B personalitatii lugojene 1

download B personalitatii lugojene 1

of 24

  • date post

    20-Oct-2014
  • Category

    Documents

  • view

    557
  • download

    2

Embed Size (px)

description

 

Transcript of B personalitatii lugojene 1

Personalitati lugojene

Personalitti lugojeneTraian Grozavescu(1895-1927) S-a nscut la 21 noiembrie, n Lugoj, unde i face studiile elementare si liceul, dovedind de timpuriu aptitudini deosebite si o remarcabil sensibilitate pentru muzica vocal. Urmeaz studii canto la Academia de Muzic din Budapesta, pe care a fost nevoit s le ntrerup din cauza primului razboi mondial. Dup rzboi si-a reluat cursurile de canto, dar peste un an s-a angajat la Opera Romana din Cluj nfiinat si condus de Tiberiu Brediceanu.

Cntret de oper de talie mondial, mult apreciat de presa de specialitate a vremii sale, ca un al doilea Carusso,a repurtat mari succese pe scenele operelor din Viena,Berlin,Praga,Salzburg,Brno,Oslo,Bucuresti,Cluj,Timis-oara. n 1923 a devenit ntiul solist al Volksoper, apoi la Staatsoper din Viena, un interpret celebru. Tenor dramatic prin excelen, Traian Grozavescu a abordat un larg repertoriu, compus din roluri de prim mrime ca: Radames(Aida), Rodolphe(Boema) ,Canio (Paiate)si dovedeste n acelasi timp un talent deosebit n interpretarea liedurilor romnesti de Brediceanu, Dima, Sorban, Bretan precum si de Schubert si Schumann.

Pe vremea cnd Grozavescu ajunsese cunoscut n toat Europa, discurile nc nu aveau perfeciunea celor de azi. Astfel, cele cteva imprimri fcute de el nu pot da dect o palid imagine a acestei voci exceptionale, el fiind numit si cntretul cu ,,gatlejul de aur. Cu moartea prematur a lui Grozavescu, datorit sotiei sale, arta romneasc pierde pe unul dintre cei mai cunoscuti si strluciti reprezentanti ai si, ambasadorul cel mai autorizat al culturii romnesti, curmndu-se astfel n mod tragic vertiginoasa ascensiune a cntretului lugojean.

Eftimie Murgu(1805-1870)Nscut n comuna Rudria, azi n judetul Caras-Severin. A fost fiul unui ofiter de grniceri din Banat. Dup terminarea studiilor primare si liceale urmeaz pe cele de drept si filozofie din Budapesta, unde si ia doctoratul. Tot aici l cunoaste pe D. Bojinca si ncepe s colaboreze la revista ,,Biblioteca romneasc. Cei doi public o lucrare (n latina, romn si german) n 1830 prin care combate pe Sava Tockoly, care nega att originea latin a poporului nostru ct si continuitatea lui in Dacia.n anul 1834 pleac la Iasi, ca profesor de filosofie la Gimnaziul de la Trei - Ierarhi, apoi trece la Academia Mihaileana, unde si ntemeiaz cea dinti catedr de

filosofie. Prseste Iasul n 1836 si se stabileste la Bucuresti, unde trieste din lectii particulare de filosofie si primeste un post de profesor la Colegiul ,, Sf Sava. La Bucuresti se mprieteneste cu D. Filipescu, A. Vaillant si mpreun cu N. Balcescu (cruia i d lectii de filosofie) si altii, pregatesc o miscare revolutionar cu scopul de a ntemeia o republic sub numele de Romania juna sau Nova Romania. Complotul este descoperit, iar Eftimie Murgu este expulzat si se stabileste la Lugoj, unde se transform n aprtorul neoficial al celor nedrepttiti. Pentru agitatia provocat este nchis si scap numai datorit interventiei revolutionarilor romni.

La izbucnirea revolutiei maghiare, E. Murgu se afl n primele rnduri. si fixeaz cteva obiective: eliberarea bisericii romne de sub tutela celei srbesti, realizarea unor reforme antifeudale, unirea romnilor ntr-un singur stat unitar-Dacoromania.El convoac, la 15/27 iunie 1848 a doua adunare a romnilor bnteni la Lugoj,pe Cmpul care se va numi al Liberttii si solicit cu acest prilej desfiintarea jurisdictiei srbesti asupra bisericii romne, introducerea limbii romne n administratie, recunoasterea natiunii romne. Dup nbusirea revolutiei e condamnat la moarte, sentint ce a fost comutat la patru ani de nchisoare. Eliberat, rmne la Pesta, unde moare la 8 mai 1870, osemintele fiindu-i aduse si reinhumate la Lugoj, in 1932.

Ion Vidu (1863-1931) S-a nscut la 17 decembrie, n localitatea Mineru, din judetul Arad. A fost compozitor si dirijor de cor , ,,un maestru al muzicii corale romnesti, cum l numeste biograful su principal, muzicologul Viorel Cosma. Studiile si le-a facut la Conservatorul din Arad, Caransebes, urmnd apoi cursurile de armonie si dirijat la Iasi, cu marele compozitor Gavriil Musicescu. A predat muzica la Arad si n Lugoj, la Scoala confesional, Liceul ,,Coriolan Brediceanu, ncheindu-si cariera didactic cu functia de inspector general de muzica pentru scolile normale din tar. Pe lng catedr a desfsurat o vasta si prodigioasa activitate de creatie,de dirijor alReuniunii romne de cntri i muzic dinLugoj,

n aceast ultim, calitate detine si functia de presedinte alAsociatiei corurilor si fanfarelor romne din Banat. Aria creatiei sale este vast: muzica de teatru, vocal-simfonic, de pian, dar se remarc prin lucrrile corale: ,,La seztoare, ,,Ana Lugojana, ,,Rsunetul Ardealului, ,,Preste deal, ,,Negruta etc. ntre creatiile corale ale lui Ion Vidu, la loc de cinste se rnduieste muzica coral religioas pentru trei voci egale, pentru cor brbtesc si pentru cor mixt. Creatia muzical religioas a lui Ion Vidu are la baz cntarea bisericeasc traditional de stran din

Banat, unele lucrri fiind printre cele mai izbutite pagini de muzic coral religioas din repertoriul ortodox. Prin ntreaga sa activitate de culegtor de folclor, cultiv ndeosebi genul coral. Ion Vidu a fost o personalitate de prim mrime n muzica coral romneasc.Compozitor, folclorist, dirijor, scriitor, profesor si publicist, ,,factor de unitate national, cum afirma N. Iorga, organizator si promotor al miscrii carale din Banat, Ion Vidu a ocupat un loc aparte n viata spiritual a romnilor . A scris studii, articole, eseuri, cronici muzicale, poezii, pamflete att n presa lugojean ct si n cea central, a organizat cursuri pentru dirijorii de coruri, a luptat ca in viata oamenilor s se ntroneze binele si dreptatea, fiind un

intermediar ntre om si divinitate. Sunt numeroase referiri care privesc viata si activitatea compozitorului lugojean.

Ion Popovici Banteanul(1869-1893)

S-a nscut la 17 aprilie, n Lugoj, din printi meseriasi. A urmat gimnaziul n orasul natal, apoi Liceul ,,Andrei Saguna din Brasov, Liceul confesional din Beius, apoi din nou la Brasov, pentru ca n toamna anului 1890 s se nscrie la Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebes, unde a rmas pn n anul 1892, cnd a plecat n capitala Romniei. Tot n anul 1892 a participat la Congresul studentilor romni de la Roman ,unde vorbeste despre influenta lui V.Alecsandri

asupra romnilor din Transilvania si Banat. La Bucuresti, a fost angajat ca functionar la ,,Liga pentru unitatea cultural a romnilor, patronat de N. Iorga. Intr de asemenea, n legtur cu Titu Maiorescu, n 1893, si frecventeaz cenaclul literar al ,,Junimii. Aici lectura nuvelei ,,n lume i-a atras simpatia scriitorilor ieseni, evenimentul fiind considerat de Titu Maiorescu drept o ,,srbtoare literar.Aceast nuvel si cea intitulat ,, Dup un an de jale i-au aprut n acelasi an, n coloanele revistei ,, Convorbiri literare.Talentul su de prozator realist, inspirat din lumea meseriasilor lugojeni, a fost remarcat de Titu Maiorescu

ntr-un studiu aprut n ,,Convorbiri literare, n care, marele critic aprecia c prin nuvela ,,n lume Ion Popovici a fost ,,cel mai dibaciu descriitor al datinelor si nravurilor lugojenilor, iar prin poezia ,, Pe-al lui umr, scriitorul bntean s-a dovedit un mare cntret al iubirii. n acest sens,Titu Maiorescu nota:,, De la Eminescu ncoace, a crui influent de altminteri se simte si n aceste poezii, nu s-a mai cntat iubirea cu att adevr si cu atta frumusete.Pentru valoarea ei literar, nuvela ,, n lume a fost inclus si ntr-o antologie de proz, aprut in limba engleza, la New York, n anul 1921.

Meritul de pionierat al lui Ion Popovici Bnteanul este acela de a fi zugrvit n literatura romn ,,o parte a poporului nostru muncitor n forma nepieritoare a artei, cum nota acelasi Titu Maiorescu, prozatorul lugojean fiind un premergtor al realismului romnesc din pragul secolului al XX-lea.

Victor Vlad Delamarina(1870-1896) Viitorul scriitor s-a nscut la 31 august, n Satu Mic, azi Victor Vlad Delamarina, judetul Timis. Studiile le-a facut la Lugoj si a fost exmatriculat din gimnaziu pentru c a participat la sedintele Reuniunii literare a studentilor romni din Lugoj, acuzat fiind de atitudine ireverenioas

fat de autorittile scolare oprimatoare ale afirmrii culturii romnesti. A urmat apoi ultimele clase gimnaziale la Colegiul ,,Sfntul Sava din Bucuresti. Atras de cariera militar, la ndemnul unchiului su Constantin Rdulescu, a fost nscris la Liceul Militar din Craiova, pentru ca, din 1890, s urmeze cursurile Scolii Militare Superioare din Bucuresti, pe care absovind-o n 1892, a fost avansat la gradul de sublocotenent de marin. A fcut serviciul pe diverse vase ale marinei militare romne si ntreprinde, n anul 1893, o lung cltorie. Victor Vlad Delamarina a fost o fire de artist,

nzestrat polivalent, a dovedit aptitudini n domeniul muzicii, teatrului si picturii, care au nsotit literatura la modul sincronic. Interesul su pentru teatru s-a manifestat nc din copilrie, influentat de trupa lui G.A. Petculescu. nc de pe bncile scolii, el a njghebat o mic trup de ppusari, oferind adevarate spectacole familiei si cunoscutilor. n anul 1895, n vreme ce era bolnav, a desvrsit schitele sale de cltorie, realizeaz o adevrat capodoper plastic, constituit de miniacuarelele sale cu teme marine.Ca scriitor, Victor Vlad Delamarina a rmas n memoria cititorilor ndeosebi prin opera sa poetica, scris n dialect bntean, care a cunoscut mai multe editii postume: ,,Poesii bntenesci- ntocmiri.

Poezia lui Victor Vlad Delamarina s-a bucurat de atentia si pretuirea unor criticii litertari, ncepnd cu Titu Maiorescu, M. Dragomirescu, care aprecia poezia ,,Al mai tare om din lume drept o capodoper, urmnd apoi George Calinescu, Valeriu Braniste, Cora Irineu,G.epelea etc. Versurile sale se bucur de mare popularitate.Legat de educatie si traditii, de familie si de cauz