă.

Lipsa transparenţei atribuirii contractului deachiziţie publică este relevată şi de modul în care a fostorganizată publicitatea achiziţiei, începând cu intenţia derealizare a obiectivului, care nu a fost adusă la cunoştinţapublică, anunţul de intenţie nefiind publicat cătreoperatorul SEAP, şi nu a fost asigurată transmiterea înformat electronic a anunţurilor spre publicare în JurnalulOficial al Uniunii Europene, aşa cum se impune

Regulile impuse de prevederile Capitolului III,Secţiunea a 8-a din OUG nr. 34/2006 privind organizarea

, nu au fost respectate. Astfel,anunţul publicat într-un cotidian din data de

la „mica publicitate” , se rezumă doar laprezentarea faptului că instituţia „anunţă lansarea unuiconcurs de soluţii în vederea stabilirii unei soluţii dereorganizare a spaţiului muzeal, cu scopul de a redefinimodalitatea de punere în valoare a bunurilor aflate încolecţiile muzeului... Câştigătorul concursului de soluţiiva fi invitat să încheie contractul de reamenajare prin

n condiţiile în care datalimită de depunere a documentaţiei, definită ca „soluţii şidocumente de calificare” a fost stabilită la

, între publicareaanunţului şi termenul de depunere a soluţiilor, poate ficatalogată ca o încălcare a principiilor transparenţei şitratamentului egal în achiziţiile publice, în condiţiile încare la art. 134 (3) din ordonanţa de urgen�ă seprecizează:

În ceea ce priveşte conţinutul anunţului departicipare, acesta nu a fost emis în conformitate cuprevederile art.134, alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, încare se precizează: „

Nu a fost stabilit criteriul de atribuire a contractuluide achiziţie publică, cerinţă impusă de prevederile art.197:

În condiţiile iniţierii şi lansării unei proceduri deachiziţie publică cu încălcarea normelor legale învigoare, este de la sine înţeles faptul că, în modpremeditat, destinatarul anunţului a fost un singurconcurent care a depus documentaţia necesară, lavaloarea de 11 milioane euro, fără TVA, deşi prevederileordonanţei de urgenţă impune caracterul concurenţial alatribuirii, potrivit prevederilor art.137 (1) şi (2).

Comisia de amenajare a expoziţiei permanente,constituită din nouă persoane numite prin deciziaordonatorului de credite, a încheiat în data de 23.11.2009„Procesul verbal cu ocazia examinării şi negocierii”ofertei.

După o prezentare succintă a documentelor deiniţiere şi lansare a procedurii de achiziţie publică,comisia a procedat la deschiderea ofertei, concluzionândcă „a analizat oferta şi o admite”, trecând în continuare lanegocieri, care au constat în: „se modifică art.15 pct. 4din formularul de contract în sensul că societateacomercială contractantă va asigura operaţiunile deambalare şi manipulare a bunurilor muzeale cu asistenţamuzeografilor entităţii”, precum şi la negociereapreţului, care „ în urma negocierii, oferta financiarădepusă de contractant scade până la suma de11.000.000,00 (unsprezece milioane) de euro, fărăTVA...

Î n c o n d i ţ i i l eprezentate s-a încheiatcontractul, la valoarea de11 milioane euro, fărăTVA, respectiv 13,09milioane euro, cu TVAinclus, e

Contractul încheiat poartă denumirea de „contractde cesiune”, în care achizitorul are calitatea de cesionar,iar contractantul are calitatea de cedent, deşi, potrivitprevederilor art. 3^1 din OUG nr. 34/2006, contractele deachizi�ii publice care pot fi încheiate de institu�iile

Caietul de sarcini

prinart.47 - 48 din OUG nr. 34/2006.

...”(s.n.), î

. Perioada

„(3

.”(s.n.)

”

„

.”

”

chivalentul în lei avalorii totale, fiind de 55milioane lei.

concursului de soluţii

negociere directă

acordată de 5 zile

16noiembrie 2009,

20.11.2009,ora 15:30

ii de atribuire

) Fără a aduce atingere prevederilor alin.(2), autoritatea contractantă are obligaţia de a transmitespre publicare anun�ul de participare cu cel pu�in

înainte de data limită de depunere aproiectelor

Concursul de soluţii se iniţiază prinpublicarea, în conformitate cu prevederile art. 55, a unuianunţ de participare prin care solicită operatoriloreconomici interesaţi depunerea de proiecte. Anunţultrebuie să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute înanexa nr. 3D şi se elaborează în conformitate cuformularul standard adoptat de Comisia Europeană.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza

în anunţul de participare criteriul de atribuire a

contractului de achiziţie publică, care, odată stabilit, nu

poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a

procedur

52 de

zile

Se constată, în fapt, că nu a avut loc nicionegociere, întrucât formularul de ofertă care includevaloarea de 11,5 milioane euro a fost depus în data de23.11.2009, ziua stabilită pentru deschiderea ofertei,iar oferta iniţială, depusă în data de 20.11.2009, aveaînscrisă valoarea de 11 milioane euro, simulându-sedoar o „aşa zisă negociere”.

45

publice sunt: contracte de lucrări, contracte de servicii șicontracte de furnizare, or , încheierea altor tipuri decontracte excede cadrul legal reglementat al achiziţiilorpublice. Acest fapt a fost relevat și de cătreA.N.R.M.A.P., în răspunsul trimis entită�ii, prin care arecomandat acesteia tipurile de contracte ce pot fiîncheiate, inclusiv solu�ia legală de achizi�ie

area unei expoziţii, cuscopul de a pune în valoare operele/bunurile ce-iaparţin, poate fi considerată creaţie artistică.

Obiectul contractului nu este definit cu claritate,generând dificultăţi înurmărirea şi decontarealucrărilor pe parcursulexecuţiei acestora.Astfel, din lecturareaacestuia nu reiesefaptul că amenajărilei n t e r i o a r e r e v i nspre execuţie firmei

contractante, în condiţiile în care zugrăvelile interioareau fost executate în anul 2010 de către o altă firmă.

n contract face referire la„comanda” contractată de entitate care cuprindedocumentaţia ştiinţifică de specialitate...elaborată decesionar,

pentru instalaţiile electrice,instalaţiile de climatizare, instalaţiile de iluminat,planul arhitectural, gaz, apă-canal, sistem de securitateaprobate de către cesionar”.(s.n.)

ct se face referire laoperele de creaţie intelectuală care sunt „opereoriginale, concepute, elaborate şi realizate de cedentpotrivit propunerii/ofertei artistice şi tehnice” prevăzuteîntr-o anexă – „parte integrantă din contract şi acceptatăde către cesionar, cu respectarea documentaţieiştiinţifice şi de specialitate.”

De menţionat este faptul că această anexă constăîntr-un „album” prezentat în două exemplare, cereprezintă soluţia cu care contractantul s-a prezentat ladata depunerii ofertei, nefiind nicidecum un documentjustificativ de decontare a execuţiei unor lucrărirealizate.

După o enumerare a operelor de creaţie,respectiv: opere de artă grafică sau plastică, opere desculptură, pictură, gravură, planşe, machete, etc., lapunctul următor se face menţiunea că „operele decreaţie ce fac obiectul prezentului contract potîncorpora, implicit sau explicit, programe pentrucalculator, baze de date sau alte opere”, precum şi „oriceechipamente, utilaje sau orice alte bunuri încorporate înopere sau direct necesare scopului pentru care au fostrealizate operele, chiar dacă acestea nu reprezintă prinele însele opere de creaţie intelectuală

Se poate concluziona faptul că, în formaprezentată,

certitudinea că execuţia lucrărilor deconstrucţii şi instalaţii se încadrează în prevederileprezentului contract, sau va face obiectul altorcontracte şi al altor fonduri publice necesare, având învedere faptul că în contract se face referire doar laplanuri de detaliu pentru instalaţiile electrice,instalaţiile de climatizare, instalaţiile de iluminat,planul arhitectural, gaz, apă-canal, sistem de securitateaprobate de către cesionar și nu la obligativitateaexecutării acestora.

De menţionat este faptul că singurul documentîn care sunt definite o serie de lucrări de construcţii esteanexa la caietul de sarcini – Tematica de concurs - încare se face referire la înlocuirea sau refacereafinisajelor interioare la pardoseală, pereţi şi tavane,etc., execuţia acestor lucrări nefiind regăsită înobiectul contractului.

Totodată,cu trimitere la

prevederile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autorşi drepturile conexe, fără să se detalieze ce înseamnă„ansamblul de opere de creaţie intelectuală şi artisticăîn forma finită”, respectiv, dacă momentul recepţieieste stabilit la prezentarea documentaţiei/proiectelor(scrise sau desenate), sau la momentul punerii în operăa proiectelor, ce pot fi vizualizate în încăperilemuzeului.

Astfel, potrivit „Propunerii financiare privindpunerea în operă a noului concept expoziţional”, anexăformular de ofertă, contractantul defineşte activitateapentru primul an, respectiv „concept expoziţionalpunere în operă”, în cuantum de 12% din valoareacontractului, ori, până la 31.12.2009, ca de altfel nicipână în prezent, nu s-a realizat nicio punere în operă aconceptului expoziţional. Dovadă în sensul celorafirmate, sunt fotografiile efectuate în spaţiileinstituţiei, care demonstrează, fără putinţă de tăgadă,că în perioada noiembrie 2009 – mai 2012 nu s-a pus înoperă nicio lucrare de amenajare a muzeului.

„Conceptul expoziţional” la care fac referiredocumentele de plată (facturi şi ordine de plată)reprezintă, în fapt soluţia cu care contractantul s-aprezentat la ofertare şi nu reprezintă documentejustificative de plăţi în sumă de 6,5 milioane lei, iarfaptul că nu a fost organizat un concurs de soluţii cuacordarea de premii, accentuează inoportunitateaplăţilor respective.

i

a „crea�ieiartistice”, în cazul în care amenaj

Un punct distinct di

Acestea vor cuprinde

La alt punct din contra

”.

,neexistând

în contract se face referire la

-

cedentului revenindu-i sarcina de a întocmi

doar „planurile detaliate de realizare a creaţiei

intelectuale şi artistice.

planurile de detaliu

obiectul contractului nu este clar definit

„Drepturile patrimoniale cesionate”,


Plăţile efectuate nu pot fi tratate nici ca plăţi înavans, nefiind specificată această clauză contractualăşi oricum, trebuiau justificate până la 31.12.2009 prinlucrări/servicii real executate şi recepţionate.

Referitor la o plată efectuată pentru ambalareaşi manipularea pieselor muzeale, precum şidepozitarea şi eliberarea spaţiilor expoziţionale, seconstată faptul că nu se poate verifica realitatea sumeidatorate, neexistând niciun document care să justificevaloarea acestei categorii de lucrări, estimată saudeterminată pe bază de calculaţii ale costurilor,stabilite în fazele pregătitoare procedurilor deachiziţie sau cu ocazia ofertării lucrărilor. Prinurmare, suma de plată pentru ambalarea şimanipularea pieselor este stabilită arbitrar, fără temei

legal, iar decontarea acestor lucrări trebuia făcută pemăsura realizării lucrărilor de punere în operă aconceptului expoziţional.

Faţă de cele prezentate se constată că execuţiabugetară a cheltuielilor aferente obiectivului deinvestiţii în cauză, nu a fost supusă operaţiunilorspecifice lichidării şi ordonanţării, aşa cum suntprevăzute în Legea nr.500/2002, privind finan�elepublice, la art.52:

„(5) Instrumentele de plată trebuie să fieînsoţite de documentele justificative. Acestedocumente trebuie să certifice exactitatea sumelor deplată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şialtele asemenea, conform angajamentelor legaleîncheiate. Instrumentele de plată se semnează decontabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.

(6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelorbugetare aprobate, se face numai pe bază de actejust if icat ive, întocmite în conformitate cudispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fostlichidate şi ordonanţate potrivit prevederilorart. 24 şi 25, după caz.“

,

Fără pretenţia unei abordări complete a speţei în cauză, auditorii publici externi au încercat să descrieabaterile într-un mod cuprinzător, fiind atinse aspectele esenţiale, astfel încât actul de control întocmit a trecut „probade foc” a comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi a plenului Curţii de Conturi, prin aprobarea dată pentrusesizarea organelor de cercetare penală.

Am considerat această temă o oportunitate a contextului actual, în care ne confruntăm cu o multitudine deaspecte care au depăşit sau sunt la limita legii, fie ca urmare a unui management precar în multe instituţii publice, fiedatorate unei legislaţii în domeniul achiziţiilor publice care conţine formulări ambigue, de natură a da naştere uneipractici neunitare în activitatea autorităţilor contractante.

** *


46

47

Dr. Ec. Nicolae BalaliaCamera de Conturi PrahovaDirector

DOVEZI EMPIRICE PRIVIND FENOMENUL DE CORUPŢIE ÎNADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Rezumat. Corupţia este un concept des utilizat în ultimii ani în România şi nu numai, lupta eficientă împotrivaacestui fenomen fiind considerată o precondiţie a existenţei statului de drept şi un indicator al bunei guvernări.Din perspectiva vulnerabilităţii faţă de fenomenul corupţiei, dar şi a impactului social, sistemul de administraţiepublică locală rămâne unul dintre cele mai sensibile domenii în acest sens. Nevoia de a concepe şi implementa unset de politici adecvate de combatere a corupţiei în sistemul de administraţie publică locală a devenit tot maiimperativă. Acest articol îşi propune să identifice modul în care descentralizarea şi corupţia relaţionează.

1.Introducere

Conceptul de corupţie este definit de mai multeorganizaţii internaţionale, ONU, Uniunea Europeanăşi ONG-uri, respectiv Transparency International,care au ca misiune sau derulează programe pentruprevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel, conformdefiniţiei dată de Transparency International, corupţiaînseamnă “folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fieîn sectorul public, fie în cel privat, în scopulsatisfacerii unor interese person(Alistar, Victor, Moinescu,Gabriel, Stănescu, Iuliana,2006: p. 4). Conform Strategiei NaţionaleAnticorupţie 2005-2007, corupţia înseamnă deviereasistematică de la principiile de imparţialitate şiechitate care trebuie să stea la baza funcţionăriiadministraţiei publice, şi care presupun ca bunurilepublice să fie distribuite în mod universal, echitabil şiegal şi substituirea lor cu practici care conduc laatribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părţidisproporţionate a bunurilor publice în raport cucontribuţia lor (Strategia Naţională Anticorupţie2005 – 2007, Anexa nr. 1 la HG nr. 231/2005)

În toate documentele oficiale sau ale ONG-urilor, cu anumite diferenţe şi nuanţe sesizabile,corupţia este prezentată ca un punct negativ major, cao „boală” a societăţii româneşti. Corupţia submineazăeficienţa şi legitimitatea instituţiilor statului şilimitează dezvoltarea economică a României. În pluspercepţia asupra corupţiei arată un grad scăzut de

încredere a cetăţenilor faţă de instituţiile statului.(Strategia Naţională privind prevenirea şi combatereacorupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţiapublică locală (2008-2010, .Altfel spus, corupţiaeste un fel de „seismograf” care măsoară şi evalueazăstarea de legal şi de moralitate din societate

de

, în care, Comisia Europeanăsubliniază faptul că domeniul juridic pentrucombaterea corupţiei este destul de bine dezvoltat daraplicarea lui rămâne deficitară. Încă există oslăbiciune evidentă la nivelul transpunerii acestorintenţii în rezultate, iar progresele realizate în scurtaperioadă de timp care s-a scurs de la instituireamecanismului de cooperare şi verificare sunt încăinsuficiente. Problemele adânc înrădăcinate, în specialcorupţia, fac necesară instituirea ireversibilă şifuncţionarea eficace a unor structuri robuste la nivelulurmăririi penale şi aplicării legii, capabile să transmităsemnale disuasive puternice.

ale sau de grup”

„

”.

,

p. 10)

itate(Banciu, Dan, 2007: p. 244)

Un exemplu elocvent este acela dat.

Raportulprivind evoluţia măsurilor de acompaniere înRomânia după aderare

48

Dovezi empirice privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală

Demersul nostru

, pentru a formula o serie de propuneride diminuare a acestui fenomen.

Lucrarea face o trece

prezentând apoiîn România. Lucrarea se

încheie cu un

„” (Tanzi, V.,

1995: pp. 295-316)

.

„insuficient cercetat”.(Matei,Ani and Popa, Florin, 2010: p. 260)

celelalte niveluri deguvernare va rezolva problema.

„ ” (Von Maravic, Patrick, 2007, p.23). . De multeori,

„se c

”

Prin urmare,unele studii comparative din ultima vreme chiar au ajunsla concluzia c

andDaniel Treisman, 2004: p. 819-843).

,

îşi propune cercetareafenomenului de corupţie din sistemul public local, înstrânsă corelaţie cu descentralizarea, având prin urmare obază fundamentată

Articolul de faţă, construit ca o abordare teoreticăaxată pe aspecte conceptuale şi pe evidenţierea stadiuluicunoaşterii, îşi propune să contribuie la această dezbateretocmai din această perspectivă. re înrevistă a principalelor poziţii în disputa teoretică asupraefectelor descentralizării şi a dovezilor empirice pe careele se sprijină, elementele instituţionaleale descentralizării şi corupţiei

set de concluzii privind relaţia dintredescentralizare şi corupţie privită prin prismaexemplului românesc, fiind propuse o serie de măsuri dediminuare a corupţiei la nivel local.

Descentralizarea (promovată în paralel cu ooarecare doză de deconcentrare administrativă aguvernului central) a dovedit că poate rezolva uneoriprobleme de decizie locală, a uşurat accesul la informaţiade natură locală, a eficientizat anumite servicii şi i-a făcutpe cetăţeni să se simtă mai bine reprezentaţi politic. Însăalteori s-a dovedit la rândul ei o sursă de probleme noi:creşterea decalajelor între comunităţi bogate şi sărace,

coordonare greoaie, indisciplină fiscală. Dar, mai cu seamă, de vreme ce prin

descentralizare se multiplică exponenţial centrele dedecizie politică, a stârnit îngrijorări legate deposibilitatea agravării corupţiei prin capturareainstituţiilor publice de către elitele locale

De fapt, consider că impactul asupra niveluluicorupţiei este unul din cele mai interesante aspecte aleprocesului de descentralizare, încă

Promotorii descentralizării aşează de regulă

limitarea corupţiei printre beneficiile de aşteptat, acestafiind pentru ei şi un argument în favoarea grăbiriiprocesului. De multe ori se crede că simplul transfer deatribuţii şi resurse de la centru către

Susţinătoriidescentralizării argumentează că introducereacompetiţiei, a standardelor de calitate, a măsurăriiperformanţei şi responsabilităţii structurale, cresctransparenţa unei organizaţii, ajutând prin urmare, lastoparea afacerilor corupte. Acest lucru este gândit în aşafel încât să fie în contrast cu modelul birocratictradiţional, care, conform susţinătorilor descentralizării,încurajează corupţia

Însă realitatea s-a dovedit mai complicatădescentralizarea pare a fi însoţită de o înmulţire a

cazurilor de corupţie, precum şi de o sporire a preocupăriipublice faţă de acest fenomen.

Criticii aduc însă în discuţie cum că,descentralizarea oncentrează asupra criteriilorprecum eficienţa, eficacitatea sau economia şi în felulacesta, neglijează probitatea şi bunăstarea publică însensul tradiţional al egalităţii . (Yesilkagit & de Vries2002: p. 580; Gregory, Bob, 2002: p. 17). Este susţinut deasemenea faptul că, descentralizarea implică managericu atribuţii sporite şi diminuarea controlului şisupervizării ierarhice. În plus, introducereamecanismelor de piaţă şi de competitivitate creşte înprimul rând, interacţiunea dintre agenţii privati şi ceinon-profit, iar în al doilea rând, dispersează graniţa dintreceea ce înseamnă public şi ceea ce înseamnă privat.Acum, managerii publici sunt mult mai expuşi decâtînainte, conflictelor de interes. Mai mult decât atât,recrutarea de personal din cadrul sectorului privat,schimbă caracterul omogen al culturii birocratice. Prinurmare, se susţine că aceste aspecte, conduc la uncomportament corupt în sectorul public.

ă, per total, mai multă descentralizareînseamnă de fapt mai multă corupţie (Cai, Hongbin

În momentul de faţă disputa este în plinădesfăşurare şi cele două tabere par echilibrate. Ceea cetrebuie făcut este probabil să se treacă dincolo deanalizele cantitative care îşi propun să probeze definitivnatura relaţiei dintre cele două variabile. Este posibil cainfluenţa descentralizării asupra corupţiei să difere înfuncţie de anumite condiţii locale, iar tocmai explorareaîn această direcţie şi identificarea factorilor caredetermină natura acestei influenţe este lucrul interesantde făcut. Avantajele descentralizării stau pe un talger,pericolul capturării instituţiilor de către elitele locale pecelălalt, în special în societăţi cu puternică marcăparticularistă. Direcţia în care se înclină balanţa depindede diverse condiţii locale ce trebuie explorate caz cu caz.

Există multe studii care argumentează căpromisiunea descentralizării de a aduce mai multă

2. Descentralizare şi corupţie

descentralizare? Alimenteaz oare descentralizarea,corup ia?

Care este însă relaţia între corupţie şiă

ţ

2.1. Duce în general descentralizarea la reducereacorupţiei? Privire de ansamblu

49

responsabilitate şi transparenţă în procesul politic e greude îndeplinit. Dacă oficialii locali vin mai des în contactcu cetăţenii, asta nu înseamnă neapărat că le vorreprezenta mai bine interesele, cum se argumentează deregulă. Dimpotrivă: în medii sau acolounde predomină un proces defectuos de luare a decizieipublice (sindromul ), se încurajează defapt şi mai tare personalizarea interacţiunii şi se potreduce profesionalismul şi neutralitatea serviciilorpublice . Personalizarea acestorrelaţii constituie astfel un teren bun pentru corupţie,deoarece oficialii ajung să fie mai atenţi la nevoileindividuale ale unor coaliţii teritoriale înguste deredistribuţie decât la interesul public general.Prud'homme enumeră câteva motive pentru care aşa cevase întâmplă

nct nu e deloc unul trivial: o analiză peun program de granturi pentru comunităţi localedestinate construirii de drumuri, alocate de guvernulindonezian autorităţilor locale, arată că auditulinstituţiilor centrale - sau chiar numai posibilitateaanunţată în prealabil a unui audit integral - descurajeazăsustragerea de fonduri mai mult decât o pot facemecanismele de implicare a comunităţii locale însupravegherea utilizării fondurilor, care este un conceptcentral al democraţiei participative încurajată adesea deinstituţiile internaţionale de asistenţă.

Treisman susţine concluziile de mai sus: elîntreprinde o analiză statistică pe 85 de state din carerezultă că statele federale sunt percepute ca fiind maicorupte decât media. Asta se întâmplă pentru că

2. tind să aibă autorităţi de control şi aplicarea legii stratificate de asemenea pe mai multe niveluri, atâtla centru cât şi local, deci mai uşor de supus unor"presiuni asimetrice"; în plus, jurisdicţiile suprapuse înaplicarea legii crează motivaţie pentru "păşunat excesiv"

în e3. tind să aibă o cameră superioară a

parlamentului cu putere de veto asupra deciziilor, careeste aleasă pe baze regionale (ceea ce măreşteprobabilitatea că politicienii locali vor dezvolta relaţiispeciale cu aceşti reprezentanţi ai lor la centru).

Descentralizarea politică pare să fie un factor decorupţie în procesul de reformă economică în Rusia, darnu şi în China. Autorii analizează co ulautorităţilor locale în cele două cazuri şi ajung laconcluzia că în China acesta a fost unul benefic înprocesul de restructurare industrială, pe când în Rusia afost în general negativ. Supra-impozitarea, plusreglementările abuzive şi necoordonate introduse dininiţiativă locală ar fi cel puţin în parte responsabile pentrudenaturarea mediului economic şi proliferarea corupţieiîn cazul al doilea. Diferenţa între cele două situaţii esteprin urmare atribuită de autori componentei politice adescentralizării, prezentă în Rusia dar absentă în China.

Contrazicându-l pe Treisman, alte studiistatistice comparative identifică o corelaţie negativă întrenivelul de descentralizare al unei ţări şi nivelul perceputal corupţiei. Fis man şi Gatti măsoară descentralizareaprin procentul de resurse publice cheltuite prinintermediul bugetelor

(descentralizare fiscală), iar pentru corupţiefolosesc trei seturi de date, toate rezultate ale unorsondaje de percepţie. Autorii spun că rezultatele lor aratăcă descentralizarea cheltuielilor publice corelează înmod semnificativ cu un nivel mai scăzut al corupţieipercepute, chiar în condiţiile în care se controleazăinfluenţa altor factori precum cei despre care vorbeşteTreisman escentralizarea fiscală pare să fie asociată cuo mai bună guvernare, înţeleasă ca participare politică acetăţenilor, transparenţă a instituţiilor publice, echitatesocială şi nivel mai scăzut al corupţiei percepute depublic. Alocarea resurselor tinde să fie mai bună petermen lung, în special în ţări în curs de dezvoltare în carecentralizarea dezavantaja în special finanţareasectoarelor sociale precum educaţie şi sănătate (undecorupţia, deşi există, ia de regulă forme mai benigne).

stă deci cel puţin tot atâtea contraexemple lacazurile menţionate în care transferul deciziei şiresurselor la nivel local măreşte realmente transparenţa şi

particulariste

(Tanzi, V., 1995: p. 296)

(Prud'homme, R., 2005, pp. 202-203):

Ultimul pu

îngeneral (Treisman, D., 2000:401–403):

1. ele sunt mai mari;

xtragerea de foloase necuvenite;

mparativ rol

,

h

locale (Fishman, R. and R. Gatti,2002:25)

. D

Exi

policy by default


- creşte influenţa grupurilor locale de interese,care în societăţi particulariste controlează în maremăsură viaţa publică locală; gradul sporit deinfluenţare a vieţii politice de către elita locală încomunităţi tradiţionale, inclusiv a prezenţei la vot şi arezultatelor acestuia, susţin această idee;

- se constată empiric faptul că aleşii locali tindsă aibă în general mandate mai lungi, fiind realeşi maifrecvent, atunci când gradul de descentralizare estemai mare;

ntrol prin dezvăluiride presă şi presiune morală din partea publicului,deoarece actorii politici sunt acum mult mainumeroşi iar atenţia publicului este o resursălimitată;

scade posibilitatea de supraveghere aagenţiilor independente centrale

- miza jocului politic local este mai mare atuncicând controlul resurselor este descentralizat;

- scade posibilitatea de co

-.

50

face sistemul politic mai responsabil faţă de cetăţean.Competiţia politică încurajează inovaţia şi transferul debune practici, iar, cel puţin în anumite domenii (deşi nu întoate), cetăţenii sunt realmente mai bine informaţi în cepriveşte chestiunile publice de interes local. Ca atare,este posibil ca chiar ceea ce pare la prima vedere oproliferare a corupţiei generată de descentralizare să fiedoar o creştere a interesului publicului şi gradului generalde famil

Este adevărat că descentralizarea măreştenumărul centrelor de decizie şi face supraveghereadirectă mai dificilă. Însă, pe de altă parte, micşoreazăbeneficiile asociate actului de corupţie prin reducereanumărului celor implicaţi într-o anume decizie, ceea cereduce şi numărul de "praguri" ce trebuie depăşite prinmijloace neoneste.Analizând toţi aceşti factori, Wildasin(1995 ) conclude că oficialii locali care au atribuţiibine precizate e mai puţin probabil să se angajeze în actede mare corupţie, spre deosebire de o birocraţie centralăstufoasă şi netransparentă. El chiar lansează ideea cădescentralizarea în general reduce nivelul corupţiei, spredeosebire de deconcentrare care îl poate spori.

Pe scurt, există o listă lungă de factori care potacţiona asupra relaţiei dintre corupţie şi descentralizare,în ambele direcţii. Pe de-o parte descentralizarea poateduce la reducerea corupţiei, pentru că:

- aleşii locali ştiu mai bine decât cei centralinevoile reale ale comunităţii, deci este mai puţin probabilsă acţioneze doar ca mandatari pentru sarcini trasate de lacentru, de a căror utilitate se îndoiesc (teren fertil pentrucinism şi corupţie)

invers, în anumite condiţii cetăţenii ştiu maimulte despre procesul de luare a deciziei şi se implică m

apare o competiţie între administraţiilelocale: prin calitatea pachetului de taxe şi serviciifurnizate (în principiu cetăţenii putând astfel să se mutepentru a opta pentru pachetul care le convine cel maimult); ă mai mult saumai puţin curată, se crează o presiune morală pentru cacele mai corupte administraţii să acţioneze pentruremedierea situaţiei;

- promovată în combinaţie judicioasă cudeconcentrarea (dar cel mai adesea, în dauna acesteia dinurmă), descentralizarea poate duce la limitatea puterii deacţiune a prelungirilor birocratice în teritoriu aleguvernului central - de regulă, partea cea mai opacă şineresponsivă a administraţiei centrale

Pe de altă parte,upţiei, pentru că:

- acolo unde costurile informării şi participăriicivice sunt mari, iar tradiţia în acest sens slabă, cetăţeniis-ar putea să ştie mai multe despre ce se întâmplă lacentru decât pe plan local; puţinele competenţe civicecare există se concentrează în această direcţie

înmulţirea centrelor de decizie, corelată cuinexistenţa sau slăbiciunea mecanismelor de controlorizontal între instituţiile publice (horizontalaccountability), poate încuraja comportamentuldiscreţionar şi încălcarea legii către elitele politicelocale;

- acolo unde există mai multe niveluri deguvernare intermediară între centru şi comunităţilelocale (regiuni, districte, etc) este greu de realizat unechilibru de putere adecvat între nivelurileadministrative ale statului astfel încât cele intermediaresă nu-şi exercite abuziv puterile nou-căpătate în daunaadministraţiei locale de la bază (autoritatea localăpropriu-zisă)

acolo unde o cameră a parlamentului naţionaleste aleasă pe principii explicit teritoriale (pentru areprezenta regiuni, districte, etc.), iar acestecircumscripţii coincid cu niveluri intermediare deguvernare puternice, există şanse mari să se realizezecoaliţii de interese obscure între liderii regionali şireprezentanţii centrali.

În cele ce urmează vom analiza care este situaţiaîn România în ce priveşte procesul de descentralizare şivom încerca să vedem care din factorii prezentaţi mai susare o influenţă determinantă în modelarea relaţieidescentralizare-corupţie.

tunci când a început descentralizarea, imediatdupă 1989, privită ca un stadiu obligatoriu pe "drumulcătre Europa", experienţa istorică a autoadministrăriilocale nu era nici prea bogată, nici prea utilă în noulcontext.

nt important al descentralizării fiscale, s-aintrodus un sistem de partajare a impozitului pe venitulpersonal colectat într-o anumită circumscripţie întrebugetele locale şi judeţene corespunzătoare, şi celnaţional. În 1997-98 s-au pus în practică reforme-cheiemenite să schimbe complet relaţiile fiscaleinteradministrative şi structura finanţelor naţionale şilocale. Proporţia de cheltuieli publice aferentăadministraţiei locale a crescut, la fel cum a crescut şinivelul veniturilor proprii de care acestea dispun - adică,resurse colectate şi folosite fără intervenţia guvernuluicentral. În paralel s-a lărgit aria atribuţiilor locale, atât înce priveşte funcţiile de administrare generală cât şi,parţial, în sectoare importante precum investiţiile,educaţia, protecţia socială. Pe scurt, s-au făcut paşi realiîn direcţia unei descentralizări reale (devolution).

iarizare cu mecanismul politic.

: p. 324

;-

aimult;

-

prin imaginea de guvernare local

descentralizarea poate duce laproliferarea cor

;-

de

;-

A

Ca eleme


3. Procesul de descentralizare financiară înRomânia

51


De asemenea,

mlegii.

,

M

Concluzionând, c

Reiterândcele afirmate, unadin problemelefundamentale carepe termen lungc o n d u c e l a odiluare -

pentru a reduce într-o oarecaremăsură disparităţile inevitabile ce apar între comunităţile

bogate şi sărace înmomentul în care selărgeşte autonomialocală, a fost creat un

: u nsistem automat detransferuri, bazat peformule matematice,care defineşte oanume parte dinimpozitul colectat ca

fond de echilibrare şi îl distribuie administraţiilor localeinvers proporţional cu nivelul lor de resurse proprii.Astfel că anumite transferuri care înainte se operaudiscreţionar, prin alocări decise de administraţiacentrală, se relizează acum în mod previzibil şitransparent - sau, cel puţin, aşa ar trebui să fie confor

Spun asta, pentru că există un număr substanţial detransferuri de la guvernul central către cele locale care aurămas complet opace şi discreţionare.Aşa se întâmplă cubanii care vin din „fondurile speciale" extra-bugetare(fondul drumurilor, ANL-locuinţe sociale) sau ceidistribuiţi de ministerele de resort în carul diverselorprograme: reabilitări de infrastructură mică, programeecologice etc. În general acestea sunt fonduri cudestinaţie precizată folosite pentru diverse investiţii.

Fie că e vorba de sumele generale de echilibrare, fiede cele cu destinaţie precizată, opacitatea şi lipsacriteriilor de distribuire (sau nerespectarea lor cândacestea există) constituie un teren fertil pentruproliferarea corupţiei la nivel local. Nu este vorba aici demica corupţie de ghişeu, ci de utilizarea alocărilorbugetare în mod discreţionar pentru a construi reţeleclientelare fie pe verticală, între niveluri ale guvernăriiteoretic independente şi nesubordonate fie pe orizontală,atunci când lipsa de transparenţă chiar şi ex-postîmpiedică un minim control din partea publicului, iaracele niveluri ale guvernării care se bucură de o putere dedecizie mare o folosesc pentru a-şi apropria resurse şi a leutiliza preferenţial în relaţia cu anume parteneri privaţi

Cu alte cuvinte, discutăm aici de o formă locală decapturare a statului care, dincolo de faptul că estedăunătoare în sine, întreţine şi climatul propiceperpetuării micii corupţii de ghişeu. E greu să duci ocampanie credibilă pentru eradicarea acestui din urmăfenomen atâta vreme cât posibilii iniţiatori, lideriipolitici locali, sunt percepuţi ca fiind implicaţi înoperaţiuni de acelaşi fel, dar pe o scară mult mai mare.Deşi fenomene de acest fel se manifestă pe toatenivelurile administrative ale statului român, se poateargumenta că în cazul României nivelul intermediar(consiliile judeţene) joacă un rol aparte:a) ai toate transferurile destinate localităţilor se facîn doi paşi, trecând întâi prin bugetul judeţean. Consiliilejudeţene ajung astfel să aibă în practică o putere mult maimare decât în teorie, exercitând pe căi informale o puteremai mare decât prevăd normele formale.b) Nu există nici un precedent în care vreun consiliu

judeţean să fi fost penalizat pentru nerespectarea a ceeace, în principiu, este un paragraf de lege (formula dealocare a fondurilor de echilibrare către localităţi), ceeace arată că aceste norme informale sunt larg acceptate însistem.c) Consiliile judeţene tind să fie mai omogene politic,reproducând mai bine decât cele locale (sau decât masade primari) structura rezultată din alegeri naţionale; prinurmare, ele au o relaţie politică mai strânsă cu autoritateacentrală, deşi, încă o dată, acest lucru nu este prevăzutnicăieri în aranjamentele constituţionale.d) Tradiţia administrativă românească tolerează unoarecare grad de paternalism din partea autorităţiicentrale faţă de cele locale; prefecţii sunt mecanismul celmai important pentru acest tip de control, iar aceştia seaflă de asemenea într-o relaţie informală privilegiată cuconducerea consiliilor judeţene; de fapt, prefecţii sunt ceicare ar trebui să iniţieze sancţiunile de tip administrativmenţionate mai sus la (b), dar nu o fac.

Se ajunge astfel la situaţia paradoxală că, deşi însondajele de opinie cetăţenii declară că au mai mareîncredere în instituţiile locale decât în cele centrale, şi cămai curând ar prefera ca orice resurse colectate în plusprin impozitare să meargă către primele , una din cele maivizibile şi discutate forme de corupţie în România astăzieste cea legată de „baronii locali". În cea mai mare partedin cazuri aceştia sunt politicieni aleşi la nivelintermediar (judeţean) sau lideri de grupuri de interesestrâns asociate cu aceştia.

orupţia rămâne la nivelul anului2012, un fenomen extins, care afectează toate structurile

societăţii în pofidaeforturilor pentrureducerea ei.

a impactului scontat al

măsurilor este absenţa studiilor şi analizelor amănunţitepe fiecare sector în parte, care să poată releva, pe bazaunor indicatori fiabili, amplitudinea fenomenului. Astfelde documente oferă posibilitatea elaborării şiimplementării unor măsuri eficiente de prevenire şicombatere a corupţiei.

Mai mult, cercetările existente nu conţin odescriere a factorilor de risc şi a problemelor pe bazaunor indicatori relevanţi. Această stare de fapt contribuieîn mod negativ la evaluarea obiectivă a situaţiei actuale şiîn consecinţă la implementarea unor măsuri anticorupţieeficiente pe termen lung.

Pentru a avea rezultate cu impact real înprevenirea

m e c a n i s m d ee c h i l i b r a re

.

4. Propuneri de diminuare a corupţiei

şi combaterea corupţiei precum şi pentru a

52


îmbunătăţi percepţia publicului asupra fenomenului, estenecesar ca măsurile ce vor trebui adoptate să aibă ofundamentare solidă şi obiectivă.

Mergând mai departe, se poate observa că,măsurile adoptate până la niv , în bazaunor documente asumate de către unele instituţii aleadministraţiei publice au condus, în unele cazuri, la ocreştere a gradului de transparenţă şi de îmbunătăţire acalităţii serviciilor publice oferite cetăţeanului.

Pentru a putea vorbidespre anumite propuneri dediminuare a corupţiei lanivelul administraţiei publicelocale, trebuie să identificămmai întâi

, iaraceşti sunt:

- salarizarea inechitabilă şi necompetitivă;

- lipsa unui mecanism care să asigure o procesareobiectivă a docu

- lipsa informaţiilor pentru public privinddocumentele necesare, termenele şi procedurile derulatede către administraţie;

- dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistempersonal specializat;

- lacune în procedurile de transparenţădecizională.

În acest context, factorii de risc prezentaţi augenerat următoarele probleme specifice:

- timpi foarte mari de răspuns la solicitărilecetăţenilor;

- condiţionarea unor servicii de oferirea deavantaje

- tratamentul discriminatoriu faţă de cetăţeniermitate şi consecvenţă în aplicarea legislaţiei

în vigoare

În această lumină, un accent deosebit va trebuipus pe informarea şi sensibilizarea opiniei publice înlegătură cu efectele pe termen mediu şi lung care vorafecta administraţia publică locală (Strategia naţionalăprivind prevenirea şi combaterea corupţiei înadministraţia publică locală 2008-2010)

Astfel, se va urmări:1. reşterea gradului de informare şi conştientizare

a publicului asupra riscurilor asociate corupţiei,res ectiv promovarea dialogului cu societatea civilă prinintensificarea implicării ei în proiecte şi programe deconştientizare a riscurilor asociate faptelor de corupţ

reşterea transparenţei în serviciile publice,respectiv: dezvoltarea de instrumente şi mecanismespecifice pentru asigurarea transparenţei activităţiiinstituţiilor publice; implementarea şi diseminareastandardelor referitoare la calitatea, condiţiile şitermenele prestării serviciilor publice; îmbunătăţireagradului de comunicare cu publicul precum şi acolaborării inter şi intra-instituţionale; utilizarea noilortehnologii ale informaţiei în vederea creşteriitransparenţei serviciilor publice.

ltarea sistemului de management alresurselor umane în vederea diminuării riscurilorasociate fenomenului de corupţie, urmărindu-secreşterea transparenţei privind posturile vacante,publicitatea organizării concursurilor, condiţiile derecrutare şi selecţ

implificarea procedurilor administrative învederea îmbunătăţirii serviciilor publice, cu următoareledirecţii de acţiune: analiza şi revizuirea procedurilorinterne în vederea eliminării suprapunerilor şiprocedurilor redundante de la nivelul fiecărei autorităţipublice locale; dezvoltarea şi implementarea unorsisteme de măsurare a satisfacţiei referitoare la calitatea,condiţiile şi termenele prestării serviciilor publice locale.

elul anului 2011

- lipsa unui sistem de motivare alternativ;

mentelor;

;;

lipsa de f.

.

C

p

ie.2. C

3. Dezvo

ie a personalului;4. S

factori de risc care

favorizează corupţia

nerabile.

Conform datelor oferite de administraţiilepublice locale se constată existenţa unor factori derisc similari, care odată materializaţi, genereazăprobleme specifice fiecărui sector. Din aceastăconstatare rezultă necesitatea unei abordări integratea politicilor anticorupţie, atât din punct de vederelegislativ şi instituţional, cât şi prin implementareade instrumente şi bune practici la niveluladministraţiei publice locale şi a sectoarelorvul

Propunerile de diminuare, respectiv strategiilede implementare, privesc în primul rândîmbunătăţirea managementului resurselorumane şi a funcţiilor de control

53

Violeta TătaruCamera de Conturi GorjDirector adjunct

BARIERE ÎN COMUNICAREACORECTĂ

Cuvântul „comunicare”de origine latină - cu sensul de „aîmpărtăşi ceva celorlalţi“ - esteinvocat tot atât de des atuncicând ceva merge bine, când cevamerge prost, când ceva nu mergedeloc, când se reorientează, cândse transformă, ...când ceva începe să existe saudispare.

Obţinerea consensului, crearea armoniei,antrenarea personalului, gestionarea crizelor,valorificarea ideilor, atingerea obiectivelor, până şibanala antipatie de o zi dintre doi angajaţi ce împartacelaşi birou, îşi dispută în ultima instanţa acelaşiteritoriu - al comunicării.

Astăzi, a comunica, a informa şi a fi informaţireprezintă o trăsătură definitorie a existenţei fiecăruiadintre noi, devenită într-atât de pregnantă încât nicimăcar nu mai este percepută în mod conştient ca fiindo activitate distinctă. Împărtăşind în permanenţă cevacelorlalţi sau nouă înşine, trăim într-o continuă starede comunicare, inclusiv tăcerea este o formă derăspuns.

Comunicăm printr-o multitudine de forme şimodalităţi: comunicăm direct, prin cuvânt, gest,mimică şi comunicăm indirect, atunci când folosimaşa-numitele tehnici secundare – scriere, tipăritură,cabluri, sisteme grafice sau unde electromagnetice.Avem la îndemână ziare, reviste, cărţi, afişe, filme,telefon, fibra optică, radio sau televiziune. Mesajul neeste transmis verbal, non-verbal sau paraverbal.

specialitate arătă că din ce setransmite în procesul comunicării numaireprezintă s-ardatora caracteristicilor vocii (inflexiuni, ton,calitate, viteza de vorbire) şi expresiei faciale şilimbajului trupului, ceea ce reprezintă

Comunicăm prin tot ceea ce exprimăm caprodus, intenţionat sau nu, al civilizaţieicomunicaţionale din care fiecare dintre noi este parteintegrantă. Comunicarea este un proces continuu,presupunând o interacţiune neîncetată între fiinţeleumane, desfăşurată simultan prin multiple canale şidiverse mijloace.

Relaţia comunicare – performanţă, este pe câtde des invocată, pe atât de divers definită. Cât despre

diagnostice, reţete şi soluţii, situaţia este comparabilăcu aceea a unui pacient care găseşte cam tot atâtealeacuri câţi medici consultă.

Comunicarea interumană este un fenomencomplex, de o mare amplitudine care face anevoioasăo definire completă şi atotcuprinzătoare.

e apare ca fiind definit înmoduri destul de nuanţate, pentru că în cele mai multecazuri comunicarea este privită dintr-o anumităperspectivă de cercetare, respectiv: filosofică,sociologică, psihologică, pedagogică, de psihologiesocială, a teoriei informaţiei, lingvistică, etc., dar dinnefericire fiecare domeniu este restrictiv.

Societatea în care trăim este dependentă decomunicare.

Comunicarea presupune transmitere deinformaţii, existenţa unui mesaj emis şi primit prinutilizarea unor simboluri incluse, interrelaţie umană şiinfluenţare reciprocă, fiind în acest fel unul fin celemai importante

Ca o curiozitate prezentată de cercetători.Ştiaţi că:

75% dintr-o zi de muncă vorbim şiascultăm,

ceea ce auzim, auzim imprecis şi75% din ce auzim cu acurateţe, uităm în

următoarele trei săptămâni?Deşi pare simplu, şi credem că ştim să

comunicăm, sunt momente în care conştientizămfaptul că a comunica în mod real este chiar dificil.

comunica corect acesteinformaţii, de a le înţelege şi a le gestiona constituie uninstrument pentru a ne asigura relaţii corecte cuceilalţi. Acest obiectiv poate fi atins, pe de altă parte,numai cu condiţia de a avea o bună cunoaştere de sine,care să ne permită să atenuăm eventualele interferenţeîn comunicare.

Într-un colectiv, comunicarea se realizeazăindiferent dacă şefii încearcă sau nu să o controleze.Într-o entitate cu o ierarhie tipică, adică şefii suntpoziţionaţi în vârful piramidei, cum este şi cazul Curţiide Conturi, comunicarea poate avea două direcţii:

sub formă de instrucţiuni,solicitări de rapoarte şi

b formă de informaţii,răspunsuri la solicitări de propuneri de proiecte,

Studiile de

, în timp ce

Procesul de comunicar

procese care au condus la dezvoltareaomenirii.

75% din

Capacitatea de a

de

de , su

7%43%

50%

sus în jos

jos în sus

forma verbală

forma para-verbală.

�

�

�

�

�

„Este mai bine să rămâi mut şi să se creadă că eşti un prost, decât să vorbeşti şi să înlături orice îndoială.“ - anonim

54

situaţii şi rapoarte de activitate sau alte forme defeedback-uri adresate conducerii.

Fiecare colectiv de muncă are

oamenii care lucrează în acelaşi birou, în acelaşidepartament sau aceeaşi structură organizaţională(cameră de conturi) din entitatea mamă comunicăîntre ei -

între grupuri de la acelaşi nivel (camere de conturijudeţene) - şi

între niveluri ierarhice diferite (camere de conturişi Curtea de conturi) -

În afară de aceste trasee ale informaţiei din cadrulunui colectiv, există o mulţime de alte decomunicare între acele persoane care, întâmplător, suntîn relaţie de prietenie sau de rudenie cu alţi membri aipersonalului.

Discuţiile informale (“mica bârfă”) careînfloreşte în toate entităţile este o cale sigură prin careinformaţia, exactă sau nu, ajunge la întregul personal.

. Oamenii se cunosc între ei, ştiucare este obiectivul entităţii, cum să lucreze eficient şicum pot participa activ în cadrul acesteia fără a se limitadoar la a-şi face datoria, ceea ce îi face mai valoroşipentr

Nu trebuie neglijate nici întâlnirile de lucru încadrul sau înt re camerele de contur i sauvideoconferinţele conduse de consilierii de conturipentru coordonarea unitară a unor acţiuni şi cursurile depregătire profesională care pe lângă rolul instructiv,contribuie la cunoaşterea auditorilor publici de lastructurile teritoriale şi la un real schimb de experienţă,indiferent de tema cursului de pregătire.

În funcţie de tipul de mesaj şi de cei care ascultăputem avea ca

ţă de echipă ş ţiuneadesfăşurată

Pentru cei auditaţi

factorilor responsabili pentruluarea măsurilor de îndreptare

De multe ori, atingerea obiectivelor entităţii poateeşua dintr-o multitudine de cauze. Însă, una foarteimportantă este comunicarea deficitară la nivelulcamerei de conturi sau departamentului. Atunci cândfluxul informaţional nu circulă eficient, când ideile şisarcinile şefilor nu ajung în forma exactă la subordonaţisau când zvonurile creează confuzie în interiorulstructurii, activitatea acesteia şi implicit rezultatele ei vorfi grav afectate

Comunicarea în interiorul entităţii, indiferent căeste vorba de camera de conturi teritorială, departamentesau curtea de conturi în ansamblul ei, trebuie să fie opermanentă provocare pentru şefii de la toate nivelurile(consilieri de conturi, directori şi directori adjuncţi dincadrul departamentelor şi camerelor de conturi judeţene),care trebuie să găsească constant cele mai eficientemodalităţi de a creşte fluxul informaţional şi de a facilitaconectarea permanentă a personalului de specialitate lacerinţele şi rezultatele din Curtea de Conturi.

Foarte multe probleme conflictuale apărute într-ostructură de audit implică probleme de comunicare, atâtca o cauză, cât şi ca efect. Confuziile, neînţelegerile saumai rău, îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor angajaţilorsunt cele mai frecvente efecte ale barierelor decomunicare într-o entitate.

trebuie neglijate aspectele de automulţumire aunor auditori publici cu vechime care se consideră deja„perfecţi” şi nu simt nevoia perfecţionării continue acunoştinţelor, iar mesajele de impulsionare şi/sau criticetransmise de conducătorii de la nivele ierarhicesuperioare nu-i mobilizează. Mesajul de mobilizaretransmis nu şi-a atins ţinta pentru că nu a fost perceputcorespunzător lipsind atenţia din partea interlocutorului

Dacă dorim, aşadar, să obţinem un avantaj dintr-ocomunicare, trebuie să înţelegem cum acţionează

propriul sistem decomunicare

Un program de comunica

:

,

.

u entitate.

în comunicare:

colegilor

fa i ac

.

Nu

.

�

�

�

pe orizontală

pe orizontală

pe verticală

căi informale

re bun poate crea oechipă bine închegată

obiective�

�

Pentru colegii din echipă1. Informarea

2. Ini ierea dialogului3. Dezvoltarea4. Dezvoltarea stimei de sine

irea performan elor7. Stimularea muncii î8. Influen area, persuasiunea

1. Sus2. Convingerea

3. Raportarea rezultatelorirea imaginii RCC

ţconceptului de echipă

5. Atitudinea pozitivă

6. Îmbunătăţ ţn echipă

ţ

ţinerea constatărilor cu argumente

4. Îmbunătăţ

�

Bariere în comunicarea corectă

55

interlocutorul nostru. Adică să putem să răspundem laîntrebări de genul: Ce gândeşte? Cum percepe realitatea?Cum reacţionează la stimulii externi? În esenţă, trebuiesă ne punem în situaţia interlocutorului şi să necomportăm ca el, pentru a fi siguri că mesajul transmis denoi va fi înţeles corect.

Pentru a avea eficienţă, specialiştii consideră că opersoană interesată în a-şi dezvolta abilităţile decomunicare, trebuie să răspundă la şase întrebări de bază:

3. Când este o problemă?

important în calitatea mesajului şi rolulacestuia în procesul comunicaţional îl are procesareainformaţiei şi aici trebuie să se ţină cont de etapele şiciclurile prin care trece informaţia pentru a-i acceptamesajul:

(prezentarea informaţiei prin caresubiectul sau publicul află date despre idei sau o practicădespre care nu cunoaşte detalii);

(atragerea atenţiei prin oferirea deinformaţii, dezvoltarea acestora şi conştientizareaoportunităţilor);

(gândirea situaţiei şi obţinerea dealternative);

( in fo rmaţ i a es te accep ta tă ş iexperimentată);

(adaptarea informaţiei pentru a putea fiutilizată);

(afişarea unui angajament fidel).

Trebuie să recunoaştem că nu mai puţinimportante sunt cultura şi starea noastră sufletească.Dacă ceea ce spunem îl tulbură pe interlocutorul nostrupentru că se loveşte de credinţele şi convingerile lui,avem puţine speranţe să ieşim învingători, numai dacă nuposedăm o capacitate cu totul specială de convingere şinu reuşim să-l facem să-şi schimbe ideea.

Se vorbeşte despre distorsionarea mesajului atuncicând în loc de ceea ce am intenţionat să comunicăm seajunge la ceva ce nu era în intenţia noastră de a comunica,adică mesajul perceput este diferit faţă de cel trimis. Decele mai multe ori aceste distorsiuni creează conflicte.

Aproape toate conflictele implică probleme decomunicare, atât ca o cauză cât şi ca un efect.Neînţelegerile, care rezultă din comunicarea deficitară,poate cu uşurinţă să provoace un conflict sau face mai rău.

Mai mult, odată ce un conflict a început,problemele de comunicare se accentuează adesea înconflict, deoarece oamenii nu comunică unii cu alţii la felde des şi de deschis cum o fac atunci când relaţiile nu suntîncordate. Astfel, comunicarea este esenţială pentru celemai multe situaţii de conflict.

Explicaţiile, neînţelegerile, dezacordurile segăsesc în comunicare, în barierele de care oamenii, leridică, mai mult sau mai puţin intenţionat în caleacomunicării.

Infatuarea, lipsa de cultură, proasta creştere,antipatia faţă de interlocutor sunt doar câteva exemple decaracteristici pe care în general le au acei care nu reuşescsă comunice cu cei din jur.

Fiecare dintre noi suntem tentaţi să presupunem căoamenii se vor comporta în aceleaşi situaţii, în acelaşimod şi îi judecăm ca atare.

Există tendinţa celor care au funcţii de conducereîn general sau se situează pe poziţii de formatori deopinii, de a încadra pe cei din jurul lor în categoriistereotipe: buni, răi, deştepţi, incompetenţi şi de a folosipropriile repere şi concepţii în judecarea altora, convinşică adevărul şi dreptatea le aparţin.

ţiile care le ameninţa reperele, obiceiurileţia despre ce îi înconjoarţiile sunt acceptate ţie de persoana de la

care provin.Frecvent, se uit

ţi s

ţile ulterioare, transformându-se de regulţi ţia de

a extinde faptele, atitudinile, punctele de vedereocazionale ori negative la întregul comportament al unuiindivid (constatarea c

ţie, nereu

ţul orient

ţelegeri, lipsa armoniei, dispreţ faţţii e

1. Care este problema?2. Unde este problema?

4. Cine este cel implicat sau afectat?5. Cum anume este acel cineva implicat sauafectat?6. De ce este implicat sau afectat acel cineva?

Auditorii publici externi tind s

Un rol

a

Evaluarea

Tes tarea

Adaptarea

Adeziunea

�

�

�

�

�

�

Conştientizare

Informaţia ă respingăinforma

ă. De asemenea,informa

ă faptul că nu există răspunsuri„corecte" atunci când oamenii sunt invita ă-

ărăînsă, să se poată afirma care interpretare a fost falsă

ărată).

De cele mai multe ori prima impresie deformeazăjudecă ă, înprejudecă ă există tenta

ă un individ nu s-a descurcat într-oanumită situa ă ia o decizie corectă, sepoate transforma în opinia că este incapabil,incompetent, lipsit de sim ării).

O comunicare defectuoasă conduce laîndepărtarea unei persoane din mediul în care ar fi doritsă se afle, neîn ă de sine

şiconcep

şi în func

şiinterpreteze propriile sentimente, atitudini, impresii (deexemplu, oamenii pot interpreta diferit un desen, f

şicare adev

şi nu trebuie uitat şi faptul c

şind s

şi rela şuate.


56


O comunicare fructuoas

şi inevitabil, de cele mai multe ori, ob

şi sşi timp, un mesaj dac

şi evident finalitatea este totaldiferit

ştientizarea rolului foarteimportant pe care îl are controlul modului de folosire afondurilor publice în rândul entit

şi a lipseiresponsabilit

şi al ordonatorilor de crediteverifica şi al folosirii cueficien şi eficacitate a banului public.

Sentimentul de împlinire a lucrului bine fştii institu

şi abaterile constatate ini

ştere,probleme semantice, dificult

ă dă sentimentul deîmplinire, siguran ă de sine, rela

ă se poate transmite unmesaj pozitiv care să fie în ăproducă efectele dorite. În acela ă nuare toate elementele pentru a fi în

ă.Degeaba se încearcă con

ă ămesajul transmis de auditorii publici externi este slab dinpunct de vedere al încadrării faptelor, a scoaterii îneviden ă a gravită

ă

ă trezească interesul persoanelor cuatribu

ării legiiă, economicitate

ăcut esteperceput de speciali

ă auditare erorileă, chiar dacă ordonatorul de credite s-a

schimbat.Printre factorii generali care duc la alterarea sau

blocarea comunicării se pot enumera: diferen

ăă de mesajul transmis etc.

ţ ţii armonioase cu ceilalţiţinerea succesului.

Printr-o comunicare corectţeles în sensul lui real

ţeles, conduce ladeformarea sensului

ţilor verificate, dac

ţ ţii lipsei controlului internţii persoanelor cu atribuţii în acest sens.

Mesajul transmis de reprezentanţii Curţii deConturi trebuie s

ţii financiar contabileţi în vederea respect

ţ

ţiei de audit atunci când la onou ţial nu semai repet

, ţele depersonalitate, diferenţele de percepţie, lipsa de cunoa

ţi în exprimare, lipsa deinteres a interlocutorului faţ

,p r e g ă t i r e , e x p e r i e n ţ ă ,aspiraţii, elemente careî m p r e u n ă s a u s e p a r a tinfluenţează înţelegereamesajelor.

Personalitatea este considerată de specialiştirezultanta a 4 factori:

constituţia şi temperamentul subiectului;mediul fizic (climat, hrană);mediul social (ţară, familie, prieteni, educaţie);

şi deprinderile câştigate sub efectulinfluenţelor precedente (mod de viaţă, igienă,alimentaţie etc.).

Fiecare om are repere proprii în funcţie deimaginea despre sine, despre alţii şi despre lume, îngeneral. Dar nu numai diferenţele dintre tipurile depersonalitate pot cauza probleme, ci, adeseori proprianoastră percepţie asupra persoanelor din jurul nostru esteafectată şi, ca urmare, comportamentul nostru afecteazăpe acela al partenerului comunicării (una din cele maifrecvente cauze ale eşecului î

Nu întotdeauna suntem capabili să influenţămsau să schimbăm personalitatea celuilalt dar, cel puţin,trebuie să fim pregătiţi să ne studiem propria persoanăpentru a observa dacă o schimbare în comportamentulnostru poate genera reacţii satisfăcătoare (acest tip deautoanaliză nu poate fi agreată de oricine şi oricum)

este procesulprin care indivizii selectează şiinterpretează senzorial stimuli şiinformaţii în funcţie de propriilerepere şi imaginea generalădespre lume şi viaţă.

en de diferenţe sunt deseori numai rădăcinamultor altor bariere de comunicare. Oamenii tind sărespingă informaţiile care le ameninţă reperele,obiceiurile şi concepţia despre anumite acţiuni saupersoane, şi informaţiile sunt acceptate, de cele mai multeori, în funcţie de persoana de la care provin.

Informaţiile sunt filtrate şi acceptate sau respinseîn funcţie de persoana de la care provin, modul şi situaţiaîn care sunt transmise. (O observaţie de la o persoanăapropiată - rudă sau prieten - privind o eroare înexprimare, în vestimentaţie sau comportament poate fiacceptată, într-o anumită situaţie, în timp ce aceeaşiobservaţie primită din partea unui străin poate fiinterpretată ca o jignire sau ca o ameninţare. Reciproca evalabilă.)

Pentru şefi (directori sau consilieri de conturi),percepţia diferită a celor din jur constituie un obstacol carepoate fi diminuat sau eliminat prin efortul de a cunoaşte şiînţelege oamenii, astfel încât să poată fi depăşite situaţiileîn care comunicarea este deformată.

(pregătirea profesională) prea înalta celui care transmite un mesaj, în raport cu cel sau ceicare îl primesc, poate cauza o înţelegere defectuoasă amesajului, ceea ce duce la o comunicare ineficientă.

efectuează auditurila nivelul camerelor de conturi au un univers limitat deviziune a activităţii Curţii de conturi, nu au timpul necesar,unii, sau nu vor şi nu îi interesează alţii, de interconectarela sistemul european şi internaţional de verificare amodului de formare şi utilizare a fondurilor publice.

Consilierii de conturi în calitate de conducători aiinstituţiei supreme de control/audit au informaţiilenecesare şi pot analiza modul în care a reuşit instituţia înansamblu să răspundă standardelor internaţionale şi caresunt direcţiile spre care trebuie să ne îndreptăm pentru aface organizaţia eficientă.

Dezvoltarea în continuare a competenţelor,cunoştinţelor, structurilor şi modurilor de lucru, pe bazaanalizei permanente a punctelor tari existente şi abordăriilacunelor şi punctelor slabe se transmit prin toatemijloacele de care dispune Curtea de conturi pentru a fiinformaţi şi a înţelege exact fiecare auditor public externcare este rolul pe care trebuie să îl aibă în acest mecanismde audit

Uneori, oamenilor nu le este agreabil să li sevorbească „de sus” sau să li se spună că ideile lor suntinteresante, dar greşite.

Fiecare individ esteun unicat de

obiceiurile

n comunicare).

.

Acest g

Uneori

Auditorii publici externi care

/control.

personalitate

statutul

�

�

�

�

Percepţia

Cel care a transmis un mesaj nu poate descoperidacă a fost auzit, înţeles, acceptat, decât dacă are contactdirect cu interlocutorul căruia i-a transmis acel mesaj.

Este dificil să se comunice cu cineva care are odiferită de a celui care transmite un mesaj, ale

cărui cunoştinţe asupra unui anumit subiect de discuţiesunt mult mai reduse. (persoanele supusecontrolului/auditului Curţii de Conturi nu au totdeaunapregătirea de specialitate la nivel superior care să permităun dialog profesionist cu echipa de auditori).

educaţie

57


Din partea celui care comunică necesităîndemânare şi trebuie să fie conştient de discrepanţa întrenivelurile de cunoaştere şi să se adapteze în consecinţă.

sunt generate în cele maimulte cazuri de folosirea unor cuvinte în moduri diferite,ori a unor cuvinte diferite în acelaşi mod (ex: eticheta =poate să aibă semnificaţia inscripţiei de pe ambalaje saucea de titlu, calitate, nume sub care figurează cineva).Probleme semantice apar şi atunci când auditorul publicfoloseşte expresii de jargon, argou, neologisme, expresiitehnice etc.

te de specialiştiîn probleme financiare şi fiscale au tendinţa săfolosească un jargon profesional în comunicare,neţinând seama de faptul că ceilalţi (consilieri locali,primari sau conducători de unităţi şcolare sauspitaliceşti) poate nu au acelaşi vocabular, cauzândprobleme în comunicare; persoanele cu statut mai ridicatau tendinţa de a se exprima într-un mod mai sofisticat,greu de înţeles pentru persoane cu un nivel de şcolarizarescăzut.

erită conduce la neînţelegeri, confuziisau transmiterea unor sensuri greşite ale informaţiilor.Dacă doi angajaţi vorbesc despre un anumit subiect,dar limbajul folosit nu este unul comun, atunci încomunicare se pot strecura mesaje greu de înţeles carev

în funcţie de situaţie şi de scop, cu un limbajprea dificil simbolicpentru a putea fi înţeles. În situaţiile când mesajul esteprea complicat, instrucţiunile scrise sunt preferabilemesajelor verbale interpretabile.

Când mesajul este vag şi neclar, necesităexplicaţii suplimentare. Dacă există probleme în a negăsi cuvintele pentru exprimarea ideilor trebuie să neîmbogăţim vocabularul.

Dacă nu a fost ales momentul potrivit şimodalitatea corectă de transmitere a unui mesaj, cel carear trebui să recepţioneze mesajul nu este pregătit săînţeleagă şi să reacţioneze corespunzător.

Cel mai elocvent exemplu este acela când sesolicită date sau situaţii urgente la sfârşitul orelor deprogram sau la sfârşitul săptămânii, caz în caresolicitările nu au sorţi să fie îndeplinite.

niveleierarhice ale entităţii conduce la o comunicare lentă,întârziată şi de cele mai multe ori denaturează mesajulesenţial.

Trebuie acţionat cu abilitate pentru a direcţiona

mesajul astfel încât să corespundă intereselor şi nevoilorcelui care transmite mesajul şi să poată fi realizat încondiţii de calitate de cel care primeşte mesajul.

Alţi factori care pot altera comunicarea şi caresunt destul de des întâlniţi la nivelul Curţii de Conturi sereferă la atitudinile şi ideile preconcepute, la tendinţa dea polemiza permanent şi nu în ultimul rând la tendinţa derezistenţă la schimbare.

Este uşor să ascultăm pe cineva pe care îl agreămşi dificil pe cineva cu care am avut relaţii neplăcute, carevine în dezacord cu ideile noastre, în acelaşi timp existătendinţa naturală a oamenilor de a judeca, evalua, aprobaşi dezaproba ceea ce li se spune sau persoana care ospune.

Tendinţa de egocentrism, normală până la unpunct, poate conduce la distorsionarea mesajuluirecepţionat, printr-o manifestare tipică care este tendinţade a respinge imediat un argument al vorbitorului şi nu dea refuza să îl înţelegem.

ţinutul. O idee nou

ţi de realizare, necesitând un efortsuplimentar, care ar periclita regulile, existenţa,confortul, statutul unor persoane, avantajele dejaobţinute etc.

De asemenea, este analizat

ţii.

În concluzie, înţelegerea corectţial

ţi neap ţii de rudenie, darcomunicarea poate reprezenta o punte de leg

ţin stresant

Explicaţia neînţelegerilor, dezacordurilor şi chiarconflictelor se găseşte în comunicare, în barierele pe

care oamenii - şefi sau subordonaţi - le ridică, mai multsau mai puţin intenţionat în calea comunicării.

,

Auditorii publici externi în calita

apar în momentul în careexprimarea dif

or crea confuzii.

/complex/detaliat/lung/complicat/

Transmiterea unei sarcini prin mai multe

Ascult

a

Problemele semantice

Barierele de limbaj

Dificultăţi în exprimare, ca urmare a conceperiiunui mesaj

ătorul, dacă nu este de acord cu ce aude, numai ascultă până la sfâr ăpregătească argumentele pentru un răspuns decombatere a mesajului.

Ascultătorul urmăre ă mesajul prezintăvreun pericol pentru el, dacă îi pretinde să schimbe ceva;dacă „pericolul” este detectat, ascultătorul decupleazăsau adaptează con ă perturbă o ordinedeja stabilită, iar transpunerea în practică poate implica

ă

ăă nu este formulat destul de clar

ă

ă reprezintă pentruun ă esen ă, căci munca lui se bazează pecomunicarea cu persoane de care nu-l leagă neapăratprietenia, simpatia, sau un grad de rudenie.

Acelaă, de birou care în afară de respectarea sarcinilor

stabilite prin fiărat de prietenii sau rela

ătură ce facedin realizarea obiectivelor comune o sarcină mai plăcută

ă.

şit mesajul, ci începe s

şte dac

şi dificult

şi forma mesajului şidac şi îl induce în eroarepe primitorul mesajului, implicit poate conduce lapierderea credibilit

şef o problem

şi lucru este valabil şi pentru colegii deechip

şa postului şi a regulamentului, nu suntlega

şi poate mai pu

58

Liliana Musta ă�Serviciul Rela�ii Externe și ProtocolConsilier

SINTEZĂ DUPĂ JURNALUL INTOSAIedi�ia Ianuarie 2013

, aspectedin activitatea Institu�iilor Supr

icat de dl., președintele Cur�ii de Conturi din Islanda cu

titlul:

Criza a influen�at, de

.

În aceste condi�ii,

și peș

și a situa�ieifinanciare a Trezoreriei, fiind știut faptul ca în situa�iiîn care organismele publice și

i bancar, în 2008,Cur�ii de Conturi din Islanda i-a revenit șiresponsabilitatea de verifica și

i de reformare a acestora.Astfel, metodele de lucru au fost schimbate, Curtea deConturi punând accent pe misiunile d

și pe auditurile concomitente specifice.

Auditor General alAfricii de Sud. Sub titlul "

i a lupteiîmpotriva corup�ieiReuniune a Secretariatelor Regionale, care

re la riscuri.

Edi�ia din Ianuarie 2013 a Jurnalului INTOSAIprezintă pe parcursul a douăsprezece rubrici

eme de Auditdesfășurate pe parcursul anului 2012, temele principale,de ultima oră, care au fost în aten�ia acestora, precum șicalendarul INTOSAI pentru anul 2013.

* Revista este deschisă, ca de obicei, de un editorialcare, în aceasta edi�ie, este publ

După o scurtă prezentare a Cur�ii de Conturi dinIslanda precum și a competen�elor acesteia, SveinnArason arată, pe scurt, care au fost circumstan�ele încare a debutat criza economică în Islanda, în anul2008, după colapsul a trei mari bănci. Astfel, dacă lasfârșitul anului 2007 �ara avea mare parte a datoriilorguvernului rambursate iar în 2008 sănătatea fiscală aIslandei era încă destul de bună, cu sume excedentarela buget, după prăbușirea sistemului bancar, veniturileguvernamentale au scăzut, și în același timpcheltuielile au crescut brusc. Acest lucru a dus ladeficite bugetare și la acumularea de datorii iarguvernul a fost nevoit să apeleze la Fondul MonetarInterna�ional și la alte împrumuturi externe de lacelelalte �ări nordice sau Polonia pentru a putea evitaintrarea în incapacitate de plă�i. Până la sfârșitul anului2011, datoriile guvernamentale centrale s-au ridicat la118 la sută din PIB-ul Islandei. Începând din 2008deficitele bugetare au fost substan�iale, dar au scăzutan de an odată cu creșterea impozitelor și cuintroducerea măsurilor de austeritate pentru reducereacheltuielilor.

asemenea, foarte mult șidezbaterea publică precum și atitudinea și încredereapublicului larg fa�ă de institu�iile financiare și demonitorizare a acestora organisme, cum ar fiAutoritatea de Supraveghere Financiară și BănciiCentrale

a decis, ca în activitatea sa de audit, să punăun accent mai mare pe

i a subliniat necesitatea aderării la standardecontabile stricte pentru a ob�ine o imagine deansamblu completă a activită�ilor statului

angaja�ii se confruntă cudificultă�i financiare,

După prăbușirea sistemulu

activitatea băncilor, cuscopul de a găsi modalită�

e audit deperforman�ă

Următorul articol este scris de președinteleINTOSAI, dl.

, domnia sa subliniază importan�a influen�eiINTOSAI pentru sprijinirea unei bune guvernan�esus�inută de o administra�ie puternică ș

, temă dezbătută și la cea de-a 63a avut loc

la Chengdu, China în perioada 19 - 22 noiembrie 2012.În opinia sa, rolul SAI-urilor, pentru o dezvoltaredurabilă, este acela de a determina atenuarea sau chiarreducerea risipei de resurse publice prin verificări,analize și bilan�uri cu privi

SveinnArason

analiza de risc

șinereguli financiare.

Terence Nomembe

Auditul în urma Crizei Economice în Islanda.

Comunicarea cainstrument puternic pentru influen�a extern

Curtea de Conturi aIslandei

*

evaluărilede risc

creste riscul de fraudă

ă șiinternă"

-a

în

rea ISSAI-urilor șiRezolu�ia ONU A/66/

ns este dat exemplu modelul EUROSAI, care este, înprezent, singura regiune care are încheiate acorduribilaterale cu toate regiunile principale.

*La pagina 7 este publicat rubrica în caresunt relatate ultimele evenimente cu privire la act

- Curtea de Conturi din Australia a prezentatRaportul anual 2011-2012 în fa�a Parlamentului.

- În septembrie 2012 a avut loc revizuirea LegiiCur�ii de Conturi din Salvador cu scopul de a o armonizacu celelalte legi, norme ale celorlalte institu�ii precum șicu Standardele Interna�ionale.

- La 6 decembrie 2012, SAI Salvador a semnat unAcord de Cooperare cu SAI Peru cu scopul de amodern

- La 3 iulie 2012, Parlamentul iranian l-a reales înfunc�ia de Președinte al SAI Iran, pe domnul Rahmani Fazli.El a fost ales ca președinte al ECOSAI în octombrie 2010.

- La 20 august 2012, Consiliul Na�ional de Tranzi�iedin Libia a emis un decret de instituire a unui nou Biroude Audit pentru a înlocui Agen�iile de Control existenteanterior. Auditor General este numit dl. Salem M.Bengharbia care și-a exprimat deschiderea pentrucooperarea cu INTOSAI și cu grupurile de lucruregionale.

- SAI Macedonia a publicat Raportul anual pe 2011și l-a prezentat în fa�a Parlamentului la 3 iunie 2012.

- În urma proiectului de co

- Manualul a fost lansat în noiembrie 2012 la Skopjeși cuprinde cele mai bune practici ale SAI-urilor cuprivire la cooperarea cu Parlamentul.

.

iar, audit al performantei, audit pe probleme IT,audit special și

de-a 200aniversare. Cu aceasta ocazie, SAI Malta va orga

Vor fi invita�i președin�ii SAI-urilor membreCommonwealth.

- La 11 octombrie 2012 a fost numit noul AuditorGeneral al Mongoliei, dl. ZangadAyuur.

în cea de-a doua sesiune: Tipurile derevizuire, teorie și practica la Curtea de Conturi

linierea la ISSA 40,pentru SAI-urile cu competen�e judiciare.

- SAI Turcia a lansat un program foarte importantintitulat Auditul în Managementul Public în parteneriat

În opinia Secretarului General al INTOSAI, dl.Iosef Moser, este importantă

pentru politicile sale decomunicare, a strategiilor și liniilor directoare ca teme dereferin�ă pentru obiectivele de comunicare, pe care lemen�ionează raportul prezentat la Reuniune. În final, adepus o mo�iune prin care temele de comunicare aleINTOSAI 2013 să fie implementa

209. Dl. Iosef Moser subliniază, înmod special, faptul că prin participarea SecretariatelorRegionale la Consiliul de Conducere a demonstratprogresul Secretariatului General al INTOSAI fiindprincipalul catalizator în coordonarea unor serii deini�iative care sunt conduse de la nivel regional. În acestse

ăivită�ile

Institu�iilor Supreme deAudit după cum urmează:

- A fost lansat site-ul pilot pentru selectareaauditurilor cu privire la contribu�iile publice. Acestapermite publicului să participe cu informa�ii cu privire laauditurile de performan�ă selectate și desfășurate deCurtea de Conturi. Informa�iile sunt protejate de LegeaConfiden�ialită�ii.

iza și eficientiza, prin schimbul de informa�ii șide experien�ă, sistemele de management ale celor douainstitu�ii.

operare cu SAI Olanda,derulat în perioada 2006- 2010, și încheiat cu succes,SAI Macedonia a demarat un nou proiect împreuna cuSAI Olanda în 2012. Proiectul este axat pe stabilireadurabilă și eficientă a rela�iilor profesionale, utilizarearapoartelor de audit, etc., și urmărește elaborarea unuimanual privind utilizarea rapoartelor de audit, destinatparlamentarilor.

- SAI Macedonia a semnat unAcord de Cooperare cuSAI Norvegia pentru îmbunătă�irea calită�ii și eficien�eiprivind sistemul de management. Proiectul se va derulaîn perioada 2012- 2016

- SAI Malta efectuează 4 tipuri de audit: auditfinanc

de investiga�ie. Din decembrie 2011 pânăîn octombrie 2012, SAI Malta a publicat Rapoartele deaudit în urma auditurilor efectuate în aceste domenii.

- În 2014, SAI Malta va sărbători ceaniza și

va găzdui cea de-a XXII Conferin�ă a AuditorilorGenerali care este planificată la sfârșitul lunii martie2014.

- În octombrie 2012, SAI Turcia a găzduit seminarulasistat de SIGMA -

ini�iativă comună a Organiza�iei pentru Cooperare șiDezvoltare Economică și Uniunea Europeană. Temele dedezbatere au fost:

1. în prima sesiune: Controlul calită�ii șiStandardele Interna�ionale cu privire la controlulcalită�ii;2.

Europeană; identificarea modificărilor necesare înprocesul de audit pentru a

implementarea planuluistrategic al INTOSAI

"Realizarea Auditului de calitate"

Știri pe Scurt

�

�

�

�

�

�

�

Australia

Salvador

Iran

Libia

Macedonia

Malta

Mongolia

Turcia

�

-a

59

Sinteză după Jurnalul INTOSAI - edi�ia Ianuarie 2013

cu Univeîn cea de-a doua

parte a anului universitar 2012-2013.- SAI Turcia a coordonat programe de pr

urile din Kazahstan și Mongoliaîn anul 2011, respectiv 2012.

- La 12 august 2012, SAI Venezuela devine membrucu drepturi depline al Organiza�iei MERCOSUR (pia�acomuna din sud

- La 7 septembrie 2012, directorul DepartamentuluiRela�ii Interna�ionale al SAI Vietnam s-a întâlnit culiderii Agen�iei Canadiene

- La 12 septembrie 2012, în cadrul celei de-a XI

- La începutul lunii octombrie 2012, SAI Vietnam ai m p l e m e n t a t u n s o f t w a r e p e n t r u a u d i t u lmanagementului.

Art icolul

Partea a II-a

, SAI Danemarca.

În edi�ia din luna octombrie 2012, prima parte aarticolului a fost publicat de dl. Kristoffer Blegvad,președinte al Proiectului de Armonizare a ISSA

Proiectului de Armonizare a ISSAI a transmisdraft-urile pentru ISSAI-urile 100, 200, 300 și

și

ie.În acest articol, 4 dintre persoanele cheie angajate în

proiectele noilor ISSAI-uri au prezentat cele maiimportante elemente luate în considerare pentrurevizuirea principiilor fundamentale de audit.

Grupul de proiect (format din 13 membri,reprezentan�i ai SAI-urilor din: Danemarca, Suedia,Marea Britanie, SUA, Brazilia, Austria, Norvegia,Slovacia,Africa de Sud,China, India, Mexic precum și aiECA) și-a bazat revizuirea principiilor fundamentale deaudit pe textele ISSAI-urilor 100, 200, 300 și 400 din1992; noile linii directoare( ISSAI-urile 1000-4999)aprobate de INCOSAI XX în

a patru noi principii ale ISSAI-urilor și nu dereactualizare a celor vechi.

în sectorul public, a conceptelor, elementelor șiprincipiilor care se aplica în

În func�ie de standardele aplicate, ISSAI-urile

un standard na�ional bazat pe/sau în conformitatecu sau (2) doarpe baza ISSAI-urilor

Principiile formulate în ISSAI 200 sunt derivate dinliniile directoare de audit financiar pentru nivelul 4,acoperind toate aspectele procesului de audit șiconcentrându-se pe principiile care stau la baza setuluicomplet de cerin�e pentru nivelul 4.

și pentru nivelul 4. ISSAI-urile 1000-1810 sunt cel mai bun exemplu pentru modulîn care pr

-urile în dezvoltarea sauadoptarea unor standarde conforme cu principiile ISSAI.

este un scurt articol în care

ei și

rsitatea Gazi, universitate renumită în studii aleștiin�e lor sociale. Programul va fi lansat

egătireprofesională pentru SAI-

) alături de Argentina, Bolivia, Brazilia,Chile, Paraguay, Uruguay.

de Dezvoltare Interna�ională(CIDA) pentru a discuta cu privire la cooperarea dintrecele două institu�ii.

Sesiuni a Comitetului Na�ional al Adunării Permanente,Auditorul General al SAI Vietnam a prezentat Raportulcu privire la Planul deAudit pe 2013.

- SAI Micronezia și-a lansat site-ul oficial cu adresa:www.audityap.org prin care oferă publicului accesul lainforma�ii cu privire la opera�iunile institu�iei.

estepublicată, în această edi�ie, de dl.Rasmus Hyll Bruun

I încadrul INTOSAI, în care sunt furnizate informa�ii desprecele patru Standarde Interna�ionale de Audit care stau labaza noilor principii fundamentale de audit prezentatepentru dezbatere publică pe site-ul http://www.issai. Înarticolul din edi�ia actuală, INTOSAI anun�ă faptul căeste în faza finală de definire a principiilor fundamentalede audit, revizuite pentru elaborarea unui set comun deprincipii de audit, de concepte, necesare pentrusprijinirea tuturor membrilor INTOSAI. Grupul deproiect al

400 cătreto�i membri INTOSAI altor păr�i interesate pentruanaliză, dezbatere și comentarii.

Perioada de expunere a celor patru documenteexpiră la 15 februar

2010; informa�iilefurnizate de către reprezentan�ii regiunilor INTOSAI;precum și pe cunoștin�ele și expertiza membrilorgrupului de proiect și a celor trei Comisii de StandardeProfesionale cu subcomisiile de audit financiar, deperforman�ă și de conformitate. Rezultatul este acela deelaborare

, după prezentarea defini�ieiauditului

aceasta activitate ajunge laurmătoarea concluzie:

potfi men�ionate în două moduri principale: rapoartele deaudit pot afirma că auditul a fost efectuat în conformitatecu (1)

. În cel din urmă caz, liniiledirectoare de audit la nivelul 4 al cadrului de auditfinanciar, de performan�ă sau de conformitate se aplicăîn conformitate cu standardele de autoritate. Prinfurnizarea acestor două op�iuni, grupul de proiect șicomitetul director CPS au asigurat un grad ridicat deflexibilitate, prin care fiecare SAI poate decide propriaabordare și standardele care sunt relevante în cadrulmediului său de lucru.

scrie următoarele:

sepoate ob�ine folosind aceste principii ca bază pentruadoptarea altor standarde, ca

incipiile fundamentale ale auditului financiarpot fi aplicate. ISSAI 200 con�ine, de asemenea orientăricuprinzătoare care pot ajuta SAI

, consemnează următoareleobserva�ii:

Principiile fundamentale ale Auditului dePerforman�ă definesc și prevăd principiile INTOSAIpentru auditul economiei, eficien� eficacită�ii. Cadrupentru auditul de performan�ă este prevăzut împreună cuprincipiile generale de audit. Aceste elemente, prezentedeja în liniile directoare de audit de performan�ă lanivelul 4 din cadrul ISSAI (ISSAIs 3000 și 3100) au o

�

�

�

�

Venezuela

Vietnam

Statele Federale ale Microneziei (YAP)

*

Pentru ISSAI 100: Principii fundamentalepentru Auditul Sectorului Public

Pentru ISSAI 200: Principii fundamentale aleAuditului Financiar,

Pentru ISSAI 300: Principii fundamentale aleAuditului de Performanta,

-a

Noi Principi iFundamentale de Audit aleINTOSAI -

, dl. Lain Johnston,SAI Marea Britanie

principiile fundamentale de audit ISSAI

dl. Jonas Hällström, SAI Suedia,

Flexibilitatea

dna. Gloria da Costa Bastos

60


formulare clară și concisă în ISSAI 300. În același timp

ISSAI 300 reflectă un

, SAI Norvegia precizează fap

totodată cu respectarea teoriei deaudit.

Informa�ii suplimentare cu privire la Proiectul deArmonizare ISSAI se găsesc la adresa: http://www.psc-intosai.org.

La pagina 22, Auditorul General al Pakistanului,domnul Arsalan Haneef publică articolul

Prin acest articol,AuditorulGeneral al SAI Pakistan îșiexprimă dorin�a de a împărtășidin experien�a dobândită înproiectarea și implementareaunui Cadru al Managementului

de Calitate. În 2006, SAI Pakistan a publicat un Manualal Auditului Financiar, în anii următori au elaborat liniiledirectoare pentru punerea în aplicare a bunelor practici înactivitatea de audit pentru ca în anul 2010, folosindtehnici de analiză comparativă, să urmeze o abordares t ructurată par t ic ipat ivă în dezvol tarea ș iinstitu�ionalizarea unui cadru propriu de management alcalită�ii (QMF). Deși acesta a fost operativ numai pentruaproximativ 2 ani, acesta a îmbunătă�it deja calitateaproceselor de audit. În continuare, SAIPakistan a produs 24 de astfel de linii directoare pentruaproape toate domeniile de audit. În proiectarea cadruluimanagementului de calitate, au integrat cerin�ele liniilordirectoare de la nivelul ISSAI 40. În plus fa�ă de ISSAI40, au luat în considerare standardele relevanteEUROSAI și ASOSAI. Acest cadru urmăreștesurprinderea calită�ii la fiecare nivel al opera�iunii deaudit și func�ionează ca un suport eficient în mecanismulde luare a deciziilor, respectând anumite etape după cumeste explicat în articol astfel:

. Acestmecanism oferă o asigurare rezonabilă cu privire lafaptul că personalul este conform cu standardeleprofesionale și că rapoartele emise de ei sunt adecvate încircumstan�ele date.

. Acestmecanism verifică eficacitatea mecanismului de

asigurare a calită�ii în FAOs și evaluează și clasificărapoartele de audit.Aceasta verificare se face

Pe baza revizuirilor,Comisia de Control al Calită�ii va nota rapoartelede audit cu grade de clasificare. În noiembrie2011, SAI Pakistan a elaborat un manual decontrol al calită�ii în activitatea de audit alperforman�ei, ușor accesibil, pentru a evaluarapoartele de audit al performan�ei, pe baza unorcriterii care surprind importan�a subiectelor deaudit al performan�ei, obiectivele și metodologiautilizată de către echipele de audit.

orice proces eficient de evaluare comparativă, QMFsuportă îmbunătă�irea continuă a calită�ii auditului.

este primul pas critic în îmbunătă�irea calită�iiactivită�ii SAI- urilor. În activitatea SAIimpactul implementării cadrului managementului decalitate este vizibilă inclusiv în calitatea rapoartelorde audit. Informa�ii suplimentare găsi�i laa d r e s a : a r s a l a n h a n e e f @ y a h o o . c o

Acesta este unarticol publicat la pagina 27de către dl.

AI Iran, prin care acesta ridică problemanecesita�ii unei pregătiri corespunzătoare a auditorilor învederea sporirii capacita�ilor lor de comunicare. Dl.Nicholas M. Zacchea din cadrul SAI SUA subliniazăfaptul că rolul capacita�ii de comunicare est

a activită�ii auditorilor cât și pentru

vi mai bine pănteresate. Accentul este pus pe capacitatea auditorilor

de a desfășura ca tehnică de comunicare pe careauditorii trebuie să o utilizeze pentru a re

: ob�inerea probelor de audit, ob�inerearecomandărilor la sursele ob�inerea informa�iilorde bază, coroborarea probelor, testarea ipotezelor,teoriilor și ideilor de audit, informa�ii despre subiectelede audit, informări și convingeri ale altor păr�i,

,ISSAI 300 introduce și alte concepte care nu suntmen�ionate explicit în ISSAI-urile 3000 și 3100, dar caresunt considerate a fi relevante pentru toate tipurile deaudit în ISSAI 100.

echilibru între cadrucomun și principiile stabilite în ISSAI 100 șicaracteristicile specifice ale auditului performan�ei.

articol scris detul ca abordarea

Subcomitetului pentru Auditul de Conformitate, atât înelaborarea liniilor directoare cât și în elaborareaprincipiilor fundamentale de audit de conformitate, afost aceea de a le pune în acord cu terminologia specificasectorului public și

.

și rapoartelor

în 2 etape:

, pe etape de planificare și pe faze deexecu�ie.

Ca

Concluzii: Alinierea codurilor de audit și amanualelor cu Standardele Interna�ionale de Audit sauISSAI-uri

-ului Pakistan,

m ș i l ahttp://www.agp.gov.pk.

, SAI SUA, încompletarea articolului

publicat în edi�ia din luna aprilie 2012 deS

e importantatât pentru eficien�managementul unei Institu�ii Supreme de Audit. Astfel,în opinia sa, auditorii instrui�i în competen�e decomunicare vor efectua audituri mai eficiente și maiproductive și, o astfel de formare va ajuta, în modsemnificativ, la conservarea resurselor umane șifinanciare ale SAI-urilor și va ser r�ilori

aliza obiectivulauditului prin

date,

�

ISSAI 400: Principiile fundamentale aleAuditului de Conformitate,

*

Mecanismul de asigurare a

Mecanismul de control al

1. Revizuiri periodice ale controlului

2. E v a l u a r e a ș i c l a s i f i c a r e arapoartelor de audit.

Mecanismul de a .

* Intervievarea: O abilitate de comunicarepentru auditorii Institu�iilor Supreme deAudit

dna. MonaPaulsrud

Nicholas M.Zacchea

Auditorii și Abilitateade a Comunica Eficient,

dl. HassanKhosravi

interviul

Proiectareași Implementarea unui Cadru al Managementului deCalitate

calită�ii

calită�ii

calită�ii

îmbunătă�ire calită�ii

esen�ială

61


informa�ii despre mediul de conducere și de instruire.tinuare, autorul articolului definește

interviul de audit, care este scopul, precum și modalitateade desfășurare a acestuia. De acurate�ea informa�iilorob�inute prin tehnica interviului depinde gradul deeficien�ă

trebuie să promoveze înmod activ dezvoltarea abilită�ilor de comunicare și să seasigure că auditorii lor sunt bine instrui�i în tehnici deintervievare. Pentru informa�ii suplimentare, pute�icontacta autorul la adresa: [email protected].

de la Institutul deAdministra�ie Publică din Dublin, Irlanda dezbate înarticolul publicat în această edi�ie a Jurnalului INTOSAI,rolul comisiilor de audit în departamenteleguvernamentale irlandeze și totodată interac�iunea dintreSAI Irlanda și aceste comisii. În Irlanda, Institu�iaSupremă de Audit este auditorul statutar extern alsitua�iilor financiare ale majorită�ii organiza�iilor dinsectorul public, incl

Astfel, departamentele guvernamentalenu au nici o influen�ă asupra numirii auditorului extern

ează în sectorul privat.Comisiile de audit sunt coordonate de Secretarii

Generali ai departamentelor guvernamentale. Aceștiasprijină comisiile să ac�ioneze independent să gestionezesingure propria activitate, în sfera lor de competen�a și săcoopereze cu SAI Irlanda prin întâlniri anuale, pentru aface schimb de opinii și pentru a discuta orice observa�iipe care auditorii le au în urma efectuării auditurilor.Comisiile de audit din departamentele guvernamentalepun un accent sporit pe probleme de au

entru StandardeProfesionale (PSC) accentuează faptul că în ultimii 2 ani,membrii Comisiei pentru Standarde Profesionale auîntreprins un efort masiv pentru a crește gradul deconștientizare al importan�ei implementării ISSAI-urilor

Se pare căuri se concentrează pe adoptarea

în organiza�iile lor, sarcinăcare nefiind tocmai u oară, necesită asisten�ă din parteaaltor organiza�ii, pentru instruirea personalului, revizuireasau elaborarea de noi manuale de audit ș.a.m.d. Ca răspunsla această cerere de asisten�ă, în creștere, IDI - împreunăcu Banca Mondială - ca partener de fin

-urilor. PSC aintrodus pe site-ul său o nouă pagină numită

prin care oferă informa�ii caresă ajute S -urile să găsească un cadru de implementare aISSAI. O pagină similară a fost adăugată pe website-ulISSAI, în decembrie 2012: http://www.issai.org.

ISSAI prezintă 12 principii care sunt considerateesen�iale pentru independen�a și eficien�a SAI-urilor.Acestea sunt prezentate și deschise pentru comentarii la

până la 28 februarie 2013.

În perioada 18 -19 octombrie 2012, la Londra,SAI Marea Britanie a găzduit cea de-a V-a Reuniune aComitetul Director al Donatorilor INTOSAI. La aceastăreuniune s-au stabilit direc�iile de continuare a cooperăriipe parcursul celei de-a doua etape 2013 - 2015 și s-aagreat extinderea activită�ilor care să intre sub auspiciilecooperării.

publică articolul cutitlul

În con

al auditului.În concluzie, SAI-urile

Dl.

usiv al departamentelorguvernamentale.

șinici comisiile de audit nu au nici un rol în reexaminarea,selec�ia sau performan�a auditorului extern, cum seproced

dit, cum ar fi, celede control, precum și cele de gestionare a riscurilor.Pentru informa�ii suplimentare, contacta�i autorul ladermot.oriordan2012 @ gmail.com.

dl.de la Secretariatul Comisiei p

și pentru a deschide calea pentru adoptarea și punerea înaplicare a acestora în comunitatea INTOSAI.

în urma acestui efort al PSC, tot maimulte SAI- șiimplementarea ISSAI-urilor

ș

an�are - a lansat, un efort extins, conceput pentru a

sprijini eforturile de implementare ale SAI

AI

Un grup de lucru condus de SAI Africa de Sud aelaborat un nou ISSAI -

Rubrica

Rubrica în

Cea de-a 63-a Reuniune a ConsiliuluiGuvernatorilor INTOSAI a avut loc la în perioada 19-22noiembrie 2012 la Chengdu, China. Au participatreprezentan�i din 31 de SAI-uri diferite, în calitatea lor demembri ai Consiliului de administra�ie al INTOSAI șiraportori din comitetele INTOSAI, subcomitete, grupuride lucru, precum și un Subsecretar General alOrganiza�iei Na�iunilor Unite.Principalele teme abordate au fost:

Avizarea Regulamentului de Proceduri pentruINCOSAI XXI care va avea loc la Beijing, China, înperioada 22 - 27 octombrie, 2013, precum și Decizia

* Rolul și Beneficiile Comisiilor de Audit înDepartamentele Guvernamentale Irlandeze

* La rubrica „ISSAI-urile în aten�ie”

*

.

* interiorul INTOSAICea de-a 63 –a Reuniune a Consiliului

Guvernatorilor INTOSAI

Dermot O'Riordan

Mette E.Matthiasen

Programul IDI 3i

Facilitareapunerii în aplicare a ISSAI

Valoarea și Beneficiile SAI-urilorvia�a .influen�ează cetă�enilor

http://www.issai.org,

Cooperarea Donatorilor INTOSAI -Comitetul de Coordonare este de acord să extindăcooperarea cu donatori INTOSAI

�

62


privind Declara�ia de la Beijla INCOSAI XXI ca documentul final unic al

Congresului;

1)

2) un rezumat al rezultatelor celorale Congresului:

și ..

,3)

și

4)

SAI și adoptarea și punerea în aplicare a cadruluide ISSAI-uri, și5)

;

bri cu drepturi depline;Aprobarea temelor prioritare pentru 2013

Re-instituirea Grupului de Lucru privindPlanificarea Strat

;Stabilirea Comitetul permanent al

INTOSAI de Supraveghere pe Probleme Emergentedirect la Consiliul de Administra�ie, sub coordonareapreședintelui INTOSAI;

;Adoptarea Deciziei în

consolidarearela�iilor INTOSAI - OCDE-CAD pentru dezvoltare;

Adoptareavea

loc în anul 2016;unui Suport de Stabilire a unei Solu�ii

Durabile pentru dezvoltarea și între�inerea cadruluiISSAI în viitor;

Adoptarea Deciziei de a retrage INTOSAI GOVs9200, 9210, 9220 și 9230;

Dezbatere pentru o aplicare integra

de lucru și Grupuri de proiect sase conformeze cu normele stabilite;

Transferarea temei sub-comitetului 3:„

Transferarea președin�iei pentru Auditul deMediu de la Grupul de lucru al SAI Estonia la SAIIndonezia începând cu INCOSAI XXI 2013;

Modificarea temei „” în

tema cu titlul: „

Decizia de a înfiin�a un grup de lucru privindachizi�iile publice în 2013.

.

aduce informa�ii noi despre activitatea INTOSAI încadrul IDI.

IDI este mandatat p

IDI/PASAI Audi tul performan�ei -

Pent

[email protected], Site-ul: http://www.idi.no.

La pagina 69, de la finalul edi�iei este publicat

ing care urmează să fieadoptată

Declara�ia de la Beijing va fi compusă dinurmătoarele păr�i:

scurtă trecere în revistă a realizărilor INTOSAIși experien�a fundamentală din ultimii 60 de ani,

„

recunoașterea importan�ei adoptării și punerii înaplicare a unei planificări strategice pentru aconfirma viziunea valorile de bază aleINTOSAI,

recunoașterea importan�ei schimbului decunoștin�e și consolidarea capacită�ilor prineviden�ierea ini�iativelor majore ale INTOSAI,cum ar fi Rezolu�ia ONU privind Independen�a

importan�a ISSAI privind valoarea și beneficiileInstitu�iilor Supreme de Audit – fac diferen�a învia�a cetă�enilor

Adoptarea ca membru cu drepturi depline al SAISudanul de Sud, creșterea numărului membrilorINTOSAI la 191 mem

„

egică sub Umbrela ComitetuluiFinanciar șiAdministrativ

raportării „“

Aprobarea documentului „Mecanismul deRăspuns al INTOSAI pentru Probleme Emergente“,care explică modul în care INTOSAI se va ocupa înviitor de problemele emergente

baza căreia președinteleComisiei pentru Consolidarea Capacită�ilor înCooperare cu IDI va ac�iona pentru

Deciziei în baza căreia SAI EmirateleArabe Unite va fi gazda INCOSAI XXII care va a

Hotărârea

lă a tuturoraspectelor legate de un proces echitabil pentru

aplicarea Standardelor Profesionale INTOSAI până în2013, îndemnând Comitetele INTOSAI, Sub-comitetele, Grupurile

de la SAI Germania către SAI Slovacia.

SAI-urile interesate suntrugate să contacteze președintele Comisiei pentruschimbul de cunoștin�e, SAI din India

IDI a elaborat un curs de e-learning, cuabordări bazate pe evaluarea riscului pentruAuditul Financiar, ca un follow-up la rundeleanterioare din programul realizat în colaborare cuCAROSAI. Cursul a fost lansat în colaborare cuInstitutul Na�iunilor Unite pentru Formare șiCercetare (UNITAR) și s-a desfășurat în perioada 4noiembrie - 14 decembrie 2012.

entru a sprijini punerea înaplicare ISSAI în toate regiunile INTOSAI și, înconsecin�ă, a lansat un program de dezvoltare acapacită�ii de punere în aplicare a standardelor,numit ISSAI Ini�iative (Programul 3i), în 2012.

Cooperarea privind schimbările climaticeadaptarea și reducerea riscurilor în caz de dezastre.Programul își propune să îmbunătă�ească și săconsolideze capacitatea SAI - urilor de aefectua audituri de performan�ă concentrate pe

probleme de mediu.ru a discuta despre oricare dintre

problemele ridicate în această edi�ie deactualizare a IDI, vă rugăm să contacta�i IDI:E-mail:

,

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

două

ES/66/209a Adunării Generale și de implementare a ISSAIs șiGOVs INTOSAI“

calită�ii prin intermediul evaluărilor inter paresvoluntare”

de muncă - Provocări pentru SAI-uriu pentru Modernizarea

financiară

temeprincipale

Punerea în aplicare a Rezolu�iei ONU A/R

;

Promovarea celor mai bune practici și de asigurare a

Criza globala financiara șicea a for�ei

Grup de lucrprivind reforma institu�iilor și de

reglementare a pie�elor financiare.

Auditul Na�ional șiGuvernarea Rolul SAI-urilorprivind protec�ia și sustenabilitatea pe termenlung a politicilor financiare

* Rubrica Ini�iativa de Dezvoltare INTOSAI (IDI) -

*Calendarul INTOSAI pentru anul 2013.

Na�ională“

activită�ilor

Informa�ii detaliate privind INCOSAI XXI suntd i s p o n i b i l e p e s i t e - u l I N C O S A I :www.incosai2013.org.

63


Backup of cuprins5 - CURTEA DE CONTURI A ROMÂ de la Johannesburg,Africa de Sud, şi că de...

Documents

Transcript of Backup of cuprins5 - CURTEA DE CONTURI A ROMÂ de la Johannesburg,Africa de Sud, şi că de...