Tiron Ionela III A

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Este o boala grav, n care se produce o ntrerupere brusc a irigrii cu snge a unei pri a creierului. n lipsa sngelui proaspt i, prin urmare, a oxigenului, celulele din creier vor suferi, gradul de suferin depinznd de mrimea i de localizarea zonei de creier care a fost afectat. Dac n cazul altor organe o asemenea suferin este n mare parte reversibil, n cazul creierului, privaiunea de oxigen de doar cteva minute duce la afectri definitive ale acestuia, mergnd chiar pn la deces. Spre exemplu, n urma unui accident vascular cerebral, pot aprea paralizia unei pri a corpului sau a ambelor pri, dificulti n mers sau n efectuarea activitilor cotidiene, cum ar fi alimentaia, pierderea capacitii de a vorbi sau de a nelege ceea ce se vorbete.ntreruperea brusc a circulaiei sanguine se poate datora fie unei obstrucii n interiorul vasului sanguin sau printr-o compresie din exteriorul acestuia. Astfel se produc cele dou tipuri de accidente vasculare cerebrale:de tip ischemicide tip hemoragic.

Accidentul vascularischemiceste cel mai frecvent (80% din cazuri) i se produce datorit ngustrii vasului de snge ca urmare a formrii cheagurilor. Astfel este mpiedicat alimentarea cu oxigen i substane nutritive al creerului. Exist ns i situaii n care un cheag vine de la distan i se oprete ntr-o arter cerebral (sunt aa-numiteleaccidente vasculare embolice).O form particular de accident vascular ischemic este aa-numitul atac ischemic tranzitoriu,care uneori (n 10% din cazuri) anun un accident vascular n viitorul imediat. Simptomele lui dispar relativ repede (n cteva minute sau ore) prin dizolvarea cheagului mic, format la locul depozitului aterosclerotic arterial. El poate fi ns provocat i de o ngustare permanent a diametrului arterial, situaie care contribuie la recidiva atacului. Cauzele AVC ischemic sunt: ateroscleroza: ngusteaza lumenul vasului i favorizeaz formarea cheagurilor; nivelul crescut de colesterol n snge; hipertensiunea arteriala i/sau diabetul; afeciuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiac nlocuita (artificial sau biologic), apariia de vegetaii la nivelul valvelor, inflamaia lor (endocardite), insuficiena mitral, stenoza mitral (aparut mai ales din cauza infeciei cu streptococ beta-hemolitic); staza sanguin-ntlnit n dilatri ale cavitilor inimii, tulburri de ritm cardiac (fibrilaia atrial) cardiomiopatie ischemic, infarct miocardic.Accidentul vascular cerebral hemoragiceste cel mai grav, dar mai puin frecvent (20% din cazuri). El se produce prin ruptura unui vas de snge din creier, rezultnd o privare de snge ntr-o anumit zon, ct i o hemoragie local. Sngerarea poate fi mic sau se poate forma un cheag mai mare care comprim esuturile din jur. Uneori sngele poate ptrunde n sistemul ventricular, din care decurge o situaie deosebit de grav.Uneori, o asemenea hemoragie poate aprea n plin stare de sntate prin ruperea unui aa-numit anevrism arterial cerebral. Anevrismul este o dilataie arterial de obicei necunoscut, care poate fi i congenital al crui perete, avnd o rezisten mai sczut, la un efort sau o cretere a tensiunii arteriale, se poate rupe brusc, producnd, de cele mai multe ori, o hemoragie extrem de grav.

Cauzele AVC hemoragic sunt: hipertensiunea arterial-valorile tensionale crescute; anevrismul cerebral; tulburri de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia; tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunztor; sngerare n tumori cerebrale; inflamaii ale vaselor de snge; traumatisme craniene; iradiere n tratamentul unor cancere ale capului Simptomele accidentului vascular cerebralSimptomelecare apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, si pot sa progreseze treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Daca sunt prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important saapelati de urgenta la ajutor medicalpentru ca timpul este esential pentru recuperare.

Astfel printresimptomelecare pot sa apara intr-unaccident vascular cerebralse numara: dureri de cap severe, confuzie, ameteli, stare de amorteala, slabiciune, tulburari de mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru, gust anormal, greata, varsaturi, febra, convulsii, inconstienta, coma.

Urmarile unui accident vascularpot varia de la persoana la persoana, unele persoane pot ramane cu diferite tulburari fizice si psihice ca urmare a unui atac cerebral iar altele nu. Cele mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de memorie/mers/perceptie/comportament/vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a te alimenta singur. Stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebralPrimul pas pe care medicul trebuie sa-l faca pentru a stabili diagnosticul este sa realizezeanamneza. Medicul va obtine informatii detaliate - de la bolnav sau de la rude in cazul in care bolnavul nu poate comunica - cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare, la factorii de risc prezenti, la afectiunile pe care bolnavul le prezinta sau de care a suferit, la bolile prezente in familia bolnavului.

Apoi se va efectua unexamen fizical suferindului si doctorul va recomanda o serie de investigatii pentru a stabili diagnosticul cu exactitate. Printreinvestigatiilepe care doctorul le poate recomanda, se numara:

- CT: permite stabilirea rapida a diagnosticului, ajutand la alegerea celei mai eficiente metode de tratament- IRM (RMN): ajuta ca si CT-ul la stabilirea diagnosticului si tratamentului- ecografia sau ultrasonografia Doppler: permite observarea fluxului sanguin- punctia lombara: este utilizata in cazurile in care se suspecteaza ca exista o hemoragie la nivelul creierului care sa fie responsabila de instalarea unui AVC.- angiograma cerebrala: utila in identificarea unor obstructii ale vaselor cerebrale- electrocardiograma sau monitorizare electrocardiografica Holter in cazul in care se banuieste ca o afectiune cardiaca poate fi cauza AVC-ului.- electroencefalografia (EEG)- analize sanguine: hemoleucograma, glicemia, teste pentru evaluarea functiei rinichilor,ficatului. Tratamentul accidentului vascular cerebralConceptul "timpul inseamna creier" subliniaza faptul ca in cazul accidentelor vasculare cerebraletratamentultrebuie sa fie facut de urgenta. De accea este foarte important ca bolnavul, familia sau rudele sa recunoasca cat mai precoce semnele si simptomele unui AVC si sa ceara ajutor specializat.

In functie detipul de accident vascular cerebral, de zona pe care acesta a afectat-o, de rezultatele investigatiilor paraclinice se poate opta pentru: tratamentul medical sau tratamentul chirurgical.

Tratamentul medicalse poate administra pacientilor care nu au indicatie chirurgicala sau celor ce refuza interventia chirurgicala:- Terapia trombolitica:utilizeaza activatorii plasminogenului, precum streptokinaza- Terapia antiagreganta plachetara:Aspirina, Clopidogrel, Dipiridamol, Trifusal- Terapia anticoagulanta:heparina, warfarina- Terapia diuretica:manitol- Tratamentul hipertensiunii arteriale- Tratamentul convulsiilor- Steroizi- Tratamentul febrei- Medicatie pentru controlul glicemiei- CalmanteIn cazul unui AVC hemoragic se incearca controlul sangerarii si scaderea presiunii intracraniene iar daca acest lucru nu reuseste, se apeleaza la ointerventie chirurgicala. Prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebralPrevenireaaparitiei unui AVC sau a recidivei se face corectand factorii de risc:

- controlul greutatii corporale;- controlul tensiunii arteriale si mentinerea acesteia in limite normale- controlul regulat al glicemiei si tratarea diabetului zaharat- mentinerea in limite normale a colesterolului, sau administrarea de medicamente ce vor scadea nivelulcolesterolului- tratarea afectiunilor cardiace- renuntarea la fumat sau cel putin reducerea numarului de tigari fumate zilnic- efectuarea de exercitii fizice- reducerea consumului de alcool- evitarea administrarii de anticonceptionale orale- evitarea consumului de droguri

Vizitele regulate la medicpot identifica o serie de probleme de sanatate (ateroscleroza) ce nu determina niciun simptom sau determina simptome minime si care ne pot pune in pericol viata.Schimbarea stilului de viatasi adoptarea unui stil de viata sanatos protejeaza organismul nu doar de un accident vascular dar si de alte afectiuni.

Stimularea circulaiei periferice Se va insista pentru ca circulaia periferic s se refac aducnd prin aceasta un ajutor foarte important la refacerea bolnavului dup accident: bi de picioare, calde, simple sau cu semine de mutar. Pentru aceasta se va pune o linguri de semine de mutar la 1 litru de ap cald. Se st cu picioarele timp de 30 minute, dup care se cltesc. Se vor face dou bi pe zi. tinctur din hrean n amestec cu oet sau spirt. Se va rade o rdcin de hrean care se va aduga la 250 ml alcool sanitar sau oet. Cu acest amestec se vor tampona tlpile i pulpele picioarelor de 2 ori pe zi.Dac la picioare vom face totul pentru a le ine calde, nu acelai lucru vom face cu partea superioar a corpului i cu capul, la care vom aplica comprese reci, chiar cu ghea, de mai multe ori pe zi. Aceste tratamente se vor face n aa fel ca s nu creeze disconfort bolnavului, ci se vor aplica n funcie de suportabilitatea bolnavului. duuri reci, de 2-3 ori pe zi, care vor ajuta la refacerea circulaiei. gimnastica medical de recuperare este obligatorie.n fazele de la nceputul bolii se va respecta cu strictee dieta alimentar impus de ctre medicul currant, fiind foarte important. n cazul n care este vorba despre un bolnav care este imobilizat la pat, se vor evita apariia escarelor prin masarea i aplicarea de unguente pe spate, zona ezutului, gambe, clcie, de mai multe ori pe zi. Se va aplica o supraveghere permanent a bolnavului i se vor face micri pasive ale membrelor.

www.referate.rowww.divahair.ro/SANATATE