Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 2 - Lucrari Constr Inst Arhitectura

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare

Pag. 1/561

DOCUMENTATII DE ATRIBUIRE pentru Judetul Sibiu Sud

Pachet de Licitatie CL 2

Volum 3B Specificatii Tehnice Generale

Sectiunea 2: Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare


Pag. 2/561

2 LUCRARI DE DEMOLARE ................................................................................................. 10

2.1 CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA ............................................................ 10

2.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 10

2.1.2 CURATIREA SANTIERULUI .................................................................................. 10

2.1.3 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE ............................................................ 10

2.1.4 SUPERVIZAREA LUCRARILOR ........................................................................... 11

2.1.5 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE .................................................. 11

2.1.6 SIGURANTA .......................................................................................................... 11

2.1.7 METODE DE DEMOLARE ..................................................................................... 11

2.1.8 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE ................................................... 12

2.1.9 INTRETINEREA STRAZILOR ................................................................................ 12

2.1.10 CONTROLUL TRAFICULUI ................................................................................... 12

2.1.11 PREVENIREA INCENDIILOR ................................................................................ 12

2.1.12 INDEPARTAREA MOLOZULUI ............................................................................. 12

2.2 DESFACERI DE PAVAJE ............................................................................................ 13

3 TERASAMENTE ................................................................................................................ 13

3.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ................................................................. 13

3.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 13

3.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................... 13

3.1.3 MATERIALE .......................................................................................................... 14

3.1.4 EXECUTAREA LUCRARILOR ............................................................................... 14

3.1.5 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE .............................. 18

3.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ......................................................................... 20

3.2.1 PREVEDERI GENERALE ...................................................................................... 20

3.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: .................................................. 20

3.2.3 MATERIALE FOLOSITE ........................................................................................ 21

3.3 MATERIALE GEOCOMPOZITE ................................................................................... 22

3.3.1 GEOGRILE ............................................................................................................ 22

3.3.2 GEOTEXTILE ........................................................................................................ 23

3.3.3 GEOMEMBRANE .................................................................................................. 25

3.3.4 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII ........................................................... 29

3.3.5 REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE ......................................... 33

3.3.6 ACCEPTAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE ....................................... 38

3.3.7 PRESCRIPTII DE EXECUTIE: ............................................................................... 39

4 CONSTRUCTII ................................................................................................................... 48

4.1 STRUCTURA DIN BETON .......................................................................................... 48

4.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 48


Pag. 3/561

4.1.2 STANDARDE SI NORME DE REFERINTA ........................................................... 48

4.1.3 CONSIDERATII GENERALE ................................................................................. 49

4.1.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI - NIVELE DE PERFOMANTA ................................................................................................................... 50

4.1.5 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT ............ 52

4.1.6 PREPARAREA BETONULUI ................................................................................. 55

4.1.7 ARMATURI ............................................................................................................ 56

4.1.8 COFRAJE SI SUSTINERI ...................................................................................... 61

4.1.9 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ................................................................... 62

4.1.10 LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE66

4.1.11 DECOFRAREA ...................................................................................................... 69

4.1.12 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE.......................................................... 71

4.1.13 EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE ......................... 72

4.1.14 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .................................................. 73

4.1.15 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA ............................................. 79

4.2 STRUCTURA METALICA ............................................................................................ 80

4.2.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 80


4.2.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .................... 81

4.2.4 VERIFICAREA CALITATII ..................................................................................... 82

4.2.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA ....................................................... 82

4.2.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ............. 82

4.2.7 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI ............................................................ 87

4.2.8 CONTROLUL CALITATII ....................................................................................... 87

4.2.9 TOLERANTE ......................................................................................................... 88

4.2.10 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR ................................................... 89

4.2.11 CONDITII DE EXPLOATARE ................................................................................ 89

4.3 REZERVOARE DE INMAGAZINARE A APEI .............................................................. 89

4.3.1 Rezervoare de inmagazinare a apei din otel .......................................................... 89

4.3.2 Rezervoare de inmagazinare a apei din plastic armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN) .................................................................................................................... 90

4.3.3 Dezinfectarea rezervoarelor ................................................................................... 90

5 ARHITECTURA .................................................................................................................. 91

5.1 GENERALITATI ........................................................................................................... 91

5.1.1 OPERATIUNI PREMERGATOARE ....................................................................... 91

5.1.2 NORMATIVE SI REGLEMENTARI ........................................................................ 91

5.1.3 PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC ..................................................... 92


Pag. 4/561

5.2 LUCRARI DE TAMPLARIE ACOPERISURI, PARDOSELI, LAMBRIURI DE LEMN .. 92

5.2.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 92


5.2.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ......................................................... 94

5.2.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ. .......................... 96

5.2.5 CONTROLUL CALITATII ....................................................................................... 98

5.2.6 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR ............................................................ 101

5.2.7 IGNIFUGAREA TAMPLARIE STRUCTURALE .................................................... 102

5.2.8 VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII ............................................................. 103

5.3 LUCRARI DE ZIDARIE .............................................................................................. 104

5.3.1 GENERALITATI ................................................................................................... 104

5.3.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 104

5.3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ...................................................... 105

5.3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .................. 109

5.3.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ...................................................... 112

5.4 LUCRARI DE TENCUIELI .......................................................................................... 113

5.4.1 GENERALITATI ................................................................................................... 113

5.4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: ................................................ 115

5.4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, ............. 115

5.4.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ........... 116


5.5 LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE ...................................... 121

5.5.1 GENERALITATI ................................................................................................... 121

5.5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. ................................................ 121

5.5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE. ......................................................................... 121

5.5.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE. .................... 124

5.5.5 CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE. ..................................................... 126

5.5.6 VERIFICAREA LA LIVRARE ............................................................................... 126

5.5.7 VERIFICAREA INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR ......................................... 126

5.5.8 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI .................................................................. 127

5.5.9 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR ................................................... 127

5.6 LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE .......................................... 127

5.6.1 GENERALITATI ................................................................................................... 127



5.6.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, ASAMBLARE. ....................................... 132

5.6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE ............................................... 133


Pag. 5/561

5.7 LUCRARI DE PLACARE............................................................................................ 136

5.7.1 GENERALITATI ................................................................................................... 136


5.7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 136

5.7.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ........... 137

5.7.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE. ..................................................... 137

5.8 LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII............................................................... 139

5.8.1 GENERALITATI ................................................................................................... 139



5.8.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR ....................................................... 139


5.9 LUCRARI DE PARDOSELI ........................................................................................ 143

5.9.1 GENERALITATI ................................................................................................... 143



5.9.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ................................... 147

5.9.5 CONTROLUL CALITATII ..................................................................................... 160

5.10 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU ............................................... 161

5.10.1 GENERALITATI ................................................................................................... 161



5.10.4 EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................... 163

5.10.5 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .................................................... 166

5.11 LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA ..................... 167

5.11.1 GENERALITATI ................................................................................................... 167



5.11.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .................. 170


5.12 LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE ........................................................... 171

5.12.1 GENERALITATI ................................................................................................... 171



5.12.4 EXECUTAREA LUCRARILOR ............................................................................. 174

5.12.5 VERIFICAREA CALITATII ................................................................................... 179

5.13 IZOLATII .................................................................................................................... 181


Pag. 6/561

5.13.1 LUCRARI DE HIDROIZOLATII ............................................................................ 181

5.13.2 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA ................................................... 190

6 INSTALATII INTERIOARE ............................................................................................... 199

6.1 LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE ...................................... 199

6.1.1 GENERALITATI ................................................................................................... 199


6.1.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ....................................................... 200


6.1.5 TESTE SI VERIFICARI ........................................................................................ 208

6.2 INSTALATII TERMICE ............................................................................................... 209

6.2.1 GENERALITATI ................................................................................................... 209



6.2.4 INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA ............................................. 211


6.2.6 PROBE ................................................................................................................ 216

6.2.7 NORME DE PROTECTIA MUNCII ....................................................................... 220

6.2.8 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ........................................................ 221

6.3 INSTALATII DE VENTILATIE .................................................................................... 222

6.3.1 GENERALITATI ................................................................................................... 222



6.3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ..... 225

6.3.5 MONTAREA UTILAJELOR .................................................................................. 228

6.3.6 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE.............................................. 230

6.3.7 NORME DE PROTECTIA MUNCII ....................................................................... 235

6.3.8 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ........................................................ 235

6.4 INSTALATII ELECTRICE ........................................................................................... 237

6.4.1 CAIETE DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE ............................................... 237

6.4.2 OBIECTUL LUCRARII ......................................................................................... 239

6.4.3 BAZA DE PROIECTARE ..................................................................................... 239

6.4.4 NOMINALIZAREA PLANSELOR ......................................................................... 239

6.4.5 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ................................................................... 239

6.4.6 VERIFICARI SI PROBE ....................................................................................... 240

6.4.7 DESCRIEREA INSTALATIILOR .......................................................................... 252

6.4.8 CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR ............................................. 258

6.5 LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI ......................................... 279


Pag. 7/561

6.5.1 GENERALITATI ................................................................................................... 279



6.5.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. .... 282

6.5.5 VERIFICAREA CALITATII TESTE .................................................................... 284

6.6 INSTALATII DE GAZE ............................................................................................... 286

6.6.1 GENERALITATI ................................................................................................... 286



6.6.4 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE. ........................................................... 287

6.6.5 EXECUTIA LUCRARILOR. .................................................................................. 288

6.6.6 MONTAREA CONDUCTELOR. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE. ........ 289

6.6.7 SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE .................................................. 290

6.6.8 MONTAREA ARMATURILOR .............................................................................. 290

6.6.9 MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE. .............................................. 291

6.6.10 MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE. .................... 291

6.6.11 VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI ... 291

6.6.12 IMBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENIC .. 292

6.6.13 VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE .............................................. 293

6.6.14 DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE . 294

6.6.15 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR ................................................... 294

7 CONDUCTE ..................................................................................................................... 298

7.1 GENERALITATI ......................................................................................................... 298

7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE ....................................................... 299

7.3 LUCRARI DE TERASAMENTE .................................................................................. 304

7.3.1 SPECIFICATII PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE .................................... 304

7.4 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR .................................................. 304

7.4.1 SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE ............ 305

7.4.2 SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE ............................................. 306

7.4.3 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE .............................................. 307

7.5 RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ........................................... 308

7.6 HIDROIZOLATII ......................................................................................................... 308

7.6.1 CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLATII SI ETANSARI ........................... 308

7.7 PROTECTII ANTICOROZIVE .................................................................................... 310

7.8 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE ........... 311

7.8.1 CONDUCTELE DIN PVC ..................................................................................... 312

7.8.2 CONDUCTELE DIN PAFSIN ............................................................................... 314


Pag. 8/561

7.8.3 CONDUCTELE DIN PEID .................................................................................... 315

7.8.4 CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9 ........................................................... 316

7.8.5 ALTE MATERIALE............................................................................................... 317

7.9 MONTAREA CONDUCTELOR .................................................................................. 321

7.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE ....................................................... 327

7.11 PROBE ...................................................................................................................... 328

7.11.1 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN PEID ....................................... 328

7.11.2 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA .................................... 330

7.11.3 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE .......................... 331

8 LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................................. 331

8.1 LUCRARI DE TERASAMENTE .................................................................................. 331

8.1.1 GENERALITATI ................................................................................................... 331

8.1.2 MATERIALE FOLOSITE ..................................................................................... 332

8.1.3 EXECUTAREA TERASAMENTELOR .................................................................. 338

8.1.4 CONTROLUL COMPACTARII ............................................................................. 344

8.1.5 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR ........................................................... 348

8.1.6 RECEPTIA LUCRARII ........................................................................................ 350

8.1.7 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ............................ 351

8.1.8 RECEPTIA FINALA ............................................................................................. 351

8.2 STRATURI DE FORMA ............................................................................................. 351

8.2.1 G E N E R A L I T A T I ........................................................................................ 351

8.2.2 CONDITII TEHNICE ........................................................................................... 352

8.2.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA ............ 353

8.2.4 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ......................................................... 355

8.2.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA .................................................................. 356

8.2.6 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................. 360

8.2.7 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ......................................... 362

8.2.8 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................... 362

8.3 FUNDATII DIN BALAST............................................................................................ 363

8.3.1 G E N E R A L I T A T I ........................................................................................ 363

8.3.2 PREVEDERI GENERALE .................................................................................... 363

8.3.3 MATERIALE ........................................................................................................ 363

8.3.4 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ................................................................. 365

8.3.5 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ................................... 365

8.3.6 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI ................................................................ 366

8.3.7 CONTROLUL CALITATII ..................................................................................... 367


Pag. 9/561

8.3.8 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ............................. 368

8.3.9 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE ...................... 369

8.3.10 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................... 369

8.4 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL ............ 369

8.5 IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA . 376

8.6 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA .... 398

8.7 PODETE .................................................................................................................... 431

8.8 APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE ................................................ 453

8.9 PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL ............................................................ 454

8.10 EXECUTIA MARCAJELOR ........................................................................................ 457

8.11 APLICAREA MARCAJELOR ..................................................................................... 459

8.12 MARCAJ RUTIER, SEMNALIZARE VERTICALA .................................................... 460

8.13 METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE .......................................... 465

8.14 INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA .............................................................. 468

8.15 DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL) ........................................................................................................................... 471

8.16 PLANTATII RUTIERE ................................................................................................ 475

8.17 LUCRARI DE ARTA ................................................................................................... 482

8.18 SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE ........................................................................... 502

8.19 ELEMENTE DE BETON ARMAT, BETON SIMPLU SI BETON PRECOMPRIMAT PENTRU PODURI RUTIERE ................................................................................................ 511

8.20 HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE ........................................................... 538

8.21 CALEA PE POD ........................................................................................................ 546


Pag. 10/561

2 LUCRARI DE DEMOLARE

2.1 CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA

2.1.1 GENERALITATI

Inaintea inceperii oricaror lucrari de demolare se va face de catre Antreprenor un releveu detaliat si o examinare a structurii. Vor fi luate in considerare toate relatiile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrarile de demolare. Antreprenorul va verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legatura si se vor proteja in vederea asigurarii unui nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demolare si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate inca. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se vor folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel incat sa protejate vietile omenesti si valorile materiale.

2.1.2 CURATIREA SANTIERULUI

La inceperea lucrarilor, chiar daca daca nu este specificat in contract sau in alt document, Antreprenorul va indeparta vegetatia si toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi indepartate din santier si se vor transporta in locurile aprobate pentru acest scop.

Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustenilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si canalele de drenadre, etc., incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.

2.1.3 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE

Antreprenorul va demola si elibera amplasamentul numai de cladirile, gardurile sau alte structuri mentionate in proiect sau la indicatia Inginerului. Componentele acestora se vor dezasambla, curata si depozita in stive, daca se vor refolosi. Materialele care, in opinia Inginerului, nu se pot refolosi se vor indeparta din santier catre locul de depozitare special aprobat. Materialele refolosibile vor ramane in proprietatea Beneficiarului si vor fi pastrate si protejate de catre Antreprenor pana la ridicarea acestora din santier sau pana la terminarea contractului.

Antreprenorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adusa proprietatilor invecinate in timpul lucrarilor de demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare despagubiri acestea vor fi suportate de catre Antreprenor.

Antreprenorul va demola, conform cerintelor si/sau va indeparta structurile existente a caror largire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Inginerului.

Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrarilor de demolare vor fi in concordanta cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect.

Materialele rezultate din aceste lucrari vor fi indepartate de indata si nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite in santier, exceptand cele aprobate de Inginer pentru acest scop. Acolo unde este necesar Antreprenorul va lua toate precautiile necesare pentru a perveni raspandirea noroiului si a molozului pe drumuri, de catre vehiculele de transport. Revine in sarcina Antreprenorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, daca acest lucru nu a fost cerut de Inginer. Nu se admite deversarea/introducerea molozului si a noroiului in canalizarea publica sau cursuri de apa.

Schelele folosite in aceste lucrari se vor realiza/asambla conform normelor in vigoare. Orice schelar experimentat si competent poate realiza ridicarea unei schele legate independent. Antreprenorul se va asigura ca toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicarii acesteia. Se va tine cont de incarcarile suplimentare aduse schelei de molozul cazut pentru a nu se depasi incarcarea maxima admisa. Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea caderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Schelele trebuie sa indeplineasca functiunile pentru care au fost instalate pe toata durata lucrarilor si sa respecte cerintele impuse de norme si reglementari.


Pag. 11/561

Acolo unde este necesar, schela va fi protejata pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strazi sau pasaje pietonale prin executarea unei imprejmuiri din tabla de otel ondulata cu o inaltime de cel putin 2 m; imprejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesara pentru instalarea picioarelor de schela, suporti pentru imprejmuire, intretinerea si evacuarea schelei, semnalizari, iluminat etc.

Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate in conformitate cu standardele/reglementarile in vigoare, pretul unitar va include transportul, intretinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o inaltime maxima de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.

2.1.4 SUPERVIZAREA LUCRARILOR

Antreprenorul va desemna o persoana competenta si cu experienta, autorizata in domeniu, pentru supravegherea si controlul lucrarilor pe santier.

2.1.5 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE

Inainte de inceperea lucrarilor de demolare, Antreprenorul va intocmi un program de lucru si va fi supus aprobarii Inginerului. Programul va prezenta secvential lucrarile de demolare si metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pentru lucrari si fiecare operatie va fi prezentata detaliat, cu duratele de timp aferente.

Antreprenorul va tine seama de posibilitatea unor conditii climaterice sever ce pot aparea si pot afecta lucrarile. Aprobarea programului Antreprenorului de catre Inginer nu exonereaza pe acesta de raspunderile contractuale.

2.1.6 SIGURANTA

Antreprenorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite indeplinesc urmatoarele:

Sunt in concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite, si sunt manevrate de operatori competenti si experimentati,

Sunt intretinute in bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor.

Pe durata lucrarilor toti operatorii vor purta echipament de protectie individual corespunzator cum ar fi : casti de protectie, ochelari de protectie, casti antifonice, masca protectie.

Se va evita supraincarcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele si molozul cazute se vor indeparta cu grija pentru a preveni balansari, caderi, sau deplasarea acestora intr-o maniera care pune in pericol securitatea personalului, structura adiacenta sau alte proprietati adiacente.

Antreprenorul va instala plase de protectie, imprejmuiri si bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din caderile sau proiectarile de materiale si/sau moloz.

Atunci cand sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, ecavatoare hidraulice, ciocane pneumatice pentru lucrarile de demolare, se va avea in vedere ca nici una din partile componente ale acestor utilaje sa nu vina in contact cu retele subterane si supraterane. Antreprenorul va informa in timp util toate autoritatile competente cu privire la lucrarile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste retele, dupa caz.

2.1.7 METODE DE DEMOLARE

Antreprenorul va propune o metoda de demolare astfel incat, in cazul structurilor partial demolabile, structura ce va ramane sa nu fie afectata. Antreprenorul va lua toate precautiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaza, prin metode ce vor fi supuse aprobarii Inginerului.

In cazul in care lucrarile de demolare nu pot fi executate in siguranta dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, in general, in ordinea inversa construirii acesteia. Elementele structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/taia la dimensiuni potrivite avand in vedere greutatea si marimea acestor elemente care cad. Molozul se va lasa sa cada liber doar in cazul in care nu pericliteaza si nu pune in pericol zonele invecinate, muncitorii sau trecatorii.


Pag. 12/561

Vor fi folosite echipamente adecvate pentru sustineri temporare ale elementelor de rezistenta in timpul desfacerii/demontarii acestora.

In cazul placilor cu o singura deschidere, acestea vor fi taiate in fasii paralele cu directia principala de armare si demolate fasie cu fasie.

In general, lucrarile de demolare trebuie sa inceapa prin indepartarea a cat mai mult din incarcarile moarte, pe cat posibil fara a afecta mai intai elemente principale de rezistenta. Lucrarile temporare (sprijinirile) sa fie executate astfel incat sa suporte incarcarile cerute in cele mai defavorabile situatii. Sectiunile ce se demoleaza sa fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunzatoare si apoi taiate si lasate pe sol controlat.

2.1.8 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE

Daca in timpul constructiei Antreprenorul crede ca vor fi afectate materialele care contin azbest sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Inginerul. Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Antreprenorul trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat de Inginer catre alte zone de lucru, daca exista. Inginerul va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat.

2.1.9 INTRETINEREA STRAZILOR

Antreprenorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor.

2.1.10 CONTROLUL TRAFICULUI

Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Antreprenorului sau Inginerului. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Beneficiarului.

2.1.11 PREVENIREA INCENDIILOR

Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.

2.1.12 INDEPARTAREA MOLOZULUI

Antreprenorul trebuie:

Sa nu permita prezenta pe santier a molozului.

Sa curete in fiecare zi structurile inchise.

Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana.

Antreprenorul trebuie sa fie in concordanta cu:

Nu se permite arderea molozului.

Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.

Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf.

Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor.

La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Antreprenorului se vor lua de pe santier.

In cazul in care Antreprenorul nu reuseste sa pastreze zona in care se lucreaza si zonele alaturate santierului curate si fara moloz, sau amana sau intarzie cu indepartarea molozului, Inginerul poate cere ca acest moloz sa fie indepartat de altcineva. In acest caz o suma determinata de Inginer se retine din plata Antreprenorului si aceasta suma trebuie sa acopere cheltuielile pentru cei care vor indeparta molozul.


Pag. 13/561

2.2 DESFACERI DE PAVAJE

Marginile santurilor excavate in drumuri asfaltate sau betonate vor fi taiate pe o linie uniforma cu un dispozitiv de taiere, in conformitate cu Desenele Contractului relevante.

Cand santul este excavat in drumul pavat cu pietre sau dale, Antreprenorul va lua masuri adecvate pentru a aduna materialul rezultat, de a-l depozita in locuri potrivite si sigure si de a pregati materialul de pavaj pentru restaurarea suprafetei drumului.

Orice parte a structurii drumului care a fost deteriorata dincolo de latimea santului se va remedia.

Materialul excavat din santuri va fi manipulat cu grija. Resturile de asfalt, pietre, roci si pietre din constructia drumului sau scoase din sant in timpul excavarii, vor fi depozitate separat fata de materialul granular al pamantului natural.

Materialul care nu este potrivit pentru umplere va fi transportat la un depozit aprobat pentru deseuri solide.

In zonele unde sunt ingropate utilitati subterane, saparea santului se va face manual, cum este indicat in avize. Utilitatile ingropate sunt considerate cablurile electrice si de telefon, conductele pentru apa si gaz, canalele colectoare existente, conductele pentru sistemul de incalzire, conducte de petrol etc.

3 TERASAMENTE

3.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII

3.1.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente.

La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare.

Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini.

In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Constractorul poate cere intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului.

3.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii

STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor.

STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare

STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole

STAS 1913/4 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare

C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor

P 7-92- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire;

P 70-79- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu contractii mari;

C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;


Pag. 14/561

C-29-86- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice;

3.1.3 MATERIALE

3.1.3.1 SOLURI SI ROCI

Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel:

"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.

"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel mult 150mm.

"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera conditii pentru cresterea plantelor.

Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.

3.1.3.2 LUCRARI DE UMPLUTURA

Definitii:

"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.

"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:

- Materiale perisabile;

- Materiale care provin din zone mlastinoase;

- Busteni, butuci, noroi sau namol;

- Materiale susceptibile la combustie spontana;

- Materiale in stare inghetata;

- Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55;

- Determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare.

- Determinarea limitelor de plasticitate;

- Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;

- Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Inginer;

- Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;

Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1.

3.1.4 EXECUTAREA LUCRARILOR

3.1.4.1 TRASAREA

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta cu proiectul.

Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.


Pag. 15/561

3.1.4.2 LUCRARI PRELIMINARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:

defrisare;

indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele;

indepartarea si depozitarea stratului vegetal;

uscarea pamantului;

demontarea structurilor existente;

pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de terasamente.

Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Antreprenor trebuie sa respecte formalitatiile legale.

Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.

Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.

Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise.

3.1.4.3 LUCRARI DE EXCAVARE

Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectaea urmatoarelor conditii:

Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:

- Teren slab coeziv: 0.75m

- Teren mijlociu: 1.25m

- Teren tare si foarte tare: 2.00m

Inclinarea maxima a taluzului ,stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:

- Nisip, balast: 2:3;

- Nisip argilos: 1:1;

- Argila nisipoasa: 4:3;

- Argila: 3:2;

- Roca: 6:1;

Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, in special in cazul prezentei apei in aceste zone.

Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare in trepte) inainte de operatiunile de umpluturi si compactari; costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite in acest scop vor fi prevazute in preturile unitare ale Antreprenorului.

La inceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul va verifica incheierea si buna executie a lucrarilor pregatitoare.

Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnicoeconomic. In timpul executarii sapaturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a nu periclita constructiile invecinate;


Pag. 16/561

cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundatie;

sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona excavata;

sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta sa fie executata manual;

pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal natura teren de fundare;

in cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi in teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar masurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului;

in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza ternul de fundare de catre Geotehnicia, si apoi se poate incepe turnarea betonului de egalizare.

3.1.4.4 CONDITII PENTRU SANTIER:

Antreprenorul:

Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor.

Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.

3.1.4.5 EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL:

Antreprenorul:

Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita de Inginer. Va excava o adancime de minim 30cm de strat vegetal in zonele in care se prevad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare;

Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.

Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime uzuala de 10cm sau pana la 30cm in zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.

3.1.4.6 EXECUTAREA FUNDATIEI

Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor in cazul prabusirilor locale/malurilor in zonele excavate; acestea se vor racorda in trepte, se vor face umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton de completare, in cazul in care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".


Pag. 17/561

3.1.4.7 STRATUL PORTANT

Daca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant necorespunzator precum si rocile masive gasite in amplasament vor fi indepartate, iar golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.

3.1.4.8 EVACUAREA APEI

Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:

drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;

mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.

Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie:

sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;

evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a apei.

3.1.4.9 ELIMINAREA MATERIALELOR

Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.

Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.

Daca sunt intalnite trasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi informati atat Proiectantul cat si Inginerul , Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la acestia.

Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.

Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

3.1.4.10 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE

Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.

3.1.4.11 LUCRARI DE UMPLUTURA

Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.

Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive.

3.1.4.12 EXECUTIA LUCRARILOR DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS

Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.


Pag. 18/561

3.1.4.13 EXECUTAREA SAPATURILOR

Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.

La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie .

Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.

3.1.4.14 TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS

Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator:

Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)

- 5 90

-10 60

-15 50

3.1.4.15 EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS

Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele conditii:

Procesul tehnologic si conditii de realizare Temper

atura Durata

Saparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat.

+1C Durata totala de executie

Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este inghetat.

+1C Durata de sapare

Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat

+1C In momentul asternerii stratului

La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura.

Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata.

La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.

Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

3.1.5 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE

3.1.5.1 VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR

Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:


Pag. 19/561

Existenta PV predare primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate;

Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la:

- o stratificatia terenului;

- o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;

- o cota apelor subterane;

- o cota apelor subterane;

Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:

- planul general de fundatii;

- planul de sapaturi (umpluturi);

- detalii de executie fundatii;

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.

3.1.5.1.1 MATERIALE DE UMPLUTURA

Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului / Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamant coeziv granulat va cantari 25kg cat si probele de pamant necoeziv format din pietris grosier.

Probele de sol vor fi luate in conformitate cu STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare.

Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:

Tipului de materiale de umplutura aprobate;

Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.

3.1.5.1.2 LUCRARI DE COMPACTERE

Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor.

3.1.5.2 ABATERI ADMISE

Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;

Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ;

Abateri dimensionale ale elementelor.

In plan orizontal:

- inaltimi pana la 2 m: 20 mm;

- pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;

Inclinarea fata de verticala a muchiilor:

pentru 1 m: 3 mm;

pentru toata inaltimea: 16 mm;

Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:


Pag. 20/561

pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;

in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %;

in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;

3.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

3.2.1 PREVEDERI GENERALE

Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind din saparea, incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea ,imprastierea, nivelarea si compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului.

In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:

In rambleu sau umplutura

In debleu sau sapatura

In profil mixt

In raport scopul cresterii productivitatii muncii la executarea terasamentelor se va folosi o mecanizare intensiva a lucrarilor. Utilizarea metodelor manuale de lucru se va putea face numai in mod exceptional , atunci cind executarea mecanizata nu se justifica din punct de vedere al conditiilor locale si de tehnica securitatii muncii;

Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare, si pregatitoare

Proiectantul va prevedea in documentatia tehnica a lucrarilor de drumuri metode si mijloace de executie a terasamentelor. Aceasta documentatie va contine si studiile geotehnice intocmite la proiectare, de care va tine seama constructorul in timpul executiei. Eventualele neconcordante intre situatia luata in consideratie in proiect, pe baza studiului geotehnic si cea constatata de constructor pe teren la executarea terasamentelor, vor fi semnalate Beneficiarului si Proiectantului pentru a stabili masurile corespunzatoare

3.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:

STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/2-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii scheletului pamantului

STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor

STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator.

STAS 1913/8-82 - Teren de fundare. Determinarea inaltimii capilare in pamanturile necoezive. Metoda coloanei de pamant.

STAS 1913/9-86 - Teren de fundare. Determinarea caldurii maxime de umezire a pamanturilor.

STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari.

STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilorde compactare.Incercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice, pe teren

STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.

STAS 1709/2-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.


Pag. 21/561

STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.

STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri.Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 2916-84 - Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice.

STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea continutului de carbonati.

STAS 8840-83 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii

STAS 9824-0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.

STAS 9824-3-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

STAS 9824-4-83 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane

3.2.3 MATERIALE FOLOSITE

3.2.3.1 PAMINTURI PENTRU TERASAMENTE

3.2.3.1.1 CLASIFICAREA PAMANTURILOR PENTRU TERASAMENTE

Determinarile de laborator asupra paminturilor, clasificarea lor si a altor roci ce se folosesc la terasamente, calitatea ca material pentru terasamente, proprietatile constructive si modul de sapare sint reglementate in STAS-uri si normative.

Calitatea paminturilor folosite la terasamente se determina conform prevederilor STAS 2914

Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in price conditii climatice si hidrologice , la orice inaltime de

terasament, fara a se lua masuri speciale.

Paminturile clasificate ca bune pot fi deasemenea folosite ca si cele foarte bune, numai ca in procesul de compactare intervine un atelir de compactare mai special (utilaje vibratoare)

Paminturile clasificate ca mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectaea prevederilor STAS 1709.

In cazul in care paminturile prafoase si argiloase sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua masuri de stabilizare a acestora cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , lla partea superioara a terasamentului .

Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase.

Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa.

Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi..)

3.2.3.2 PAMINT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

3.2.3.3 APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.


Pag. 22/561

Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.

Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

3.2.3.4 PAMINTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

3.3 MATERIALE GEOCOMPOZITE

3.3.1 GEOGRILE

3.3.1.1 GENERALITATI

Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crpturilor de la suprafata imbrcmintii vechi pe suprafata imbrcmintii noi sau armarea imbrcmintii asfaltice pe zonele de franare din vecintatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor.

Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformrii imbrcmintii asfaltice la actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lung durat (date de vehiculele ce stationeaz).

In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in oper a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare.

3.3.1.2 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului.

Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3, una peste alta si se vor aseza paralel.

3.3.1.3 PREGATIREA STRATULUI SUPPORT

Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic de min. 2 cm.

Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari de 10 mm si vor fi curatate de materialul frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile transversale mai mari de 3 mm precum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate).

Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant bituminos care va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/ m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei se recunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de armare a imbracamintii asfaltice.

3.3.1.4 MONTAREA GEOGRILEI

Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm). Pentru aceast operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6 m. O alt fixare in lungul rolei nu mai este necesara. Dup fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic


Pag. 23/561

sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derulrii rolei aceasta se va indeparta.

Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!

Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2). Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei T). In curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat s se adapteze la de raza curburii.

O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara.

Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat de mixtur.

Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei

Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei.

Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta negativ legatura intre straturile de asfalt.

Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura.

Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe camionul care in acest caz va merge cu spatele.

Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt.

Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m2 U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 .

Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.

3.3.2 GEOTEXTILE

3.3.2.1 GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile de drumuri.

Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari.

Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta.

In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului.

Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:


Pag. 24/561

separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;

filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se misca apa;

ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:

- cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar eforturile si deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;

- ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este supus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai insemnata si cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la intindere.

Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport, care prezinta si urmatoarele avantaje:

previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia, reducandu-i unghiul de frecare interioara.

actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza consolidarea fundatiei;

asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului.

3.3.2.2 PREVEDERI GENERALE

La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator.

Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier emise de Inginer.

Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub -50C, se interzice.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.).

In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

3.3.2.3 GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE.

Va avea urmatoarele caracterisitici:

Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N

Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m

transversala : 21.5 kN/m


Pag. 25/561

Elongatia la incarcare max longitudinala: 100%

transversala: 40 %

Dimensiunea porilor O90 : 95 m

Permeabilitatea la apa, normal pe plan (h = 50 mm): 70 l/m2s

Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s

Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamintului de fundare si temperatura solului)

3.3.2.4 PUNEREA IN OPERA

Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate.

Pregatirea suprafetelor:

Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare

Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextilului

Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si de posibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa avem rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei).

In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor.

Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile, carutele, camele, precum si circulatia animalelor.

De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,52 m, astfel incat sa nu ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra.

3.3.2.5 COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI.

Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m.

Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe toate neuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala blocurile de piatra.

Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.( vezi Detalii coasere de mai jos)

Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare.

3.3.3 GEOMEMBRANE

Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b.


Pag. 26/561

3.3.3.1 STRATURI DE ETANSARE

3.3.3.1.1 CERINTE DE ORDIN GENERAL

Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu tabelul urmator:

Categoria Depozite pentru deseuri inerte

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Etansare sintetica Nu se cere Se cere Se cere

Strat de drenaj Nu se cere Se cere Se cere

Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu geomembrane.

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.

Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 13257:2001.

3.3.3.1.2 CERINTE SPECIALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD

3.3.3.1.2.1 CERINTE PRIVIND PROPRIETATILE FIZICE ALE GEOMEMBRANELOR

Proprietatea fizica Metoda de determinare Valori minime admise

Grosimea (mm)

SR EN 964-1:1999 SR EN ISO 9863-2:1996

prEN 1849-2

2,5 mm

Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 2 - Lucrari Constr Inst Arhitectura

Documents

Transcript of Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 2 - Lucrari Constr Inst Arhitectura