Azotul

5/12/2018 Azotul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/azotul 1/5

Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Ni numrul

atomic 7. Este un gaz incolor, inodor, insipid, de obicei inert, diatomic i nemetalic, constitutie 78%

din atmosfera Pmântului i este o parte component a tuturor esuturilor vii.

Azotul formeaz numeroi compui chimici, precum aminoacizii, amoniacul, acidul nitric i cianurile.

Cuprins

[ascunde]

1 Caracteristici

2 Utilizri

o 2.1 Compui pe baz de azot

o 2.2 Azot molecular (gaz i lichid)

3 Istoria azotului

4 Apariie

5 Compui

6 Rol biologic

7 Izotopi

8 Precauii

9 Referine

10 Vezi i

11Legturi externe

[modific]Caracteristici

Azotul este un nemetal, cu o electronegativitate de 3,0. Are cinci electroni pe ultimul strat i de aceea

este de obicei trivalent. Azotul pur este un gaz diatomic incolor i nereactiv la temperatura camerei i

cuprinde 78.08% din atmosfera Pmântului. Condenseaz la 77 K, la presiune, i înghea la 63 K.

Azotul lichid este folosit des drept substan criogenic.

[modific

]Utilizri

[modific]Compui pe baz de azot Azotul molecular din atmosfer este relativ nereactiv, dar, în natur, este încet convertit în compui

folositori biologic (i industrial) pentru unele organisme, notabile fiind unele bacterii (vezi Rol biologic mai

jos). Abilitatea de a se combina sau de a fixa azotul este o trstur esenial în industria chimic

modern, unde azotul i aerul sunt transformate în amoniac prin procesul Haber . Amoniacul, la rândul lui,



poate fi folosit direct ca îngrmânt sau ca un precursor al multor altor materiale importante, precum

expozibilii, de cele mai multe ori prin producia de acid nitric prin procesul Ostwald.

Srurile acidului nitric includ compui importani, precum nitratul de potasiu (sau salpetru, important din

punct de vedere istoric datorit utilizrii sale la fabricarea prafului de puc) i nitratul de amoniu, un

îngrmânt important. Diferii ali compui organici nitrai, cum sunt nitroglicerina i trinitrotoluenul, sunt

folosii ca explozibili. Acidul nitric este folosit ca agent oxidant la rachetele care au combustibil lichid.

Hidrazina i derivaii ei sunt folosii drept combustibili pentru rachete. De asemenea este folosit la

fabricarea protoxidului de azot (N2O), gaz ilariant, folosit in anesteziologie.

[modific

]Azot molecular (gaz i lichid)

Azotul gazos este produs prin permiterea azotului lichid s se înclzeasc i s se evapore. Are

numeroase utilizri, incluzând faptul c este folosit ca aer atunci când nu se dorete o reacie redox;

la pstrarea prospeimii mâncrurilor împachetate (prin amânarea râncezirii i alte forme de

degradare oxidativ)

la acoperirea explozibililor lichizi pentru siguran

la producia de componente electronice precum tranzistori, diode i circuite integrate

la producerea oelului inoxidabil

pentru umplerea camerelor roilor avioanelor i autovehiculelor [1] datorit ineriei sale i lipsei de

umiditate sau caliti oxidative, spre deosebire de aer (dei nu este necesar pentru automobilele

obinuite [2])

În ciuda unor afirmaii, azotul nu trece prin cauciucul roilor mai repede decât aerul. Atmosfera este în

principal un amestec de azot i oxigen (sub form de N2 iO2), iar moleculele de azot sunt mai mici. i se

tie c moleculele mai mici trec prin substanele poroase mai repede decât cele mai mari.

Un alt exemplu al adaptabilitii sale este utilizarea ca o alternativ la dioxidul de carbon pentru

presurizarea dozelor unor tipuri de bere, în special cele scoiene i engleze, datorit bulelor mai mici pe

care le produce, ceea ce face berea s arate mai bine.

Azotul lichid este produs industrial în cantiti mari prin distilarea din aerul lichefiat, care este reprezentat

de obicei prin cvasi-formula LN2 (dei se scrie mai corect N2(l)). Este un lichid de ... criogenic (foarte

rece) care produce degerturi instante la contactul direct cu esuturile vii.

Proprietatea lui de a menine temperaturile mult sub temperatura de înghe a apei chiar când se evapor

(77 K, -196 °C sau -320 °F)îl face extrem de util într-o varietate de aplicaii ca refrigerent, printre care:

la înghearea i transportul produselor alimentare

la criogeneza corpurilor, celulelor reproductive (sperm i ovule) i probe i materiale biologice



în studiul criogenezei

pentru demonstraii în educaia tiinific

ca rcitor pentru senzori senzitivi i amplificatoare de frecven joas

în dermatologie, pentru eliminarea posibilelor excrescene canceroase

ca rcitor pentru suprasolicitarea unei uniti centrale de procesare, a unei uniti de procesare

grafic sau a altei componente hardware

[modific

]Istoria azotului

Nitrogenul (latin nitrum, greac Nitron însemnând "sod nativ", "genez", "formare") este considerat a fi

descoperit de Daniel Rutherford în1772, care l-a numit aer fix . Faptul c exista aer care nu participa la

combustie era un element cunoscut de chimitii de la sfâritul secolului al XVIII-lea.

Nitrogenul a fost de asemenea studiat în acelai timp i de Carl Wilhelm Scheele, Henry

Cavendish i Joseph Priestley, care l-au numit aer ars sau aer flogistic at . Nitrogenul gazos era destul deinert încât Antoine Lavoisier l-a numit az ot , de la cuvântul grecesc însemnând "fr via". Acest

termen a devenit cuvântul francez pentru "nitrogen" i a fost împrumutat mai târziu i de alte limbi, printre

care i româna.

Compuii azotului erau cunoscui în Evul Mediu. Alchimitii cunoteau acidul nitric drept aqua fortis.

Amestecul de acid nitric i acid clorhidric era numit aqua r egi a, i apreciat pentru abilitatea sa de a

dizolva aurul. Primele aplicaii în industrie i agricultur ale azotului au fost sub form de salpetru] (nitrat

de sodiu sau nitrat de potasiu), notabil la praful de puc, iar apoi ca îngrmânt.

[modific

] ApariieNitrogenul este, cantitativ, cea mai mare component a atmosferei Pmântului (78,084% dup volum,

75,5% dup greutate) i este obinut pentru scopuri industriale prin distilarea fracional a aerului lichefiat

sau prin mijloace mecanice (de exemplu, prin membrana de osmoz inversat prin presiune).

Compui care conin acest element au fost observai în spaiu. 14N este creat în procesul de fuziune

nuclear în stele. Azotul este o component mare a excrementelor animale (de exemplu, guano), de

obicei sub forma ureei, a acidului uric i compui ai acestor produi.

Azotul molecular este un constituent al atmosferei lui Titan i a fost detectat în spaiul interstelar de DavidKnauth i colaboratorii si.

[modific

]Compui

Principalul compus al azotului este amoniacul (NH3) dei hidrazina (N2H4) este i ea cunoscut.

Amoniacul este oarecum mai simplu decâtapa i în soluie formeaz ionul amoniu (NH4

+). Amoniacul



lichid este de fapt amfiprotic i formeaz ioni de amoniu i de amide (NH2-); amidele i nitrilii (N3-) sunt

cunoscui, dar se descompun la hidroliz.

Oxizii cei mai rspândii, trioxidul de azot (N2O3) i pentoxidul de azot (N2O5) sunt oarecum instabili i

explozivi. Acizii corespunztori sunt acidul nitros (HNO2) i acidul nitric (HNO3), cu srurile

corespunztoare numite nitrii i nitrai. Acidul nitric este unul dintre puinii acizi mai tari

decât ionul hidroniu (H3O+).

[modific

]Rol biologic

Azotul este o parte esenial în componena aminoacizilor i a acizilor nucleici, ceea ce îl face vital.

Legumele precum planta de soia pot absorbi azotul direct din aer, deoarece au rdcini cu noduli plini de

bacterii care îl transform în amoniac, prin procesul numit fixarea azotului. Leguma transform ulterior

amoniacul în oxizi ai azotului i aminoacizi, pentru a formaproteine.

[modific

]Izotopi

Exist doi izotopi stabili ai azotului: 14N i 15

N. Cel mai cunoscut este, de departe, 14N (99,634%), care

este produs în procesul de formare a stelelor i ceea ce rmâne este 15N. Dintre cei zece izotopi produi

sintetic, 13N are o via de nou minute, iar ceilali izotopi exist doar pentru câteva secunde sau chiar

mai puin. Reaciile legate de biologie ale azotului (de exemplu asimilaia, nitrificarea i denitrificarea)

influeneaz puternic dinamica sa în sol. Din aceste reacii rezult mai mereu 15N, ceea ce duce la o

îmbogire a substratului în acest izotop rezultat i la o însrcire în enrichment of the substrate and

depletion of the product. Dei precipitaiile conin cantiti egale de amoniu i nitrai, deoarece amoniul

este reinut în mod special de corola pdurilor în comparaie cu nitraii din atmosfer, cea mai mare parte

de azot atmosferic care ajunge la suprafaa solului este sub form de nitrai. Acetia sunt asimilai

preferenial de rdcinile copacilor în comparaie cu amoniul din sol.

[modific

]Precauii

Îngrmintele cu nitrai sunt luai de ape i reprezint o surs major de poluare. Compuii care conin

grupa ciano (-CN) formeaz sruri extrem de otrvitoare, care sunt letale multor animale, incluzând toate

mamiferele.

[modific]Referine

Los Alamos National Laboratory ± Nitrogen

Chemistry of t he El ements, N. N. Greenwood i A. Earnshaw. ISBN 0-08-022057-6

[modific

]Vezi i



Teoria flogisticului

[modific

]Legturi externe

ro Azotul pe sistemul-periodic.go.ro

Azotul

Documents

Transcript of Azotul