AZOTUL

Din grupa elementelor biofile azotul este principalul element de nutriţie a plantelor şi a microbiotei solului.

El este partea componentă a: acizilor nucleici din fiecare celulă componentul de bază a proteinelor componentul glutenului şi enzimelor participă la formarea vitaminelor şi a multor compuşi

organici.

Noţiune de circuit

• Sub noțiune de circuit se subînțelege o mișcare ori o desfășurare constanta sau aciclică a electronilor, atomilor elementelor și corpurilor ( inclusiv și celor terestre) pe orbite, circumferințe și sfere naturale. Procesul de circulație a azotului în natura, succesiunea de transformări biochimice prin care azotul din materia organică moartă este mineralizat în compuși amoniacali, care la rîndul lor sunt transformați în nitrați şi este circuit.

Acumularea nebiologică a azotului molecular în sol

constă în faptul că atunci când moleculele de N2 vin în contact cu curenții de aer fierbinte cu o energie termică de 225 kkal, legăturile trainice dinte atomii de azot se rup treptat

slăbindu-și conexiunileNH3+ H2O = NH4 OH

Procesul biologic de acumulare a azotului are loc în trei cazuri

în perioada caldă a anului, cînd la ciocnirea norilor cu încărcături electrice opuse apar temperaturi mai înalte de 225 Kkal energie termică

în perioada incendiilor de ardere a resturilor vegetale, pădurilor turbei, erupţiei vulcanice, precum şi în jurul ţevilor fierbinţi de la cazangerii, uzine fabrici termolectrocentralorle.

producerea industrială a îngrăşămintelor azotoase chimice care se încorporează în sol în calitate de fertilizanţi.

Calea biologică de acumulare a azotului din atmosferă în sol

• Constă în faptul că o grupă foarte numeroase de bacterii simbiotante și nesimbiotante, în procesul evoluției au capaciatatea naturală de a destrăma legăturile srtînse ale atomilor din moleculele de azot. La baza acestui ciclu de transformere stau procesele biologice și biochimice de fermentare a materiei organice de sol. Ca rezultat al proceselor de putrefiere, în mediul ambiant se elimină o cantitate de bioenergie egală cu 225 kkal. Această energie termică contribuie la destrămarea legăturilor triple ale atomilor de molecule și ca rezultat, azotul molecular se transformă în diferite substanțe azotoase, ce se pot acumula în sol datorită activității biologice a diferitelor microorganisme.

Acumularea a azotului în sol pe caile bilogice şi

nebiologice

Asimilarea de plante şi microorganisme

decompunerea azotului organic în substanțele minerale

sinteza azotului mineral în plante și microorganisme din nou în compuși

organici

mineraliazrea substanțelor proteice ( Aminizarea și Amonificarea)

nitrificarea amoniacului și dentrificarea compușilor oxidați

asimilarea de plante a compușilor minerali, migrarea sau pierderile

neproductive la eroziune, levigare și volatilizare.

azotfixarea din atmosferă și acumularea azotului în sol pe acele

2 căi.

Circuitul azotului în sol

Structura azotului în sol

Azotul este o parte componentă a humusului din sol. Din componenţa humusului, ca parte principală a masei organice a solului, fac parte aşa substanţe ca: huminele, acizi humici şi fulvici, care constituie 90 la suta. Cu toate azotul din componenţa humusuluzi constituie în medi la 5 la sută, el joacă un rol important în toate procesele de transformare a humusului din sol. Conţinutul total de azot şi raportul carbon din masa organică caracterizează fertilitatea efectivă a acestuia.

Circuitul azotului în natura

Rolul ecologic al azotului

Azotul este necesar nu doar pentru plante, ci pentru toate organismeole vii in general, deoarece este fundamental pentru constituirea proteinelor, a a acizilor nucleici si a altor constituienti celulari.Se gaseste in mare cantitate atat in roci cat si in atmosfera, dar este destul de greu de reperat de catre organismele vii, intrucat poate fi absorbit doar daca isi asuma anumite forme chimice. Azotul intra in ciclul biologic fundamental prin intermediul plantelor, ce il extrag direct din pamant.

Azotul este indispensabil dezvoltarii viguroase a plantelor. Pe de o parte stimuleaza formarea masei vegetative, iar pe de alta atribuie plantei acel colorit sanatos, de verde inchis. Carenta de azot se manifesta prin cresterea lenta a vlastarelor plantei, o evolutie generala dificila a plantei si paliditatea coloritului frunzelor de baza. Apare initial pe aceste frunze de baza, evidentiindu-se apoi si pe frunzele tinere apicale.Plantele ce isi manifesta cel mai mult exigenta fata de azot sunt cele ornamentale verzi, coniferele, plantele mereu-verzi cum sunt magnolia, gardul viu, laptuca, ierburile aromatice si toate plantele aflate in fazele initiale de crestere. Azotul aportat serveste imediat la formarea noilor vlastare si la indesirea funzisului ce isi va suma o culoare de verde inchis.

Azotul este constituentul de bază. Al proteinelor şi joacă un rol important în viaţă plantelor, animalelor şi a altor organisme. Conform “ Legii egalei importanţe şi a nesbustituirii factorilor de vegetaţie” în procesul de nutriţie a plantelor, azotul nu poate fi substituit cu nici un alt elment, plantele absorbind azotul accesibil în principal în sol. Insuficienţa plantelor agricole cu azot duce la încetinirea sau oprirea creşterii lor. Ca rezultat recoltele sunt mici şi de caliatatea inferioară. Azotul joacă un rol important în procesele complicate de susţinere şi dezvoltare a vieţii pe pămînt.

Va mulţumesc pentru atenţie!!!