ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE

1.1.            DEFINŢIA ŞI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL REZULTǍ DIN RESTRICŢIA SANGUINǍ CǍTRE CREIER ŞI CAUZEAZǍ LEZIUNEA NEURONILOR ŞI DEFICIT NEUROLOGIC. CLINIC SUNT POSIBILE O VARIETATE DE DEFICITE: MOTOR, SENZITIV ŞI DE LIMBAJ.

DIN PUNCT DE VEDERE CLINIC ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE DETERMINǍ TULBURǍRI MASIVE ALE CIRCULAŢIEI ÎNTR-UN TERITORIU ARTERIAL IMPORTANT CU ASPECT ISCHEMIC, HEMORAGIC SAU EDEMUL CEREBRAL HIPERTENSIV (ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVǍ )

A. ISCHEMIA CEREBRALĂ – APARE CA URMARE A PERTURBǍRII FUNCŢIONALE ŞI/SAU ANATOMICE A PARENCHIMULUI CEREBRAL DATORITǍ DIMINUǍRII SAU ÎNTRERUPERII CIRCULAŢIEI CEREBRALE ÎNTR-UN ANUMIT TERITORIU. SE POATE PREZENTA SUB DIFERITE ASPECTE ÎN FUNCŢIE DE GRAVITA 21121J94V TEA ŞI DURATA PROCESULUI PATOLOGIC:

·        ATAC ISCHEMIC COMPLET – INFARCTUL CEREBRAL

·        ATAC ISCHEMIC PROGRESIV

·        ATAC ISCHEMIC REGRESIV

·        ATAC ISCHEMIC TRANZITORIU (AIT)

1. INFARCTUL CEREBRAL (RAMOLISMENTUL CEREBRAL) – ESTE NECROZA ŢESUTULUI CEREBRAL CONSECUTIVǍ UNEI OCLUZII ARTERIALE TROMBOTICǍ SAU EMBOLICǍ.

CA FACTORI DE RISC AVEM: HIPERTENSIUNEA ARTERIALǍ, DIABETUL ZAHARAT, BOLI ISCHEMICE CARDIACE, OBEZITATEA ŞI ABUZURILE ALIMENTARE, ETILISMUL, FUMATUL EXCESIV, ANOMALII ALE LIPIDELOR SANGUINE, TRAUMA PSIHICǍ, CONTRACEPTIVE ORALE.

ETIOLOGIA AVC TROMBOTICE:

-         ATEROSCLEROZA, HIPERTENSIUNEA ARTERIALǍ, HIPOTENSIUNEA ARTERIALǍ, SCǍDEREA ACTIVITǍŢII FIBRINOLITICE NOCTURNE;

-         ARTERITE INFECŢIOASE: LUETICE, TIFICE;

-         ARTERIOPATII: TROMBAGEITA OBLITERANTǍ;

-         BOLI DE SÂNGE: ANEMIE, COAGUALOPATII;

-         ALTE CAUZE: TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE, MALFORMAŢII INTRACRANIENE, GRAVIDITATEA, ETC.

ETIOLOGIA AVC EMBOLICE:

A)      DE ORIGINE CARDIACǍ: STENOZA MITRALǍ, FIA, I.M., ENDOCARDITE BACTERIENE BOLI CONGENITALE ALE INIMII ŞI COMPLICAŢII ALE CHIRURGIEI CARDIACE;

B)      DE ORIGINE EXTRACARDIACǍ: ATEROSCLEROZA AORTEI ŞI A ARTERELOR CAROTIDE, TROMBI DIN VENELE PULMONARE, EMBOLII GRǍSOASE DUPǍ FRACTURI, EMBOLII GAZOASE, EMBOLII TUMORALE.

ÎN PRODUCEREA INFARCTULUI CEREBRAL PE LÂNGǍ EMBOLIE ŞI TROMBOZǍ, INTERVIN ŞI ALTE ELEMENTE: SPASMUL CEREBRAL, INSUFICIENŢA CIRCULATORIE CEREBRALǍ ŞI STAZA VASCULARǍ CEREBRALǍ.

SIMPTOMATOLOGIE – ÎN TROMBOZA CEREBRALǍ DEBUTUL ESTE MAI LENT ŞI PRECEDAT DE SEMNE PREMONITORII CA: AMEŢELI, CEFALEE, PARESTEZII, HEMIANOPSII URMATE DE INSTALAREA UNEI HEMIPLEGII FLASCE. COMA LIPSEŞTE ÎN GENERAL, DAR ÎN LEZIUNILE ÎNTINSE SE POATE ASOCIA O STARE COMATOASǍ CU INSTALARE LENTǍ.

ÎN EMBOLIA CEREBRALǍ DEBUTUL ESTE BRUSC, UNEORI DRAMATIC ÎN RAPORT CU MǍRIMEA EMBOLUSULUI, LIPSESC SEMNELE PREMONITORII ŞI SE ȊNSOŢESC ÎN 1/3 DIN CAZURI CU TULBURǍRI DE CONŞTIINŢǍ. UNII AUTORI DESCRIU CA SEMNE PREMONITORII: CEFALEE, VǍRSǍTURI, VERTIJ, IAR CONVULSIILE SUNT RAR ÎNTÂLNITE. DE CELE MAI MULTE ORI EMBOLIILE SE PRODUC ÎN CURSUL ZILEI, CÂND BOLNAVUL ESTE ÎN ACTIVITATE (PRIN DETAŞAREA TROMBILOR DETERMINATǍ DE CONTRACŢIILE MAI ENERGICE ALE INIMII). UNEORI, HEMIPLEGIA MASIVǍ DE LA DEBUT POATE RETROCEDA RAPID PRIN MIGRAREA EMBOLUSULUI ÎNTR-O RAMURǍ  MAI MICǍ, NEIMPORTANŢǍ.

EMBOLIILE GRǍSOASE APAR DUPǍ 24 - 48 ORE DE LA PRODUCEREA FRACTURILOR CU: OBNUBILARE PROGRESIVǍ, MUTISM AKINETIC, CRIZE TONICE DE TIPUL RIGIDITǍŢII PRIN DECEREBRARE CU INSTALARE RAPIDǍ A UNEI COME ŞI SEMNE DE FOCAR. TETRADA CARACTERISTICǍ ESTE:

·        MIŞCAREA DE TORSIUNE ŞI PRONAŢIE A MEMBRELOR SUPERIOARE LA CIUPIREA SEGMENTELOR;

·        TULBURǍRI NERVOASE;

·        PETESII CUTANEO- MUCOASE;

·        TULBURǍRI RESPIRATORII (POLIPNEE ÎNSOŢITǍ DE CIANOZǍ).

DUPǍ LOCALIZAREA ISCHEMIEI PE VASELE PRINCIPALE SE DESCRIU O SERIE DE SINDROAME TOPOGRAFICE:

1.      SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE ANTERIOARE DETERMINǍ SIMPTOME DIFERITE ÎN RAPORT CU LOCALIZAREA PROCESULUI OCLUSIV DISTAL SAU PROXIMAL:

-         ÎN SD. OCLUSIV PROXIMAL APARE O HEMIPAREZǍ CONTRALATERALǍ PRODOMINENT FACIOBRAHIALǍ, DIZARTRIE ŞI TULBURǍRI PSIHICE;

-         SD. OCLUSIV DISTAL PREZINTǍ O HEMIPAREZǍ CONTRALATERALǍ PREDOMINENTǍ CRURAL, CU TULBURǍRI DE SENSIBILITATE, AFAZIE MOTORIE, APRAXIA MERSULUI, INCONTINENŢA URINARǍ.

2.      SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE MIJLOCII (SYLVIANE) SUNT CELE MAI FRECVENTE ŞI SE DISTING:

-         RAMOLISMENT TOTAL: HEMIPLEGIE TOTALǍ OPUSǍ, HEMIANESTEZIE, HEMIANOPSIE, AFAZIE GLOBALǍ, DEVIAŢIA CONJUGATǍ A GLOBILOR OCULARI ŞI CAPULUI URMATǍ DE COMǍ APOI EXITUS;

-         RAMOLISMENTUL SUPERFICIAL: HEMIPLEGIE PREDOMINENT FACIOBRAHIAL, TULBURǍRI DE SENSIBILITATE (STEREOGNOZIE ŞI SENSIBILITATE DISCRIMINATIVǍ), AFAZIE PREDOMINENT MOTORIE (EMISFERUL DOMINANT), FENOMENE APRAXO-AGNOZIVE (EMISFERUL NEDOMINANT);

-         RAMOLISMENTUL PROFUND: HEMIPLEGIE SAU HEMIPAREZǍ PREDOMINANT DISTAL ŞI AFAZIE TOTALǍ (EMISFERUL DOMINANT).

3.      SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE POSTERIOARE: SINDROM TALAMIC, HEMIANOPSIE OMONIMǍ, TULBURǍRI AFAZICE CU ALEXIE ŞI UNEORI AGNOZIE VIZUALǍ.

4.      SINDROAME OCLUZIVE ALE RAMURILOR TRUNCHIULUI VERTEBRO-BAZILAR: SINDROAME ALTERNE CU INTERESAREA NERVILOR CRANIENI DE ACEEAŞI PARTE CU LEZIUNEA ŞI HEMIPLEGIE SAU MODIFICǍRI CEREBELOASE ŞI SENZITIVE DE PARTE OPUSǍ.

5.      OCLUZIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE: ESTE PRECEDATǍ DE FENOMENE TRANZITORII DE HEMIPAREZǍ, AFAZIE SAU AMBLIOPIE, ALTEORI SE INSTALEAZǍ HEMIPLEGIA MASIVǍ CA PRIMA MANIFESTARE.

EVOLUTIA – ÎN ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC COMPLET DETERMINǍ MOARTEA ÎN PRIMELE 4 SǍPTǍMÂNI. FORMELE MAI UŞOARE POT AVEA O EVOLUŢIE FAVORABILǍ CU RECUPERARE ÎN CATEVA LUNI.

2.   ATACUL ISCHEMIC TRANZITORIU A.I.T. – SE CARACTERIZEAZǍ PRIN SIMPTOMATOLOGIA DESCRISǍ LA ISCHEMIE DAR CU O DURATǍ DE LA 15, 20 MINUTE, LA CÂTEVA ORE, DUPǍ CARE

BOLNAVUL ÎŞI REVINE TOTAL. A.I.T. SE POT REPETA ŞI ELE REPREZINTǍ UN SEMNAL DE ALARMǍ, ÎN SENSUL CǍ SE POT TRANSFORMA ȊN ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE CONSTITUITE.

B. HEMORAGIILE CEREBRALE – SE CARACTERIZEAZǍ PRIN PREZENŢǍ DE FOCARE HEMORAGICE DIFUZE CE INFILTREAZǍ PARENCHIMUL CEREBRAL.

ETIOLOGIE: HIPERTENSIUNEA ARTERIALǍ, ATEROSCLEROZA, ANEVRISMELE, BOLI SANGUINE, UNELE MEDICAMENTE ANTICUAGULANTE, TRAUMATISME, INSOLAŢII, STǍRI SEPTICE, INTOXICAŢII, TUMORI CEREBRALE. FACTORI FAVORIZANŢI: VÂRSTA ÎNTRE 40 -60 DE ANI, OBEZITATEA, EFORTURI FIZICE ŞI INTELECTUALE, EXCESE ALIMENTARE, ALCOOLISM, TRAUME PSIHICE.

SIMPTOMATOLOGIE – DEBUTUL ESTE BRUSC ASOCIAT CU PIERDEREA CONSTIINŢEI. SE POATE SEMNALA DE SCURTǍ DURATǍ: CEFALEE, VERTIJ, GREŢURI ŞI VǍRSǍTURI, DUPǍ CARE SE INSTALEAZǍ FENOMENE NEUROLOGICE (HEMIPLEGIE, AFAZIE) URMATE SAU NU DE COMǍ.

ÎN PERIOADA DE STARE – BOLNAVUL E ÎN COMǍ PROFUNDǍ, SERTOROASǍ, FEBRǍ, TENSIUNE ARTERIALǍ CRESCUTǍ.

EXAMENUL NEUROLOGIC: PREZENŢA UNEI HEMIPLEGII OPUSE, FACIES VULTUOS ASIMETRIC PRIN PREZENŢA UNEI PARALIZII FACIALE DE TIP CENTRAL. BABINSKI PREZENT, HIPOTONIE MUSCULARǍ DE PARTEA PARALIZIEI, REFLEXELE OSTEOTENDINOASE ABOLITE, TULBURǍRI SFINCTERIENE.

EVOLUŢIE 70-80% DIN CAZURI AU SFÂRŞIT LETAL. ÎN HEMORAGIILE MAI LIMITATE PRONOSTICUL ESTE MAI PUŢIN SEVER, 2-3 ZILE BOLNAVUL ÎŞI REVINE DIN COMǍ ŞI RǍMÂNE CU O HEMIPLEGIE FLASCǍ DE PARTEA OPUSǍ, CARE DUPǍ 3-8 SǍPTǍMÂNI SE TRANSFORMǍ ÎN HEMIPLEGIE FLASCO-SPASMODICA CU REFLEXE OSTEOTENDINOASE EXAGERATE ŞI HIPOTONIE MUSCULARǍ, APOI URMEAZǍ STADIUL SPASTIC DE HIPERTONIE.

1.2 HEMIPLEGIA – DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE

    

HEMIPLEGIA – DEFICITUL MOTOR REZULTAT DUPǍ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ESTE CARACTERIZAT DE PARALIZIE (HEMIPLEGIE) SAU SCǍDEREA PARŢIALǍ DE FORŢǍ (HEMIPAREZA) ŞI ESTE SITUAT PE PARTEA CORPULUI OPUSǍ SEDIULUI LEZIUNII CEREBRALE.

                          

                         

PRINCIPALELE ASPECTE CLINICE SUNT URMǍTOARELE:

HEMIPLEGIA CU COMǍ: BOLNAVUL ESTE INCONŞTIENT, MEMBRELE RIDICATE PASIV ŞI LǍSATE SǍ CADǍ, CAD INERT ŞI MAI BRUSC PE PARTEA HEMIPLEGICǍ. HEMIFAȚA PARALIZATǍ ESTE ATONǍ,

APARÂND SEMNE DE PARALIZIE: COMISURǍ BUCALǍ DE PARTEA PARALIZATǍ COBORÂTǍ, ŞANŢUL NASO-LABIAL ŞTERS; REFLEXUL CORNEAN ABOLIT DE PARTEA HEMIPLEGIEI. FRECVENT EXISTǍ O DEVIAŢIE CONJUGATǍ A CAPULUI ŞI OCHILOR. SEMNUL BABINSKI ESTE PREZENT. APAR MODIFICǍRI DE TONUS MUSCULAR ŞI REFLEXE OSTEO-TENDINOARE.

HEMIPLEGIA FLASCǍ SE CARACTERIZEAZǍ PRIN: SEMNE DE PARALIZIE FACIALǍ, IAR LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOR ŞI SUPERIOR AFECTATE FORŢA MUSCULARǍ ESTE ABOLITǍ, REFLEXE OSTEO-TENDINOASE ABOLITE, SEMNUL BABINSKI PREZENT.

HEMIPLEGIA SPASMODICǍ: APARE DUPǍ PERIOADA DE HEMIPLEGIE FLASCǍ. SE CARACTERIZEAZǍ PRIN FORŢǍ MUSCULARǍ, DE OBICEI, DIMINUATǍ MULT, CONTRACTURA ŞI REFLEXE EXAGERATE, SEMNUL BABINSKI PREZENT, APAR SINKINEZII.

1.3 CAUZE ŞI STRATEGII DE PREVENIRE A HEMIPLEGIILOR

·        CONTROLUL TENSIUNII ARTERIALE;

·        COMBATEREA ATEROSCLEROZEI ŞI PREVENIREA ACCIDENTELOR TROMBEMBOLICE;

·        DECELAREA PRECOCE A COMPRESIUNILOR CEREBRALE - INVESTIGAŢIA CU TOMOGRAFUL SAU RMN IMEDIAT CE APAR SEMNE ALE BOLII (DURERI DE CAP, GREŢURI, AMEŢELI ETC.). O ÎNLĂTURARE PRECOCE A FORMAȚIUNII TUMORALE POATE FACE TRATAMENTUL DE RECUPERARE MULT MAI SIMPLU ŞI MAI EFICACE.

·        PREVENIREA TRAUMATISMELOR CEREBRALE - HEMIPLEGIILE PROVOCATE DE TRAUMATISME CEREBRALE POT FI EVITATE DACĂ VOM LUA UNELE MĂSURI DE PROTECŢIE. ASTFEL, CÂND MERGEM CU BICICLETA, ESTE BINE SĂ PURTĂM O CASCĂ DE PROTECŢIE, CÂND MERGEM CU MAŞINA ESTE BINE SĂ FOLOSIM CENTURA DE SIGURANŢĂ CARE, ÎN CAZ DE ACCIDENT RUTIER, NE FEREŞTE DE A FI PROIECTAŢI PRIN PARBRIZ. CÂND MERGEM LA VÂNĂTOARE ESTE BINE SĂ NU STĂM PE DIRECŢIA DE TRAGERE A PARTENERILOR DE PLĂCERI CINEGETICE.

ODATĂ HEMIPLEGIA INSTALATA, PACIENTUL VA INTRA ÎN SFERA DE ACTIVITATE A ECHIPEI DE RECUPERARE, CARE ESTE FORMATĂ DIN MEDICI DE DIVERSE SPECIALITĂŢI, KINETOTERAPEUŢI, ERGOTERAPEUŢI, LOGOPEZI, ASISTENTE MEDICALE ŞI INFIRMIERE.