NP\1104594RO.docx PE589.336

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Comisia pentru afaceri juridice

22.9.2016

AVIZ MOTIVAT AL UNUI PARLAMENT NAȚIONAL REFERITOR LA

SUBSIDIARITATE

Subiect: Avizul motivat al Parlamentului Ungariei referitor la propunerea de regulament al

Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor

de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție

internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al

unei țări terțe sau un apatrid (reformare)

(COM(2016)0270 – C8-0173/2016 – 2016/0133(COD))

În conformitate cu articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și

proporționalității, în termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act

legislativ, orice parlament național poate adresa președintelui Parlamentului European, al

Consiliului și, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care să se expună motivele pentru care

consideră că proiectul în cauză nu este conform cu principiul subsidiarității.

Parlamentul Ungariei a transmis avizul motivat prezentat în anexă referitor la propunerea de

regulament menționată mai sus.

În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului European, Comisia pentru

afaceri juridice este comisia competentă în domeniul respectării principiului subsidiarității.

PE589.336 2/12 NP\1104594RO.docx

RO

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI UNGARIEI

Dlui Martin Schulz OE-40/707-1/2016.

Președintele Parlamentului European

Bruxelles

Rue Wiertz 60

B-1070

Belgia

Subiect: Avizul motivat adoptat de Parlamentul Ungariei

Stimate domnule președinte,

Aș dori să vă informez că, în conformitate cu articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea

principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la tratatele Uniunii Europene (denumit în

continuare Protocolul nr. 2), Legea XXXVI din 2012 privind Parlamentul Ungariei și Decizia

10/2014 (II.24.) a Parlamentului Ungariei privind anumite dispoziții ale Regulamentului de

procedură, Parlamentul Ungariei a procedat la examinarea respectării principiului subsidiarității

în cazul propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a

criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei

cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un

resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) [COM(2016)0270, 2016/0133

(COD)] (denumită în continuare „propunerea”).

Decizia adoptată de Parlamentul Ungariei la 13 iunie 2016 a stabilit că propunerea încalcă

principiul subsidiarității și, în consecință, vă transmit avizul motivat în temeiul articolului 6 din

Protocolul nr. 2.

Avizul motivat al Parlamentului Ungariei – bazat pe raportul nr. B/10929 prezentat de Comisia

pentru afaceri europene – poate fi rezumat după cum urmează:

Așa-numitul mecanism de repartizare corectiv care urmează să fie introdus prin articolele 34-

36 din propunere prevede o procedură complet automatizată, controlată de un sistem informatic, asupra căreia statele membre nu au nicio influență.

Solidaritatea financiară reglementată prin articolul 37 din propunere nu recunoaște

deloc echitatea, flexibilitatea sau motivele obiective de exonerare, domeniul său de

aplicare contravine în mod clar principiului proporționalității, iar aplicarea acesteia ar

urma să se facă pe baza unei decizii de punere în aplicare adoptate ulterior de Comisie.

Propunerea merge dincolo de autorizarea acordată prin articolul 78 alineatul (2) litera (e) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece nu oferă un temei juridic pentru introducerea așa-numitei solidarități financiare sau pentru crearea unui mecanism de repartizare automatizat, fără limite superioare.

NP\1104594RO.docx 3/12 PE589.336

RO

Vă transmitem în anexă textul complet al avizului motivat al Parlamentului, inclusiv decizia

Parlamentului și raportul Comisiei pentru afaceri europene.

Budapesta, 5 septembrie 2016

Cu stimă,

László Kövér

PE589.336 4/12 NP\1104594RO.docx

RO

Parlamentul Ungariei

Comisia pentru afaceri europene

Inițiativă proprie a comisiei

Raport

referitor la îndeplinirea condițiilor pentru acceptarea avizului motivat privind

propunerea de regulament de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a

statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională

prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau

de către un apatrid

Raportor: Dr Richárd Hörcsik Președinte

Budapesta, 30 mai 2016

1. Contextul juridic al examinării din perspectiva principiului subsidiarității

Principiul subsidiarității prevede ca toate deciziile să fie luate la nivelul cel mai de jos posibil.

Articolul 51 din Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare TUE), prevede că

acțiunile preconizate de Uniune respectă principiul subsidiarității în cazul în care acestea nu pot fi

realizate la nivelul statelor membre sau dacă obiectivul stabilit poate fi atins mai bine, mai eficient,

la nivelul Uniunii și acțiunea întreprinsă la nivelul Uniunii creează o valoare adăugată.

Protocolul nr. 22 la Tratatul de la Lisabona prevede faptul că un parlament național al unui stat

membru al UE poate examina proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene în ceea ce

privește respectarea principiului subsidiarității, prin intermediul unei proceduri prevăzute de

lege. În cazul în care camera parlamentară în cauză constată că principiul este încălcat, aceasta

poate, în termen de opt săptămâni de la data publicării propunerii de act legislativ, să trimită un

aviz motivat organismului care a inițiat propunerea (Comisia Europeană), respectiv legiuitorilor

1 Contextul legislativ al Uniunii privind aplicarea principiului subsidiarității și posibilele consecințe ale

procedurii sunt prezentate în anexă.

2 Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul privind

Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a

Comunității Europene a Energiei Atomice.

NP\1104594RO.docx 5/12 PE589.336

RO

UE. În cazul în care se primește numărul de avize motivate stipulat în Protocolul nr. 2,

inițiatorul propunerii legislative trebuie să reexamineze aceasta și, dacă este cazul, poate chiar

să o retragă. Scopul acestei proceduri este de a permite parlamentelor naționale, acolo unde este

necesar, să împiedice instituțiile Uniunii să depășească competențele care le-au fost conferite.

Comisia pentru afaceri europene din cadrul Parlamentului Ungariei poate examina

conformitatea unei propuneri legislative a Uniunii Europene cu principiul subsidiarității în

temeiul articolului 71 alineatele (1) și (2) din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Parlamentul

Ungariei și în temeiul articolului 142 alineatele (1) și (2) din Decizia 10/2014. (II. 24.) a

Parlamentului Ungariei privind anumite dispoziții ale Regulamentului de procedură.

În cazul în care Comisia pentru afaceri europene stabilește că o propunere legislativă încalcă

principiul subsidiarității, aceasta prezintă un raport referitor la îndeplinirea condițiilor pentru

acceptarea avizului motivat, însoțit de o propunere de decizie privind aprobarea raportului. În

conformitate cu articolul 142 alineatul (3) din Decizia 10/2014, Parlamentul Ungariei ia o

decizie cu privire la aprobarea raportului și a propunerii de decizie. Termenul de opt săptămâni

pentru prezentarea unui aviz motivat este obiectiv, și, prin urmare, este recomandabil ca

Parlamentul Ungariei să țină seama acest lucru.

2. Subiectul examinării din perspectiva principiului subsidiarității: propunerea

Comisiei Europene

Comisia Europeană a prezentat, la 4 mai 2016, o propunere de regulament al Parlamentului

European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului

membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul

dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)

[COM(2016)0270; 2016/0133(COD)] (denumită în continuare „propunerea”).

Temeiul juridic al propunerii – similar regulamentului supus reformării3 (denumit în continuare

„Regulamentul Dublin III”) – este articolul 78 alineatul (2) litera (e) din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Pe baza acestuia, Parlamentul European și Consiliul,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă măsurile referitoare la

crearea unui sistem european comun de azil, printre acestea numărându-se regulile privind

„criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri

de azil sau de protecție subsidiară”.

Prin Decizia sa 55/2015 (XI. 6.), Parlamentul Ungariei a adoptat un aviz motivat privind

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui

3 Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de

stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei

cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei

țări terțe sau de către un apatrid (JO L 80, 29.6.2013, p. 31-59).

PE589.336 6/12 NP\1104594RO.docx

RO

mecanism de transfer în caz de criză4. Propunerea de regulament are multe similarități cu

propunerea, însă dezbaterile din cadrul Consiliului nu avansează. Trebuie menționat faptul că

propunerea se încadrează în conceptul de reglementare a repartizării care se conturează în

deciziile adoptate de Consiliu în septembrie 2015 privind transferul persoanelor care solicită

protecție internațională. În termeni practici, se poate considera că aplicarea deciziilor

susmenționate ale Consiliului a eșuat.

Propunerea cuprinde o serie de dispoziții de fond:

- Obiectivul său – în conformitate cu Regulamentul Dublin III – constă în determinarea

statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională. În

acest sens, nu aduce modificări condițiilor de bază în vigoare, cu alte cuvinte nu schimbă

semnificativ ordinea stabilită în capitolul III din Regulamentul Dublin III, însă

promovarea principiului unității familiei poate beneficia de garanții mai ample.

- Un element nou este posibilitatea de a declara o cerere ca fiind inacceptabilă în cazul în

care solicitantul vine dintr-o primă țară de azil sau dintr-o țară terță sigură.

- La fel ca și Regulamentul Dublin III, stabilește principiile de bază ale procedurii și

drepturile cele mai importante ale cetățenilor din țări terțe, completând acestea cu

obligațiile solicitantului și cu consecințele în caz de necooperare.

- În privința detaliilor procedurii de determinare a statului membru responsabil, un

element nou îl reprezintă obligația de înregistrare a cererilor de protecție internațională

într-un sistem informatic automatizat, ceea ce ar permite accesul imediat al autorităților

competente din statul membru la o gamă mai largă de date.

- Cea mai importantă modificare o reprezintă așa-numitul mecanism de repartizare

corectiv, pe baza căruia, dacă un stat membru primește un număr disproporționat de

mare de solicitări de azil, adică numărul cererilor depășește cu 150 % cifra de referință

aferentă statului membru în cauză (fiind incluși aici și cetățenii unor țări terțe care au

fost într-adevăr transferați în statul membru), s-ar declanșa un mecanism automatizat.

În consecință, un alt stat membru, care nu a atins cifra de referință, ar urma să fie

responsabil de prelucrarea cererilor.

- Propunerea ar asigura posibilitatea ca un stat membru să nu participe, temporar (cel mult

12 luni), la mecanismul de repartizare corectiv. Totodată, în astfel de cazuri, pe baza

așa-numitului mecanism de echitate, statul membru ar fi obligat să plătească celuilalt

stat membru care acceptă transferul persoanei în cauză o contribuție de solidaritate în

valoare de 250 000 de euro de persoană pentru solicitanții care intră în jurisdicția sa.

3. Examinarea propunerii de către Comisia pentru afaceri europene în ceea ce

4 Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui mecanism de

transfer în caz de criză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European

și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului

membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre

statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid [COM(2015)0450;

2015/0208(COD)].

NP\1104594RO.docx 7/12 PE589.336

RO

privește principiul subsidiarității

La reuniunea Comisiei pentru afaceri europene din 23 mai 2016, reprezentantul Ministerului de

Interne a informat comisia cu privire la scopul și elementele principale ale propunerii. Comisia

pentru afaceri europene a constatat că examinarea din perspectiva principiului subsidiarității

este posibilă din punct de vedere juridic, deoarece termenul de opt săptămâni stabilit în

Protocolul nr. 2 nu a expirat.

În ceea ce privește propunerea, Comisia pentru afaceri europene subliniază în primul rând faptul

că eficiența procedurilor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei

cereri de protecție internațională nu ar trebui să fie stabilită pe baza repartizării, conform unor

criterii oarecare, a poverii cauzate de numărul mare de cereri, ci pe baza reducerii acestei poveri.

În acest context, o sarcină prioritară este protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și

abordarea, în afara teritoriului Uniunii Europene, a cauzelor care declanșează valurile de

migranți.

În cadrul reuniunii sale din 30 mai 2016, Comisia pentru afaceri europene a examinat aplicarea

principiului subsidiarității, axându-se în principal pe dispozițiile de la capitolul VII al

propunerii și pe aspectele legate de temeiul juridic, și și-a exprimat următoarele preocupări în

legătură cu propunerea:

- Așa-numitul mecanism de repartizare corectiv care urmează să fie introdus prin

articolele 34-36 din propunere prevede o procedură complet automatizată, controlată de

un sistem informatic, asupra căreia statele membre nu au nicio influență. În plus,

mecanismul nu stabilește nicio limită superioară în privința cererilor care pot fi

acceptate, ceea ce reprezintă un factor de atracție („pull factor”) permanent pentru valul

de migranți ce se îndreaptă către Uniunea Europeană.

- În legătură cu solidaritatea financiară ce urmează să fie introdusă prin articolul 37 al

propunerii, se ridică întrebarea de ce valoarea acesteia depășește, cu câteva ordini de

mărime, cheltuielile efective asociate examinării cererii de protecție internațională.

Pentru comparație se poate recurge la articolul 10 din Decizia (UE) 2015/10615, care

prevede, în cazul transferului cetățenilor unei țări terțe, o sumă forfetară de 6 000 de

euro de persoană pentru statul membru de destinație. Dacă considerăm că suma forfetară

prevăzută de decizia Consiliului este proporțională cu cheltuielile asociate transferului,

atunci suma de 250 000 de euro pe persoană inclusă în propunere pentru solidaritatea

financiară este extrem de disproporționată, mai ales dacă se ține seama și de faptul că

propunerea nu prevede niciun fel de flexibilitate sau echitate în privința acestei sume.

O altă obiecție rezultă din faptul că propunerea nu acceptă situațiile de forță majoră (de

exemplu catastrofele naturale) ca motiv de suspendare pentru statele membre.

Solidaritatea financiară este, în realitate, o sancțiune financiară și contravine, în mod

evident, solidarității. Modalitatea de efectuare a plății – incluzând aici și noile

competențe de executare conferite Comisiei și plata directă către un alt stat membru –

presupune proceduri excepționale care pot duce și la încălcarea autonomiei bugetare a

statelor membre.

5 Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în

domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei (JO L 248, 24.9.2015, p. 80-94).

PE589.336 8/12 NP\1104594RO.docx

RO

- În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din TFUE, competențele partajate între

Uniune și statele membre se aplică spațiului de libertate, securitate și justiție. Prin

urmare, competențele care intră sub incidența titlului V din partea a treia a TFUE trebuie

exercitate în concordanță cu articolul 5 alineatul (3) din TUE, adică Uniunea poate să

acționeze numai în cazul în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în

mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local.

- În cazul competențelor partajate, acțiunile Uniunii sunt limitate de necesitate și

proporționalitate. În același timp, necesitatea capitolului VII poate fi pusă clar sub

semnul întrebării și este în mod evident nepotrivit pentru atingerea obiectivului urmărit,

deoarece se înscrie în linia acțiunilor întreprinse de Uniunea Europeană în ultimul

aproape un an în legătură cu transferul solicitanților de protecție internațională, iar

implementarea acestor acțiuni se dovedește a fi un eșec. În ceea ce privește solidaritatea

financiară, nivelul la care se ridică aceasta contravine în mod clar principiului

proporționalității, din motivele enumerate mai sus.

- Articolul 78 din TFUE reglementează politica comună de azil a Uniunii și normele de

examinare a cererilor de protecție internațională. Propunerea merge însă dincolo de

dispozițiile de la articolul 78 alineatul (2) din TFUE, în special în ceea ce privește așa-

numita solidaritate financiară, deoarece prevede plata unei contribuții având un ordin de

mărime care nu poate fi justificat de cheltuielile aferente examinării cererilor de

protecție internațională. În plus, articolul 78 alineatul (2) din TFUE nu oferă un temei

juridic pentru instituirea unui mecanism de repartizare permanent, în esență fără limite

superioare, în special în condițiile în care aplicarea acestuia se face printr-un sistem

informatic complet automatizat asupra căruia statele membre nu pot interveni.

4. Poziția Comisiei pentru afaceri europene cu privire la aplicarea principiului

subsidiarității

În propunere:

- așa-numitul mecanism de repartizare corectiv care urmează să fie introdus prin

articolele 34-36 prevede o procedură complet automatizată, controlată de un sistem

informatic, asupra căreia statele membre nu au nicio influență;

- solidaritatea financiară reglementată prin articolul 37 nu recunoaște deloc echitatea,

flexibilitatea sau motivele obiective de exonerare, domeniul său de aplicare contravine

în mod clar principiului proporționalității, iar aplicarea acesteia ar urma să se facă pe

baza unei decizii de punere în aplicare adoptate ulterior de Comisie;

- se merge dincolo de autorizarea acordată prin articolul 78 alineatul (2) litera (e) din

TFUE, deoarece acesta nu oferă un temei juridic pentru introducerea așa-numitei

solidarități financiare sau pentru crearea unui mecanism de repartizare automatizat, fără

limite superioare.

Comisia pentru afaceri europene stabilește, pe baza celor de mai sus, că propunerea de

regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și

mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri

NP\1104594RO.docx 9/12 PE589.336

RO

de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un

resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) [COM(2016)0270;

2016/0133 (COD)] încalcă principiul subsidiarității.

Anexă

Procedura privind examinarea propunerilor din perspectiva principiului subsidiarității

și posibilele consecințe ale acesteia

Principiul subsidiarității este definit la articolul 5 din TUE după cum urmează:

În temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă,

Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi

realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și

local, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la

nivelul Uniunii.

Instituțiile Uniunii aplică principiul subsidiarității în conformitate cu Protocolul privind

aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Parlamentele naționale asigură

respectarea principiului subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în respectivul

protocol.

(4) În temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu

depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.

Instituțiile Uniunii aplică principiul proporționalității în conformitate cu Protocolul privind

aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.”

Examinarea conformității propunerilor din perspectiva principiului subsidiarității este

reglementată după cum urmează la articolul 6 din Protocolul nr. 2:

„În termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ în limbile

oficiale ale Uniunii, orice parlament național sau orice cameră a unui parlament național

poate adresa președintelui Parlamentului European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei un

aviz motivat în care să se expună motivele pentru care consideră că proiectul în cauză nu este

conform cu principiul subsidiarității. (...)”

Consecințele unui aviz motivat depind de numărul de parlamente ale statelor membre care au

decis, respectând termenul de opt săptămâni, că principiul subsidiarității este încălcat de o

propunere a Uniunii Europene.

În această procedură, parlamentul fiecăruia dintre cele 28 de state membre are 2 voturi (prin

urmare, numărul total de voturi este 56). Avizele motivate vor avea un impact important asupra

luării deciziilor la nivelul Uniunii în special în cazurile în care - în funcție de procedura

legislativă respectivă de la nivelul UE - o pătrime, o treime sau majoritatea parlamentelor

statelor membre decid că principiul subsidiarității este încălcat.

În cazul unei proceduri a „cartonașului galben” în temeiul articolului 7 din Protocolul nr. 2,

dacă o treime dintre parlamentele statelor membre (19 voturi) decide că una și aceeași

propunere încalcă principiul subsidiarității, propunerea trebuie revizuită. În urma revizuirii,

inițiatorul propunerii poate hotărî să mențină propunerea, să o modifice sau să o retragă. De la

PE589.336 10/12 NP\1104594RO.docx

RO

intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura cartonașului galben a fost aplicată de

trei ori. În primul caz6 propunerea a fost retrasă, în al doilea caz7 Comisia Europeană a menținut

propunerea fără modificări, iar în cel de al treilea caz8 Comisia Europeană nu a luat încă o

decizie.

6 http://www.ipex.eu/IPEXL-WEB/dossier/document/COM20120130.do?appLng=RO

7 În cazul proiectului de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European, Parlamentul

Ungariei a stabilit prin Decizia 87/2013 (X. 22) că principiul subsidiarității a fost încălcat.

8 În cazul proiectului de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind modificarea Directivei

96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor

în cadrul prestării de servicii, Parlamentul Ungariei a stabilit prin Decizia 9/2016 (V. 10) că principiul

subsidiarității a fost încălcat.

NP\1104594RO.docx 11/12 PE589.336

RO

Parlamentul Ungariei

Comisia pentru afaceri europene

Dlui László Kövér

Președintele Parlamentului Ungariei

Stimate domnule președinte,

Comisia pentru afaceri europene din cadrul Parlamentului Ungariei prezintă, în temeiul

articolului 142 alineatul (2) din Decizia 10/2014. (II. 24.) a Parlamentului Ungariei privind

anumite dispoziții ale Regulamentului de procedură, raportul său referitor la îndeplinirea

condițiilor pentru acceptarea avizului motivat privind propunerea de regulament de stabilire

a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei

cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un

resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid.

Budapesta, 30 mai 2016

Dr Richárd Hörcsik

Președintele comisiei

PE589.336 12/12 NP\1104594RO.docx

RO

Decizia

12/2016 (VI. 17.) a Parlamentului Ungariei

de acceptare a raportului referitor la îndeplinirea condițiilor pentru acceptarea avizului

motivat privind propunerea de regulament de stabilire a criteriilor și mecanismelor de

determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție

internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei

țări terțe sau de către un apatrid9

1. Parlamentul Ungariei acceptă raportul Comisiei pentru afaceri europene referitor la

îndeplinirea condițiilor pentru acceptarea avizului motivat privind propunerea de

regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și

mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri

de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un

resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) [COM(2016)0270;

2016/0133 (COD)] (denumit în continuare „raportul”) și pe baza acestuia stabilește că

propunerea de regulament încalcă principiul subsidiarității.

2. Parlamentul Ungariei încredințează Președintelui său sarcina de a transmite avizul

motivat din cadrul raportului Președintelui Parlamentului European, Președintelui

Consiliului European și Președintelui Comisiei Europene și, în același timp, să

informeze guvernul cu privire la acesta.

László Kövér

Președintele Parlamentului Ungariei

Ádám Mirkóczki Dr István Tiba

Grefier al Parlamentului Ungariei Grefier al Parlamentului

Ungariei

9 Parlamentul Ungariei a adoptat decizia în cadrul ședinței sale din 13 iunie 2016.